BASMUL Povestea lui Harap-Alb

Este specia genului epic in proza,care prezinta intamplari reale si fantastice savarsite de personaje cu
puteri supra-naturale iar in lupta dintre bine si rau, triumfa intotdeauna binele. Calinescu defineste basmul ca:
oglindirea vietii in mod fabulos.
Tema reprezinta formarea unui caracter, este un “bildungs roman”,este un basm cult care insa pastreaza
elementele folclorice:
Triumful binelui
Motivul mezinului superior
Motivul aparentelor inselatoare( calul)
Supunerea prin viclesug
Prezenta cifrei fatidice 3(3 fi,3 fete, calul se inalta de 3 ori, va fi supusla 3 probe)
Elementele de magie populara :blana ursului smicelele de mar,apa vie apa moarta.
Oralitatea stilului: formule initiale, dediane si finale.
Craiul are 3 feciori si locuieste “la un capat al lumii” iar la celalat capat,fratele sau imparatul verde are
3 fete si ii cere craiului sa-I trimita unul din feciorii sai pentru a-l urca la tron. Primii doi fii nu trec proba de la
pod si tatal mahnit ii dojeneste, mezinul,invatat de batrana cersetoare pe care o miluise si care se dovedeste a fi
sfanta Duminica, cere tatalui armele si calul sau din tinerete si va pleca la drum trecand proba la la pod. Tatal il
sfatuieste sa se fereasca de omul span sau ros dar va incalca sfatul patern abea a 3-a oara cand nu mai stie incotro
sa mearga. Viclean il determina sa coboare in fantana si acum se va produce inversarea de situatiie si roluri:sluga
devine stapan iar fiul craiului devine sluga primind numele “Harap-Alb”. Ajunsi la curtea lui Verde Imparat,
spanul vrea sa-l piarda pe Harap-alb si il supune la probe a caror dificultate creste. La ce-a de-a 3-a proba,
Creanga introduce motivul probelor in proba.
Harap-alb intalneste in drumul sau nunta furnicilor, albinele carora le face stup si personajele telurice
gerila,flamanzile,setila,ochila si pasari-lati-lungila .La curtea imparatului rosu sunt supusi la mai multe probe iar
cei pe care i-a ajutat in drumul sau se vor dovedi a fi de ajutor: sunt inchisi in casa infocata ,ii salveaza gerila,
trebuie sa separe nisipulde mac,sunt ajutati de furnici,l-I se ofera un ospat mare, ii salveaza flamanzila si setila.
Fata se metamorfozeaza intr-o pasare si se ascunde dupa luna, este vazuta de ochila si prinsa de pasari-lati-
lungila,recunoasterea fetei de sora sa vitrega, este ajutat de o albina.Inaintea plecarii spre Verde imparat fata
trimite turturica iar Harap-alb trimite calul sa aduca smicele de mar,apa vie si apa moarta. Ajunsi la curtea lui
Verde imparat ea deconspira numele adevaratului successor si spanul simtindu-se tradat,il ucide pe Harap-alb,iar
fata cu ajutorul elementelor de magie il va invia.
Elemente de originalitate
-arta narativa crengista se caracterizeaza prin ritmul alert al intamplarilor fara digresiuni.
-motivul probelor in probe
-fata de autorul anonim ,Creanga introduce tehnica detaliului,intamplarile sunt relatate amanuntit
-bogatia dialogului: sa spus ca la creanga dialogul invadeaza naratiunea.
Umanizarea fantasticului
Personajele lui Creanga au un comportament psihologic,limbaj care amintesc de humulesteni.Craiul
cand isi cearta fii ,le vorbeste ca un tata mahnit presarand dojana cu ziceri polulare:”la placinte inainte la razboi
inapoi”,”apara-ma de caini ca de gaini nu ma tem”.
Sfanta Duminica il sfatuieste ce sa faca si ii sugereaza ca se vor mai intalni.tot ea va fi aceea care mai
tarziu il va incuraja, spunandu-I sa nu strea ca o”gaina plouata”, ii vorbeste despre credinta in Dumnezeu si ca
intamplarile din viata oricat de neplacute ar fi, il calesc si de asemenea mai tarziu va crede si el ”celor asupriti si
necajiti, pentru ca stii acum ce e necazul”.Calul lui Harap-alb isi ajuta stapanul,el este sfetnicul sau,ii vorbeste si
il incurajeaza spunandu-i ca oameni ca spanul “sunt trebuitori pe lume pentru ca fac pe oamenisa prinda la
minte…si ce e scris in frunte ii e pus”.
Umanizarea fantasticului este evidenta mai ales in cazul celor 5 monstri, personaje telurice , care in
ciuda portretelor grotesti, vorbesc si se comporta ca niste tarani humulesteni ,iar cearta lor din casa infocata se
poate asemana cu cearta catihetilor de la Falticeni in casa lui Pavel Ciubotaru. Gerila precaut,intuieste
capcana,raceste casa ,vorvind ca un taran, urandu-i imparatului sa traiasca “3 zile cu cea de alaltaieri” iar
“fetisoara” lui il depaseste in viclenie “vorba-ceea capra sare masa, iada sare casa”.Gerila va regreta ca a racit
casa pentru ca ceilalti sunt nerecunoscatori,il ironizeaza numindu-l Buzila, il ameninta cu bataia .Gerila ,suparat
ca nu i-a fost apreciat gestul,tranteste o bruma pe pereti astfel incat sa nu tremure numai el.Sugerand astfel
psihologia umana, Creanga sugereaza ca dincolo de neintelegerile lor,ei se vor solidariza pentru ca numai uniti il
pot ajuta pe Harap-alb asemenea oamenilor simpli care inteleg sa isi ajute semenii la necaz.
Individualizarea personajelor prin detalii, elemente distincte, astfel dupa fiecare proba depasita,
imparatul rosu, nemultumit are o reactie diferita.
Eruditia paremiologica:Eroii lui Creanga se dovedesc intelepti, trecuti prin scoala vietii,toti ilustreaza
situatii de limita prin proverbe, expresii ale intelepciunii populare .Limbajul este unul popular,bogat in
regionalisme ,numeroase proverbe,locutiuni populare. Oralitatea stilului si limbajul dovedesc implicarea afectiva
a naratorului prin forme de tipul”vorba-ceea”, prezenta lui “si” narativ iar la finalul basmulu,naratorul se
considera participant la petrecere,”el un pacat de povestariu fara bani in buzunariu”.Nota comica,umorul ,ironia
apropie cititorul de lumea naratorului” la noi cine are bani ,bea si mananca iar cine nu, se uita si rabda”.
Oralitatea stilului face ca basmul sa para spus si nu scris, exprimarea fiind bogata in interjectii si verbe
onomatopeice.
Harap-alb este personajul principal al basmului,evolutia lui ilustreaza formarea unui caracter.El este
neinitiatul care taverseaza numeroase situatii limita in care trebuie sa isi dovedeasca multe calitati dar sa
dobandeasca si experienta , sa se initieze pentru a conduce o tara. Mezinul craiului isi dovedeste de la inceput
calitatile de sensibil, ambitios, sufera pentru morala tatalui sau”plange in inima sa”,milos, atent la nevoia batranei
,ii daruieste un ban”tine matusa de la mine putin si de la Dumnezeu mult” vorbe care sugereaza credinta in
Dumnezeu ca orice taran. El este hotarat sa reuseasca acolo unde au esuat fratii sai si de aceea is spune tatalui sau
“daca n-oi izbuti ,inapoi nu ma intorc”.
In formarea caracterului sau, el are mai multi mentori: Sfanta Duminica, Calul care ii este aproape, il
incurajeaza si il va pedepsi pe span.Tatal al carui sfat il incalca din constrangere,regretand. Caracterizat direct de
narrator care il numeste “fiul craiului, boboc in felul sau”, naiv se lasa pacalit si coboara in fantana.Desi
juramantul ii este smuls prin viclesug, el nu il incalca,supunandu-se la probele spanului. Evolutia este sinuasa,
este curajos, cinstit dar dovedind slabiciune, se teme ca spanul vrea s ail omoare si se plange sfintei.”vrea sa imi
rapuie capul cu orice pret…decat asa viata ,mai bine moarte de 1000 de ori”
Sociabil se va intovarasi cu personajele fantastice iar reactia lui,de fiecare data este a unui om obisnuit
dispus sa glumeasca. Lui Gerila i se adreseaza in gluma”tu esti Gerila?...tu trebuie sa fii pentru ca si focul
ingheata langa tine de arzului ce esti”.Intelepciunea pe care o capata pe parcurs este evidenta in scena discutiei in
casa infocata cand tovarasii lui se cearta dar el nu se implica, el vorbeste numai cu imparatul rosu. Evolutia
personajului care depaseste situatiile limita ilustreaza conceptia poporului ca in fruntea unei colectivitati trebuie
asezat un om destoinic.Toate calitatile sale reprezinta masura caracterului sau si ilustreaza afirmatia lui Calinescu
,potrivit careia: “omul de soi se cunoaste sub orice haine”.