CLASA CERNISOLURI 104(MOLISOLURI)

ELEMENTE DIAGNOSTICE:
- orizont A molic (Am)
- orizont intermediar A / C, A / R, Bv sau Bt
CUPRINDE: 1. KASTANOZIOM
2. CERNOZIOM
3. FAEOZIOM
4. RENDZINĂ
1. KASTANOZIOMUL (SOLUL BĂLAN)
Răspândire: de-a lungul Dunării şi de-a lungul litoralului Mării Negre, la nord de Constanţa,
în sectorul Cernavodă - Medgidia, la nord de Valea Carasu (kastanoziomurile
sunt soluri specifice Dobrogei)
Condiţii de formare
- se formează pe suprafeţe orizontale sau slab înclinate
- materiale parentale: loess sau depozite loessoide
- clima este cea mai aridă din ţară : * temperatura medie anuală aprox.11˚C
- * media anuală a precipitaţiilor: cca 350 - 400 mm
- * indici de ariditate măriţi
- în aceste condiţii de stepă uscată, vegetaţia va fi reprezentată de plante xerofite
- apa freatică se găseşte la mare adâncime
- ca urmare a precipitaţiilor reduse, CaCO3 nu este levigat, fiind prezent chiar de la suprafaţa solului
Profilul solului şi caracteristici morfologice
- profil: Amca – A / Cca – Cca - C
- prezenţa CaCO3 încă de la suprafaţa solului
- Am are o culoare brună, brun - deschisă, cu structura specifică de Am (grăunţoasă, glomerulară sau
poliedrică slab dezvoltată)
- A / C prezintă culoare de orizont Am, cel puţin în partea superioară
- numeroase organisme populează acest tip de sol: râme, insecte, hârciogi, cârtiţe etc., determinând
apariţia a multe neoformaţii biogene (coprolite, crotovine, culcuşuri de larve etc.)
- textura este uniformă pe profil (lutoasă)

1
Fertilitate
- sol mediu fertil, folosit pentru culturi de câmp
- conţinut în humus scăzut (1, 5 - 2 %), regim hidric defectuos, aeraţie bună
- excesiv aprovizionat în Ca, bine aprovizionate cu K
- arealul kastanoziomurilor e afectat de prezenţa foarte frecventă a vânturilor
- e necesară aplicarea irigaţiilor pentru compensarea deficitului hidric
2. CERNOZIOMUL
Răspândire: ocupă suprafeţe însemnate în zona de câmpie şi suprafeţe semnificative în
zonele de deal şi podiş (Dobrogea, E Câmpiei Române, Câmpia de Vest,
bazinul hidrografic Bârlad)
Condiţii de formare
- relieful e reprezentat de suprafeţe plane orizontale sau slab (moderat) înclinate, terase,
depresiuni, din zonele de câmpie, dealuri şi podiş (altitudine 200 - 300 m), cu drenaj natural bun
- roca de bază o constituie, pe suprafeţe întinse, loessul şi depozitele loessoide, oferind condiţii
litologice optime pentru formarea solului; mai pot apărea ca roci nisipurile (S Olteniei, Câmpia Carei),
marnele şi argilele (Depresiunea Jijiei, Câmpia Transilvaniei), depozite aluviale (partea joasă a
Câmpiei de Vest)
- temperatura medie anuală: 9 - 11˚C
- precipitaţii medii anuale: 400 - 600 mm
- clima, în ansamblu, e reprezentată de veri călduroase şi ierni moderat reci
- vegetaţia naturală e reprezentată de ierburi înalte, cu producţie ridicată de biomasă (stepa cu ierburi
înalte – Europa de Est şi preeria cu ierburi înalte – America de Nord)
- CaCO3 este spălat de la suprafaţă, apare de regulă în orizontul de tranziţie
Profilul şi caracteristicile morfologice
- profil : Am – A / C - Cca - C
- orizontul Am are o culoare brun închisă, structură grăunţoasă bine dezvoltată, cu acumulare dehumus
tip mull calcic
- profilul cernoziomurilor prezintă şi el urmele unei activităţi biologice intense: crotovine, canale de
râme şi insecte etc...
- textura este nediferenţiată pe profil (lutoasă, cel mai adesea)
Fertilitate
- sunt, în general, soluri cu o bună şi foarte bună fertilitate datorată unui ansamblu de însuşiri fizice şi
chimice favorabile
2
- conţinutul în humus: 3 - 6 %
- sol indicat pentru toate folosinţele şi culturile agricole din România: culturi de câmp, plante furajere,
legume, viţă de vie, pomi fructiferi
- face parte din categoria celor mai fertile soluri
- fertilitatea lui efectivă este mult diminuată datorită insuficienţei precipitaţiilor şi a regimului
nefavorabil al acestora (rezervele de apă accesibilă în lunile de vară sunt scăzute)
3. FAEOZIOMUL
Răspândire: apare pe suprafeţe întinse în continuarea cernoziomurilor, spre zone mai
umede (zona deluroasă a Munteniei şi Moldovei, Podişul Bârladului,
Podişul Sucevei, Podişul Târnavelor, Dealurile Vestice, N Dobrogei)
Condiţii de formare
- s-a format în condiţii de relief variat (câmpie, depresiuni, podiş), dar în general în porţiuni cu aspect
depresionar sau drenaj mai slab
- materiale parentale: loess, depozite loessoide, dar şi marne, argile marnoase, detritus calcaros
- climatul sub influenţa căruia s-a format este mai umed decât în cazul cernoziomurilor
(precipitaţii medii anuale = 800 - 900 mm, temperaturi medii anuale = 7 - 9 ˚C)
- vegetaţia este reprezentată de pajişti ierboase
- procesul de formare conduce la acumularea intensă de humus de tip mull calcic, datorită unor condiţii
locale specifice (vegetaţie ierboasă bogată, materiale parentale ce conţin calciu, forme de relief
depresionare, mai adăpostite, ce determină un microclimat mai dulce)
- datorită condiţiilor foarte variate de formare a acestor soluri, sub orizontul Am s-a separat fie un
orizont A/C, fie un orizont Bt, fie un orizont Bv
- sunt soluri poroase, bine aerate, cu structură relativ stabilă, bogate în elemente nutritive
Profilul şi caracteristicile morfologice
- profil: Am – A / C – C
Am – Bv - C
Am – Bt – C
- textura poate fi lutoasă sau argiloasă, dar diferenţiată pe profil
- structura este poliedrică (angulară sau subangulară) în Bv şi prismatică sau columnară în Bt
- conţinut de humus de 3 - 6 %
- activitate microbiologică bună şi foarte bună
- CaCO3 este, de regulă, absent de pe profilul solului (spre deosebire de cernoziom)
Fertilitate
3
- fiind situat în zone mai umede, este mai bine aprovizionat cu apă
- fertilitate bună
- se cultivă cereale, plante industriale, plante furajere, pomi, viţă de vie

4. RENDZINA
Răspândire: frecvent în Carpaţii Orientali, Meridionali, Occidentali, în zona
subcarpatică, în Dobrogea (se asociază geologic masivelor calcaroase)
Condiţii de formare
- se întâlneşte în condiţii foarte variate în ceea ce priveşte relieful (de la munte până la dealuri şi
podişuri)
- se formează pe roci dure, bogate în calciu, cum ar fi: calcare, dolomite, gips, roci magmatice şi
metamorfice bazice şi ultrabazice
- materialele calcarifere sau rocile calcaroase apar între 20 - 50 cm adâncime
- clima poate fi de la caldă până la foarte rece: * precipitaţii între 400-500 mm până la
1000 mm
* temp. medie anuală: câteva grade –
peste 10 ˚C
- solificarea este dominată de excesul de ioni din roca parentală
- regimul de umiditate al rendzinei este condiţionat de condiţiile de pantă, expoziţie în care apare
- adesea, pot prezenta deficit de umiditate accesibilă
- vegetaţia sub care apare poate fi de stepă, păduri de stejar, fag, conifere sau chiar pajişti alpine
Profil şi caracteristici morfologice
- prezenţa rocii calcaroase se manifestă prin separarea la baza profilului de sol a unui orizont Rrz
- profil: Am – A / Rrz – Rrz
- Am este structurat, bogat în humus şi poate face efervescenţă chiar de la suprafaţă
- A / Rrz are grosimi variabile şi culori de Am, cel puţin în partea superioară; el poate fi bogat în
fragmente de rocă
- textura poate fi de la argiloasă până la lutoasă şi nediferenţiată pe profil
- materialul de sol este saturat cu ioni de calciu
Fertilitate
- prezintă o fertilitate mai mare în zonele umede şi o fertilitate mai mică în zonele uscate
- sunt însă mai puţin productive comparativ cu celelalte soluri ce prezintă orizont Am, datorită
faptului că prezintă mult schelet pe profilul de sol şi un humus calitativ inferior
4