INTRODUCERE

BALNEOFIZIOTERAPIA = specialitatea
medicală, care utilizează în scop profilactic, curativ
şi recuperator prop. fact. fizici naturali (ape
minerale, gaze, nămoluri) şi artificiali (termici,
electrici, mecanici) aplicaţi izolat sau asociate.
RECUPERERAREA (Krusen) = recuperarea cuprinde
tratamente şi antrenamente ale pacienţilor, astfel concepute
încât la sfârşitul lor, ei să poată atinge potenţialul maxim
pentru o viaţă cât mai normală din punct de vedere fizic,
psihologic, social şi vocaţional.

Recuperarea este o metodă creatoare, care cuprinde

(înglobează) eforturile creatoare, ale unor diverşi specialişti
în domeniile medicale, şi a asociaţiilor lor în alte domenii
medicale, pentru a dezvolta aptitudinile fizice, mentale,
sociale şi vocaţionale ale persoanelor handicapate, cu scopul
de a le asigura a viaţă fericită şi productivă la acelaşi nivel şi
cu acelaşi oportunităţi cu ale vecinilor lor.
Gullickson, Gr. Jr: medicina recuperatorie este folosirea
tuturor modelelor de diagnostic şi tratament care să refacă
funcţionalitatea individuală cât mai aproape de normal
posibil
Recuperare = a da calitate vieţii nu doar a
prelungi viaţa !
- contează cum trăieşti nu doar cât
- model funcţional
“ADDING LIFE TO YEARS”

“adding years to life”

 RECUPERAREA (O.M.S.): ... activitate
complexă, medicală, educaţională, socio-
profesională prin care se urmăreşte
restabilirea capacităţii funcţionale pierdută
de un individ, congenital sau în urma unor
boli sau traumatisme, precum şi dezvoltarea
unor mecanisme compensatorii care să-i
asigure posibilitatea de muncă sau
autoservire, o viaţă activă şi independentă
economică şi/sau socială
BFT  este o specialitate predominant terapeutică, DAR
cu metode proprii de diagnostic şi concepţii patogenice

Dezvoltarea BFT şi a Recuperării datorită :

 progreselor formidabile ale tehnicii moderne
 creşterea predominanţei îmbolnăvirilor cronice
 creşterea alarmantă a bolilor , aşa zise de „civilizaţie”
 creşterea procentuală a populaţiei vărstnice
 frecvenţa în creştere a patol. dezvoltate posttraumatic
 intoleranţă şi r. adverse la multe medicamente
 costul procedurilor net inferior faţă de medicamente
Elaborarea de prog. recuperator
 stabilire dg. funcţional + bilanţ al fcţiilor majore ale
organismului  muncă de ECHIPĂ  specialişti în
recuperare, fizioterapeut, kinetolog, psiholog, specialist în
terapie ocupaţională, logoped, asistentă socială + spec. din
neurologie, ortopedie, traumatologie, medicină internă,
nutriţionişti

Obiectiv comun, de bază: reintegrare familială, socială şi

profesională a pacienţiilor
Recuperarea se adresează în principal bolnavilor cu:

- boli neurologice,
- reumatologice,
- posttraumatice,
- cardio-vasculare,
- respiratorii,
- metabolice

ADULŢI + COPII !
 PROCESUL DE RECUPERARE
recuperare medicală
(funcţională)
- etapa precoce
- poate începe odată cu
debutul bolii
- trat. chirurgical,
medicamentos, proceduri
fizicale
- în convalescenţă proc.
fizicale au rol tot mai mare
- ideal: la sfârşitul etapei îşi
reia activ, dacă nu poate
recuperare socio-profesională
- reorientarea spre o nouă
profesiune SAU vechea
activitate cu anumite restricţii
- necesară colaborarea
- prin agenţi fizici, terapia
ocupaţională, psihoterapia,
orteze corectoare
- calitatea+durata recup. depind
de corectitudine+precocitate
- rareori o recuperare completă
- se va ţine cont de obiective
 RAMURILE BALNEOFIZIOTERAPIEI
în funcţie de fact fizici naturali / artificiali,
mecanismele de acţiune,
indicaţiile terapeutice

BALNEOCLIMATOLOGIE FIZIOTERAPIE
 utilizează factori fizici utilizează factori fizici
naturali artificiali
- electroterapie
- apele minerale
- fototerapie
- nămoluri terapeutice (peloizii)
- hidrotermoterapie
- climatul
- masaj medical
- kinetoterapie
- ergoterapia
- terapia cu inhalaţii
- pneumoterapia
 PRESCRIEREA TRAT. BALNEOFIZIOTERAPICE
orientare generală
- activitate cu baze ştiinţifice
- după stabilirea: dg de boală, std+faza evolutivă
- cunoaşterea: efectele, indicaţiile, contraindicaţiile
FT
- nu în toate bolile acute FT este contraindicată
(există excepţii)
- se va avea în vedere: vârsta pacientului, stări
comorbide (cardiace, respiratorii, hepatice, renale),
st. neuropsihică, caracteristicile staţiunii unde
trimitem pacientul
- după 8-10 şed. nici o ameliorare  revizuirea dg ±
tehnica de aplicare a procedurilor
CONTRAINDICAŢII MAJORE:
- boli infectocontagioase acute,
- caşexie,
- boli venerice,
- parazitare,
- boli organice decompensate,
- hemoragii acute,
- psihoze,
- narcomanii,
- alcoolismul cronic,
- sarcina.
 MECANISMELE DE ACŢIUNE ALE AG. FIZICI ŞI
STRATEGIA DE APLICARE
 fact. fizici acţionează prin extero-proprio-
interoceptori
 determină modificări specifice şi nespecifice şi
asupra altor structuri tisulare vor genera impulsuri
electrice cu acţiune:
1. directă (locală) modificări circulatorii şi
în receptivitatea şi conductibilitatea nervoasă

2. indirectă (generală) mecanisme neuro-reflexe

şi neuro-umorală, efecte la distanţă
 fiecare agent are componentă specifică (la
intensităţi mici) şi nespecifică (la intensităţi
mari)
 important interrelaţiile: extrinseci (organism-
mediu) şi intrinseci (morfo-funcţionale)  ptr.
funcţ. normală 4 sisteme operaţionale

1. Sistem receptor
2. Sistem de legătură
3. Sisteme de integrare
4. Sistemele efectoare
 între sisteme relaţii de supra-subordonare prin
mecanisme feed-back (+) şi (-) şi feed-before
 toate sistemele biologice intră în categoria
sistemelor cibernetice deschise cu autoreglare
 Conceptul cibernetic:
stimuli = semnale = factori fizici şi balneoclimatici
receptorii = transductori specifici
mecanismele nervoase, endocrine, umorale,
metabolice = acţ. cibernetice
selectare şi filtrare
Mecanismele feed-back:
1. “în constanţă” (feed back negativ):
- Solicitări (stimuli) de scurtă durată
- “ persistente (sistemul se
adaptează / nu se adaptează)
2. “în tendinţă” (feed back pozitiv)
- Mişcare ciclică sau aproape ciclică
- Faza de adaptare funcţională sau structurală
3. Feed before
 Semnalele reprezentate de factorii fizici şi balneoclimatici vor
induce în organism 2 procese fundamentale: STABILIZAREA
şi/sau OPTIMIZAREA HOMEOSTATICĂ
- Optimizarea are ca finalitate punerea în acord a organismului cu
mediul ambiant în continuă modificare
- Principiu general: stimulii cu doză mică normalizează funcţiile
“ mai mare amplifică “
“ şi mai mari inhibă “
“ exagerate alterări ireversibile
Expresia clinico-funcţională constituie: reacţiile de adaptare, apărare,
compensare, regenerare morfologică şi funcţională  efecte
antialgice, decontracturante, elasticizante, trofic-metabolic,
resorbtiv, vasodilatatorii şi tonizante musculare
- trat. prin factori fizici şi balneari acţionează: PATOGENETIC şi
SIMPTOMATIC  posibilitatea de a aplica BFT cu scop
profilactic, curatic, recuperare
Din punct de vedere toxonomic si funcţional se vorbeşte astăzi despre
trei grade de afectare:

1.Infirmitatea ( impairment = defect, anomalie,

deficit, sechele).
Corespunde unor alterări structurale sau funcţionale,
în plan psihologic, fiziologic sau anatomic, ce
permit însă desfăşurarea activităţii. Deficienţa se
defineşte la nivel de organ sau sistem, poate fi
temporală sau definită, fără ecou important în planul
activităţii profesionale.
2.Incapacitatea ( disability= restricţionarea activităţii sau
a funcţiei)
Reducere parţială sau totală a capacităţii de desfăşurare a
unei activităţi până la anumite limite considerate normale.
Incapacitatea reprezintă consecinţele infirmităţilor în plan
medical, psihologic şi social afectând performanţele şi
reducând disponibilităţile de a dezvolta o serie de activităţi
(dificultăţi de autoservire, de locomoţie, etc).
Unele forme pot fi prevenite, corectate ( prin tratament
chirurgical) sau ameliorate.
3.Handicapul
Reprezintă dezavantajul social consecutiv unei infirmităţi sau
incapacităţi care limitează sau blochează desfăşurarea unei
vieţi normale. Persoana devine dependentă social şi
profesional dezvoltând diferite categorii de handicap.
ex.: handicap de orientare în mediu, handicap educaţional (de
instruire), handicap de integrare social etc.
infirmitatea se dezvoltă ca o consecinţă locală pe un organ
sau sistem afectat
Incapacitatea este rezultatul infirmităţii în disponibilitatea
de a realiza diferite activităţi (exemplu: capacitatea de
comunicare)
infirmitatea poate sau nu determina incapacitate
la baza unei incapacităţi se afla întotdeauna o infirmitate
nu orice infirmitate cu incapacitate (invaliditate) determină
handicap
Noţiunea de INVALID este strâns legată de
reducerea parţială sau totală a capacităţii de muncă,
cauzată de boală sau accident, urmată de reducerea
veniturilor persoanei în cauză; aceste aspecte pot fi
reversibile sau nu.