Sunteți pe pagina 1din 33

m 




  

 
  
    
 
O  ! 
 O "
A. PERIOADA ANTICĂ

Din perioada marilor migraţii s-au păstrat cîteva


inscripţii în greacă şi latină.
* Cel mai important document rămâne răspunsul
în limba latină trimis regelui ungur Arpad de
către Menumorut, duce al Biharei. Textul, inclus
în 6 
  , izvorăşte dintr-o
profundă dragoste pentru pămînt, concretizată
într-un refuz categoric de a-l preda regelui: 
    
  
Scrisoarea deschide seria documentelor
diplomatice româneşti.
B. LIMBILE DE CULTURĂ FOLOSITE ÎN EVUL

MEDIU ROMÂNESC
A. Latina = limbi ³liturgice´
(limbă a cultului catolic) ĺ limbi oficiale,
B. Slavona limbi ³de cancelarie´
(limbă a cultului ortodox) sau limbi ³culte´

C. Greaca (folosită în mod accidental)

! Limba română începe să fie folosită mai des abia din


sec. al XVI-lea.
A. Limba latină
Cele mai importante documente
păstrate sunt:

‡ ?  


 ?
6 , redactat de Radu Grămăticul
în sec. al XV-lea
‡   , cea mai valoroasă operă a
învăţatului umanist transilvănean
Nicolaus Olahus.
Acesta, descriind principalele regiuni istorice
româneşti, Ţara Românească, Moldova,
Transilvania, Ţara Someşului, Ţara Crişurilor
şi Ţara Timişului, formulează ideea originii
latine a limbii şi a locuitorilor lor, arătînd
că au Äaceeaşi limbă, religie şi obiceiuri´.
B. Literatura română in limba
slavonă
Ë anuscrisele în limba slavonă
    

‡ scrieri religioase canonice (făcute în mănăstiri
de călugări)
‡ scrieri apocrife (nerecunoscute de biserică,
uneori chiar erezii împotriva doctrinei
religioase)
‡ scrieri de drept canonic (traduse, de obicei, din
legislaţia bizantină)
ï   
‡ cronicile bizantine şi sârbeşti
‡ cronicile domneşti originale
(6 
 
? )

  
  
‡ imnurile religioase
‡ povestirile hagiografice (viaţa
sfinţilor)
‡ cărţile populare (
! 

 ")
Ë 
În sec. al XVI-lea sunt înfiinţate
primele tipografii şi apar  #



* Cea mai importantă lucrare a


literaturii române in limba
slavonă este $# 


% ï 
 
&
- învăţături şi sfaturi cu caracter
«««.. şi ««««

v   #$ % $ !  & &%$    $ 


#'  &%   (   & ! 
&   $     $ !  )%
 ! ! !   %  !  & *% 
( !      +$ ! 
  *$     !    !  
*"   ( !    
,  ) !  ! & !    &
)(  & $     
&"  &%   !  ) !  )#%$
  & *   &$ ! &%   
  $   & )  )
  &#$     *  (  &# !
-".
6uviosul Nicodim (1320-1406)
+ 26 decembrie
- de neam macedo±român
- se călugăreşte în Mănăstirea Hilandar (Athos)

- 1365 se refugiază în Ţara Românească şi


reorganizează viaţa monahală
- întemeiază cu ajutorul lui Vlaicu Vodă (1364-
1377) şi Radu I (1377-1383), Mănăstirea Vodiţa
(in 1369) şi Tismana (ante 1377), Prislop (la sf.
sec. al XIV-lea)
- printre primii copişti şi miniaturişti de
manuscrise
- caligrafiază Tetraevangheliare:
Tetraevangheliarul de la Tismana
Tetraevangheliarul de la Neamţ
Tetraevangheliarul de la Humor
Tetraevangheliarul de la
Tismana
- caligrafiat de călugărul Nicodim
1404-1405
Tetraevangheliarul de la Tismana ËË
- ferecat în argint aurit
- astăzi: Muzeul de Artă al României
Tetraevangheliarul de la Neamţ
?   

1429
Astăzi: Bodleian Library, Oxford 6titor: Petru I Musat
(1375-1391)
Tetraevangheliarul de la Humor
Ë, iunie 17 - manuscrisul şi miniaturile
1487, noiembrie 20 - ferecătura.
278 file pergament
Provenienţă: scris şi miniat din porunca lui Ştefan cel Mare, de către Nicodim, la
Mănăstirea Putna, pentru Mănăstirea Humorului
MINIATURI ± Tetraevangheliarul de la Humor
Tetraevangheliarul de la Humor
la fila 266 verso - este zugrăvit faimosul portret al lui Ştefan cel are, considerat drept cea mai veridică imagine a
marelui voievod. Reprezentat în postură de donator, îngenunchiat la picioarele Fecioarei, care tronează, alături de fiul ei, pe
un jilţ de lemn sculptat, voievodul îi oferă lui Iisus, cu amândouă mâinile, Tetraevanghelul executat din porunca sa.
C. Limba greacă
Se păstrează în limba greacă poemul
V   
?'
(
, compus de Stavrinos,
vistiernicul lui Mihai Viteazul, pe cînd era
închis la Bistriţa după moartea
voievodului.
D. Literatura în limba română
O influenţă favorabilă înlocuirii limbilor
convenţionale au fost reformele lui Huss,
Luther şi Calvin prin care se reclamă
dreptul fiecărui popor de a avea cărţi
scrise în limba lui.
a) Primele documente scrise în limba
română au fost scrisorile
b) Din necesitatea de a avea cărţi în limba
română au fost traduse cărţi religioase
Dimitrie Cantemir, în ˜ 
?
, scrisă în 1716 în limba latină,
afirma că s-a scris cu litere latine pâna
la Conciliul de la Florenţa (1439).
Domnitorul Alexandru cel Bun ar fi
poruncit arderea cărţilor şi textelor scrise
până atunci cu litere latine, introducând,
în loc, alfabetul chirilic şi limba slavă,
pentru a împiedica răspândirea
catolicismului în ţară. Alfabetul chirilic
român a fost utilizat pentru scrierea
limbii române, din secolele XIV-XV, şi
până în anul 1862.

6hiril şi etodie, fraţi călugări, de origine


greacă au alcătuit alfabetul glagolitic pe
baza minusculei greceşti, la care au
adăugat unele semne de origine orientală
(ebraică).
scrierile lor au ajutat la răspândirea
creştinismului la popoarele slave
! !  !  !!! !

Az Buki Cherv Dobro Dzelo Dzherv Fert Glagol I Izhe

Izhitsa Jat Jer Jerj Jery Jest Jo Ju Jus"E³ Jus"Je"

Jus"Jo³ Jus "O³ Kako Kher Ljudi Mislete Nash Oht On Pokoj

Rtsi Sha Shta Slovo Thita Tsi Tverdo Uk Vedi Zemlja

Zhivete
are  de semne slave, unele au si valoare numerica
Y  
          

6ea mai
veche
scriere
românească
adresată
primarului
Braşovului
Hans
Benkner

- redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la ˜



 (numele slav al oraşului
Câmpulung-Muscel). Nu este menţionată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza
evenimentelor istorice descrise şi a persoanelor implicate
- 175 din totalul de 190 de cuvinte româneşti folosite în text au origine latină
Transcrierea textului cu litere latine
?             
 
  !" #       $  
                    
 
     %
& '  %      ' %    $ 
   "     Y$   $ (  " 
  
&        
  (  
    )          
 "  
&      *+    " 

&   (      %  ,   
         
&       ?)$    
  %    
$ (  "  
?)$($ ,-   $ 
&          ?)
$   
&     $  " #  .  
    " #    #  
 $     #$   #  #
 
/ 0 '1    / %
b) Traducerile de cărţi religioase:
  2 # , descoperit de prof. I. Creţu, în 1871 la
Mănăstirea Voroneţ, a fost publicat în 1885, de G. Sbiera.
Manuscrisul cuprinde cărţi din NT: Faptele Apostolilor şi 3 epistole:
Epistola Sf. Iacob şi două Epistole ale Sf. Apostol Petru. Manuscrisul
este incomplet.
! )  îşi are numele de la cărturarul Sturdza Scheianu,
care îl avea în biblioteca sa din Şchei. Cuprinsul e format din Psalmii
lui David şi câteva cântări
!2 # , descoperită de S. Fl. Marian la Mănăstirea
Voroneţ, în 1882.
!   ) (după numele lui Eudoxiu Hurmuzachi, care a
dăruit manuscrisul Academiei)
- primele traduceri româneşti ale cărţilor de slujbă
- texte maramureşene (locul unde se presupune că au fost scrise)
- texte rotacizante (după o particularitate fonetică întâlnită şi astăzi în
această zonă: ³n´ intervocalic devine ³r´; ex. ³cire´ / ³cine´, ³bire´ / ³bine´)
- manuscrise transmise în copii, datând din sec. XVI
-astăzi: Biblioteca Academiei Române (nr. 448, 693, 449)
ë  Të TU 
de pe teritoriul ţării noastre

‡ În secolul a XVlea se tipăresc primele


cărţi în limba română 6ea mai veche
carte tipărită este )   
 3?  , apărut la Sibiu în
Ë, care sa pierdut
Cei mai importanţi tipografi ai sec. al XVI-lea au fost:

1.
Pentru a consolida prestigiul Bisericii ca
principal sprijin al statului, domnitorul
Radu cel Mare (1495-1508) l-a adus în
ţară pe călugărul Macarie, format ca
meşter tipograf la Veneţia (unde se
tipăreau şi cărţi în slavonă).

În tipografia domnească condusă de Macarie


s-au tipărit primele cărţi: "&)*+",*
(128 foi, 1508); -6&-" (1510) şi
, +, " * (1512), toate în slavonă.
2 Diaconul 6 S
- înfiinţează în Scheii Braşovului o tipografie 1556, unde va scoate cărţi de
cult:  de cărţi dintre care 9 în română, trei bilingve ( română şi
slavonă ) şi 2 în slavonă
6ea mai importanta este ësaltirea omânească din Ë
Diaconul Coresi tipăreşte între 1559 şi
1583 nouă cărţi în limba română:
‡ $ ï   .6' 
‡ ,'


‡ !

‡ 6("
‡ ?


‡ 
 
‡ 6(""
‡  '

‡ 
/#
  
0
În 1558 la Targovişte, Coresi,
împreună "cu 10 ucenici ai mei",
tipărea un "TRIOD
PENTICOSTAR".

În acestă perioadă se pun bazele


introducerii limbii române în
tipărituri, mai ales după
memorabilele cuvinte ale
diaconului Coresi: "?ï 
  
 ï#

1(   

 ï ´
iteratura religioasă

Varlaam (Vasile Motoc)


-a înfiinţat tipografia şi şcoala de la
Trei-Ierarhi
- a tradus şi a scris în limba română
-este primul povestitor moldovean
1. CARTE ROMANEASCĂ DE
ÎNVĂŢĂTURĂ sau CAZANIA
-I parte: predici însoţite de evanghelii
-partea a II-a: vieţi ale sfinţilor

2. RĂSPUNSUL ÎMPOTRIVA
CATEHISMULUI CALVINESC
Simion Stefan Noul Testament de la
Bălgrad (Alba Iulia)
Ë6

- mitropolitul Simion
Ştefan
- din porunca principelui
Transilvaniei 



- Prima încercare de
exegeză
- 25 exemplare in tara
MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL

Principala opera a lui Antim Ivireanu este


DIDAHII si cuprinde predici tinute in unele
duminici si sarbatori bisericesti
-condamna decaderea moravurilor

-contribuie la dezvoltarea stilului retoric


DOSOFTEI (Dimitrie Barila)
-a contribuit la dezvoltarea poeziei
noastre culte
³Psaltirea «pre versuri tocmita´
(8000 de versuri)
³«Ca-mi trec zilele ca fumul,
Oasele mi-s reci ca fumul.
Ca neste iarba taiata
mi-este inima sacata´ (Psalmul 102)
³Viata si petrecerea sfintilor´