NOTA EIDIITU R II:

Editura "OBI ECnV" ,. em iova nu ;I re nirn PC in COrnu IrI CUI ehi!merlldele pu Ii:Ilh:::a!1 ~ "Oblecuv de Gor]", "ObiecHv mahe:dinl'e.an·', "Objectiv de DtJmbolli{ a~."Obfectfv" de B raiOV etc, E Ie n u mprn.zinta aitoevC'l dec~t furtu ri de prop riletate Intelectua 1'j1, pentru care cei vlnovaf vor fi sanc~'ionali de lege"

CopytlglW

T el/Fax: 051/418.943" 694. 70S, 957 or 8", CP 812 - Craleva

Tipi\rit~a~ PRINTEX S.R.L. Craicva

Tehnoredaetare computerizata: Iulian Nicolae

c uv ANTUl EmTORUlUI

In aceasta vara, sa tmplinesc exact trei ani de cand, ca eJditor al revistei "OBIECrIV MAGAZIN" (cu difuzare in Of tenia), m-am deds sa dsbutez in bransa edjtorilor de carte. Ca fost zlarlst ("Cul/r()tullib€trl~Wi". "AdevBmr:

"Ev~nimentul zifei') , cand am devsnit "mare 7Iltreprinzatar" ~i patron al revistel "OBIEeTIV' MAGAZIN", rnarfurtsssc acurn, habar n-aveam de' tehnoradactare, Ge lnsearrma chinu! dlfuzarii §oi al asigurarii salannor psntru zeci de anlg;aJa~i ~i eolabcratori, lar drapt capital avearn un "disponibil lmens" d~ 200.000 lei rarnas ni$te pnn buzunars goale de ziarist. .. Nl.! mal insist pe aceasta lema, filnd supra-aboroata de mine, d6~i ar fi bine sa ;;'l:ie;oi eel pesirnisti de fel ca nirnic nu e i mposibrl in viat5!

La f,el, canal dl. Tecder Filip a lnsista; sa-l editez ."RazlJoiul p a rap sih 0/0' gic impotriva' Romaniell •• , un rnenuscrls pa care nu rausise sa-l publica pama stuncl, in ciuda unor vech] promisiuni, habar n-aveam C€l lnsaarnna editarea sl diflJzarea de carte" 0 nebunie, adi'dt in zilaie noastrel Care te "prinde" TnsEli §oi Tti of era ~~ unele satisfac'[ll im::redibiJe, adeseorl cu rnult peste cete dln pre-sa ... A~ a 5 eexp I icii, de fa pt, de ca am 00 ntln u at In acest do meniu. d esl, prim ul tire j (1.000 exernplare), banuiti, r1U ml-a aous decat paguba flnanciara. 8anui~i, to ~odata, ca am fost m andru de ace a sta mica re alizare J multu m it ca l-am faGut, Tlllr-adevar, fericil pe dl. Tender Filip ~i am oferi~ ~pie\ii~.o carte ,de exceptle, solicitata ill iOlGLDm, dupa trei ann ~i dupa ce tiraj,efe au fest de mutt epuizate,

senzaua de multumire suflsteasca a fast, eu adevarat. attt.t de mare, inct.d am renun~at (15.10'.1998) la ravlsta "OB~ECTIV MAGAZIN" I la magazinele pe care Ie aveam ,(1.03.2000), fa 0 parte din bunurlle de p.r~~ §i am continual, flreste, sa editez carti, 0 parte dintre ele, ca ~i copBr~, Ie PLJte~i vade-a pe copsrta-verso. La acestea, mal putef adaLJga doua carti de poezii, una ~tiintific<!l, volumul I de ta "CtaiolVa Maxima" S2m "TrezireaM'arelui Dragon·China in reronrNP' (~ce a m ai completll carte despre Ghina.,aparuta in Europa de Esr'~ afirma{ie Ambasada Chine;). plus lrei tillurl dm~te de Primaria Craiova §ii ~cai>tigate" prin IiGitatie, Fire~ter toate ell zbatere, stress, rncasan udupa napar~ urea leului" s.a.rn.d., perrtru ca unii considera ca treb'uie sa fie s;ngurli 1n ,avantaj, rar a'/rii, pliiti!i de statj eel un singur om p,oate (fi are obJigafia) sa ,susfinii singur imagin,ea ,club'ului Universitatea, Cralo,v,ei ~i Rom.anie/, ca de-ala a patron ~j editor de cartel.i.

Am iucrat fa, cere rnai importante cotklianeale \arii,. am contribuit la rnulte schimb§rl ln bine in Craiova ;;i Oltenla (incluslv a presei), am contribuit (uneori declslv) la demiterea prlrnilor trei pretseti ai Doljulul, am rnulte satisfactii in pre·sa scrisa dar acum, ca nd m u I~i ma lllTIre a ba, de oe am ranu ntat la presa, pot spune un lucru sigur, pe care l-am punctat ~i respeetlvllcr: nu So!! cempara satisfacliife (moraJe} din edltaraa de carte CUI eele din activitate'a de presa.

3

Un Gotidian este prea "prins" In nebunia zilnica din Romania (ornorurl, violurf 9 .. a.), lar un sapt3lman2l'I, ea sa rezlste pe ~piata~, trebule sa fie crlce, numal "series" nul lntr-o vrsms, cand lucrarn la ~Adevi!Jful" (1.9~h4-HJ.95), ziarul se vlndea in spacial pentru campania antioofup~ie, la care contribuialm "en-qros" ... Acurn, psntru ,c;.a nimeni nu mai iill. nid 0 masura, acest sublect de presa e de mu It "fumat" 9il adu cater numa i de p rocesel

Revista "OBJECTIV MAl3'AZIN", pe care mul~i cititori ai cartilor noastre o solioita ~i acum, a avut lin sucees de pr,es,a t,eribmi" neasteptst (dar in limp), toernal pentru (;ompozi~iia ei: 6nUcmup~[e, evenime~te scclale ~i sportive dar ~'i (50%) materiale lnstructive {Om, istcrie, servicii secrete, revollJtie etc.). Nu 1nsa ,i un sueees firranelar, pen~n' ca, asa au vrut pol.iticienii de dupe 1990, presa nu mai pOabi! tral decal din publici~ate, sponsorizar'e ;;oi cille e frniar, ca dlractor S2I.U patron" sa "pornpeze" lintr-D re-vista care' indrazne:;ote s~ 'nng'e pickhamerul fn cOllfUp~i:e?.!,_.

Nu credeam, insa, ea situatia peste fii i:dentica in editarea de carte, in condi~ile ~r! care edltezi C911i de interes ma]or {~j Implicit de tiraj), chlar de interes national. A Ie vorbl, in aeeste vremurl, patronilor h~,i 'chiar directoriillor "de stat "} de patrlotlsm §i interes nalional!, e de-a. dreptull 0 glumasinistra! Ei IlU §tiu decat dsfrlea presel (in general) c'en~ralle, eare-i poate "plesni"J eventua,II, cu '0 '~dezvaluire" care sa-Ii lase fara seaun ... Un exemplu (mul~iplu): m-am adresat (ofidal) calm "Ti'ga'rete1'Tg . ..J,iu, B,eR, SNP Petrorn etc. (lista. 0 veli p utea cUi imed iat~), a caror racism a n uma i pe g,ard url n LU o P utef em_ Reactua? Ei bin e, de ostJil i tOli~e! i mi cerseuze, do mnil or, ca v-am deraniat ~i v-ern rapit din timpul dvs, pretios! Oe ati fa cut T'n acest "timp pretios", probabfl, vorn afla ill! Duralld din plied, pe paguna, 1 :;oi atunci ns vern da seerna ca erati praa "OGUpar ea sa va maij pube\i g,andu!?ij la 0 chestiune, intr-adevar" de lnteres national...

Pentru Gill nu este deloc indiferent dace aceasw carte ~ie~ea~ in 30.000 ex., cum a, fost I)I'0g ra maM, ~i la un pre, aeG-esio i I, de 30.000 lei $i rJ U de 50,000 I~i, TIn ai's fellncat sa afle c:M mai multi romani ca n-au de ee' sa ·'bPltm" in Europa, deoareGe stramo,~ii lor au format BatranLlI Contimmt.. ..

Din ~erio.ilre, cUito,rii no§.tri nu sunt to~ "miliardati d:e carton" ~i nidi fUlfilc~ijonari POll bl'ic:i c:u funqi i, inca;~ sa fie prea (l CiJ pa't~ CUI adu n atul mil ia me 10 r ca sa (nul' maii aiba limp pentru astfel de "'mai"Unti~uri": interesLlI na~ionall. imaginea Romaniei etc_ Ei sunt cei C~U'e ne' con,v,ing ca treb'Ui,e sa continual1l piE! aeest d rU ITII., cil mlai iSU ilt ,i ro m iii ni p ~~r~oli, nl!l muma i p reo cUPali sa trilia scii die, pe azi pe m@l.ine (sau Tn vil,e).

N~am facUlt-o pana acum dar am 8-0 fae in acest moment voi publica, spre exempl lII, C iUev,i!li fr'~Q me nt'e d~n nu me ro ase Ie scris 0 ri p ti mile de ~a dUtorii, poate va r pri oepe ceva a nu mite persoane {d aea au timp sa, ci~ea8C~ asem.eli1ea ci.lr~):

4

• y ... J sunt toen« bucuros ca am gflsit carjiJe ed/turl! dvs. {. -.J Tr@buis sa ~ felicit p~~~tmGeea ce fac~t;. Adica, rn~~~cati Sa spllne{i t~Grurj!or pe nllme $/ sa mstabJ/ltJ mIte aoov~mr1 pe care Uml miCearca s~ Se discrediteze $1 sa te fngroape ( .. ,) §tiu ca revlsta OBiEcnv MAGAZINeste D revisM' C8SI'l distribuie nllmai in juriete/e O/lenie! (a fost susp end ata m 15.10, 19,98 ~ 11, E. 0,) §i de aceea ail don sa !jUu cum a$ putea intra m posesia ei. binefnte~Bs abonandu-ma la' ea. ( ... ) in ttumete ce'lor care citim aceste cfktj~ V8' rog s~ oontinuati .sa' te trtmjie/f ~jI in Ofi3$UJ nostru. (IPaul Ladany - C,ov,asha, jud, -C'O'llasna) ~spuns: le-am-trlmls pane acum dar direotg,area FilraJei Covasna a Rodlipet a SpU8 foarte elar ca ~n-o inre'reseaz~ aI§'a seva" !

• rr~m 0: tntrebee«: de ce numet ftl provincie se scot cillJ1i adevaraie? Cu de.oseblUj stlm~ pBntm etoriurife dve." (LMu Sav .. - Sulina)

• "( ... J doresc (.,.) sa va aduq. in primul .rand, mutt.umiri pe'ntru aparitla Gartii (Mari/e' Mistere .a/,e Pirsmkiei Oculte~) ~ (Se bastian IRusan- M. KogalniceahlJl)_

• ~ (, ... ) Credetf Gil RAMANII 'IIeghea:ta ?! Bine face,i, c~cj Sl1!lfem saoreveg~eali,de ceJp,upn ~I toite, dintre care una este ... Nu, nu: v~ spun! Vet/ afla smgUf1, daca VI se va' perm/Ie". {Alexandru Gall'ltllreac - Faurew).

.,. _ • ''Mul( succes in continl1are., Dscii aveJi cllrfi po§ta/e post ·rfJ spuns cu noi tit/un de carte" l~Nlm prim; cu dray. aiGi~ rn ffbalttl», ie Sufjfia~, (Haraliamlbie

Smihur - StJlinaJ_ ,

. • ~Pentru aflul 2.001, va' doresc sa va dea ,Bunul Dumnezeu ctJrajul !!ji pute.rea ,sa a§ezafl pe ll',anie Adeviirul, pentru c~ unit §j.·(ju dat via fa·, .ill'!' a'lril, mult mal multi, er ~a ce-o fa fel~ pe.tl tns a af/a MAREL£ A DEV A R, pe care 0 cJiclJ' de neispravi!i §i hotf l-eu fu:rat". (Roflleo Scurfu - Sa,celu , Gorj).

• "Sun! un simpJIl eltftor clHula i-a ciiizut in malTa caftea 'rt MariJ.t?J Mistern arePiramidei Oculte» §i recufl'OSC; e o ((bomM», B§,a cum bine spuneati dvs (in Cuvantul editorului al ca~ii - n.E .. D.), Despre RAMANI am rna; em! c~teva c~va' wIn Gate ~ ,~e~ist~". dar In ClGeasta carte -se (a'ee legatllra cu Istoria §J

CMrfzapa Omerilffl §f mf se pare ,~xceptionaf_ .

Fie §i numai pentflj rapt!)1 eel ali editat aGBasta cart~, MAR~LlE TJMP, despre ca're vorbs$fe M E:flade, va va fi rec,ul1oscator, Ce; ce vor cUi a.ceste [ucwd SEll vor simri, poars, mal putin «fmbrobodttl» §i «ignorant!», avollnd 0'

rntefegt;:ffi difenta a IUCfuriIO'r. " (Alexa nd ra IBu dac~ - G ala ~l)_ .

• "In cad,ea Conspifa,ia Sataneio - VOl. I; la pag. 4, S9 rooe .re ferif(~ fa rev.isla OBIECTIV MAGAZIN din ian. 1 rJgl. Am cautat ,areas/a revista fa bibifofeci're din S8:lIeril1 §i n-am gtlsit-o.. De 8Hieea, va rog' a-mi j'rJ dica §i cum pol infra in posesfa oaoestei feviste". (10111 D.las,cu - D.II'" T. Seve,ri'lil).

NO_' a~ ''s:ponsorizat~, ifn 1998, Bibl.iQt~ca Judle~ana din Dr.Tr.s.everin ~u '0 oolectle (1IncompleUl) a revislei OBIIECTIV MAGAZIN daraoeastii semnalare nLi n~ mira, deoarece, chiar Tn era,jooVa ( Biblioteca Judeteana "Teodor Aman"

5

fiind "sponsorizata' coptcs, in mad multe r~nduti), rsvlsta noastra rtu a.p~rea, In apiiHe 2001, in evidenta la rndernana ciHtorilorl Noi stiarn di OBIECTIV MAGAZIN a fost 0 revisliil incornoda car.c.nlcl chiar asal,.

n,suntem marie inferesati de tipul de cartf oe Gate te pub/fcari (, .) "(Niculina

Anghef - Timi9,e,ti, NeamO, __

~G!1 sincere mu(rumiri §i urJri de s<ln,Mare~(pro:f. Floriana mllu - BacauJ. La toate acsstea, se adauga 0 scrisoare la care ~iJ1 toarle mul~, caa a dornnului eonf, untv, dr; Gheorghe Iscru, din care splcuiesc:

"(_ -.) ceea ce f€iiooti este 0' acriune rem era rn ~i chia r n-scaAtll ( .... )" Nu Uit8{i ca arhe%gii no§tri, ds azi §i de pan~ Ii cum,. nu agraeaz~ teze autonomiei noesir« din sfnill,ecntme, Cea mai' mare blJMlie s de dat co el, din plicate!"

Manija grandorii? In condiWle Tn care nu suport prea-rornanescul=Sa trait[!~, pe care TI auzi cand wei i'i cane nu vrei, raspunsul este unul sillgur: NU~ Pur ~i simp I u, am vrut ca Sa vad a sl "unil" eEl nu to t Fa man IJ I e prsocuoat doe r de III iI loane, miliarde, vii e (un te rm en de 0 rig i ne traca, lnsern 11 and _ .. ·'c asa srap#JI"JUluq, ca a I ~i i rna i S L! nt p reocupatl de AD EV AR .;; i de TARA, ..

ln oric€) caz. GUm am fest aproape 20 ani Tn postura de a recepta exaqerata umilin~a a conationalilor ~i cum n-o suport, lndlterent de oonditii. va asiguu ca aceasta a fest pentru prima ~i ultima oara cand am publlcat asernenea mesaje de· a precl 8re~~ incurajare. , .

O,ricum, daea, d!.lpa atatea cal1i apreetate (de Lll1ii), editat,e cu mllloacele financiare "eriminal'e" pantru eriee alt~ edihna ,(Hira hinfuzii" masive din exterlor sau lnterlor) pot fi mailldru de' ceva, este verba de prazeatul votuml Spar sa nu S@ supere nlcl unul dintre colabcratcn. teste calelalte cartt au tos! i nteras ante 9<i de su cess, dOlI r visuj me u rn al vech i era sa dovedlrn, 0 daf~ pentru totdeauna, un mare adsvar: ARDEALUL EST,E MliMA CIIVI,lIZA'lliEI UMANE POST~DlLUVIENE. Nu intampU~to" ill lirnba d",ciror, HlAR-DEAL lnsemna "Casa (Gradina) D,omnu/fJi", nu rntamplator, pe Otopelli. Papa loan Paul al-II-Iea numea Romanla "Gri!idiIJ'3 Mair:.ij Domnului".,.

"a r d a ea pri\!' i~i un 9 lob p a rna ntesc I 0 h 3l rta ;;i vetl cit i prezen ta eEl rie, vet~ afla ca, apr,oxi.mativ Tn 10 -12. 000 r e. n.. cti rnd a a vu t 10 c Mare Ie D ~zg he~ (PoLop?). intreaga Europa OCcldenlala a fost acoperita de ghe~ar~ ~j ape ~i 0 singura zona e1uFopeanii! a putut fi salvata de urgie:, Ce~atea MuntUor (Ardealul)_ Priviti Tnci3 a data harta §oi va veti corwinge d~ acest adevaf, Tn conditiile un care ghe~a,rii au ~curs" din Peninsula Scandinav2L ..

Despre primordialitateaJ zonei Carpa!ilof in Una§terea" eivilizatjei umanlillPost..diluvieone ("modeme", putem sa-i spunem) au scris pu~ini, fo'arte pu1ini_ D'e§)i elemente a,jutatoarea sunt din Ilel§ougf Oupa Nicolae Densu§-ianll, tratat chiali cu condescenVli d'e mare-Ie Moolae lorga, Tncercarile au fost mai mull d~cat pal ide pana 'a, Pa'IJl Lazar Tom:iulescu, Adriah BuclJ.oo fescU sau dr. NapOoleon Savescu (imi pare rau dad) am l..Iitat pe dneva). Culmea 'Elste os ,cei mai aprigi S listinatori ai acestui ad'evar sunL. savantii

6

ru~j I ~tim cu tolii problemele pe care Ie-a avut Romania cu vecmul de la Rasarit (URSS-Rl.Isia) tn uftimele secote 9i, cu atilt mai mull, aceste dovezi ~tiintific.e sunt de netagadl.lit, mira banuiaIS .. , Le v,e~i gasi lin paginile vlltoara.

Foane putlrrl au OIvut insa, indrazneala sa mearga panilll la C <lip i'litUlI adevaruluL De tapt, niel unul ! Fiecare 21 sees lin evjdelT~a dcvezi extraordlnare dar secvsntlale. Acum, s untern in mburii Sa dovedim ea, il'l~r-adevarj civilizatia umana post-diluvliana s-a "m'iscyt" Tn Carpali! Ca Oamenii Primerdiali de care verbesc tiibll~elie sumeriene s-au nascut aid ,i S-SiU fm,pra§tiat in toata tumea, sumer, Egipt, lnd, Grecia, RomaJ, chlar §i ill America Latina. Ca vee hea Atl anti rH!i era 10 C U lUi de etru s eU plecati dii In M ara mure~'(11) f e Sl Hyperbor,eea era In aceasHi zonaj cil! la Portile de Fler se aflau Colloa,flIele lui Hereule, nu in Gibrraltar,. ca lisus 'era, de falpt, un trac din Moesia {se citeste MBsia), provincie infifn'ata in 15 e.n. (C611d Jisus avea 19 ani}, ca 42 din ee u 82 de im parali roma n i au tc st tra el [pl u s cei 7 prim! i rs 9 i, etru soc i h cit toate reUgme Umanit&fH au fast ere,ate in Emlsfera BmeaHi ~,i au avut la baza credinfele din Cafpati, ,ca toate marile sarbitorl ale Omenirii au pornit ell milenii in urma, din aceasta zona, flind "Iinterpretate" etc. etc.

Materialul ~j subiectul fiind extrem de vaste, este clar ci¥! ets nu pot fi epuiza~e Tn acest velum 9i ca va fi nevoie de 0 eerrtlnuare. Deocamdata, In a eest p rl rn vo~llJ m, ve'ti f be ne,fiel air! i IIJ no r i nf"C) rma~ii de s,e n za.'~ ie dar bil:"le

. i nst ru me n tate §t i intifi c. Precizez, de la bu n Tnee put, pentru a nu exlsta du bii.ca toatiil "lnstrumentaeea' tipic istarica, ,mn,ifica, ll apartine d,omlnului Paul Lazar Toncluleseu, un savant de, prima. msnme al Rornanlei in acest dorn 13 niu, [) aca veti constata ca acest vol u rn, ·5 pre dec 50S birei dt!: greoaliele tom uri speclf ce 1 storh::il 0 r de protes ie, est~ mul t rna i accesibi I. informatiils, S9 retin mai LJ~or ~i sunt mai pracute lectuli,i; ~i apar al1L1mite informaW, apar,ent senza~ionale,~dincoio" de tipicul istoricilor. atuno] va pute~i g€lndi Is subsem~

~natu,",. Pelfltru ca nici nu ;;ti~i ca.l de gfau este sa triezi inrorma~iile unui savant, mai ales in lstorie, ~i sa Ie prezil1li ontr-o forma unitara, din care Sa rnteleaga toata lumea ~firul ro~u' !.. V-a spune UPiLIl care, din 100 d,e Calli citite (ca exemplu), a constatat ca, .. jumatate sunt 'tJrimiterd I'a sursel,e de documentare' Ca editor, ba.nui~i, nu puteam accepta 0 asemenea, .. catastrofa editori~la! Poate sa se supere cine vre'a, suntem intr-o ~eoolf1omie de p,iata,U de' oameni saraci ~i, daca We m sa mai facem ~~ c ul,tLJra Ostollie, .de exem,l'~u), trebuis' sa n e SoU punem regulilor eli. Adics, ind~fer-ent de subi'ect. trsbuie sa oftllrim cmtorilm Un motiv de a cu mpa Fa cartea, nu cloar a dovada a el"udi~iei a utOl'i1J I ui, M otiv pe ntrLl ea re, dei'i carte", de f8\a are 0 bibliografie de excep~ie,. am ev,itat intenminabilele trimite ri Tn su bsol (atat de obi~nuite -~i obosltoal'e!), multumindu- ne (ca 181 "MarNe Mistere,) sa faoem doar lrlmiteri la, bibnografie. Veti constata. Ins,s, ca, aceste trfmiteri nLJ sunt un ordinea aparitiei. pentru slmplu motiv ca e 'Vorba de doi autori iOi de Un timp extrem de scurt de "cuplare" a materJalullli.

7

S per ca acest lu CfU Sa lJa deranjeze mal j:n~ttn ~i sa ff~i mai ill Ga ntati de forma final.:'! a cartii, de jnforma~iile oferUe. Cine este savant ~tie prsa mulre ca sa aiM 119\i\oie sa citeasca noar pagLnile indicate, lar cine e doer Lin "sirnplu cltitor", sunt oonvins" nu e prsa lnteresat de sutele de sl.IbsoJuri, Ii ajulilge bibnografiaL ..

Cand va ap~rea, VOW~lUllUI II all acestui titlu? DOClitlr'ientare,a e:sb:! deja filicuHi, inf,ormatiile su,nt, eu ade,varat SENZA pON.ALE (nu glumesc l), caca, nu "cad in 'gre:;;sal,a" de a face vreun infarct sau doe "a da in cancer" ptina atunci, de ca d ifuzorii nu sunt "lam uriti" , intre t imp, sa ren U IrIte la con tractel e eLI noi, 0 a semenaa cartefiind, .. "antl nai~rona I ista~ pen tru un ii "ro marl i" care "ne vor binere" ("CUI fort-a"), dacti incasarilB nu vor vefli "la ianrH\jj!.,_..atulrlci, acest volum II va fi pe "plata" in a,ceasta toamna, ..

Nu-i asa ca e ciudst, darn nu straniu!, sa-ti faci probleme pentru vlitotul ~i viaia ta cand prodcd un evenimentt national pe CSJ"e alte ~ari 11 platesc cu rnllloane de dolari?!

Reac~ia nu este, insa,~ntamplatoare. in revlsta O:B~ECTIV MAG,AZfflN, am publlcat multe articole ~i inrormatii' in premiern nationala, allele cu grad de nsc maxim, pentru a IiIL1 derania la culrna 0 serie de tradatori de talra sau pe unii a.tat de imbiba\i de internationalism ~Ii europenism ca sa mali intelfl'aga ce inseamna romanlsrnul ~i petrietismul. .. Concrete. palpablle, nu demaglogioe!

Spuneam, anterior, ca reac1la nu sste lntamplatoare'. Nu este nici macsr "la cald", Doua tenl'~atli",e de ",asasinat auto" in llIumali dloua saptam~ni (1.5.10-2.11.99 ) ~i pe doua rute total diferite (autostrada BuclJre§oti-Pit,e~ti ~i DN Bistrita- Tg.Mureli). ratate la fractiunle de secunda, spar ca SUnil exernple corwingatoare ...

ln concl uzis, crad ca este cazu I ca, ill sfa f§l it, in sti tJlLI~iUrnl e statulu i r,oman sa sa implice~ Fir,ei~e, in sens Ipazitw §i IIIl mod CDhcuret PentrlJ ca, MIZA ESTlE ~ME~sA, domnilor!~.i pana acum, Editllt'a OBIECTIV a prornovat .ADE~ VARUL !ji ROMANISMUL ~i nu am solldtat nici un spnijin. Ne~am dus crucea singuri, .. Acum, Jhsa,. repel. miza este pre1!l mam pentn.laJ fi Ilasata 191 cheremul intamplar~i. "/stu,ia incepe in Carp-ati'·, volu'mul de fa,a ~1 Gel urmiator, poa,te !1i treou ie sa d eviniSl un "spargalor de ghea/lJl', un deschiz&tol' de partie pentrll.l Un nau drum spre Europa. UnlJl parclJr5 demn, in pidoare ~i nu pe brandL .. , Imaginea Inghetata la stadiul de derizoriu, insultatOf, a Romaniai trebuie f~cuta tandari ~i eel rnai mare allii!it al nlPstru in aDeasta actiLJna ne este tocmai tre cutu I, V'schi ~ig larias, a I zonej ca npato-du n areano-P'Onti ca, ..

a aumera ea .mi;zal nalio nal a rlIlJ poste fl I asal.a doar pe l.! meri i fi rav! ai Ulnei ,edituri. ell tQate blJnele sale intentii. Romahii sUint ut'fna§.iii I,egitimi ai OamenHor Primon~iali, al primul1ui ,p,op'o:r al dvilizatiei umana po,st-dmluvj. elile (pehls!giih al unol!" popoare ce au marcat decis,iv Istorwa ')niversa,la ;;,1 evol!l.l~ia Om ullui (tradi ,i gete,-da,eiih ia,r alc,es.te adevam tli trebuie po,pularizate cumse cUivine~ in '~:ara ,I i,n, IUi'II'u!!'a. Ilargi!i!', ...•

8

In conditiile in care, B bin€: ~tiUlt,. iUlngania cheltuie, de ,exemplu, 1 miliard USC pentru imaginea i,a, Statui ramal'! al' trebui sa se limpllice ~i el series lntr-un proiect de anvergulf2l pentru a-si "vinde" rnai blne "marfa" sa cea mal de p,et: t.1I8cutul de zona fondatoare 3. Europei $i ~i,vlliza~ie'i. IU.lman~e'. Fire~te, volum u I de fa~a poate fi d oar un tncep ut, pentru ca arheologla mm:ana In U are nevoie decat de fonduri ~i de tanp pentru a scoate ta il/eala noi dovezi

senzali,onale tn favoarea Romaniel.... .

Cu sprljinuIIMinis.~ei'UI.!I.Ii EdUtca1:ie~ §Ii Inr\l'a,am§.ntu~ui. elevul roman, "bombardat' pana acum ell manuale alternative scendeloase. poate efla, Tn sfa rii'it, -ca poataf mandru de trecut.ull~;3 riisa le, de numeie ,a e ro mtin ...

C U 51 pr~jiili'lli ~ Mwn iste ru~u i C IJi Iitu rii, tot ro ma nul poata afla ~i e I. la un pfe'~ Irezonabil, acelasi lucru .. Din r6~ele'le de dltuzare sau bibli,oteci.

Cu sprijinul Pre§ledinti0,1, Gl.lvernullui, IMil1isterumui die Exmrne, acest Utlu poata fi ~radus ~i difuzat p'Bste granitele 1arii, astfel tneat §,i jfh'omoeuropensj's~ 5 a S8 oonving a de' u 111 ad evaI': eel nepot al nostru, s-a com portst, pan ~ acu rn, ee un c-opil rasffi1;at 019 refuz8 sa-~i mai primeasca bunicii in casa ccmuna.;

Ministrul IFimm,elQr afirrna recent, in fata scrfitorllcr; ca se va impliG8 in mod concret, tn vi ito r, Till cazui unor proiecte de mare lnteres. A~.teptam ~i

fa ptele, domn ule mlnislrul •

, .. Ro:manii stint s~nguru~ popo:r din Ilume care :§i,i,-a pastll',at ,obic!Biurm!e,

trad i,i lle, legell1 de,l.e, de foarte m u lta mi'le nn. Un a.sKe I de pOIPoir care" m ii de ani,. nu a dus razboaie de ocupa,~e', d.ar a supertaf invazia alogen.iJ.or Ump de 2.1iliiDO ani, tara sa~§i alt.ereze fUnta il,a11onalil obleeierlle, portul bUl1iitateaj ospitaJllii~atea etc., i"j meri~;ilI" eu a.devarat, rolul ll"Iultimllenar de Centn.l SpilritJI,la.1 a'i Lurnll, pe care l-l iilLl'ev,ad tot maJi mul1i.llJe ex~.mplu, nu po~i sa nu-l crezi pe Sadhu Sundhar Slrngh, profet indian care, in anii '20, nu vorbea numai de Nou' Canaan don Rom@inia ~ij de NoulllerusaUm din BUGUre!?ti, ci §Oil die Cas,a IPopoarellor din 'Biblie:. Casa Popmuh.Jli (In care va "evelili Ilisus) sal.J de CanalUl'1 Dunalfe-Marea Neagra, cu desc~ieri precis'e!, ..

To.are ace'st,e adevaruni sunt c:urJ;osolJte d~f"Omn,aJt de a,totpLitemkii Lumii. care" poat,effiffi sa 9oU€, se inchina la simboluri izvor~'ite din zona C~upa~ilQr.

De arnea, orice intarziere in demonstrarea, la nivel mondi,al, ,a origliniii reale (d'in Oamenii IP,rbJl,ord.all)a popofuluii nostru. a conUnuitiil~ii de' eel puliin1.2 milenii pe acest pamili.nt, nu ne p,c,ate aduce declt IP,rejLidicii ! lar ci ne ,pune din nou 'I,IeDhea §:i u~medher.:;:r intrebam 'J!!I.r:e cineva oeva cu RomaniaJ, ee sa aiba?r po ate atl a ael! m cateva secrete vechij de ze oi de sBwle.

Nu in1amlpHU'Of, unele popo'are ::?i~aiJ p~strat! de-a dreph..J1 incred~bil, anumite crediln~8 limp de multe mileniL

Nu 1ntilim pla.tor, pnivHe GU atentfa, de criptate in a numite corelatili, date Ie i stari ce ~,pUFi •• , €'norm de mIJlte1

IN'!.! intampl ate r, milu rile SUliit aproope ide ntice p~ tat Gtlobul in ce prive~t~

Pot·opuL

9

Nlil ililtampliUor,Z:On61 Carpatilor a dat 0 sarie de marl savanti sau a soh i rnbat merSlJ I lstorlel.

N u intatnp I ato r, du p a flecare QI:;U patie vre melnlca, aciu a la Rom af'! ie a ie~it refacuta !?i rev[goraM, Dupa invazla romans, lmperiul Roman OJ fest •.. ocuoet de imparati traco-daci, Dupa ccupatla germal1a din 1918, s-a iinMptuit visu I bim i I e tiler af Rom,an iei M a ri ~a r d upa Gea din 1940-44, Ardeal u I 81 fast recucerit, Sa rnai spun ;;i Ga, dupa ocupat'a sovietica, U RSS!HI destramat?!.._

Toa.te acastea !'flU SU!"It dear supozitii. Ele~B bazeaza pe date coJlcrete !;i i nlU lte lnfcrma til, CIte rits, Tin gene raj, rccrnal de eei cs re Vat S ~ n e ign 0 re seu sa ne am.l'teze calitatea de Popor Primor~Ual. ..

FiecElre e libe r sa ere ada ce vrea, Cu 0 con di~ie: sa rnu traia sdi Tri I urn e a prejudecatUmr •. _

Cand am pu blical "Cuvantul editowllli" din "C(mspiratia S etenei "Tfnt~ Rom~nia"~voL I, mu1tu au fast neincrezaterl. Ali cim, S-;;lU mirat ~i au ramas m

expectat~va. .

Clind am de.zvoltat (dublat) abard.area acestui subiect, in capltolul i ntroducUv d in ~Marile Mistere are PirElmidei Oculte ", rea cti a a fost deja tnt r-o cr9§ot® Fe exponen~la I a! Prima oara nu avusasem oca z'ia/spa,nu I pantru a dazvolta sublectul, ~i dovez~IB din ill dOLJa im:;e'rcar,e~ deja aLi convlns.,.

ACUlm, dup~ 0 carte scris~ §tllnlmc. eu arglJlmenbi' istorice c,lar-o, probab i I Ii1 U veli m al ave 211 n iei un dub i 1II alSU prl1!i 1II nor ati rma.', ll ante rl eare a, lar dupa cum v-arn obi~nuil p~na acurn, unele anUdpatii vor f de monsirate , pe larg, lin vel u mul viito!.

BEl n ulV ac u m cau Z EI rea G~ie I an terloa ra. M lza es te' i me ns ,Ii pe n tr'u IRe mania § i I1U ~re d reptu I rili ci !iJ n il1d ivrud {I ndl fenmt de gr~d , fu nc,ie sa U nu m€o }sasa.boteze, ,0 il!Istle~ de acli U he. poate la fel de i m porta I1ta. ca ,intra r..ea. 1n NATO sau U E l ler rna nia grando rii ? Nu I Un ad Bv,ar ps ca re tre bute d-I priceapa to~~ eei care ne conduc, d",d FlU vrem sa mal fim 181 cherernul t'Cooperative~' Mondia/e", sa nu tnal tim luatl 103 PBnaUy c~md vor granzii ~C~mpiOflafu'!.1f MOfJ'diar ~i s~ ns P Litem conslru i, Tn sf~ r~it.i 0 alt~ vi a~:a, chi ian~,i CUI sp rijinu l "Federati€i Mona/ale", ,.

Pe eel care n-au vnd sa prioEl'apa aceste' luerurl, ne-au ignorat tota'! demarsul Ipa:nitru ima'ghea. '~1lirii (idae prezsntata ,explici~ in adllesa orioials remisa}, ad s-aui1!il"itat chiaJ ofensaJi Gil. i..am deranjat pU<I§'a eeva (~i nu, eVa ntua I, cu un concurs de Miss IP i randa 2(01), Il vetil a 1"1,111 din tab e:liJ I ce IlU'meazi!i .. Poat.e, du pa acesle pa 9 i fill slacest volurn, vo rrn~~EI g,Gl ca 0 Ul cl a ma pe nnu [mag i nea ~arii este rna i im porta nta de cat un a pentru sa~va rea sceun ulu I. ..

Lectura piacum !

Eugen DELCEA

NOlA: Multumim spcnsorului s.c. SOFTRONIC SH.L. Cralova 10

•

USTA CElOR. PREA "SARACIH pili ntru a S U s¥i ne i m.a.gi nea Roman iei

1."Bcr~"

2.Caml;.lra J~ Comert ~i lndnstric "Oltenia" ) .Trrp Edge

4.MooHL Sud

5.oJ'J'a hlkmat iona t G rup (i,General Comi 7,ASTRA

8.S,C. TCIF·

9.AIM

to.olmcc

I LFmaj Sonde

] '2. Mli::mcomputcr Serv icc 13.PECO

·14.MA'f Mn.grit

15.Mcn::ur

16,Ba]];cpo~t

17.BCR

18.B anca T ransilva nill 19Ji[l~

20,EKtL"[l~~V 21.SUCPl 22.COREMJ

23,ASIT

24,Banci} Ion Tir~ac 2S.N cl.1l::rl<lllden 26.BCR 27_G{ru.ttn~t Prod 28,Romtrans 29.As~rorn 30.Gn1pul TMSAT

3 .~ _ Lahn Mcdia Pre 1;S (n.:vistfl "Auto Motor Sport" ) n,Ni~snn ROImJ.nia

]],Romcar

34.Maztom MolM$

35.l'ehllcco Automo b i le RominLil 36.A1J[~Qm{lb~lt:: Bavaria

:3 7.T(lyl)t~ Motor

:I 8.F o rum Auto (Volvo) 39.Toyutn ROlnH,nill

-to,Au.tu Press Group J revista AuMl Momlia~ 1,1

Craiova Cra10V~ Craicvu Crsiova Craiova Craiova Craiova Craiova Craiov3 Craiova Crsiova Cmiuvn Craiova CraioV'd Cr<l10vs CiOliova CraiovlI Craiova Cruiova Craiova Craiova eraiova Craiovu Bucuresti But:lilre~ti Bucuresti Buelu'e~t ii B ulC~i.n~~ti Baeurc ~!·i BUCl~r~~tl Bueuresti Bucl,lre:$lj Bucuresti BH1.1lfC~ti Bucuresti Bucuresti Bu.curt::'i/li Bucuresri Bucuresti Bl]cun;:~ti

4fl_MUo Media /w/i-sta A ~m show 42,Erebus (Ope~)

43.Bmu U nion

44.Mdancf

45 .. 'Iofan Grup

46. Rompetrol .

47.Mobifon (Coanex]

48. Zepf,e:ifutemlltiml1l1 Roman:ia

49. SNP Petrom

50. Romstal Impex

51. Vako.m Indcstrie

.52, Shell Ro~:mtn]a 53.Ana Electir(J[llc

54. U zinexport 55.1ndust.rial:imporr:export 56.U zinside:r

51, SVM Intermob 58.MobH Rom (Dialog) 59 .Bancpost

60. Celnle Blectrice 61.Al1ego 62.CNLO

63 .Rostramo 64.Grimex 65,figarete 66.Bergo

67.PEeD Meh.edinti 68 .C51iman6~t:i. S .A. M _ Oltcfuim 7o.A1Il1o[f[-~obneDadiil 71.Autom.ecauiclI

72.AEM '

73 .Meeanica 704.cl1lmcomple:x 75 .. S idex

76.S1lF Mo~.Jova 77"ALPROM 7KALRO 79.SHc~a 80.A..rglls

81.Grup Transilvarua 82.Uloom

EJ.Ultcx

84.DoFl1l1 A[l~mi£l 85.Romaqu.a Group 86AzormITe~

87 .Bauca TraFlSi~y;al1la

12

\

\

B1J!lC1~~i Bl!.Hfl!.l]!c;~ti BUC1Ue~ti B1Jl!Cl1.rre~tj B\'iI::~ti Bucuresti BUCUTe$ti Bucuresti Blic~~ti Bucuresti Buc.u.rqli Bucuresti BUC."(Lte{!l:i Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bueuresti Buc.urc~li Ba:iie~ti Tg. Jiu Tg, Jiu 19. Jiu l'R Jill Tg, lila l'g. lila.

Dr. Tr.Sevean Dr. Tt.Severin Rrn, V1ik:clI. P:itec~ti

Media~ 1I.m.i~~xlJ.<l Ma~a

Ol1c~ti

GlI]lI~~

S.latina Slatina :'furdll

Constt~!a OraJic!lJ SliObozia 'fa:ndar-ei ¥1'I.trn. Dornei Borsee

Tg .. MIJ.reS Dnj-Napo!::a

GUll AINT IN AI NTIE.

lsto ria marte vech e a Omeniri i efasclnet, de mHenii sa lJI secol e, ~i taselnea.za §:i 8isWzi. ch iar m (iii i pl1egnant. eernenl d e ~t~~n,a, fra.rT! crnasoni, scri i'h:rri sau chiar~simpli ceta~eni". Ad'ElSOOri, protoisroria apase TntHJlr:J (fjJlmb de mi,~ter, trezllnd un interes maxi m, ce poate d evla usor lin nol leg:ende, ch i ar~i oleUm la ifnceput·d e milen i u I ~ L

Cum s-a 'fiDtll"Ilat sis~eml.!l'llilo,stnil so~lar? Cum 5;-a. fQrm~t lierra? Cum aa pa.r ut vi ala pe P'limant? Es~e ya~ab~~i te ori aJ ev,ollill,i 0111 ista a I uii D arwi n sau ernul e·stll! (I, '~miml!n@ extw,aJterestrij", c!\e,a~io'nista,. dumnlQzeiasca? SIJ_nt t1itrebi:i1fi 181 care s,avanti'~ mce·srca, de secole, sa gaseasca un raspurls mul~LImitor,ffira sa ~j tJ nga I a Un n umitoroormun ..

Lege·ndele GOrlltJlr:Jentelior ~i ciivi~izatiilor (Ulmane?) dispaF\,Ilte, ne ca se numesc At~ahti da, IHlyperbo reea, lemu nla, M u etc., sunt mistere ce ir~GS ma i dainuie, in eluda nivelului rldlcst de ,€xJs.t!en,a la care a ajuns UmarJitatea tnce,p1and cuseco~ul xx..

A existat. LII nI '~-expe.rimell t Terra ff a~ unel (unor) civil iz~~ii extraterestre hiperdezvoltate? Este Pamarlltul, in OO!1tinLl!Clr.s, subobservane ~i dirijare continua? A leXiistat Poto pul? Omerll~ma actuala ,este rezu Itatlll impra~tie rii pe Glob a unel pop'U~a~ii primordiale, oo:ilform legendEli Turnului Babel? De QE! oaJmenii au aceea§.'i stn~dura 'QlEmetic;\!l. dar exista p·atn.! ra,se1

NUm.€HO~isavanti de marcii s--au aratat ~n~ere$atil de 2l ooste uecLJaJtii" nerezdvat€< .a~e isteriei Terrel, $i nerezolvata au riiim as.. "

De aeeee, m'~ 0 IDQer'Csre in dorneniu, Drede m, nu am ds ce sa deranieze. [l iimpot~iva, ea poate sa fie benefiica_ Cu IlQa~terea ~ i dezvolrtawea se pot obtin e, ~!1 g~e:neral. pas eli pas. lIl1etodic, !'~mp by sfep" cum s'puwn engleziij, lar 0 "can~.~ mid;'!!!" In plus, I a baza u~ei co nstructii, nu :str~ca n iciodata... De, mu l'te On in sa, cwulnzatia uma.l'lla a ounoscut 9i ciudate ~i benefice "salturi inainb1ft, izvornte din ~nsp:iratii nea:;;teptate. Flie ca ,acearsta lucrare sa oongtjtLJue"sciin~euaii care sa aj ute ,Ia me rsu ~ T1naii~tesPrre Thte Ilegerea rna i bunaa ~s:rorh'1j ~ U marilHiitii, aflaita inca lntir-o ceata densa __ •

[) i ntr-e serle de· 'Illative, obiedive §'i subiective, Omen irea mILl de!ine p rea Inlll.llte, urme ;;1 d'ove·zl ale vee hffii sale exi ste n~ anterWo,<li pee, lar eel e ca reo rna i exista 8urr~ adeseori cQrr~rad [otori i. D,oar mituri le p op,oa rei Or 1"erfe i, desprs' Po,tcP. pair a ~i lla un lson,

[) i Fa aeest moUy, peaceas1ta baza ~ube.da ~i rnareu mi~c~toare, unn au construilsau vorsa oonstruiasoa adevarate"scenarIi", li'n"folos d,a grup, na~ional sau globalist. Pentru di Ilcine st,j~ii'nieiltle troautul, staipane~te 1tm,ofu/~jJ lar P'aul.;itefanescu, ill "El1'nigme alelstoriei univ®rsal,e~, vel. 1,.p<3.g.5 (Ed. Vestala, 20(1), ebs erva foarte bins: ~Propaganda §i manipulareaopinlei publica, iat~ principaNi p,ffm,'lmetri care jalaneaza ihtre.ag-a ist()ri~ a om.eniril~:

113

I

,

I

De..a IlJng'ul ve:acurilor. Terra a dennJt (I ••• planeta de "popo'are atese"f Ap rom pe fi ecare po por m ai ell nos-cut din lstorl a 0 menirii sl-a 00 nstru it rnitu rl in care se consldera dre pt ~Fiii zeHor~.

Azte GH ajunSE"lSHra sa se ere ada, po par ales ;oi erau convi nsi ca pri misera misiunl e til d iv~na de a purta razboaie, d €c a oferi si¥mge lie p rizon i ® rilor lor p e nnu hrana zeulul Tcnatiuh, mentinandi astfel in viat'ili ce~ de-al s-lea Saare,2~ Vechi i 9 raei eensiderau di, dupe Potop, 0 lume nella ss n a$tea: de-c parte emlnii, dI~n nearn de titani, d eci de zei; de a Ita, ceilf:l~~i oernen l, na$ru~i din pLeltre. ~~ Vec!hi~ egipteni ~i expunaau sl ei.cu mandri,e un traeut indepartat, Tn care tara die poe Nil fusese condusa de reg[ sau s®mizei:.

Tn ee-l prlveste pe urmal'ii ~ul Isnll-EI. este arhlcunoseut ea, de rnlienli, acestia se mnsidera "popcrul ales" aJ "Durnnezeuiul UnIG, YAH'v'E~, eu misiunea de a domiflla:;;i civiliza lumea. De~i la vrernsa ~-*oduilli din Egipt (Tfrtr€: 1.433 ~i ~ .,344 t e. r:J ."func~.i e de, a utar), ta rae n il Ii n u mea u ~p()poruJ Ciobaru1or". ~ l-au stab i lit Vnce~ utu I cal enda ru I ui I a 3.760 1 e. n., cU 1.637 de ani imlJinte de f1C1;;te rea

. ~

lui Avra:ilm (2.1:23 i. e. n.),

Z:eGhar~a Site h i n (proibiEJ bil de orig I I'll€! i IJd a I ca), d e~iad rll i rater ~i 8 us~inator alpri mmdialita~i civmza~i e~ s um s rie ne, i~i iradeaza m otivu I € ntuzi asrn u lui c@lnd cencluzicneaza i: S urn eru I. regiu nea popcarelor sal1'litih:::e f?!) r este lecu I Tn care a inflorit prima dvi lizevle, urnana, Poate asa se ~i exp liei) de ce t8 bl~el e sum erien e (de~i netraduse in totalitate) sunt printre putinele vestigil nedlstruse, ned~sparu:l:e ~ I bine pastr:ate in Vest, on1 de ce 0 :serle de CE"l rCE"lt:Eilori saLi scr~itori oc:ci den~al i (de origins ~udaic~) tac apotogla primordialitBitii c~v.ili2a~iei sumerlens ...

Unul dirrtre ac€:;>tia este Samuel Noah Klramer rlstona fncepe fa Suman, 001 mai vestit sumerolog ~i car,e cons,tdera ca 5cri,sur a ~.parut in Sumer, liulg!·ij,SiIf! d to,t.tl!1 ta b I~~e Ie de I a n rUi rWa {descop ewite in 1961), mai ve ell i CI,J 1,000 -1.500 anL._

Pe urmele s alB o;J, cal Gat hotarat Zech a ria S itGhin, can1! a adu s mul ~e IUcnJrt bune in des.cifra rea istoriei veclhi a omen~l'i i. dovede:}te rigoare de om d,e ;;;tiin¥i dar ~i exagerari specifice neofitilor, clmd trebuie'sa demonstreze ca Tara Zeilor era lin pefllj nsula Sinai.

Cflleva ®xemple ': Z.eus a ven it d e d I ncol Do de Mediteran a. via insu la Creta:

Afma ita a venit pe rfi1'llr,e d ~n Ori entu I Apropiat: Posejd 0fII (Nlephm) a v€ nit ca lare din As ia Mica; Ate na ,i![l adus"roasJfmif mdnic, Gam G.r19§tfi! singur" de pe pam@! ntu I biblic; Oi'Uentul Apropiat sa a:rta 113 baziEl cijvilizatiEfli occidentale; religia §<i tradi~iile grecilor au ajuns la ei din Orientul ,A,propiat, prin Asia Mica §'i ~nsullele mediterarJeene, ,etc, etc.

Pmfesorul: Cyr~s H. Gordon. citat de' 2.. Sjtchin, oansidem, la rt\londul sau, ca limba l11inoic8 {din Creta} era ~un dialecf semitic, de' pe (fiirml.1f esfic af Mediteranei. ~., .

~n ultimele decerdi, lnsa, 0 ,"olJa ofenshd:i 1deHtica. ~i m€diafidi ir"ICean:::a sa~ ~i fuca lloe, dttnd serio s d in coate, oon comi~nt OUi cea a gto batrzarii ~;mgl(Fsillxon e: 14

cell1~ii - poporlill~es:r Nu va faoe~i Huzii, aeeasta nouii, ~eoriEl nu eembaee "c<ll~t!lll~ea" de "popor a~es" a arleniler, eel folosi~i propagandistic de HHler, dim potriva' Oaf] rma foarte r.1a r Robert Charroux".l1: "Precizam, din nou, cil n~ fn(e/egem prin oe~i arienii ie§iri din Platoul 'ron ian, c-arora.flu ti Sf' CUfJOCl§(e rJrJmeJe, dar a camr migra!ie principafJ fumizeaza ramum' cetticii!1 Precizam §:i nol ca aceste teorii, ale arleniler, are celtilor "primordlsll", vor f pracnc ~de'sfjilltate," Tn acest volum, de asta-data cu Sirgumente~tiintifjce ~I r)LJ Cl,I dorin~ puse pe h'M[e_ '"

Robert charroux es~e deja eelehru in lumea Tntlr.eaga ~i eunoseut ca. un nee bosil cereetator at I 'vremu ril 0 F uit.;l,te". C!n d vi n ~ im;.;1i vorba de poropaga.rea mitului[[(lel~nor civIlH:zatorU"" R .. IChalnf\OUX sutera 10 tralilsfiglJlral"e a obiecUvimti i, ea ~i .z., Sitch in" Una,a r~, lin sa, diine,o ~o die pra.g1u I de in1eil'esall erorl i u man e]

De~j rigolile os ree-tari i ~ti i ntifice ~rnpu n m ai mul't :exp u nama pro prl llor arg IJmente ~i mal puti n Gom~te re a alter temii, nu p uta m Is sa n esanctlonate 0 serie de afimlatn din cart,iJe auloruluiflfancez, unels fiinG fALSURI G,ROSOLAN IE, eefa c parte d in Of'eIlS~V'a tot Ir'I1 a i hotar§U' a VIi! stu lui. de do m i nat Ie as 1II prill. IEstul u i I D u pa cum se ved e i nici cea eoo nomidi sau politicEl n u par a f suficient€ .. ,

Yom prezenta In oonlin uare Q seri e d€ i de I· § ~ anr mati i ~!d e baza" din calr~ille s;·emnakl Robert Charmux :9i difuzate, in tirnje marl, IrJ Romoimia:

.~ "$ -ar cred« c.~ Occidentuiul nosms fi e ro~fne s.a fie' patriEj~mama a popoar~'or de pe Terra, ~

• ~StrfjmO§ii no§(ri pr:e-c~/ti au !i!migraf in America de Nord, din Csnadao au trecut fn SUA. epoi rn Mexic, Este fO.f'fT:ia/atestat de «Papal Vufl»aJ maya§/1Dr_"

• "eeltif, srramo§ii nO!jtri, cO'l1stituia u~hta $i' principaJa ramuffi a Nil sei a/b~. »

• "Totul dwln~ toart:e dar daca se admit€) ca Tuafna De Danann sau maya§"# d~:n contine!ltul american B'rau cellI', originari din Celt/a din r=.uropa,"

Ii "Fnmta l'l umara petru pir:amide" ( _..) Piramidefe din BrMagne par dar mull mal ~cht de cElt Gefe din {JAexic §i pc-are de,cat cele din Egipt. ~

(R Ch. 6Vita sa4~pur:Ja de ce setuJ eel mai apropiat ~i mai vech,i din regluf1.€ se nurne'~*;)' ... Gaill'il<3 . i sau ca estimarea rncuta in 1'922 de un anume Gothland, de 4335 ani, este €l-xagerata !?I indo I i,elnidt1" •• )

• relig r ~ celtica 9ste p~mordial §; ,

• 1 mai - 0 sarbato'a re De Itidl .devBrJit,a Lmiversal;ij (vezi Arminden ii la

IFLI'manli !);

• Re!ig ia dru'llZulm "era universafil§i So(fJI inUndea din Galla p.~na Tn indla~"

• Ewei i slJnt a rJen j_

II ~Cezar raporteaz.a ca aC€$ti druizi arJta'u ca galii, descindeau din Dis Pater - Dumnezeu TaMt, "

• Cuvantul celuie Dan intra Tn oomponenta principale~or nume arlene sea I1dinave $~ slave (.,.), dacUor din Ra mi~lirl rs (l), germ at ni[or §:i scitilo r

II ~Cel1fi au colonizat globuf" (titlu).

.. ~Totu~j; a axisfat 0 j'stonea ceJttior, istori.e proaitliofJsll, p€nrm ca ace§ti

'15 ",.. .

stramo$i, scandinalli, vikJngj,~pel.asgi (stdlmo$ii tra,co-dacilor! - n.n.), =r: den', ai atlanti/or ~i navigatori priceputi, trebuiau sa cucereasca lumeaJ. sa s~ ra'spandf'l'asC;!i din 'ran' in ldand~ §i Iberia, sa em/graz.e fnjurul bazinulw me~t. .feranee'an, rn 'ndiaj s~, trave·rseze pe· vBsere lor cu' catarge Oceanur Attantic, s~ inirieze autohtonii amedc8ni, sa formeze popoar.e/e maya, iflca~ §i, in fine, .sii1 brazdez6 tot P.acific,ul de Sud, s.a popu/eze miile de insula din Micmnezia §f

Polinezia, tn /ocu/ imensull,li imperlu Mu. ~

• "s'trflmo~ii no§tn' arien/": cel~ii, ,etrusCii, fenicienii, elc.31

{IF~Di1icienij erau semi\i, lar etrusdi .. , pl~ca,i din Cal'pa~i !} .

Ii Dupe migra~~a arienllcr (din lran) tn Occident (9.000 t.e.n.), a avut apoi

ioe migra~ia oel~jlar pel1tru dvilizarea lumii: ~Le :revenea' un'Or pOIJoare de sal1'ge pur, precum francezii, ,eng/e'Lil, ru~li, garmanii, americanii (H), sarcina de a dez.voU.a fa maximum§i pa'M la niveJuJ alins odinioar(i qe at/anti §i de hiperboteenl clvilizEl"me' metslulu!; ale celulei !}i .a/e' atomulW. ~

{R. Ch.i~~ uitat pe ita.lienii/romani, S~qj. probabil,8 vrutss enumaJie Marile puteri, ell e:xoeptla Chineil. .. Inca a data: Istor~a peste deveni_ .. legiune a Marilor·

Puleril) -

• cel,ii continentali~ sial/ii, caucazi.8I1ii,galii;

• Neellii sunt atian,f'tti:tlu)';

• afinitl:lWe sanscritei ell limbile celtice:

• Pelasgii- "c@rtU Orientului" (17);

• "Lumas noastri!l s~a nasGut fn Vest. If

• maya~li ~i ,olmecii - descenden\ii cel\lIm: IMexicul este dear Tara

Go.r'ganelor, de origins celtlc~;

II ~!mr;;a§fist8U cs1tilf {titlu};

• ~CiV'mzaf/.a fe·rrei n u s.a nesc ut in S umer. [. .. ) sa ests de origin e

extrarefflstr~ §i ce1tU sun( mo§tem-t'or# of dire'cfi .~i gforio§i, ~

• ~( ... ) civilizaria celtllor era prima rn Occident' §i Orjen'J decl, mat veche

deetH civiliza,iil,e Egiptu/'ui, Gred@l, Asiriei. ~

• ~Cea mal veche tara, civilizatlj din lumea cunoscufa ar putaa fi Franta, unde

reg~sim un erie de .silex $i pi§reri loc!.lite datand eel puffn din mileniul 30 t e.n, H

• ~ Scrierea de 181 G/ozel (Frant'a) este cea mai veche ps care 0 cunoawtem

~jJ f~ri!J indoiaUi, mama scr;'erli feniciens. " -

(R. Ch. nu dej s.emne sa til auzit de Tartalria" deili cartes a, alP~rut in Fr~m~a,

in 1999:;;i s'e laud a cU pr,iet8l"1ia prof. Doru Tm:leri:ciIJ .... ) • ~etrusci.l ,eralJ certi, urma~i ai atlanVlof" (11);

ii' "grecfl' ~tfa'u c~ emu de sorgln"e celtk;,/!j" (71);

• toreenii, nuraghiel'llilil, shstfdallii, hiko::;1ji,fenlOienii, isl.andezii,. irlandezii,

britonii. vil<iinglli, brelanii, bascii, spanl:olll, portughezii -to\i oel\i!;

• R:egii Angliei se trag dintr~o origins celto-ebraica!;.

• "Toate pop-oarete tum/;' pretind ca se trag din s.tri3mo~J care au loctJit Occ/dentul europefil'n. To,.;, m.ai purin (ivrsfi." .12 (NU vor sa intra tn randl!)

16

~i bine; n~ ~~oata lumea _ (nic[ macalf cea Y,estica) Ii1U esta ohiar asa de entuzla~ma.t~ ~I .. " programat~ pe propaganda celijca", "~~'i'io(;ls.s.e,lJ, un nume care a facut cel ebrl tate Fran~~!:I, Tn nCmnologie Uni'ller.sa/a ,j!., mention ea a .1

~a p~gl. ~~o_ iij~4: == rna~i _exp~nsiLH1~ celtioe <:II lnceput (d~ar}iri"_. 4i:il::.I:~:

I~r ,cel/Il mtra rn .Istona sensa" abla dupa ce J in 39'0-386 i.e.n., cuceresc Romlll §;I dlstrug ora;;uJ. ..

. liar dac~ co~p~trro\:i.i 'u,iR. Charroux sunt mal pufin dedati oo.mpmmisului ..

ca aoesta,_oanul!! ca un.lta.llan, urmas al romendor, poate 1] ~.~ mal "coner,sf'!... In~l'o, M~nta~.Qm, un.llanst ~i ~stor~c, extrern de able-cliv, Ghiar ironic. in os prlve~te .Istona Rornel, esle nec.rut~tor CUI garii (cel'~il) cei ~·diY.ini~: "un popar ba;ba,: de rasa cella, c~re, .veru!l dm Fran/a (Ia 431 U~. n..), ocupasera deja CampJB ~aduiu!. ( .. ) aUjefWl Roma . .!-,.) amc8u,js'fuiau §i Sill' rf'ltrlige8u ... ".<l5

Mal_ reaml~tlm dear caBurebwsta li~a lnv,ins pe ba,i ,Itaufis,ci iIn ~s_emGn~a. fel, I~C§J~ ac~ste. tribul1 celtice "'dill/llne" .~I "civUlzata.ar,e" au me~it. de' atune] .::illili! Ist,DI'".I(i "I ne opr.im a~d. NlJ fa~ ,a mei'l~iollia ,i tenta.ttiva U~U~ doctOIi", .li,.lexEiln.dru Badin, re'RI'g,iat prln Ge1ffil.i!mia ,(I SUA, care incear .. ea a~~u~JcLl f~,~du~1 PI' ,:"3surfl, sa-i convinga po r,omanil cit. slUnt !UfmaiiL. cel~llolrl Aoest· caz va fi tratat separst ..

__ ~'ana at unci, mal sunt deamillitit, tn tr-eac~t;~i alta' astfeJ d,e a~t,e te'Dri~

'''e'.x,otlce'', . _

. L,C. Vincent parea cenvlns (la-IUd serla: "Tali oamenii de' r;asf1a/M sum fiji l'-If rSfiiilef. Acesr nume de Is~.ra-ei, oare vin,e, de pe Mu V're8 sa zic~' dl'" J .. ' R () - 'f ' _. - . . "rasa w

-.8 • "', p_nml. W:B §i _ a~avarata rasaariBfI'a a tui Israel; rasa purtl' a SDare.ruj,

ZJ~a de I cnstal, aceasta' ro.sa ALEASA. t:~/a Tn timpul.Pa'fadisulur dfn' MUj aSltizt pJerdut. SemnuJ s~Ant ailUdellor, sVEl·stika, er fi sfmbolul {a.rte/or oGu/re. Jl

.... . Teate buns :,>1 flfUn:aos_se pentru protani, numai Ga Ra ~i Yahve (iJLlmnezelJl evreJ~or) erau dUilmanl de rnoarte (vezi Vechlul Testament) iar Holoca.Llstul a

fast produs de Hitler sub semnuisvastic;:ii!... .

.... Ca un corolal~ al ideilor propa,gate de Robert charroux, eel mand.r\J d.e spr~Jlnul"acorna_t 'O!ld~1 d,e ~ason~rie 11'1 s.crieril,e sale, sa consemnam 91 "eertit~dlnea e,xpl'1ma~a d.e sC:llnto,rul Wishar S. Cerve; influen~at de rosa-crucienlt dl~' S~n - Jose. (CaJ~f~rma. SUA): primul om a viJ\zut lumina zi'leJ in SUA iar m!s.teflo.aS~le~1 str.anll'~ ~ersan~je ~are au. IOClJlt pe MunteJe Shasta ·(SUA) sunt uillmi,l desc8ndenlll al l'mp,Bnulul Lemurian ...

_ LucrU~le sUi'll, daci, foarte cl.are·' Pentru unii. istQlI'ra,. §j in special cea ve,che, mal _Kmaleabiliu ~i "ductira"· prlirill Upsa vestiglilor, a. ajuns m~,rfi de exp,ort, de impus. aUom. a~a CLlm se i'mpuneaLi in antichitatea zeU altor papoare, pentru a fi dominate mai LI~OI' ... lar ca 0 dOl/ada, lie~ath;: reGent Mos~~aa [noCer~!~a propagle Tn Oocident a noua htea.rie": r,egii AJng'liei .sLlnt ?e orlg~n e m oscov~~.a lEi r Re_na~:t~reEi a fast declan!}atBI to'~ de ~uti~ti rlJ §i "~emig rati In Occldent)_ .. 01"llC:8 reactle atlrage §.i 0 contralreac~re!1

1'1

Til acest concurs atletlc de "popoare alese", un singul' paper, singurul, din lums Care mJI a cunoscut sdavaclsmul ~l a contribuit snorm la evalutia.pozi'~va a Omenilii, tace male §oj suporM f~ra-cracillire lectiile unorrnepotr.ai sa.!, care, dupa ce au fost pmtejati, de-a lu nguJ mil emiilor ~i seeolalo r, de toate rei el e lurnli, arum n dau palm e dup a ceam !}i-~ Wnva~a cum sa mearg a! De-a bu~ i laa.. -

Oupe eXiperlenta "rnanuelelor alternative", ne este totma: cl:ar ca doer 0 mica, neaten,ie ne poate desparti de' plerderea istoriei nationale! Vorbim de. cea "aproplata", cre~tina, cacil cea vacha ~i foarte veche sunt de mult un tabu!

Da.ca noi IfIU suntern fn stare sa ne pestram ~i sa ne respectern propria istorie 9i Urma!iiAli giowio§.i, sa rte sparam legendele ~il, prin aceasta, memoria ~'i udentitat,ea nationala, atuncl cine? Skallnlii? Daci'l. eel putin doua milenii. 0 sei'ie de· doeumente 9i probe, vestigiiale e~sten~ei noastre ca popcr; vechi~i civilizat, au disp.alrut in mod mlsterios, enlar dubias, mal putem spera sa ne apereal~ii ldentitstea?

Cine? "Sora cea mare", Franta,? Da? Bun, rns1d\i ahmci t..a.rousse. ~ "Cf'iDno/,ogia ,universa'I<i" (Ed. Uaer?1998)! Ve~ gasil acclo 0 sene de informa~ii. absolut bansle, despre alte neamwrii ~i popoare, C,~nd vine, ihsa, verba despra Romania, veti ccnsteta (cu stupoare, speram) ca aeeasta nu ex~sta tn istorie ~i nici in prezent, i a r data ex~sta este fi S 0 a nexa I a evenlrnente, fie prl ntre ~b.a i etU fan .... Niu oredeti? 56 face m, atu ncl, 0 recapitu I are:

• "NuexisUi"; cul~ura Cucureni etc .• "Gandiiorul de 1'1 Hgma1'lgia~. Nioolaescu-Plepsor ~'i scheleful descoperit de el,(2 rnllloana ani veehime}, Tartar-ra, Bur.sbista, Posada, statele rDm§.r'le§;ti, Mhrceaoel Batran, .;;tefaJiI eel Mare,. Vlad Tepe~, M itu:lii Vit~azu I, Haria, Clo~ca, ~ i Cr~~an, Ir,evolliJ~ia de.l a 1848 in Romania, 1,877., intra rea Ro.m~IiI:iei in pnimul razboi' mondial (1916), Marea Unire. Trafan Vuia, Henri Coanda, Gogu COllistantinescl.!, Emil Rarovi\a, Victor Babe~, Ion Antonescu, 23 August 19'44, Constantin BrilrlGu~i , Gh, GIl_ lDet Ceausescu, revolutla de la 22.12.1989_ .. :

• Se evld e fWUaza: I a ncu de Hunedoera ~ i Mateil Corvi 1:1 SlIIlIilt. u nguri; ,8 a parut (1891) carb~a ~Draculai' de B. Sib k,er; in1916, Po rtug alia intra in razbo i d,e parte Alia~ilor; la Trianon, Ungaria 81 pierdut 213 diin teritoliiu (Tl'ansilvania!ii ,0 parte din Banat): aug. '44 - "insurec/ia de fa Var~-ovia, :z.drobiUi de g,ermani"_

• Apar, in sch i mb, r! m a ru nti§-uril": a pogleu I fa iantei la De Iff: ~Ce pikat ca e' 0 tarfa"'(dwama de' G. Ford}; dwoltarea r~g'stulu~ hauss<:I Kifiltsirils (Ni:geria) ~i a regatului bumbafa Segu (Mali): se creea;za $ail1t Louis, ,agentie comeroiala frarmeza (Senegal) etc .

~Are' cineva cev8I cu: Romania?"Ve~nbca ilitrebare ironic-a, indusa de "unum ~,i pre,1uata mimetic de al~ii, Ei !:line, sunt 1001 de motive! Nu e~te nici momelilitul aOLlm sa dezlI'o,ltam aceasta lema. U ne!e sunt, Tnsa. tbarte cuno$cute, ~H3 scl'is d e:s'lu I despre el e_

Cel mai important este ,j'nsa cu totui alwl, prea pu~in vehiculat: romfiniiii slint urma§ii RAMANIII-lor ("Eleva1ii"), ai p"eWasgl~lloli' ("Oametd; Oivini"),- 18

. I

t.racUor, geto-dac;:ilor ("rei mai drep!i ~i mal viteji dintre traer). De ale], au m,i'gl"at iii! lurna pDpOM"1i! care' auseris lstorla §i alU dus Omenirea Inalnte, creand state celebre,: Sumer , Egtpt, lndu], Greciaj Ilmperiu'l Macedonoean, R.,orna, 'S,iz:a l'1i~ul, ete, Au dat Rome·1 42 de im para~i di n 801 au mnflllenfa~ ~~ dviliza~ toata ElJltasia, de la China pan~ la Atlantic, popoarele pfiecolun-.& biene, au "creat" 0- serle de lei, pe cars apo~ t-au -"exportat", au creat cultul Soarelui (sub diveme forrne] §ii erestinlsrnul, au dat Omell1irii scrlerea, inn n,~j' e ruelale "i ce~e m a I 1m po rtante sa,rbato rl,

p 'a , a ~O'alUI'I Paul a I 11--1 sa nlLl mafte Ro mania "Gr,a!d~n~ Ma iell Dam nu lui".

Deloe frnto'l,lmplator ~i in perfecta cunoitint~ de cauza, fiind ~tiut ca in biblioteca Vaticanului sa afia "inqropate" taine tel1ibile ,ale Terrel. Deloe intamplator ~I pentru faptul ca, in llrnba dacllor, BAR-DEAL tnsemna "Casor (Gradlna~ Dr.;II1Jnu/ui'j. Aici, in .A~deal. s-a petmcLit mlnunea dsspre care vonbea llsus H ri stos, tracu I din Moes i lEI (Sf! cite§!te M e~da~); a d QU a na§te re a .om LI mu i, ra C i\e,at'e,a sa genetica du pi Mande Pete p (au to st rna i III ulte potep u rt, IJ i'H~re locale) ,Ump,ristierea sa lin lume (~lJjmul(ifi-va §ioGupap pamsntur-Bjblia). Aceasti zonii a. fost Ede'lilull (Rahd) bib[icj de unde, metafonc,<!IU fost alUlI1gati ilillume Adam §i·Eva~ Tara Zeno,r~ Hiperboreei;llegenda.ra-, "mutata" de a I,ii, d u pa lnte res, in ~sl ail nda sau GWen landa.

Fasta Ramaniia (P,elasgeea .I HmperiJoi"eea I Tara Soarelui ascunde, incll, multI! secrel·e. 0 parte din ele le lI'e~i arfla din acest volurn, eelelalte tnnun \liitor pe care-l sperarn cat mal aprcpiat,

Nu suotern cu prin :;;,i de' entuzlasm -~ i ~I uati de va I~, cum s-ar putaa crede.

Tn RDmania, au mai a pamt cateli'<:I calli p e aceasta tema, 'S! d rept pu ti ne, pe care Ie pule~i gasi enumerate la B,ibliografie ~i, pe aeeasta cale, multumim 3utmilor rnen~ona~i pel1t1"u patriotilsmul ~i eurajul' dovedit (pentru cli, in aceste vrernori, trebuie' saai ceva curs] ca sa ramai patriot ~i sa rezlsti la batiocura "elltlstilcr').

VolumLliI de fat1i este, insa, probabil', prima -tentaltiva" de 0 asemenea arnvergura, cal'le doM§.te Sa faca \anct\iri ,anumite tabu-uri::?i T~j asuma, fire~te, ri,scuril'e de rig-o a re. Pentru ca, nutnai c~ne nu vma sa vada adevarul n_u conce'pe ca. Romania iI fast, cu f'Ilulte Illilenii in 1JJ1!'Tlil, Centrul Suprem al Lu rniii I Dmj,ezi I e ne SoU nt 181 indemfm a, mati mul t deca,t vizibil e, dar nu vrea sa Ie vada ni men i! NOli, m marl ii., pentru coil am fast indootri na~i semi e saUi d eeen Ii la rand cu pozitia d e ~c etlu~a rea sa", .stmin ii pe ntnJ cij nu 3.1.11 nlici 1m i nte res. Chiar daca ne poarbi§i "'9 plI"opaga simbolurile, cuvinte din limbii, inven,iime, b"adi~ii1e II obiceiurile, •. , PrQglfamul american de cucerire ,;;I Lunii a fest dominat de IH,ermann Ober1h ~i C,omaad Haas din Stbiu sau de -'G,emin 1", "Apollo '1, ~jVulturul';", si mba I LJrile G emenilor D iviln~~ Zs I mo;.::i s. S Ig I a CIA este 0 s i9 Ii tr,acQ-d,aJcit Vu ItJI,I FlU I pe eare-I po erta eu m and rie un !'lIe state (Romania, Polon,ia, Germania) sau institutii (in spedal SUA) iI r~prezint3 pe

19

Ra"(rn), zeul Soarelui, fondato~ul R,amaniei, sau pe Z'ah'fl oxis.-Ap DUD, tar v u iit.u ru I b~cefall a I RUIlI.ie i' ll relprezi nta pe Ge m e!ili i '[)~ivinli - ,La I m oxis. " .

Ungaria cheltuie, arnu;;ti, §i de f,oal1e mul,i ani, ,eate un l'1!1ilrnard U·:lm pellltll'u ,pmpag'ilI~oa im!3.ginii sale (do1ite) in IU01le.~1i1 Romillni.aJ, V~O spunern din expe.ri ent~, ,as teflO'2 r~e' 9 re u .S ill 9 a.s e !~t ifomll u rii P €I ntru a. S pu iii e' AI!l'EV ARU l.d'a s P fie laJ ra ~a~ nkwdlo CIl.! m p€lliItru p ropa.g iii ndia! C u toate a cesta a, spel".iiI mea Statu II ro rFf!;1i n sa.",~ i Irevi lila di n letaf\gl~a iiII1 caJres'e 'eomp la~e de 11 al1l~ § I .sa !~l§Jse,1:!i5C afo:ndur~$i Iperntru a"§~ SliIs,i nEl' Pili I1Ic1elle' to rte in lu me, nu n lImai periltru matdanez.i! hilir p Ulfl d!iJ~ f,one, all Rom anu:e l, Ila, ,aiceasUi oraJ este istQwia sa .... Sa rnai reamrntirn 'ea "~cill,e .s.tiipAne~te trecutut, s:tap.jn,e~tle vii.tQFU$f'?

Vpm sutlti n i a un s i nglur aspect ca re IPoate eenvi ngle 001 rn a~ blne: aJ~Qt~ pu~e mici i III m i i aduale~ Hvre~, rn asoln i~ Ma rl banoheWli §i industlria§ i ,traies'c tali iwltr-o ~lUmea s~mbDlliisHtiitrecut:4Iuii. Acesl luoru este foarre usor de dove d it i-i nu este cazul S-!.1' facem acu m,' p espre aeeasta sa· pClc[:'ite solie crusr un velum sepaeatl Ei blne, limag~riIaa Rom.n[e~ poam: devani brusc alta, nu pnn pol;itics, criza eQof!omi~o,.financiialra 11E)~.U1c~ndl ~i filldrild limlpas~b~li€ acest.e ,pasibiil it:El~i"

11m a 9 i nea Rom a miieii po ate de'v'B filii ,(ilUtotu ~ aWl... '!.'l a ndl a,ce§,'ti atiot~ pute rill id vor Imle I,a'ge ca.toate v.ah;u'i I e~ l st m bo,1 U !liile' II'DFSOlIU a.I'o OlTllelFllirii :sa bazoan po valor nia § is~m bOllu rb iz.vo nUe din ve,cliliiu II Ce rritru Spi'ritlu all al lu rm'lU. Cit Ro m a liIiia awe '0 mwsi YIIH! sp iwitl!lJ a Ii foarN clla.ra, ,e1l1un;~ata de profetu I inlG ian :s adhu Sund haw Singlh inca din iiln'ii '20, eland Kicea ~i unele profetii d'ej irt im pUnite: 00 nstruirea ca ha,l!J I LJ~ [] LJnare - Mareal Nea.g ral ~i a Casei Popoarelar (Poporului). Una a. rnmas in(;~ r:liernp!lhllita~ cana,iul Bu:r;!.Jre~U - D lInare. .. [l U1p~ Singh, BUClU"eiUU I va ·n Nlo ull :Ieifus,allrnlm II r Romalniia. ,~ p,i!iJm.antul' Fagil!iduffinlei dWIi1 Biiblie ...

D~.pa cum \10m doV'edi (cu date cert9), oMlnzf;l~lla umana, s-a aiflat Unl pa:r:finl8II1elllta sub supravegherea unor fol1e slJpemiQare. Oele care', probabl~,.au creat "Expe.rimentlJrre.ffa~ ~i! auoondus Diffiulla plrimiil sai pa~L Toate telli;giml'e Umanitali,i S-ilIltil liI~scut in IEmlsfera Boreal';!! '(lfIor,dici!i), ~I tfllaie ~u re'pf\e~ ze I1!t<l!t,. de falptJ CYilitYl~ 5Qare~!JJ i 0 incl tlS~\!' C:rilt,in iSlm u I (do\t'lezile S~ nt clanlli). Adica. allilli Ra(m)~ ~onda.tDri~,d Ri1!Im.~li1ie~ - IQlwaJ So'aJIlIIui (sau lPelasgBeaTara Geeii, "'Gradins Maicii Domnului1,

o ,a fa carre, timp de do ua m lIeni i, n U ... 'pll:l nat n~cl U iii rhbo i de 0 ellpa~ief i~, lira r.iI'H~!l.I~i, nUl .. ~ost a,(;upata decil te~porar. C·ara' a i'f!'~~, CaJ prhil mlir!U'ne~ rilli n cell e ma~ ,gre'~e sitl.i aJU, U neorl m ilI~ intirita {6J se vedea ,anii 19 11~ 1919!).. Ai ci, nu este v()fba. de m istlicism, oj de Qi IreiEll~tate istori ca.

Fir,e~te, noi,· r-omanii nu ~rebuie sa ne into8rrcem la mistidsmllli seml'ehJIr trecute, sa a~de pt~m totul de I a ~zei". Aoeasta. flU ~f1seamF! a, Tn sa, ca nUl pu~e·m

20

sa !i.e recalpEltam lnerederea ir'l fu'1Ble unur popo~ care a facu~. de at8;~ea orii. m~rnuni ifrll ~storie. sa ne reca pa.titlJm mindria de a frI 1"0 mla.n, un rtu m e sin oni rn ell patriot,ism'Ul,int:e~igen,aj ~nventMtatea, fil"umruJse,e;~, cl'ed,int~ !j;~ p~strare!i!traditii'lor de-a h.lfilgl,Jll~ rnllenlllor.

AVJerlJ'l In siP,afie cea.miilJii 9 Ie ri nasa ijstnr'~e dffin~J1El p,Dpaare le lu m it Tre'buie Sa crsdern ·ei: .sa ne rlIaln~'fim, cu ea., p e ntru COlI, pomina de aiel i s.a re de·ven i m po po full 'Ch/ilizat Ii i ci,vlUzatof' ,ca,m' a creal liS~Dr.ie ~ I .sa ne' imp I i ni m mis i a .sp,iriituil lilt acees de Pami!lnt .ilI~ Faga.d ullflie.l, de .celfltn~ Sp I rit:u a I a~ Lu I1'IffiL

• Tot msl mu~ti savanti sunt de acorn ta (Jmenirea are ~a ~a;z:a un peper

'elvi 1 iz.a~Dlr, C.eha re se revendica d~n acest poper prl mord ial se inmultlesc ~i ei. Rom Ili ma ests, llnsB,. uitaba i III eglija,ta ca de ebleel, ell la r cu rea-era d i nt.:ll"

fn oondi~ii de penmiea d ocum e nteJo r I dove:zilar isto lice, este .flresc ca "l'iec8116l natie sa cre:ad§ ~i sa doreasca sa fi e ea acel pc par p.rimo.rd!~a I. fN ~J €osm nimlc rau Tn, aeeasta Cand, insa, serf fntregi de devezi in favoarea sltor popcare SUFlt neg I ij ate, ellud;;l,te, _contrmacl:.I!te sau, pu r ~Ii sim plu. aca parate, aeestlueru devina· mal l1rIiIJIll decal deranjj3J~t es'~e 0 frizare ;;l, b LJnLJ IlJi :sii mt al dtlitOfii~orsau ~ umii ~tiin tiftce ~

Ad.Ulal'a Romhi eo fosta R,amillin Ie, este r atlr,illI Oamietiliillo r Plrl m o'rdiiall ei vorn face devada ac€stui aolevar dlt mal rigurDs ell putinta. Pentru ca dove:z~ sIYnt de slule!1 iar pemru ca un1ii var sa acapareze ii lsto ria Wfl'lei, i ar reac:~;jile ver fi, prQbliilbn, foarte virul e nte, pentl'u a nu ~ acuzatil de "inven'ie· roman e ases" , lin spe:ra.rnta ea \lom1ii :sprHi'~r'~ ~~ vorn reui~il difuzarea acestul tratat ~i In "exteIriQr", all1l'11·f()'I:Q.si,~ Cl biblfagrafUe ,extn!!mJ de bogata, bazala. iUll :spec~al !iOi cat mai mul~, tocma i pe SUirse exlern e Romlli nie~, merr~iGnate CUI grij~ ..

in rres:~, vQl'ba lui IEmili1lBSCU, un 'geniu aillmanita~ii: "Lat'recutu-ti mare, mar€!' villor •.• j~

La .. "~rea ba, ce~iiten i !

II

A.u~orii

.21-

Capitolur I

Apo i. Richard Haag I III nd a d1stinso stmn is r,~*:~a d 6 Hn il~, p 61'0 sup rafa~a de 1,5 x :2,5 IKm. asemal1atoareC-!I..Ihart.s L.meil metr~po le ("oeta'ea irlca!;#of", d upol Joha rtnes vo n Buttl ar), 1fn carearte ra Ipri nu::lpa 1;1! 00 nduce spre "Omu! din Cydonia", Condu.z1a lui I-bagland: "acum 1,5" miiioane de ani, Figura umana era alin/ala cu potii ruf Marte'. exaot pe a/rectI's nord~sud ( .. .). u 4 7

La toaJeacestea. se adauga ~onturlJ rii u ri,<lI§j'e de caru fa (G'IJ dlle Uri butue ~~ oinci splte) formate nu d€llllartfl de 9cuaiorul mart,ian ;;i (;el,eorele ~canaU" desCiOperih~l', lin 1871, d~ asncnomul ita.lnan Gio,vann~ Schiapfuelli,

liar plan~a pentru a ad~lfna1 ~i mal mult mlsterul, sonda s:pa{iala ~Observef"l, lrimi:sa la 24 a lIIlg ust 19,93 pentru a (re)1otografla oiLidate~eoonstrLl!ctii de pe Marte, a. dwsp an,~,t in mod strall iu!. , .

Estratereitrii de po luna ~L. in~ra.~ere:1itrji din ce ntrul Pi ma ntu lu:i

M a l1.e nu este, i~sa, sing u r~ I 00 II'p ceresc din slstemel ncstru sol a r ClaWe' prezinta astfel de' dyda~:enii. Cel mah:l.~ropiat este chlar sate.utul nostru, l.una,

Ne.~vand c.amp mag neti c deteetabll, eel 111 tuwu de' ri3dia~ i'e rn jur, I?i nic i strr'lClisfers, se crede to~ rna i mult ca Se len i5I ar fl. n i m~c al tpeva decal D .... LM'i a ;;,;], n<lva C'DS mk;1l cealf fiI i ntra:t lin siiste m uli n Dstrus.,~1 air §<i explic~,ndu~ e i astfel, i nterfem nta unali hips rdvjlfizat~i 8)(~ra;leweistre cu cam p,am~ ntea n.a,

Adev'Gllrat S8"U nu, orlcurn, Lu~a of era ~i ea 0 serte de mistere ~i chiar dovezi ca ar n atent pazrtji de 0 c:ivjUza~ie neeunescutel

~ n '1668. 1783, 1787,1794 sa u U! 20, Blstronom i i obsarvau, pe s upraf8l~a sateHlulul Tflrireii, ciu:date pe'1:e sau obiects lumlrcase care sa deplasau, ultima o~i'm§chiar ,n fowma~iet."

r~ 181691, marele crater "Unne~, din Ma!rHaSeren~ta,ii, dispan;l'a fara urma!

IlJup~ do Ula s apUl mani, de asupra M iii Iii C niZE!ltor apil reau I umill i, de' rnlrens~t;3~li ~~forma vari ate: t~hJOglhl i ,. e~ipsa. cere 5t1U ... eruce, Apo i , tim p de lre1 an l, in aceast'li zonaau fast obse,rva;~e peste 2.000 de astf'er .(~e fenomene. stramii.,

ln 1874, pliOf(3sorul praghez Schafar.ik nota ca ~Ulril disc ,alb..,i5:bra!uc:ilor a traveraat s'Uprafata lunii, mm~l:1o'!1nd vizlbil vr,em~ ind8ILJng~ll'MlI."

in '1915, i8stronomili1 SlUrTewea LI deja un soc: Tn mu lie ora~ere lun are' apa ru-

sera gig antio6l cana~e ~i zldu ri, CEil avea u s~ d is para m 11920. .

Any I 1'9.50 ~l,I'ea5a ridi oe ~! rnai mu~t pu Is ul 00 ssrvatorl 10 r pa marrteni. M a i Tint:U p,e 31 martle, era v,alut un obiect lurnlnes p~imbandu~se in c~at~rul Anst<'lm, lar pa 29 rnUl1li,e, ,ap~ru8e drrIi senin un lmens pod in d,e~erlul M~rJi Crize) lor! U Ite~ior, in aug ust, eel le bn.lll astroncrn britanic d I'~ H. Wi Ikffins confi rm iii descoper: rea, I a m icrofo anel e BBC: '''P~ Lun'~ se afltJ, un pod! Are lungimoo de 30 ,km, raJimea de 3.20.0 m, fn'~fffme 'il de 1.650 m !Ji este probabif artificial. "

Observarea Ufllor fenomene m~5terioase a oonti nuat, dintr'e ere drs~n-ga ndu·se cea di n 1956: Uri! imens X slralu c1tcw. 01:.1 b rate~e d e c§J~iva ki[omHtJri I u n9Lme. , . 23

Co ntraria~de dudateniile de pe Luna, sa u, oine ;;tte?, pcssdan d ~nform<3i~ji ultrasecreteeespre 0 civilizat~e extraterestr-a pe satemul Terrel, americana au programat efeduarea unel expklzii nuctears in zonacrsterulu! selenar fra Mauro (probabi~ pentru d~s.trugewea unel bazeextl1aterestr~), Apollo 13 a treblJlit s ~ revina pe Pa manl dlJpa exp lozla u ~ui tu b de oxig en exact la jurn ata tea distanb~.i Terra - S,elena lar oeitrei astrcrraud au af]rma~ ea ratarea misitmii s-a da;torat un or OZN -lii ri ea r'e l-a u S 1I praveg he at de I a b umlinc'e put t.. ..

NiGi sovietici i n-eu scepat de astfel de aveliiisme nte extraterestre ~ dclii sa:t:e~w'i al !U'R8S, 0 ~ ,apl[lJratIl!U§ flue Ie imi ·lla bo,rd, S-IiI,U 'p,rab Ulft it, lla scurt t~mIP,pe l?am~t1t .. ,.

AstfeJ d€lo ltn,tampl a ri SUh~ se rliZatLo nale, 'qalr nus I ngu I are. Pentru ca nil.! fac obie~ul acestel carti, ns vom mul~um~ Sa Ya om·rim doar doua, oele mal deosa-

bite, ai';;il cum au fost prezentate d@ Os. KUlhl:en~~: •

~ffl.arwJ 196.2;ool'ectivul de c-eroetatori oondu'S de prof. Jaro'S/~v Nrec a Inoepilt «ascultarea» consteliii'~ilei ,orion cfJ ajufow" .radiot"eie'scopu/ui Forty de ta Bialystoc. UndteJe cap',ate, fnmgtsfrate p8 benz.f magflefiGE1l. au fast pre'ucrate in $lsferne tmereoording §t, spre surpriza gen@raffJ, pe ecran au ap~rut imag#i! mobile., printre care un Vehii(iul asema;'ator cu un tralnsportor amfibiu, la car:es,fl! pof r:iisUnge daf detafii remarcabile, cum er fi doua !jenNe', un pro-iector la'teroJ, cabins de comand'iil §i un capac de eccsis deClsupra ,borr;ului fnc!{naf;

(, .. j B.aza Cape Canaveraf din Florida, apartifJand NAS.A,a receptiona.( Q seri,e de semnalea caror odgine a fo'st 10 ca.lizata ca (lind in ceo:ntn," PamantuluS. COQfoJm inforrnejiiior ap~njte fntrEun 9'rlico/ til rElvistei" «Strict Secret» (fir. 258,/g'~), e'xperfii sunt,de ptmmf: cA mesajele au tost trans:mis~ de fiinfe

Inil!l'flgenre"j carn dfspW1 de 0 tehnica roarte avansatli. n , '

J Mlari mlstare ale Terre~

t

,.

MaJi Plulte, deceniii,.s..a erezut ca in Sumsr a aparut prirna civilizatre umana i ar titlul ciirti i lui S.N Kram er,':'storla lncepe In SI1!11e.r", a fi3Gut epocit

Timp de un secol, teonia levolul~ionista a, lui Chari es D it.I r\lvJn a fo sl un tabu I I

de nsalins, I

De ar1l~ bUill i, rns~a! al11bel e teo:rii sunt deja desfi i ntate d ~ nu mew assl~, descoperiril C[j s.devarat s!enzational e, Vom eflumera c€lteva, ca 0 d ()Villela ca Terriiliilire, in cOl1!til'i!~,ue, fQ,aJrte mu~te misterel:

Cr<iJrlliul UIi1lUII oou mDscat (afJat la MuzeLJ11 de IPaleontologie d~n Mas-cava) ~i Lin craniu uman deg(;apierfr~ In~r"<l p~~ter:a din Zambia (expus ~a Londra,), datate,ambel'e! 118, 40.01' ani vechime, prezinta cate 00 periorare fac!.lItit spun speci;it I i,~tj I. de' un ... 9 I ante.!

La Antelope S priflgs (LUah! SUA) a fos.t d escopBrita. in 1968, (), urrna de panLof daland de,. _. scum 500 mililo-.me ani!

La \Nh~~e Sandls (New -Mextoo - SUA), oole 13 Urme de pa~j uma~i nu 24

f,

eralJ de pantof], dar aveai,J 2(1..25 em i;iiJ~t_me~i 5'6 em lung ime .. "

la Glen Rose (Te.xas -SUA), pa~H, de cotJill ~1 de adult (45 em 1ung~me). se lnterss ctau cu... amprente de d lirrlQ.zaur!

In Turkmenia, acum1510 rnilieane a.nal, horninlzil umblau d8sGulii prlntre

d i nozau rl (specie r'!iElCUnOlScula).

in PUiSUU l Gobi dtril Mongolia, CI.I suts de m iii de an~ I'll u rma, pa ~eau sa sa

f pliimbat oOlSmonalJ~i1 de pe Apollo, iintor~i til tlmp. Cu becaneii din dotare".

Amprs:ntel s de Ullpi umane 9 a8~te in apropiere de St. Louis - SUA sunt esva mai ~moElnte'!: ":.doar" 3,7 rni~hJali1e ant,.

in M ~xic, in u mfla C!.lI 80.0£1 0 alii 1" se cumva porLlmb!

Figur~n'e1;e ~i gravuri!e desecperlte, Tn 1882, in Carolina de Nom {SUA), repre.ze ntau -0 a men i din vedhi perloads, tmbr.'katl eu hain e ere ite modern, ca re stott:eau in fotoUi!

Pe 0 placai de @rde.zie,gasitiil tn 1869 Tn Ohio-SUA \}~ ,estlm3ta la 250

mil~OaJne ani vlechime, €rau tncrustate mai: multe r'§,nduri, de sernne iintr-o

ll mba necunoseuta. .

lntr-o rnlna de argi,fllt din Peru, un cui de Herl lung de 18 cm"i:;;i a~i:t~pta

d eSGopenitorii de, .. ze d de m iUoialile de <l,ni !.

p[gsa gasiit~ ~afllgii AJ,ud (Romania}, a aVLlt rnai put1ri tlmp de e~teptat cateva stile, de 1m i i de alili.. N!J mal ca piasa Qon~ine: 89% al um i ni u, 612% CUP,n,I!, 2,8% silidu, "11,8% zinc, plus arglnt, bismut, cadmiu, cobalt, glal~u. nlcnel,

sta nlu ;oi zircc n i u! . • .

o tean ull P1!Icifi,c pr>ezintill ~1 el mi&~eT'e ebsc I ut senzat ion ale ~, In ca de nepat ru ns, Astral, ltn ani~ '60" cercetiHor~~ sovi ~tic~ au descoperjt ~ I fotog ratiat pe fundui oCEl!'anu~ui, 101 00 adafllcime de 2.9170 m, gi,ganUce urme de ..• ~enirue. Uiteliilor, IJ rrne id e Filtk-e au fast fi'l mat€§Ji~n AUanti,c de l€chipa coma nda ntul U ~ Cousleau,1l6

Tot in AUantic,iIn Ziona Triunghiu~ui B'enl1udellor, e:xpediliioceanogmfice

de d ifarite natia~a'itat~ aU d sscop a rut zi:du rl el e I,(llpi ce, pi rarnide, ,g,~g aJnUoe

sea ri ii adeva rate §ose Ie, . ~

Pwemlul p €ntruSJe f'!zatio !lal (d ar real) poatef acard at oceanografil,of de la Unh,lt9rsitatea Columbia, carn au fotogra:Hat pe f~rnJ'U1 Oceanuhil~ A:rdh::, la !1'I~i~ de metni adanclme",., giigantic:e urme, de pa§i omel1le~ti! mtr-un lac, deci, ~n care term peratUi ra SGazlJt.a, lips aide, oxigen ;;i lumina ~. preslu nea ellOrma udd 9 owice form iii de vi,ata m

Amint~rii din ••. vi it~r

T eoriaevol u~ionist.a ~i .i Sitofia!radi~o n ali31 ne il1va~ilI ca Omen~lrea a evol uat, pas CLJ pas, de ia st~diul de mElimUi~, la dvilizatia ~ietrnl, a. ut1e~t.elor de silex §:.a,m,d. o sede de d.€scoperlri dim U~timeledec.e!lii aU pUs,insa, serios pe g~iJllduri savanti i din 'umea ilntrea,na. C iv~1 iiZ,atla umana" lconforma pe rcepte I,or i~sto ri ei

• .:jI!

25

traditionale, a paru~ sa eoexiste sOIu-sa. posedle elemel:'l~e ale IJJnei civilln~ii sun. eri'Oar~, une~e mistelrio3se, gre.-·u d€l1ill1te,les :~~ pentn.l niv,elu~ sec,oluruui

II" . 41:Q6"

XX I I Cateva eiX.e rn p~e,slJlnt a biSolut necesare. . , _

Printre desenele uria~~e de la Nazca, (Petti) se ana ~i un P?lfafljen de 45m lu ngime. Desen ul este atfll de exact, lin ca_t pe v~rfu I un u i plcior ,este repreza ntat ~i owganul reproduca.tol', viziblllaaoest gen rar de paianjen, Ricinula. dear CUI aj utOlrIJ I tr:I~Grc,scop'U I u I , ..

Tolin Peru, a!J fl)~l~li\isi.re podoabe dln p1atina, rnetsl care S,€i·topeli'te la 1730~C. sume rie:ntii ~i eg iipten i~ n EHiU.I! I asat spre sludiu ~e n'tlle ,tIDe crmstall §II efiu it, care se putea produce dear OU!loscand teh ni:cil electroch~m'ice. -

La muzeul din B,~gda,d (lrak] sun! sxpuse baMrwffi e~edri:()ecu pi:l@ IltSc:a.te, fL,H1G~iona~d dupa prindpiul galvan~c, al~turtl dEl elernente eleGtr~ceil1!ZBstrate GU electrozl d a cupru ~i cu un el III ctroHt necu nescut.

in. Eig ~Dt! llnw;..un complex de glalelri i ~ i came reafla;t la18 m sub baza Sfil"lxului, au fost §ssite ebleete de itJlrti executa:t:e ,prin 'galva!fl,oplastie, 0' te hn i_col i nventata liM sa eel u I,)(])( ~

To'~ In'Egipt, la tlElndeua, 0 ~espede din Te.mplul Hathlor, veche de mi~ de ani, prezl nta ca "oblecte d e rU~l.lIar spl'ijirlite de d'oi v,ern! egiptEln~" d_o LIla i me !lSI;! b<e C 1:1 ri e I e,ctrice! ecneetate pri!1 cab I uri I aun 9 ener.ator.

Dad\ intr~'I;!!1 !TIormant e9~p;leanl a fest descope,rit un oblect de lerrm reprezen~a nd modelu I unui.. _ pilant! r, Triltr-unalt me rma nt dar precotu rnbian (sec. lIe.n.)., un artefact din aurreprezenta LlI1I •• .avien, f'oart:e ase:m3na~cr cu MIG 2.1 !

M i rnele de 'fi.e r din insula Elba su ~t Ei'x prno atale de ap~f;oape 3,0.010 amil, iar cs Ie din fN gWlllnya! Lesotho, de 43.00'0 anii. ..

, Dac:a PI ",ton r'E,)'a~i~se 0 ..... cl~epis~dra. d.el'tept:a:ooaJre, N1e'ro, imparatlJl ro~a n, ca saJ ajur),gal I a ~~jeleSUp!lIio~.rle: ~Ie p.a~atu.l.ui s~u. f~ lesea ascenSoru I. , : \ A,o'Um 5,.,000 al'l,l, s'Umenerm §I chllln,e~1i!l ClLlrno,§teaJu .• ,. te'orema lu~

Pit· gora.

Azi, 15,% din apa f,olos~ta lin ,Iran pentru Irigalii este asigura~a de

re.eaUai de SJpedu'de SlL!b~eraflle! cOl'Istruffi~a. poe li:II1.~OO l.e,n. de Iper§!i.

f Exe mplele pet conti nua pe, rnu Ita pag 1m, N e OIP nm deocam,data, scop u~ nostrufiind doar de a ara.tiJ C~, LIInel€ popoare din antichutate , considerate lmeori ~barbaren, se a~au, totu~i! la un P1fve! de CilviliLa~ie mult. diferit de 001 in eEl r,e i1 ptrezi ni'~ii rsto,ridli traditionan~ti.,. Ve~i vedlEHlIl, S U merie n~ i.. e'9 i pte'n ii, maya§i~etc. IilU eraUisingurii carre atinsesera astFe~ de niv~19 ridi.Gatli1l de e)(istentiil.Ace~t ia era!!.! dOi[ljr m o§!t:E!n ito ri de' c iviil iza~ie il1n aI~ta ...

De 16'~rlOeput, trebuie f:a(;u;~a 0 prlecilam~ sitlJ'Ita.gmiillindo-euII"Olpean este o sch i m b;atr,e a s i I1Ita,ym!il'i i ndD-9!ehffia n, cfeaitili de Oe rcetfltom I 9 e rmafl Boslch-Gimpera, ca urmare a 1inslJ~irii teoriei francezului Gobirlleau, p.rivind 26

originea ariana a ,eumpenilor, cFe!a,ie impusa de iflecles~t<litQiiI doved]rii prin or ice m,ijl~oalC!e, c hi;:1_f ne~ti i Rtifiice, a cri g~n i i a rie na OJ ge rmlan i lor. T otu ~i, Bosch~G~mpera a fest enast, in sensol ell! a atras atenfia ca sintagma indo:german es:te, untermen fictiv.

o rig i ne a wndo-e ur,opeana a pcpu la;moor europe ne d~e az:i afos~ preIUi\li~~ de multi pseudD-s~vantiJ calro~ au inv'ent;a;tfel de 're~1 de ipote·ze pentru: . asustiine idee .. ~!1IdD..eumpe:n.idrii Eumpei. Aceasta problema are mUltiple aspects, pa caF_e V'Om lncerca sa I,e eluddann"

P~nlru a dovedi caraeterul fluzionis:t a' teoriUor enun~ate, vom lncepe eLI patriia, de (I rl gine a ~liIdo-e Uiropen ilo,r, p rSZlEInt:ati!iill1 d~fe rite i peteze: Eu ropa Cen1i1ra.1 a, zona, Marii tEl a~tke 1 zona dintre Mun~i i Carpati ,il Marea BaHi ca, Asia Ce~tra la, zona nOfd~pr:mtica (M aria Gim bu ~a )., KazahstaFlr .. nord Marea Casp iea (Radu Vulpe}. Este cert ca numai unul pcate avea dr-eptate. RJestul tnseamns ca sunt psa udos ava nti. La a ceasta asertlene, m a ~ pu tern ad a ug a te 0 ria arianilsti a. co~b'!,liui Joseph Ar~hut Golbineau (18~ 6~11882), Atuncl: suntern arlen i sa IJ mdo-e LJI'O pen i?

Un alt a~.,pect important al lndo-earopenismulul este stablllrea p_erio.ade~ in care lndo-eurcpenii au lnvadat Europa_ Dar, ~i aid, ipotezele sunt extrem de nu mernase .~.~ contradictcrii. Va m prezenta cal:eV8I d i ntrs '!!'lIe:

- milen~u~ rv r.e.n, {Radu V'U~pe);

- eneQlitic (3.100 ... 2]00 l€,n.}-epoca bronz:ului (1.800-700 l.e,n.) - (Marius

A!e,x;a ndru]:

~ m a i nOlJ,: TIn [pal eoHticui su perle r (35~ 000-25. 000 VUi.)

La aoeste temii, altai de dh/erg ente intre ele, stab i lindinvazra if! do-euro peril 10 r de la 700 iLe.f1. ~,i mergifmd Lil. urm.EI piBinal la 35_000 l.e.n., sa pot aduee rnulte amend amente. in oepand' ell ill sa.~i diverg an~. tlintre perioad a d~ i I1l/aZLe sta oi lit~ i nilia I Ia, 700 t.e. n ,. §i mu tat~ ap oi I a ;3 5, em 0 t.s,n .. Ac€:a sta m.utati,€ este 0 dovada pregnanta ca prima ipotetil nu a oonvlns §ii de aeeea a fest ml.!!t~t-a ra 35.000 ant.

r Pi paral e:l, se rna i afir0103J ca i ndo-eu rope nii !3U as~rnil.at pOPLJ I a~iil e preiJl doeuw,per:J El' din Europa_:;;i ca deUmt~larea rna rilm grupe etn i 00 s-a in eheiat 1111 sffl.r~i~ul milen~lJlui ill te,n. ~i 1ifIlceputui milenulllui I[~),n .• (ieBa 00 ar ech~val:tl Cl,i perJoada Ii zboi u~ui troian (1.272-1.210 t e.n.}. Atun ci ar fi aparut h iUitii, £Ire eii, ilirii, bradi, italicii, iranielfilil~, scitii, sarmatii, me,zH, pe r:;;ii , ,o91~ij, germanii, slavii. Dar, ahe~iexis:tau deja in miillel1liullli~, calild a,u coboraot dill t'lordu~ D'~marrni ,~au lill1Vada.t Elada ('Gr,ecila de azi). ru. drum.ullor gl~$hld 0 po,pulal~eeur'o-

. pili an a n'! u It maj, veche, a 11I'U m €I lpe~~s~gi~i! pe ca re i-au Tm pins in Ore cia ,. u nde ace~ti ~ au al GaJ(j~t [Pe'la sgioti da. Prin l:! rm ~we, te aria ia!S i m iii itiri i 'es,te c;~d u ca ,~ tre bui.e ~o(a~ in la~u raHi, d EloaH!Ce - dadl. ar Ii ex istat 0 ssimila Fe a atJ.ttohbrli~or de ca1tre ~ndG-a IJ ropen~ - l'1-arfi apia rut at~;rea popoa rn ciJ Ii mbi alat. de d iferi te ::;;i tara rmudirlllintre el.e.

A,poi, swntag m a. in do -e~ ro p e: an trebu~e d etTin itlW . exel u is a, deo,a rece, data popoa.rele eumpene ar fi fost s_similate de cele indiene, ar fui trebuffit sa. 27

av,e IliII §>~ aziti pu r~ se ITI atlea Indi:e me iI1I ~IiJrO:P'3 .. Da,r, att,!Ii 'tElV,1iI Ii1U GixlsUiI' in cons.ecin~, ori suntern ['r1Idieni, OJi eurepeni, rnal ales dl - per a, ocntrario - eu re pe ni n 1lI sa ,gases e ni e i azi in In dwa,,,.

N~ea s i m i 11!! rea e U f,open i IQ r de catlli\e ,eventualli i iin d10eu rn pe rniise po ate co n:st~~a § i ,azm prl n Im3,rea dmfere l'iI~ie'lre a lim b~l:o:r eU ro pe l'1Ie, ,evii~e n11iata p e zene: limbi neOlatine,. gerrflieme, oeltice" basce, slave, do,vada Sol ap~ru~iei popoerelor cs re Ie folcsesc tn sp,atii foO arte ilZoiate unele de allele. Cuvintele comun e din aeeste rim b i rH.II reprezi nta 0 origine comuna, d lmprurnuturl pe care Ie pulem denurnl cuvirnte de loon~a'~t Ex.: Ce\,zal' ill devenit Trncgermana KilI~se,r. la r tn ~ i mbll III sl aVIll' Tar etc. Aceste d if;afe r:J~ier:1 Itlrngvistice se pot vsdea ~i

aZd Tn India" Africa etc. .

A$iilI-:z]sa i'iIs.itlinila,m a. autcntonltor nu se putea prodl.u,e in ,e\p@'GOlJ btDn~ z ul u i §.i dalorita faptu I ui ca, Tn aeesa ep oca, to, ate co m I.!n~~ti I.e Urn ana erau a~a de mid n~merice~te ~i atilt de izola~e, lnc§t invadatoriii se :~ub!'aJUi iiI§eza olmi,Ulnde ~I'r f voiit, fari sa-i deranjeza pe autobtoni. in al dcilaa ~nd. aamenii primitivi din e po cia bronzu [ui hut~ceau poHtldi. ~ i, prin U ffi'HilIl"€:., n u ,ilIive~u n~ic i un intere 5 s,a - i as il1lr'lll! aze IP,e a utohton i, La 0 '~venb;d~. aslml lar'El, i nil!l'!!!dajto ri i a r wi~~ b iIJ it .5,8 fiie in numilr eel p,y,~in egaJl cUaJi o;!lIJtohioni!or I~ nil\fel~l!Illl ii'lllt.f\eg,ii IEUfo,pe. eft exemplu. putern dla in\lazi a ang l'o~saJx(m i lor in Angli a, unde n-au w€u~it niei azi sa-i asi mi laze pe iflam:! ezi, ga~e.z:i §oi sco~eni ,. ira Ilei i 'Tri Flranta - unde ,ei i8i1J! f'Ostt asim.il8iti die' papula~l:a, roca!a, 11Uistinii - eucernorl ai antic!.!luli Israel, asirnUatl de evrei, putel1l1ici i ch azerl in Panr:loni~ ~i Dacia. Dar eu rna nii, pece'r:H~!g ll, uZli, franci i, filisti n ii, ch~ z,'ail'iii au fest as lmll at~ de eo po arele auto hlon e.

i m pwn gell"Qa i nvadlalrU EUljrlopei: de cat!'ie ~lrIdo~ IJI r,openl eu :3 5.j'JIOtO an~ inajn~eailln~i noastreeste ~i m.alil ellucubraJlilta,. foIhJlnci, cCJimunita~ile uma~e eF<liU ~i mai ~zolale', mduse doar la catev,a tamilii. Spa~Hltll dintm ,ele erau imens de mOl ri. Ca 0 oo:mpililfatie. pullfltm m ent[ona ca, Tn :sec, I e. ~" in Dada edsmUi p a.s1's 1 () 0 de tm1buri, fieca re cu erg anizarea ~ i vi a~a Il.II i.

D,ar, eel mali im PoOrtant a rgu merit ilmpotri,V8 une i invaz~il indo-europene estefaptul ca, unflre alliii 75.000;;u9.800 i,a.n" dUll epoca cuatElman~., in Europa a existal glacj.a~iu neaWCirm, lPenQad~, Tn cam ru.l s,e '11l u t~'a!.! emctu a mi,glra·t~W!lli a I'e U fIIor p OIP,ul,a,1 I, d1eo,~.lf.tllce corndlitiil il' cl i ma,tericee:raL! tOitsl nefavora bile m i~~ c~ rili 0 amen i lor, c:a ~i oo:nditi.~1 e de, altmentaUe ale O'iIces~ora. 0.81 men ii locuia.u in cavern e ;}i S9 ilU"l!l,neau cu camefll utrSlJlui de cavema sa uaalto r anim a I e sal ba~ tloe. iPentrlJ a ajun 9 e 1031 0 cetanul Atl antic, "i ",dieill ii,j ar fjitre bu it sa ,strabatiii ~~per p'ed:EI,s" 4. GOO km, Pill' z.ilip ada §i i 9 he,1!i~a, sa t ran'fse'lie flu vi i man} ca Irldusul (r!eT1nglhe~at), Tigru, Eufratul, Ilolrdanul ~i M6fea Marmara, dacaarfi ver'lit prun Asia Mic~ sau mul~irne,a de rauri din CaJ:.JGa2, Kubanul, Niprul, Do'nul, Nistrul, Prutul, Sireh.JI ~! toate cel,elalte fluvTi ~ii ra.uri Iplinti 18 Atrantic~i !p.fina, in Norvegia, daca ar fi ven it p rin nardul M a ni N'€gr,e. La tOai~ aces-tea, trebuie sa mai Maugam ciill. pe latitudine'la centrului IEuropei, Tn June ianIJarie, temperatura

28

era cuprinsa hlitre -14GC ~i ~22'C, iarilJ"lluna ~l!lie ating'ea +5" ~ +1O~C. In seele timpuw~, I'IU ex ista ni c~ un m i]rno e de trans.port (barc;~ i c:~,r!Jte, san H, €ole.}, astfel frl(::a;~ oamenii nu-sl plireau lua eLI el a~~mente pentru timp mai iTndell.mg'at. De asernenaa, nu ilVElla!.ll u nde sil! :se od i h ne ascii. nOiill'p.tEI!llI, Con cluzia loglica este ela rn; ,0, mig rare a unor a~a~zi;;il iiKjo~IlHJrop8ni, in perioada an ilor35.00[) T. e.n., em absdut:im pos ibihi , .

in adepta m<I U nor con 01 uzii a~e ceroeUitowi lor, se m a i f,aJc1e 0 rna Fe glre- - §l8 alia: apiOllri,tia U noll' ellement~ III oii de eu Itu ra este' cOin S Itd,e rata "en i nd IpdntW'-o m i'gra,le', Aici nu se a re in ve dera ca, in 0 nce' societate emeneasca, exista p erioade d,e inoviri tn toate domenuUe I1n ate rial e sau spi rituale. O. rn igwa re poate fi f,eala numail dSJoo elamentela nor apanJt.e intr-o ~nU!mita zona au exlstat anterior, din pi,mct de vedere cronolog~c, il"ltr-o a.ltaZ!cma a Terrel,

in concliu25!e, lIloi, Irol1i1linil, nus uinta min dQ~e u ro pe n l, n lei eure-l nd ien i [. ,ei d ea r eUm"'Q!pe nli. AmJ mite e lem ente d in (li~,d~~ra vDribi~ori 10 r d e ~i m bill sf!€! ntal san s cr it i eEl! se' Ifoe g,~se'sc in Vede le hlld i erne, a,!:.j CC:HliIlUUI e l,tl!I m e nte de civiilliGitie ,~ UngiV~stki ,eu str,iimQ;l ii li'!o!§tF.i dael '~I'CU I'll de'le neastre I itU3l1'!i'il, fiinld wetzultat.ul unel mijgrari a acestera in India" unde au di:spawl In rnasa auto'hto.nilor, CUlPa ce casta miltitario~feligi,oasa conducatoare a dtispa,r:tJ~ ~i eat.

Mu~ti cereetstorl a,jJ fost indlruma,~i periltm a deforrna se nsul cuv~mtu~i.Jlt anian. 1PE!liltWI ,elucidareal aceste 1 probleme, vern 'E!Xpl ica l,egaruwi1iI care exista fn~re eu l)O'peni ~i afiii!i[Hli,

in oQrlIf'Ormitate C~ cronicile perssne v'echi. Arlla/Ariana a fast, in an~tlclilitate fisghl.lIllE!'a. s~tUlati ifillil'ordulllranlll'luii de aiz.l'O-1,tll2, nUitme CalW!e ae'Volu;lI,t I ~in IEria~ IloculUi, de' erali11 §i apolin ,lrall1, I,Dcu~ta azi de iraniel'li. itl'! anth:::hlitate .• Ari aJArl ana, era hilncinata. la est cu IlliIdii!!l§i 1i1'U fa.tea pal1e din aCieasta, a~a cu m mJI 1'8100 pa rte n ic'i aZi.

T:e(Hi'lia III i J'o:sep~, A!i1tU.il11I' Gob Iflle.iiI u, prel i.J ate de 1,.11111 i i sOlivanti german ii, prevedea ca ~leag:anul uma'l1lfo!lilli sa gtl.se§te Tn Geffliarn'ifj," ~ i ca Nrasa ariana (rh.n. - eu liefer~fe Ii;! ger'ffi<'llfllil} Bste cea mal veche, cea' mal fromoasS rjir:;ea mai r:m'emica dftJ lume". Ea Ii1U are ni C i u I'iI S LiIP ort real, daoarece:

1, Ce,1 fTI ai veclh~1 OM dUn EI.,lU·QIPc,;JJ a fost des coperit in R o:ma f! i,a!, in sat Bu.gil!le~l~. oom. ~etoiu, judo Vllloea, illl pLmote~e P[etrii" Val,ea lui Grl:3,u!1l(:;eanIJ ~i IFarnt€i na alor' Tilei - vec:h i_e 1 .91010.1110 iii ~. 2JlJ 1110.0 010 ani, in ti mp 00 omu I de INeand:erthal are circa 120,OOO·10Q.aOO ani., iar cel de la ern Ms.gIliGJl doar 3S..000~ 15,000 al"ll. Prin Ufiflli1i1re, origi!lea omului ,european ny PQate fi GermBinia sa.u Franta.

2. Armefllienii nUl su~t ~I.lfmaln arlenffilor, a~accum pretund unii cerceta:l;orl, c],eoall"ece ,el sun~ plecatii din Peninsula Balcanid 1i'n mil,eniuIIlL~.n, limbs lor nU are nid Ufll Guv;§,nt ii~~lanla irian, dar are circa 1 (I cuvij nte rolT'lan9~ti.

:29

3. Reg'el e Dar,ius vorbea nu mal de arteru, pentru ca' eI era aria n ~i n u exlstavree meiii,iulfle a. sGtiii~Oifilor anticffi eu privire ta existen~a aJr'iennorm afa ra ,adualj~ lui I ran,

4L Li mlbaglenmanilJ '111 u a re n~ci U iii c uv§nt kan ian. ,

5. lIoti Ilranienii slJnt ibn .. Hili" cu faia.oache~a_ Nu exilsUi ~Iriilnieni blonzi Cal s uecezll sau,a~e nti ca (I p,arte a rc marlilor.

. 6. Arlen i i n u puteau ven i in Europa Will;} intea, re'ge,~u i o,iilI ri U s, pe ntru ca acest r,ege a luptatin Europa cu s.ci~ii din Dac~a ~i cu grecii-atenieni. Acesta este primu~ rn.htad dlntre arlen! ~i eurcpeni, Dacaa,rienii ar fi venit mai Tnlail'lte de aceasta e,poc~, ,ei ~i~ar f~ gasit unele rud e m, lEu ropa .

. 7. IF! sfalr~ito populla;~ie lfI,eserrmiiicativa ea humlar; .a)st;fe,1 cum erau ari:enii., l1~au putut fa c~ fata IJ l1lui pepor !carte pLitin ournaros cum erau sdtii (ciisparuti din istorte }§-i IiIU P 1,11 tElau erea desc:e nd e Illi a.tat de If) U mero§i eu rn s u nt europe 1iJij; de azi ~rn fQ·a roo d ife r~ti dwn III un ct de ve Clere, sematlc, iElstfel eu m sou nt sued e2i~, rorns n Ii.g recii ~i aUe po ~Qare m edit~raneen€. I nacei a;;.~ ti m p, d i I'll Um DOl amana, h u p u~eiill!IJ liua na~t:ere Umlbi atat de d if~ ri~e, cum este greaca in raport CLJ basca, gerll1'lana seu itallana,

in ce p't'Jve~te origine'a arjan~ a germanil:of, es,te sLffident a clta pe scrJitorui roman Caius Bloletonius TranquiUus (c. 70-'170 e.n.), c.are, fn ffCJaudiu.s", rte spune ca "Drl1~s!1s, nul fldopJiV"fj/ Frnparatului Augustus (63 f.eu'l. - 14 .. e .. 11), cutreiemse' eu feghmlie romisne- aproape rntr.eagfJ G.ertnanie §i Ih'll lnoeMt Sa' !,.Irmillreasc;!j conrirwu pe iifJ§a-zf§oii (rgermani.» (n.n. - 'mJi-l gas.ea, deoarece. emu extrern de putinr ~i nomazl ill aCE"lIa~~ limp), p,ana Tn momentul cand fi fe§i ~naf.l1t,e 0 femeie n.tllromafla, care - vorbindu~i in fimba latin a- .fI doje"i sa' n u fndrazneasca sa mearga m~i depart@. ~

ACE§!S~ dta,l ne incii~ la 0 Tntreball'ie: de ce roman i i Ti nu mea.ug,ermanJ, a,vand Tin ved,ere, ca 9 e ttrna nUs in lim ba ISiti n a ililS e m n a J1frate bun din .aceJa~i tata§i aC€lea§ii mamj ''1 R~splj nsu I ni~,1 d a fern e ia nercim ana, ca re vorbeal atina: ~o,tui~ori~ Gormaniai, ii1I1a~rnte ,de vEmirnl~ ttiiburi'lot suede:re Caire au ifrll,~diillt- 01 vo fbe a U Q lim bi Ialti n astral na,ad id ,d <lco-geticiJ .. P'rin un-Tlan~" eu nu era UI arien II §Ii n-8 u fost asim ~I a~r de rni~te pres IJPU~ i a rien i ca re ar fii invadlat Europa.,"

Dupa Uri! studi.1J fCHute am~nuntit asupta IIJIGramii mentionat€, conCluzionam. ca ;<lJtlto.ru I este tlotal ne c u l1Ioscato,~all ti~olo 91ieii, p:r-.ecum i~ al doc u m.e fii~e,I'Dr de n atUlI"3. istorica §i geollo g~d, ceea ,ce II-a ,cond us ~a ,e rori fDa rte grave § i clhialr laJ aberatH. Aoeasta rezylm ~J drmlfaptul ca nlJ se ci~eaza documente ,antice din cam s~ IreZLlI~B origlir!l:;l,a poporulL..JU roman .i'~ a Umbii romane, ca :!;li orr,ginea genmanilor de tilzil ~i a celtilor. Au ro,st copia.~i cu fidellirtate· autow;i m ode,rI1Ili, 'care .~~ deformat Istoria pr~n SI!.! po~itiii' § i ai pre cieri su b'iectiiV'e. Tn

30

1 •

dsrnclarea celor men~j!Ona.t:e anterior, \Ibm prezenta d!lte-va argrlJmen~e-realLtati, ca re nu pot 1i oentestate.

Wn lpe r~oad'a U II~imeii 9 lael ath,mi, a4J"'IiiII Wiln-rn, G,erman~a de azi a fost total aC'Dpe,rit~ de' ,gl1e,a rl i~ d!e mo'rene adu s e de a,ce~Ua d i iii Sea n d in avi'a. In acea perioada, Gel'llilania de ~~ nu era Joouita .. i~ m~~!en~ul ~ i.e'.n.:, un ele tr[ouri aUloobonM d~n P,eninsula Scand ilrnava tn zona Ge rma rJ lel de azl, care era Iloc!!.!ita de tr~blu·,i ,Ia~ine. 0 spune pentru pr,ima data. istoric:ui roman Caius Trartquillus SljetonilJs (70-150 e.n.), 'care amin~€~te ca imparatul roman Augustus 1-.1 trfm~s ps flul s.,auadopHI\I, g®neralul Drussus (38~9 Le.n.) saJ-ii L.J mnareasca pei nvadator,ii cere cobor.fisera din Scan dhiiNia. Ac@~t~a emu a~ f.l de pu~ini inc8it DrusslJs, d~e;;i aVea trupa de caval erie,. nu reusea sa-~ gasease:,a, Atunei., s·~aJ intalnit CIJ 0' b~~rana care l-a spus tntr-e limba latina sa nu rnai 1lndrazneasca sa-l 'l..umarE)~sca. psnnu ca, Il~ are ce sa la de la ei .. De atunei, auzi~d pe locuitotr vGwbindo lim,b~ latina i rom anii i-a 10I num it pe ",u..Jl~ohtoni 9'8 mn a ni! deoamce in I i mba latina germanu.:; insealrfUla f'1fra'te bml de mama !if de tataU, ~a sa e){p~k;a de ce §i nel le spurn,em 98 rma ni, n IJm~pEll care nu-l gasim in nici 0< alta lim,bal.~.~!FlU estefclcsit nici de eii .. (GI2IIciat~Il!I1I~'a. WOrm! 75.0001 ~ 1 (lt0.10" t'e.n.) ..

r rn ee-l p.rive~te pe ce~,i, ace~~la In u au com u n ill I m i e ctl "ge rrnan iii~1 ~ fiind ve ch i i ~ocu it:orir a,i G,alliei. IDe asemenea, U rn ba ge rmana I D,eu~me Sprache Ii"! Yare' mici u ntell ,~e iihrud iroe cu Umlbile oe.lticer (b rete na, i rlandeza, sCOti',H1I8, galeza, ~.a.}. Esteadevarat ca 'ce~~ii au fost un pcpor migrator care ajU~S s,ili I~pte §i ir1! armatele eg,iptene., di31r au Ibat pu~;ine arnprenll::e T,n Daciia, fllnd imvil1l$i deflnitiv de BlUl'\eb~st:a., Dar, a 'V'l:iIr:bi de ,celhJlI'ermani e'ste 0 gra-va er,oare' listoti ca ~~ etlilEd. Mai mu I t, a flOlosi ~erm enu I po,po.a i'e ce l~o~taJ~o·, '!;I'.umana con stituiiecu adevi!! ra.t 0 abe'r:iilI~ie, e+ementul €~nic :oe I~c, it~ If c §j ~g'ewm anic~ rneavaJ1!a nimicoomu iii,

~ai tn'lbuie §tilJ~ ca Pamantul a maiav~t ea s ate lit 0 alta l,ur! a ,. care, apropiindu~se de p~ mf:lnt ~~ a Clilm u apropie §iactual'3J Luna, s-a d e.zag,r,egfl~m momer:)h..! I calt)d a pi3ltfLJI"l£ in atmosfera leres"lir~, rama~i;~'le ei distfL!g'~n.d intreaga \,I'ia~ d in zona in care a Icazul p e P~m ant. A9 Slse· e.xplicili d isparulliia dinozaulrUor ~i a dOli'oooofalHor din vestul europei, C~§~ intreaga, populatiE1l, 'din ceIe dO'UfJ Arneridj, Azi, ,dolicooefali nu mai l±!\XistaJ dec~t in lan]l,e nOlrdi,ee, ,IOGul do~~c:,ocetal'lIor din ve5tu~ E'ur'Cpe.i mnd p:r-elllJat de braIHcef,ai~1 tillite, aU .loclJ,i,f in es~u I EUlr'Dpe~. A:se ved sa tipu I soma/He all aeestOJ8J. Este i'oarte impo.rta nt faptul Ga annul de Cro~Ma.gnon ,;lrQvine din Pal!eloliUGul'S~perior (35.000,- 10 .. 000 i.e.~J. j·ar c>el de Neanderthal diin Pal,ao~ittcu! MijloGu~ (1100.000 -35,0.00 te.rq, 1m t~mpce Omul de la Bugiu~e~ti, Valea lui Gwaunce~nu. ju(L V~lc,ea <3lre 1 ::800.0QO~ 2.000.000 ani .. Tn felul acesta, se poa,te ex plica inca 0 data e,xpah· S I unea o'almenUol'" d i 1'1 'estull Eur'Opei :sp re vestlJ I <l.cesteia §i nul I1ive rs.

Mai apoi" autorul nu prezinta nid 00 aovada Cal Massagetae, Thysagetae ~i

31

Tyragetaear f~ plecat dinAsia spre Europa, toM rezumanda-sa la o simpla afi rrnatie,

, ~ot ca. roda~ irl'QclUnoa§terii ~,i al fol,C)'sirii fileC'DfeSpUliizato,are OJ. uno', no~ilU nrnr~lUtoru [I ve rb~§.~€1 de celto-91e !1I'I1anii § i de ge rma no-s cand i navi, eel iii cum eel I~ii Brfi ;;i ,e'i sea ndinavi sau gerrnan1io~s,candinavi i ar f cel~i. Este ~ea mai ibulna dDvada. a iincult~nm~ autorullui., ca §i a Vhl0Yf:i1mei editur,iii ALBAin~OS, C3 re l-a Ip,uibl icat ~u,cra rea. .

Trecand, apoi, tn dcrnerriul linqvlstlc-lexicel. oO[lstatam~i' a!ic:i-lincuUl,u",1li autorujul ~rin pubHcarea la sfa~itullucra~ii sale a aD®ILi~ INDEX DE CUVIN'TE s II N U M E ROMA.NI'E~T I' DE ORI G IN E eEL rA. f n acest sens, vom me ntiona, Tn prl nclpal, de u.i liim bi (;ar'e au cuviinte, d1lic'o~otnalrle a,testate do,clUm e nta r CUI 3.010~1.000 ani in uwma;;i C<lIr;e nu au atestar~ dlo,cumentalMl in llmba eelta 'inai nb! deitlit.\e as~~ pe'r~Da.tili. Este verba de ~i mba s u me riana § iii m ba bascaJ euska rill. in ccms,eointa, vom rnentiona c~teva cuvlnte din aceste dou a Ii mbl, cons lderare de a utor cafiin d oeltice:

a) sumelfiene: Ana, apa, ban, dan,s ulczeu I ID ensi, d ura (a), 9 ard, Gaura, Ll.Jgo~<:L1'l 9 a~. mal a c<malah, Na na, r:Jan a~,e<na~~e J n ene, a ra~<UI ru etc.

b) basce: alai, ba da, belig.an>b8,rigan, buba, cioara, ooror{ay, erac, da, loana, Ion (eponim al pelasgilor-basci), ba, mot, pic, posada>pusada. sarac etc" la care putem adauga conjugarea poz~tiv!}i f1eQ'a~iv C'lJ ba 1l:! lirnba romana

~~ !iimba bascilL -

La teste acestea, rna i putern ad a uga ~i alte' Guvinb"l rOman e'~tj de Oil'ilgin € neceltlca, astfal: rnassagetul 'M in:a.s;>M ircea, gQticu~ !ga.m an "om", craciun<craidunal,E!. cu care daciii colmoau de ziua ~r€na~te~~ luminii~ (25 decembriB), C,oll'lana (locaUtale tmcica din A.sia Mica), (a SJe) c,arabani<Gatraoa ~casail in lirnba tatara, a~ez~lta pe ciiruta, etruscul targ<:terg' (v .. v~chiuJ T er-govu~~}! Peri;;,ete.

r!l 00 ncluzl a, ~U(l'21 te,a lu i AI e~and riel Bad i n, "Dacia dJ'nve-s:tul §i estul ,Europej", nu~re n:ici D val Dare §ti ilflpiHca,. e a dlernatu rand apf\oape t'Q~a I iilIdev a ru I. C i m; dor8~te sa dov€·d €las ca.orig inea ceIU~a.;a un or eu vi nte rom @Ine~ti, acel a trebuie s:a prezi ijte dovezl.documeraa re d allin d d i l1a~lnl!'l' de asezarea m~g rata rie a unor celti (:) e ps manN! Daciei.,.

32

Capitol u I II

'IISTORIA INCEPIE iN C.AIRPA TI

eel mai ,UbatranH om din Europa. esfe, oltean

[n zliarl.J'1 '~Roma:nia ."iber,iP" din 7 ~lulle 1994 2l aparut Un a rtlool fl.ll minant:

"Omu! din (3oxgrave - eel maf batr~n european are 500.000 ani""$tLlIea pa re senza~ion a I~d sr nu ,este- corJformacu adeveru I. N -a r f mu sa mal asculhlllm ~il alte info.rrnatii., nll n lima i cele d ifuzale de "The Time s". ,.

InffRomjni.~ tibe.ra ,j din 27 ~u nie 11983, paq. 6, afest pu b I lest a rtiec I ul T:el mal veohi om din Europa~. Tn care sa mentioll ®aza d "pafeoJ1to/ogfi spanroJ/ 3:1'11 identi'fic.ar. fntr-un sat din provincia Granada, rlJm,a§I!,~lfJ r.mw' hominid, d8numit «omul de' .orcs» (oupa tusnete !ocaliUifii unde' a fost d~scoperlt) ,a fost sJtual C8 v.§rsM lntre homo habilis §l hom g eroctus. ·estim~fldtHi€J csa (raft tmr-o perioada cuprinsA tntre 90,0.00,0 §i 1.6'00.0100 ani Tn urma. CeJ:e mal v;echi rama?ife are unui hominid d@scop'$rife Tn ~uropa data u de 70(J aoo ani, " Decl, ~'fhle Times:" poate afla acum ca sp.aniolul "om de Orce" este rnu~t mai .tl~tt1.tn decal e,llgle2u~ Box:gFEive ... -

La aceasM ~tire" mal trebule sa adaugam desc(iI'perirea ell adevl.rat s,ernza~ionalla de la Bu g~u le§iU, sa.t ~In (;'OI1l'!. Te~oiu, [u d. V,:Moear kI punctu ~ Vale3. I u w G'rau noaan u, U nds afost descopa rU "-H11 vari ~t rnaterisl osteolog lo din perioada nl.llmirt.f.i villafranchian (etaj geoemnologic al perioadei cuaternare, cu vechime' de 1J7-11 .• 9 mUioane ,ani. tfJ IlJatorita rnarelui savant woman Dardu Nwcolae se u -PI OJ!)§! or, a fest des-co pewit ~i un es de he m i tlIi d, euaca e OI§<ii vechii,me, slabil i~ cu carbon C-14, care a capatatderll umlrea de Au stromoar'ltro~ , pu is Ollten ie nsl s. Dupai ~p.arerea unOf speciali:;ti, modul de spa'fgs'l'(ff a' oase'ior fl1 p,uncful GI'~unC8a.nu sr irlafciJ oactillitate j'ntentionata "a unor hominide cere, In lipsa pietrei,. au foioslt o~wl ca unelte".~7

ii n (l,o!1'du:lieJ ell! I mal b:ottdi n e uro,pe.an a.fost oWteaJiIl ...

Astazu" tl uviu I D U NA.REAizvori1ii~te din M u nti i P adiurce a N e 3Q1ta ~i s® v.arsa Tn Marea Neagra (fo:stul Po~tus Euxint:ls}. 1::1 ~i-a c-apatat i!lf§ti~area de scum 1051 incepurtul epocii geo~og~ce nllmita cU1litemar~ eli circa 600.0.00 ani if! mrm a. P'a na all.!! noi, 0 una rea a avut CIU totlUl alta sHtLlair® care a fa st stabil ita de

speci.al~~t'ii geolog,L • • .

(nai ~~e'aI cuatemaru lui, ~'hm!~i CaJr,pa,i :$~ M u ~~j] H a8m y s (BaJoan~) fo I'm au un S Inglu r lanl muntos, iar D L1inare ~ nu tiliia aJc.est mOl nt. Tn ac-ea pB rioadil. 'Di::mfigLlratl'a flLflliala a iDunar[i em t;U totul alta, deoar,eee lan~1J1 mLltltos CARPATI-

33

BALCANI impiedica existenta e~, flind zollaJ de ()dglne a d'ouii fluvit unul! cere,..~i avea jzvoarele Ipe versarlful vestLc"a'l l2lntul~i de mUIiI~i amintit ~i S~_ versa in Marea Patil'Dllruca, numita ~i mBaitan (dreua 'Ungumli ~au spus Bal~ton, d atorit~ fenom e n ului fonerlc spa elf G IirnbJi ungare, ca m ~u poate prOflunta elJl\lli nte cu dou a eonanan It! a laturate, !?i Ii ntrodl,llce itntre ele 0 varnla, fe nomen ca re se n lHne~te !!'P Imt:eza) ~ i it! It'Lll care lzvo ra pe versantu I estica'i M until or Carpill.~1i-Ba~canici ~i! se varsa r-n Marea Sawmatici3 (Sit1J1:It31 arullci pe amplasar mentul actuall al C:1limpte~ Bar~ganullJ,i)" in M,aJl'e:J, l?ali1a'li1~ca. sa mal v:irstll §i f~ uvfu I eare iZVOHI din Mill fI,~1i Pad urea Neag,r~ .•

S ibu'a~a deseri sa anter~or iii warne s 00 nsernn aWl it1 trad i~ii Ie loc~,1 e. As~ I, dupa luptale eu oeitii, Tmpatalul roman Calus lurius Cae1iar vQrbe~t~ de DilIli1'Uvius r Danub]us, I1lJmele ce'l~c al f1uv~ullJi care lzvora din Mw'~ii Padurea Neagra. tzvoa re I,e ceiu il d~-al treilei1i f1u'liu, de ps versa ntuJ estic ;1:11 mUIli~ilo:r C:arpa~i, era LJ cuneseuteln a rntichitate S IJb nu mele de F,;!InUI n!le rnui .At h llle, e~e d and na $tere fluviu I ui mil mit de dad DQ n alris, .F! urne care a poi a evol uat tn Duni!ire .. EI S,-3 m i3I i nu m it ;; i l!stf1oS I Is~rl!J. Supr<rfata extrem de IT! srepe care 0 ocup,a Du narea la con;lopirea, sa cu Mia rea S<1l rmatue~ i--'a del'ermin6lt pe vechi~ e I,eni j gJieCiS;3 nu measca [lu nAre3 CIJ epitetu I Qik.e3n es P'o:taJI1fIOS J"Fiuivliur Oooi3n'_

Denumirile ca"Fanf/jnfJe lui Achi!Je~ ~i "Okeanos Po(amos" cOfilflrma ax.i ste n,a (I m u I ui IP~ te ri~orh,d actual a~ Romin iei in pe ri oad.a e lind exi eta u acelle tlre~ [)'unani, de e i eu call p l!lin 60 o.om~ a'n i i.@.IiI., fupt care i-a d ete!'T1'lin at ps st(.amo;;'ii no§:tri deahmeci sal conse:mm~ze in aeaste dSllumiri!iii P1i~fe r1E!al1ita~ij ge OJOgiC9 ell 0 vech i me ili.mt de mare.

De-a I u ngu I Umpu rilor, izvoarel e de pe C!1l1 dOi versan~allan~1J lui munlos Ca,rpsltchB allcanic 8 u e rodat pa m~nw II p e care se seu rgea u a pel e lor spre vest ~i Spr~ est, pana cand acest: llimt muntoiS a fost Ulial ~i is-a prod us fenomer'lul geologic Gunoscut S Lib denum i rei::! de "cElp(3roa iZIIIQare!or", ~ rin C~ re flYI,!'~~11 care ;3v,ea n ~valul cel mal JOiS a P fHI uat i eaptat apels acelu is GEI~e aveC! un Flwel de scufg'ere ma~ Tnalt ]n cazu I r'lostru, DOrlBl'ris t D L1na rea. avaM cal ma~ j os nwel, a eaptat apele celorlalte doua f1uvii din amante, nUmiite Dafiluvlus, I [)'.arnubiusJ, formand astJe111r'l singurftuvlu, care a pre-lust r1Iumele de DUl1Ilan:!a. Maflea Pa'no,;

J

nidi a dijs~awt ra m~ nand din ea do~w 0 m i CD Ba ltii, anu me IBal'OlJ~olll1 u I de aiZli ,.

[)in veehilJl lant murdos taiat de ape, au rnai rarnas numai n~~te, coJtil de, stand, C~ re :se mal vad :;;i acu m. altHi'l cl; cand a pel B IDun ~r~scadfoal1e m ult Ace ste ra ma~ ite (3 ra u cu nose ute in a n tie h itate oS u b denllmi rea d S C'Dllo a n e~e ~ u ~ Herkules, plasate in Ziona po care noi 0 nllm~m ac~m Pof1i1e, de' Fi:e:r.

Memorie de ... '6001.000 an~

In limbe f"Omlmi:i exista c-'b!v:ar:qhJI ochea.l'l, folasH i~ sintagma, octle'an de ,aJp~j in jud. Tel.eonnan;;i insemni'llnd ~1fltind~re mam de apcl~, Acest clJvant ne conduce la elenul Ok·e,alli1~'s P,otaJIFnDS. tFfuvlur Ocean,?', r:JlJme sub cara era 34

II I

cUnOSCIi..J ta D unsl'lea Tn a ntichitate. [) e cel se spun e a "Ffuviuf OC8an'? Panltru C8, 1,0lJ 0 ri g~ne. DIU na rea. DC U P a ~f1treg u I B.a.rtig!i!lfl de, .az~je dliifica,t pe '10 (: U I (I C u pat, c U 600.100 3Jl1illlM 1I rrn i!i, in P jr'i rna etapa a epo eli cu aternare, ehla r de catll"€i D u hili re, Aceasta exti ndere a D unarii actual e~Ml perioada cuaternarului s _ fa rma 0 keaJn os Poiamo,s ,este elJ noscuta ~I sub n urnel e de Man!la Sar~ rn aU c~. Aceas~iE!i a dispa rut, fli nd 00 I ma:~ata de praful ad U!li de va nt, care a forms t ee aa cs SB n ume~le loess. Acests. fi i nd un pa manl roarlie peres, apa trace pfin el in profunzlme, astrfel panza de api'll freatica se afia, in Baragan, ~il, nivefu I fundu I ui Marl i S arm atice, la F ete~li ajutlg~ml la 120 1m •

• CCl'llselflllare'Oi si'ntagrnei Okeanos P,otamos· ne ,a.r,a~a cill olrnul autiO,htolil uu este v,en~t de lI1ic:iiilni, cu referire ~i la aheii plecali In Penins.ula Balc~niea

I a sUir~ itul milenl ului ill 1 e .n, ~i desp Fe care unii afimllll a ca ar fi st:a,~ion.aHempora r pe terl tori LJ I d 8 1a nord de !Dun i3 re, DOlI eEl air f fost asa e i nu ar fi p astrst in , limbajullor cuvlnte care sa ccnsernneze TBnomene exlstente eu 600.000 ,an~ in iJi1TIa. PMn urmere, ei, traiau ta nord de Dunare atunei C2md exista ~r.ruviul OoeanlOkeanos Po'amo-s~.

'AGela~i cuvsnt cu;:lle.m fl tnh~ I n i rns i !n s~ ntagma U m p I ut (I eh l, care ml! are nlel 0 legatlJlra eu organul ochffi, deoarece se rfl'rera la 0 W!mpleretotala, deal foarta mare', a unui vas.

Co nc!uziile de mai sus SlJ n r confi rm at.9~ i de cuvantu! I B ilJrilJg'an~ ca fie 00 1'1- se-rva aceeasl sibJa,l[e a Dunarii de aeum 600.000 :ElIIli, deoarece acest clJv~nt este cemp us din:

- para, care in Banal:;ii TransilvarJ'iainseamna ~Da'tll"; ,

-glan, care inseamna ''8 merge~, il1l1mba a,fmeana, gotilca ~i basG~L

De ci, Ba nigan fnSElill m.na ~a merge pe apa",

Sen sui de "be I ti::i~ pentru bara. il gasim ~~ in topcnim ul 6a r3,oll~, car,e repl'lezinta nume1e muntUor din oot!ul 01tu~ui. Sa nu uitalm ca, Oltulls-a format din unirea a t!rei rau,rL unui care i~~ avea izvoar-ele identlee cu cel:e aeh.!ale !;?~ sa reviEilrsa in bara (zona muntilof Baraolt), 131 do~lea care izvora din Ml.I!lltii Carpati Meridiana I i. 91 se vars a in (:I ce eai'i bam ~'1 un al treil ea, care' izvo:ra d'i,ril palrte8 sudid a MlH'ilti lor Ca lfPati Meridio nali ~i S8 va rna il'll Okeanos Po:tamos. 'Prin fenomenul de captare oS! apelor, Carpatii Mell"idianal~ <3IU fo~t erodati :;li toiiiia,il, crea~ du--se tfficalo a rea Ci!l i neni, pri n care a1 tre'il e El '0 It I E3l~a captat pe ce~el alte doua, ,av~r!d illl vedere ca IJIUmu I avee albia 18 IJ n n ivel inferia r ce lorlalte, Astfe I, &-'13 fo rTn<l t Oltul· de, astAzi.

2.000,000 arllii die CI~mnf'l u Hate

ca omul are 0 vechime foane' m,are in lant Incastlr.i!i;. ne-o dio,v'edesc desco peri IiJe a rheol og i ce, pnlntre car'e pu Item cit;a u rmatoan1:l1 e:

- 1.800.000 - 2:,000.0" an i- Ali strol'oantr,op u s Oltanie'fl s~s, cei mill,i batr~n om din em i sfera bOl'ieala (!'lord iea). des-co pent 181 BugiLJ 16~ti, pe Va16.f.1 lui 35

Gral.lnceanu, jud. VfllDea;

-1.000.000 anil ~ Culltura de prund din pa'leoliticul inferior: Valea Oltului, V§'lea Arge~LUlui, Moza.cu (sat, cornuna NE!gra~~i - jud .. Arge!}), Valea Da~ovuluir Valea Dambovnicului, judo A~ba, jUd.Hunedoara;

- 120.00i() ~ 100.000 anlt.e .. n. - Cultura Millsterianil! din pa,leofitii;:di rnljloelu: IP'e{itera Hotilor - B,ail,e Herculana, Pestera MLJierilor - Ba1a de Fier, Pe:;;tei"8 (sat, cernuna lMoeciu - judo 8ra~Dv}, Pe~tera CUl'ata-Nandru (jucL H u nsdoara). Pe~era-Spurc6ta-Nandru (jud. H unsdoera), Pe~tera Ch eia -Mamala ,- sat, R ipDe nl-Izvor U u d. B,oto ~an i); in gene ra I: Pei'te ri~,e Carp ali 10 r Mewidionali aflate on Transllvania, Banet lIi Oltenia:

- 35.000 -, 2.5.000 t.e.n, - Cultura Auriign,liI!::ian' din Pale'oliticul Stlpe!Fi,or: Tara Oa9ului, Banat, Oltenla, Muntenia, Buda - jiud. 8acau, 8istn~a Ifi Ceah lau - j ud, B,acau:

~. ,25.000 - 15'.'1)0.0 I.e, n. - eu ltu ra G raveti an iii din Pal e'DUUcl!Il Su pe rio r; CotlU MiDU~in~i (sat, ecmuna Cotu§ca- [ud, Boto~ani) - vechime: 18,.000 ani, avand cele mai vecnl elernente de civlli2atie din lurne (Iocuinte in bordela, ciocalilul de mil1elit. lancsa cu aoua t.ilii~ulili, harponul de pescuit), IBucure~tj" Pe~tera (sat, comuna MoeDiu - judi. Bra~ov)f 8uda !i'n Lespazl m judo BacaWl, EJ.istricio2lra ~i i3DiI.J Mic (com. Ceahliiu ~ jud. NejlJmO. Strnhova - Sendwioeni (jud" Boto~ani), Lapo~ - judo Prahova, Boine~ti - judo Satu IMar~, Ban~Jt. Tara Oa~uliui;

- 6,.000 - 3.700i.e.n. ~ epeea neolitl,ca (piatra :?Iefl.lita /Ius'huita): Valea Cri~uril,or, Dude~.ti - rnun, Bucure~ti, Ciume~ti (sat, ccnr. Sailisli:iJu - judo Satu Mare), Tluda~ ~ judi. Hunedcara, BoiaJlI - judo lalomu~a, Vadastra - jUld .. Olt, Harnanqla - JUG. Tulcea (cu ~Ganditorul~). P.e~'tera Ho~ilor - a,aile Hereulane (jud, Caras Severin), Gumelni\a ~ rnun. Oltenita ijud. Calara:~il}, Ariujd! (sat, com. Wiloele - judo Covasna)., Brafei- judo Sibiu, cozla - judo la!ii, PoCre;6cajut]. la~i, Bra d - Ju,r;l. Badiu, Stoican i = jud. G a~a~i;

- 3.100 -2.700/2500 i1.'e.n. ~ cu~tura eneol:i'Uca: CUicuteni ~ [ud, la~~, Af~!Jjd

- jud, Covasna, Cernavo da - ju d. Co,nsta_n~a, Gum e'l nita ~ rnu n, Oltenita (jud ..

Cala,ffili'i),; Bolan - jilld. Sib-iu, Hamangia - jud, Tulcea, Vadas:tra - jud .. Olt rurda~ ~ JUd. Hunedoara, .Ciume~ti ~ judo Satu Mare, Salcuta - judo Dolj, Petr'E!~ti -jud, AI ba, Valea. Tlsei;

- 4.00.0 - 2.01()0 i.e.n.·M epeea aramei: Or:adea - jud, Sihar, GepiLi ~i Tercea

- jud. B ihor, G u me I ni~a - mun. Olte nita U ud. Calall"a~;i). Salcuta, - judo [) ollj,

Cucuteni - judo lai'i, Tru:;;e~ti - judo Botm~ani:

- 2.000 - 1.000 i..e.n. - e'poea bronzului - Cruceni ~'i Periam - jud'. Timi§:, Pec~ca = Jud. Arad, Pe9tera Ho~ilor - Bii.le Herculane Gud. Cara~ Sever1n), Otom a nij - jud. B,i hor, UI pu~ §li Suciu - jud. M ammur;ei, S ighi~ awe, - jud. lMIure~'J Verblcioara - jud Do1j, le,i §Ji GHna - rmun. Bucure~i, Siarata-Montooru ~. judl_ lBU'Zall, Coslog;eni - jud .. 'ialomita, Costi$-a - jiLJd_ Nleamt;

- 1.200 - 300 i.e.n. -epocaJ fieru~:~li: Cucuteni, Cotnari, Cozia ~i Erbiceili

36 --

- judo la~i, Berea. (sat, com. Sariiisiau - [ud, Satu Mare), Susanl - judo Tirnls, Basarabi (sat apaf"\inand ora~Ullui Calafat - judo Dam, Vartop-Plop,oi"~' judo Dolj, Ferigtl!'l (sat, com. Co,ste:;;U - jud, Valcea). Mediali' - judo Srbiu, Reei ;;L CernabJ - judo Covasna, Babadagl - jud .. Tuicsa, Horadi~te:a - judI. BotO!~ani, IBrad (sat, com. Negri = jud, Bacau), Bar-se~:tj - [ud, V:ra~cea, Pope~ti - mun,

B ucuresd, .

Scrie,rea

- 5.0001 an i i .e.n, - Ta rtari a (sat, com. $a.i[;;,tea - jud, Alba): cea rna i vecha scrisra d'~nlume, sub forma ldeoqraflca , mal veche eu 1.000 ani dedit cea simil,ara ,din Sumer (s.ctualullrnk), datarsa fiind facuta cu carbon C-14;

- 4.000 ,ani i .. e.n, - plecaraa etruscHor dmn Muntii Apuseni., duc.€md GLU ei alfabetu1 numit u!terim "latin", de~i 91 a rost creat de locuilorjij MUlli~i~or Apu.senil;

~ sec. 1\1-111 l.e.n, - ihs,crip'liila rUIIl'estre dh"! Muntii BUlauluii" eele mal vech i inoorip~ii di n tara IiIQastra eLI alfa bet s,Lltohton, earn a stat I a. bazaaH'abetul u i zls uchirilicri; sill1itetizat diin aceste inscriptiiil l?i folosit lincepl'ltnd cu sec, IX e.n., flind - prtn urmsre - mal BOU CUi circa 1.300 an~ decat o parte din if'l5criptiiite rupestre me ntion ate ~i m ai no LJ au circa 500 an r decat celel alte;

- sec. UW-IV e.rt, - Le'ges, Belagines. cum~arale de gotil d!'l·~a strom:o~ii nOi'lri gel] (contorm lui lordanesln Getica), constltule Ilnca 0 dcvada ca in sec.' - IV e.n., deci dopa parasil",ea Dacie] de oatre' Aurelianus Tn anii 271-275. In Dada sa vorbea tot limb a daca.

Cele mention ate Ci.I! privir~ la eXi'stenta om ului pe terltorlu I '~r~i ncastre atesta con;ti AU ltatea de, I'DC u ~re pe' pa,rcurs u I a 2.000.() 00 atilL IN IJ mal asa a fost p{ls,ib.1la transmiterea din generatie in gel1lem\ie a infol'rJ1lati1Jor cu prlvlre la diferite realitati, folosind cuvint'e autohtone.

Potppu I §II i en sipari~ia Vel st-euro p ani I or

Una din problemele cel~ mai centroversets din i!stmia popcarelor europens este o:riglinea.~i raspandiir,ea daco-getiloF- Dsoarece sunt foarte multi ~savanti~ !iioi chiar neamu Ii ca rora nu Ie cOI'IVIi ne, din i ntei"ese pur mate:ria I e, a se cu noaste ad'BVarult S.e' tac 'fo allrte IfIU Ite em i s i U ilIi d It! s u rsele d OC!I.I menta re vechi Iii au' fo~n1e n chi~i ehler dem rmarial e acestor SlU rS'EI .. Tn plus, n u ss f~ce nictodatil,

. refel'iire la evolu~ia evenimenl:elm geologice care s-au s,lJc-eedat asupm Europai din~impurile celie mai i!1dep~rtate .. Dill asemenea. SoB evita analizarea in mod :;ltiintific a treoutul,ui fo.arte Tndepartat, conserv~t in a!?a-zisel,e ~Iegende" saw ~po'\I'el?ti populare", dezvoaat pe baza lJIfbOr aminhrii ale acelor timpurL In cele ,oa urmea:z:ii1, n e "10m refe iii la toa,le ,ace-ste s urse GO"ea i bile, pe care Je vom trata numai docLJmentar din oeea c,ere- mai indepartale t~m:pU'ri ;>0 pan~ azi sau pe baza unOF desc-operiri filil'iheologice, alaturi de re'alitati geologloo.

37

Tn prlrnul rand. S€l $tis, ca Piirnantul a mi1lJ~ avut un sate~lit simi[ar lunii de' ,aJzffi, ,carll! - fiind arrasde Parnarnt - a intratin atmosfera aeestuia, unde a·~lJat fOG §:i S"'<'!I destn!imat, 'faln1liltilit'Utri~e sale '~azand pe Pam ant ~r p,rovClc,§.nd disparllia. tuturoW' vie~a~ilor existente aiei. Numa~ asa ss ·explka disparn~[a dlnozaurllor in perioada - aproximativ - dlntre era geologlca rilumiti'i cretsclc d ill era seclJnd a,m ~i era ter\.iara. un i i cercetstori - m ajor.itatea - se refera I a 0 ciocniffi at unuir rneteorlt g~igantJc cu lPamantlJl in perro.ada meh~ionati3 anterior.

in ceea ttl prfveste exlste n,s om u I ul, se ~t[e a zi ca omu! de Neall de rthal are 0 vechima de circa 1(liO.OC'O - 35.0QO ani, ~ar eel de Cro~Magf1lon de nurnai 35.000~1 0.000 .amJ,arnbii fiind dcHcDc'ef'ali, Tn limp ce .Aus~r,;doaJiltropus Oltenieli1s~s, dsscopsrjt de Dardu-Nicolae$cu-Plop~r ta BugiUile~ti (Valea lui Graunceanu},. safdin com. Tetoiu- jud, VaJcea, are 0 veehime de 1.100.600- 1.900.000 a_ni. Toste oercetarile arheologioe au doved~l ca. ernul din es~ul Europei a fast. §Ii e'sle §iazii luahicefa:l. Dar, aZ.i ;;i VE!;5,t-europenii SlJtlt bra'hicetfaU, iil a.fana lfIe,rdidof, Ci!!ire - ,i azi - sunt preponderel'lt dclleecefall De a ici, se pc ate tJra 9 e con cl uzia ca - datorita t·ot uno r e ata e llsme - do lico cefa I ii din apusu lEy ropei a y d isparil!.!t §i i I o.cLl'~ r Of: a fost mu at - pri n re i re- de catn~ bralh icefaWi i di 11 ras.a r~tu I EUI'·opei.

La acasta oonsta.tari, mai nebula sa adaug'am ~i cOlilsecin~ele grnacia~iunU ill 4-a WiJ rna, deru !ata 1in. p erloada 15.00 0 ~ 9 .800 ~.e.h., cand ! a nord de para Ie la 45~ e rau 9 li'Ie,u:ri e~e m.e., ~a r ill :ZOh ill he astra, in ti m puiwdi, temperatura era +3 - 5~C. Exemplicativ este ~j'taptul ca TIItreaga Germanie deazi este plina de morene ad use de ghe!a rll ca re cehera u din Pe ninsula ScamHnava §; i eareaeepereau in,treag,OlI German[e de aal, ,e](iistel1ta omu~LI~ in aG-ea.sHi pe rl DaD a lfili n d In ulft Aaeea:~ i afirma~ie privina tem peratLJra S B poatB face §<i despflQ ,ce·l·elaUie z.on.:! i1Ime Europe~. Topir'sa ghe~rllor ~i na~terea potopului 'dupa at"lu19.800 f..~J1., datoritoll. aces~i topiri. a oondus fa dis.p",ri1ia omuilui din ~one Ie de ca mp~e, I!OCUl~ h.!i fiin diu at d,e DOl me n i i d ill mun1,i~ ·ea re au s u pra-. vietuit glaciat~unii §.i rpDliopului, aV2md Tn vedere dii aC9;;tlia locuiau in caveme ~i traialJ din vanarea urljulor cu ajutowl crengilor rupte din b:razi.

La aoeste €N€nimerate mal trebulie sa adaugam ca, in perioada c~nd temperaturme au inceput .sa scad'a prinapro,pie:rea de era gladara Wurm,. c, pade d i 111 pop·ula,i i Ie existlE!!nte in preaj m!a sau la sud de p <liramel a 45 a uro it spre sud1 ajungand pana in nordul Afr~cit

1io~te aceste mi~cari de populati e se pot doved i azi faa 119 bins, Til s p ecis I, prunl stud il.J I oompa rativ a I lim b i lor popoarelor exisrent:e in tim pu I in ca re tfa i m.

C iviHzatia urm ain a s -a nasc ut in Ca rpati

. - _.

Urmele die Ilc".::uire descoperute de· .uheolcgi fl"l spaliull carpaloRdunarearl §i pe Va~ea Oltu~uJ potfi da;tate Isoo.noo ~ '111..000.000 i,e.n., ill p8lleoliticul Lnfer]Ql', Tn cad rul a~a nu mi lei cu Itu ri de prun d. fie pllal1i ,arti.stic, cel e rna~ veeh i 38

ves:tig iii~ di n at;e·ea~ i e pociiJ,s-a u 9 <lis it I a P'D'1ill,e de IFli eel' ,1 Cazan e. ~

ln GO ntinu8ire, pri ntrs atteha, asezarsa de I a Ro mane ;;~i- Dum b mvi~a fB a nat) d.ateaza. din pa~eol i.Houl SIeJ perle r, e poca aUlfignaoian, aproxim ativ din all i~310 .000 i"e .!"I. :;; I: n LJ este I ip8~t de i nteres s.~ se ~tie ca I,e ge nda Iitl i fI roRletheus, earn a. daliuit oam e naor fo ou~ ,. s-a nas e ut lin cetatei:ll ze i lortracl,

, Tot in aceasta regi.une a Tsrrei .5Je ]nr,eglilstreaza eea maw veche leeulra in bordeie d~n l,llIme, cea mal veche adivltale· de minerlt din mume,ce1 mai vech'i to pe r-t'imac op de _ m ilil€! f!. ee I IT'itrJi veeh:i h arp on ,~ eel mait ve c hi va rf de mance· ell dOlla canelurl (ti,p ba~oneta) din lumte, (toate, 18.000 i.e.n.}, cea l~'mlt VEl che activit;a~e: d i nmehfl u rg la ararna i d~n I urne (8JJ 00 i.e·. n.], cea_ ma~ ve e he explio,ata.re, §i prelu erare a auru I 1I i din IE U repa § i cea m <II i veche scrlare din tume (5~6.010 i.e'.n.).

Cu LIlti lizare8 focullJi se ihche~e pB noada pal eoliti CUll Lli, rna rca:t.a de ap,ari,~~a pri mel orfurna ~e din E.l! repa, d escoperite inz.ona Ti~n ·Ca~<m"iN ad rag. la Re§:i~ ~i Aflirla, Bai a de A"ama, Balia de Fier, Bai a Sprie, adi,ca in preas~ravEl(;hi'lre bazi na ca,fbo-.si der ~ rgi ee ale Ba_" ahl ~u ~ Ii i la rii lHa~eg Uhlil, pa na la, V'al.ea Ji ul u L ~

in perloada mezoliticullJli ~ tntre 10 .. 000-6.000 l.e.n, -omull a inceput 58 fo~oseasca pluta, reata, sania, a rcum (tracii fi i nd recu I1Qscut/l C21 pf~m~ I po:pm care ~~<li creat iOi l-a fol.osmt). a imbl~MlIzil~ dJiine~e, ;;i-a const[:l..Jit prime1e palafi!e. Diferite tipuri ele culturilor acestel perloade ~augasitTrJ cnmeea, Ce·ahlau. Bail Eji. 'H ercul ana, Poian a I a- SGElUIil €, M L!!nteneg,N (Ad aposiLJI Ro~u), ate.

i n acela~i vast teritorhJ s-eu d ezvoltat, tn centi !luam, eultu rl Ie C ri f~St~r-· eevo (oea rna! veche), Hamangia (ooa mi1i!li'specifi:ca), Tlsa, Vadlastr.aJ, Pre~ 'ClI'Cl!te fI,i etc., di n epipa 1'901 iticL!ll de aeu m!JJ.OIO de alll l, Cultu Iii TlJwda$ 1i a pai\in oe1e tmifaimoa:$!e la tJ:li~e de I ~ Tart~ria pe Mwl"l~, con~ii !land eea rna i V'e C he s c:rier-e di n ~u me §!i 03Jv;and 0 VediJ ~me de peste 7.000 ani {nean~icui vech i}.

La nivell.J I c:ul~u rii C ri~Stam€vQ, III riim,Ol seClH·e s-a gaScit I a Valaa 'Raii - IRIm. Valce·a, fL~nd dat~t:a in al1uIIEi.OOI i.e .. n.

r ~ nealiticul te rziu (eneoloti cuI ~3 .. 7010 - 2:.7'00 Le.n.), apal~ I1IQ i ClLI'ltu rl:

Gumeln~~a. (partea de rasarit dintrn Carpa~~ ~i _Haem~s I ~8alcani):,'Salcuta: (B<lnall, Olten~a, Valea Dunarii, Mac~Qnia, Grec:ia, Trola).-Ctu::.uteli1l (oea mal speotaculoasa}. cupril!z~nd Transilvania, IMoldova PSlrTI:3 ia IN~prL!, 0 parte ~ IMu¥~teniei, Cidadele, Troia, eentru~ flind Mold,ova. {Cuwleni, Podrava, etc.}.

in fo rm.[!I re a c u ~'tl! ri'lo,r n €I oln ti ce~ C ont!"i btU! ia 0 <lime niil orr di,n s pali u I

. tracic: esMe esentiaUi. Totallita~e,a lor constilltui:e epoe;!!. anterioara "!,'o'rmarul ~eamuri.lor eurO:~ene, ,care descirnd de pe' ~ondul f~uritorilor cultufil~or li1@olilice dim, sp al~u I tracic. :C.ari Sd'lHchardteste p rimu I Col re cO I1iS i deri! cefamruca pictata ca aparti.lflandtraoilior. Pe acest fond, se vor dezvolta irt cordin uare traci i. Ce.rceta:rii e arheolog ice au doved it acea sta f2itl'a pl,J!~lnt~ de tagacia, dupa cum tot ~l'Ie au ~:robat, lin mo,d neirTldoieln~c,. originsa in s.pa:~iul tfa c,o~a,cic (Ro malil ia) a c ultmiii C ucute l'lIi, fira eg al iih I.ume _ Au c~Z:lJt, as~i,. ctJ succes, teoriile confol1lil carora tracii arfli venit "de undev<1I". influenta

3:9

tempore ra, dar nefasta, a acsstor teoril a Imp iedicat Un timp interpretarea co recta 13 s,enza~on a lelor descoperi ri arheologice din u I timii 30 ant. in § i.§:,i 'g recU n LI s-au '·arm at ea pO,por de e ~t d u poi dese ind €I r'ea a heUor ,i dori:en i lor p~eca11i din nordul Dunarii, loc care svea toate oonditiile optime deZ-l/altarii umene,

Rom anlia - 1'2:"1011'11.11 N,ea mu ri I or din' Bi b lie

Se mai discuta ~i azi - in contradidariu - despre OIiginea $i civil'izalia poponrlui daccruman, Dar, nu trebuie sa ornltern faptul ca suntern in cc'njuratj ILlU mal de state pu ttan d n ume Ie u nor pop u I a!ii a lo'gene, care s-au a~ezat pe p~ma.tnturile ncastre strabune ~i au desna~onalizat oe fra1ii no.;;tri din nord, vest, sud~i est, pe ca rs l-au ga sit 8.00Jo atu ncl c~liId a LJ ven it d i n dif,fjriite pustiuri, fra~ ca re ~ l-eu p ierd ul, astf,BI, 0 rig in ea dace rom a na. Dar, al aturi de cei d asna~ionali£:a~i, se mai gasesc !}iazi-pe meleagurilestramoge~tj-inea22.000.000. de dac().-mmani, care ~i-au men,inut miginea lor daCQrom~n~, precum ~i limba

, lor strnmo~eascii, La acaste reaUtati, mali tr,ebuie sa adaugam Tn,ca una: aceea Ga foarte rhul~j f-rat~ de-a~ ho~tri sa gasesc in nurni!' foarte mare ,m in alte 27 de tar;i ale lumii.

O ... ginea ilIutohtoni pura iii. dacoromii1i~Clr men1iona!i~ contestatii de unii alogeni, este explicaJbUi. mal ales, Iprin \ii',eci1imea lor pe .melea~d pam in .. turt, dar §i prin studierea eyolll~iei geologice a teritoril.l~ui in care a-au nas~ut :;;i au trait de apreapa 2 mmoane anl,

Sa nu ultam ca omul-fosilili de 113 Neanderthal are 0 vechims' de circa 100.000 ani. ,iar eel de la era-Mag-non de doar erca 35J.lOQ ani, Tn timp ce ratele nostru oltean de la Bugiule~ti, com. Teroiu - jud, Valooa, pe Valelli. lui Graun.cegnu,are 0 vechime de 1.900.0D0-2,O(m.OOQ anl, descoperlt iiind de savantLJ~ [)ardu~Nicolaesou-P'op~or. E:xplic2l~a acestei marl dJferan~e de varsh~ , co_nsta in faptul ea oalmenii din vestul EUlr'Dpei. de tip dol'icocefa., au disparu't dator~t;l unot catacllsme mai putil1 elucidate (probab,il: cader-ea, pe parnant. a restu rilor proven ite din des 00 mp unere,a ,tj in ititmcsfera teresira a prJm el Luni, care a rust ~i primu~ salelit ,al pamantului,. Luna fjind atr,asa pe'l'manent de catre Pam~nt, aslfel cum se repetii ace a~i fenomen ~j azi cu Luna existenta). Oamflnii d illl rasaritum Europe,! a u lost bra h h::efa Iii, a §lei CIIJ m sUi'll ~ i azi, IDe ,ai C i; rH~U lUi di. Ocddenti.ui· a fast oClipat, pril'll rorte, d,e catr,e brahieefal~, adi,ca de oamefli dilnestj ad.til de 0 parte a sb'amoiUor no~tlri din spa1~ull caJpafjCoodUinare<ln~ pontic, Numai 13$a se ,expJica ,existenta frm :antichitate, in vestul E!Jwpei, a lJnor tri bu ri cLJ nu me ,daco FDm~lf1e~tf, precunJ ~i 10!os irea -Ia mu lte popoa re din. v,estu I Europei - a unui numar marta mare de cuyinte dacoro-mane-9ti fi (;h,iar fiI, unor el,emellte gralTlsticale Ciamune numai cu limba dacoromana.

Ptintre tri iH~ ri Ie me l1~lon a te a~terior, pUi~e m cUa:

• Tn H,spania/Spahia: ,ablaidaci, ,albocensesJ ambirodaci, argeli, a,evaci, arwon,idac,i,!!Iur·anes/orienses; bainenses, barbarU, beirolfles 40

(v.loc.Calnic di~ ,jud.Alba. )Ud~ C~ra~~Se~erin ~~ JUdi., Gmjl), c ?Qmahe.s~i~i (v.loc. Co mane~ti J LI~.Arad, B~cau, BOro~~ I1i I, ~all;~*, GO!f1., ~ a rgl[J I~a;. ~ eh~dDn~I" ou ~i S IJ ceava; v. ~u antroPcQmme~e Comal11ecuJ. Coma mCI, Co manllc~u), cor,ovesci (v. Corobe.;;tijud. Arge!glli Go:rjl), eesetarrl (v. lOG. CQSe~'~ jud, Henedoara), eDuneidoqi (v .. IDochia), dacl, dagae (v. Oagal8 numele dacilor ori~n!:ali mentlona~i pa Tabula Peult~WiIgeriana; v. Dagata lee, fI1 judo la~~), dii!iglenSEI,s" datiw (v. Date.!il, lee, in judi .. MLJ.re~). de:ia~i (v, Deoe~:- lee, !.n jud, Alba~, d~Ciii, ergavilcenses (v. E!fghevl~a - ,IDe. In jud, Mehad!n\~), gnU! (v.lec, Grt!IU - jud. Argei, Ufov, Olt, V§loea; V. Joe, Grui - judo Gor], Mur6~: v. IDe. Gru'iu Lung, -:- judi. Hunedoar18 etc.), Iharaug,abll. 1,lel'g:etaime'rg,etes (v, geti - nurnele mal m~ .. iltor ~iburi daeics din estul EUlropei ~i vestul Asiai), .mUgetes/sindigetes (v. §il Sing,idava - Icc. i'n Dada antica, ue~oointa a tribului dac numlt singi), letani (v. Leiea - 100. un jud, Bacal.!1 ~i TlIlcea), lacf)'tani (v, antropcntmele dacerom;§ne~ti Dcoea ~i Doclaa), IlJInarii (v. Luna ~ loc. iln judo Cluj ~i Satu-Mare), lI11isgeteslmys,ogetae (v. geti), o.s:sigi (v, Oslca -lOG. in judo Olt), pelendones (v, Petendava I Cr:aiov6 .. =loe. in Dacia antic~) saca.niilsi1llc;~ (v,Sacldava -: loc, til Dacia antiiea), 'rerraconenses (v. Tan;;,rlu - fa-c. tn jud, Neam~; V. Tareea - tee. in judo Bihar), turdetani (V. Turda - loc, in judo Cluj ,i Tulcea; V. Turda§; - lac. in judo Alba ~i Hunsdoara), tUIi"duli, vaecaei, v.irve'sd, vloqi,. (v. viechi),

• in 'Gallfia de Sud: amb,alrl~, boxs8ni, (v. boxa ~cihbunarie'": Icc, B0C98 - judo Cara~~ Severin, Honedoara, Salaj; VillJcea; v. IBoc~itura -IDe. judo Alba; lac. Boc~i\a - judi. Stllaj; 'Y. lee, Bogslg - jud. Arad), eeeesatas (v. eocosat; v.Coco§ari - lOG. in jud, Vrancea), d,aiCiab:ls (v. dacl: '1/, Oecea - lee. in judo Alba), da~i, decienii (II. Decea), longeidoci (v. Longuedoc - n!lg. Franta) etc.

Tn antichitate, getii (nume dat de gred dacilor) au rnai fest semnaia1i ca tyrOlige~i (intre Nis1ru ~i Ni,prLi), tisage~i (intre Nipll..J ~i Muntii Urali) ~i mas.sage~i (1l'1tre M untl i U rali ~i Chi na; V. ~ii H orog - Cal pital a regiunii autonom e Pa mir din Tadjikhistanul de al:i, regiune in cere se fok»Hi:SC ~i acum covcare ol!:ene!ii:!il). la mass.ageti,au exis,tat num'e ca 5 lParg,apises , fi.Lill reginei Tomyrisl poetiscriitorj 'ea Rudach~ ~i Avicena, Murxas (y,. Miri::ea) - general din arm.ata bizantina a lui lBelizaU"ios.

Tot din SIPatiul daclic au ma,i ple,eat:

~yorbitorii de' uscrilere sf4nta"/saru;,Gti.fa - pl,ec:ati spre ValeN:I Indusuiui'; - sumeriell'lii - Tin mil:€Hliul V Le.n.; de la Tartari.a-pe-Mure~ spre Irakul de

aii (fosta Mesopotamia anticul Sumer);

- etirusci i - i'n Tn m i I,eniul IV i.e, n." din M I..:in~ii Ajpuse hi spre Ita I ia:

- dardan~i ,condLl§;i d@ Dard-alnus - in mileniul m L!:'l.n., pl.eeali Tn Italia

din Dardania, provincie a Dadei, lea sud de Moesia ~i miiil'ginal$i'!l cu str~mtoarea Dardlal1ele, recuno~cuta ca 1'iind 0 dioceza/prorv(ncie a Dacie'j sub impara,1ul b izanti nI Co I1starnti n':

. - ",hei,i ~ in milen.iulill le.n., pl,e(;a~i din nordul Duna'rii spre Greeia d,e ,az.i {v .. aheianul VOIID ::: "dava~., nume pastrat ~i azl ih dem,lmirea multor localita\i 411

din BUlgaria 9~ Serhia, precum ~~ sub fOrtiFN3-,Dva ~ri Romania; v. Tamovo, Sta reeve, Ostrova, Gabmvo, ,8 reZDVQ, Jzvorcvo, Ar exa no rove, Stefanovo, Dakovo, G0rovo, Prahovo; in Romi\'jn~::r ArgovElI; IBElmovGlJ CraleYv::!, Caceva, Ciadova, PraJnova: SadoYa, lre.regova etc:

- ba sci i-til' m iJen IL,.!l Iii 1'. e.n.: cOliilfurm s~udii!or h ematollJg'ice efectuate de prof, Soueh a rd, se oonfirma pJecar,ea Jor de Ia DUrJ a rea de Jes, astlel curn 59 m e n~iDrlea2a ,~~ in tra d ~iiie lor; ei SLJ nt urma~ii peJasg liar, popliIJatfe strav€'che men!iOrJ.affi ,eI e scriitorii an~d ~i JaSLJ.,j de Muntii CaJrpa,~i §i ill Pen I nsura ,8 a I C81- n.ica~ ca 0 confirmare, in Tara Ba_SCilor din Spania a fest (iescoperita estatea pelasga, UXAMA, iar r:!umel® v€-ch~ ale Spaniei .. POliL:lgalia a fast rBER.~A, nurne ce .s e regs se;:~e Tn IVI RIA, ve ch,i ur nume a' GrLizijei I Goo rgier d rn nord uJ M ul1!Uor Ca ucaz, bascH flino ru de bu n e ~i au gn..Jzi nii I georgien~i;

~ laUnij - oondu~i de Latinus, pJecatJ dn jun.JlanurlJi 1.300 f.,e.n..;

- d'ardanii lul Aene,alS, regeie Troief. dupa ra2bo~ul tr-ojan din ani] 1.272- 1.270 le_n. {II. nivefur VII b 2 de 181 Troia, care este de origine mordoveneasca): - dOfi'en~i' - verJi'~J din mm::lur DunariT ra lnceputul m~!eniului Ii i.®-.n., au imp ins pe a h e i spree Asia Mica, d~m d na ~tere la R~zboiur troia~; ..

~frib u ti~e d,i 1'1, Elv-efia - ca re ~ i azl vorbesc d,s leGte oollitin and foarte murte cuvinte daoommane~~~, dialects num~~: grizon, '~JdinJ roman~ I romand', s:urmiraln,Suffi~jvan, sutsifvan, retoi'Oma~ {v. mumoil ;;;; mama', 10, leu == au ate.) ~ oc,citat:l~~ din sudu~ Frantei - care vorbesc 0 nmba fbarte apmpial61 del limba d score mana, I'll n u m~r de 6Jroa 16,000 .. 000 {v. dDc"Q, el e greu, ele gelos, to aug ;;: BU "Iud etc.)

- pa hill,on i i d~1i'I P'a nl'loni;a, (azrUngaria» r: unde s-a desco perfl;, in an uJ 1976, 0 cetate da Ciicfi in deaJ ul din sffi.r!ga ,ounarii care face parte dinS ILJdapElsta (v. g®org ~an ul B lJda :::; d ava ~r ce'e 73 {~n trecut) de 8,uda ~i B udeib _ Jocaritati

(Hn Romania.; •

~. glEl ~i,i d in ,Po IQn~a deaZJi - unde ~h£i descop erit Getfdava, oetate situ a:ta

peVistu la M'ij'ode:; •

- UtuaJlflii ii re:tOoni~, care au ouvinte dacor-omane~tj ill iimbajullm, avand tJpur somatic al dacotomtini!o ;3,ch.J,ali (\1'. ntuanur ~dQ;na" i::: d.orna, ~xistent in cantecel e mara m u re~ene su b forma ref~en ulll r d'oJna-dain a; v. ~ i m ulte eu vinfe sanscrlte In ntuana);

- vech iii Deu ito rl a.i German iei- care vorb eeu 0 jjmbtll lafina (cDnform lUI SUetQJlius, scrrrtor din tlrnpul TmparBlf'u~Lii roman Augustus: v. §j la~i!lui ~g6'rm'anus.ll' ~ frate bun de m ama~f de tata, nu me cat de rc man i v®c:nilor locu~torU ai G ermanie~.

Plecarea strsm o§i Icu rem a nnor .§:~a bascUo,!' etc. din spat~u~ diUh ar,eal"!barcaniG se refl,ect§i roan:fJ. eencret in IUrmstar-ele C'Oonstatar~:

- limba daooromana oonserva ouvin~}e din la~ina arhaicEl, inexisterilte .~ l,at~t1ia cla sica din pE,"ioada c~ nd 0 tr,eime din Dacfa a intr .. at sub stapan~re m m~na; - limba dacoromalla are maj nrlUne oUvinte de origin e latina dec:a;[ rimba it~li~ rni;

. 42:

Herculene - jud, Car8~~Sa,v,erir1l)" Aceste d,esooperiri se c'Onlinu8 ca eJ('ister'!~:a rn perloada neoliti~ (6_000 -1.900 Le,n.); in epcca aramel, spoce bronruluil;oi apeca fierului p@lnJl tn zilele noastre, CIJ atestari din ce ifF! eEl mal oumerosse, pe masur:a (;ie~terii popura~iei-~i rolrii aeestela in spai~iul anaHzat {circa 15Iocalii~:iilI~i}.

Ve,eh i mea CiVm:l!:a,lle I d aeere m an i.1 erse 1m a i poate con statal ~ i plri 111 mama va ri et<li~e a ca nt-ecel or pop U I are, i ne'l( ist:entilJ Iia II"! ic~ LA n alt popo r e I.wopea iii. Acee'a§ i va rie~ate, e u total ,apal1e se m ai g~se§te § i in tes i1lturiile popul1liW'e (lOll ecstumela na~1onale), ea :§il ln ~esjl~ur:i,le' covQ.;ue~orj eli con:ti~ nl!lJ a rs p ilnii in P'a m if', regi U lila ill U ~on oma dl~11I T~dj iki,stan (~,ctl:lal a de I'1IU m i,· re' a terirtowlu.lui 'OcUlpat de mass.:!Ig'etil), COllstiitl,dndl Ymca, 0, do'vada a ill1ti~n" derii ge,ilDIl'" in arwti~hitate.

tn final, capacltal:ea §.i vechimEl:8 daceromanllcr ~H3, mai m"liIlifest13!t §oi pi'dn !l'1larime ~ap aJci,~at~ de rem t! me m~!i1dli iiIIl~, cum ar fiS8vantui Co i:mdi!ir AUMrn VI!aicu, Pier!l'"e Rons~rd (Ba~ull Mamcine) iii rnal PIJ,~n ~lmoscUi~ul general a merican ds onig i ne roms ntl num u~ G eor9,e Po mu,. De I ca re a rs u~it s8brarli~ zactioneze cumpararea Penimlsulei Alaska de cliltre SJJA d~ la rust, !!ltc" etc,

Dupa m.ajorita;tea arheQlog ilar ~i I~ngvi~tilor, rnocu~ de' form !:Ilr,e it a§aI"'zilii I or i nd D-.e~ re pen i, cons[der,a,i azi d~n eetn ce mai murt euro pen i. de cl bi~til'1 a~i, est'e IEuro'pa, §oi an,!\!mo teri~Dr~yl dintre zona [lunarii,' Mare a 16aIU~a, MaJrea Egee~. Ma rea N e OlIIg.ra § i no rdu I .miElsteffia, ava nd C iilI iD!:Hli~lI! ta D U narea§~ Mu fiII~'iii Carpali.

Own .acest s!p,allu au roit (I s€l'l'ile de pOpCaJII8 ca: pelasgii, iranienii, sC)1iij, . ci rnrneriemi, sa rrnati~. el enii (ahei §i dorleni), h itti\ii. ca rien i l, utaJiic.i u,frygienii, illirii, tfitlurileiberiDe, VQrbitorii limbel sflnte (sanscrit .. ) etc, A!'1al~zele hemat:o~ logice fac;ute de prof. Ca rI Schuch a rdt a rata .9u oarWLJdin e plaearea b alsoi lor Illi 1'1 lIE I.i topa Cenh'a'la,

rritr-un intel\liiu acordat lui 9tefan Andreescu ~i publicat in revlist:a "Magazin istoric"nr, 3t19n(p. 18), sub titllJl"'O lpoteza!l:,eltlo11flolJa/a: O.rlglnite,s,r;,nsu.lr:l.l.:

MESOPO'TJ\MM, sau ..... Suo·I!'SrVl EUFU:JPEI~, .a,caaemici;:m,ul.bul'g'ar Vladimir 1.'Geo.rgi'ev preeiza: ~(.,.) ame,o/og.rA Dritanic, profesorul Co'fn Re'fJfr:ew, care a ,eX6'Cur,a t recent soSlp.i:"Ituri fn 'ocaJi(ate a bulgar{j Sftagrol, a afirm.af ca in s ud-estuJ Ii umpei ·a ex/stat in veell 1m III (I ,l;'o.na eft 0 civlUz iii fie fnal.nta ta.~

In 19'15,. savantul In..!S B'Dtis. Per~o:v scrla In vclumulj'7:alm~le v,eacuf.ilo" .... (Mosoova, p, 171 ~·119): ~'t.,Qc.IJito.r# vecli'i at B'alca.nlI01'i'iIl1 exereftato i:n.fluentij viz'/bila .a~upfa Asiel Nlie;, in mod dar)sebit se po.ate I1rmilri legst.ul'a e~' cu . cult,[.wa Vincea-711I'cla$, dupl semne'e pictografiQe oe pe ce'ramicJ. SemneM, Wl€JOri cu foWl idenMce ct.!! ceie de fa Wncea, <!l'U fast gasfte fh l,egendar3 11"o/e (Ifl'ceputul mflefll.u/ui. flf f. S. n.}. l'b.ra.tunci apar 81,s !ji in all-e ssctoare Sire Asi'ef

44

45

(ia.pitol u I IU

. . ,Pe~a~~n ,aJU fOiSt ~;~J nIIa~ vech~ PrOPDr din EUrop,a, semnmlat1i in scrierile ~~~I~e . C1'! ~Im d ~ocu~~Dnlll PermMii ure,1 ,Bidcan ice ~~ zen €Ii occid'entare a As ief ~Hill ~II a i liIlS~1lI ~ ~ 10 r d~h Mi!lI~ea E ge'€!, eu ra m Jfm(laJ~i i pliiJna hl Peninsula I be rioa ~ I n arc! u~ Mar!l Ne_gre. Da r, din p,acah~l i I'1IU s-su a na,1 izat ~i U rrnele u man eaie .~ce,~tora care ar ex~~ta iif Tn prszent, Tn CE:!,re ce ufmeaza, vern preZenila 0 SGl.lrI:a

!Stone a pelasg~ior .~~ ~ desoendel'll~Hor acestora, care ma,i tfa~esc ;321i prirrrr~ noi,

_ c. HOh1e~os, po.e~ui trac care aJrEiif pe ~asfaf~itu~ S'ElC, X t.Ul,.! n,!';! d;§ ,pr~mehl! 'tc~l~ 1l'I<Ii~ ve'th. ~.nformlal~'~ da5pl~ peiasgi. Conform ace:sfuia, pelasgail p~ lasg!l e~ fo_st una dmtre eel'a ll1Ial~ ve ch~ ~i cea m,al mare- tulp ina aJ ,popo are lo,r din Gr:OI~, Eli a~ ,~ocuit II'a. ihceputfn Pe,loponez, in ThessaJ'ia :lii Epir. De aiel S~jUI raspandlt in ASia M~ci!!l, in ,spec;~;aJI fill ju!'\,d l<llrissei~ §~' in Cr-eta •

. Herod?t (48~-4t25 ULn.,), in alesEde ~/storii", rae ofera infowmatii la fer de pr~~loase d~1l p~enoada Wn care a tmit, preeum ~i din periQade~e antenoare, Aft a rn, astf~l, ca pe las gr~ au fost ~~i~U 10 CU itot~ ,a~ G f.e C h~'~ § i ~tc! lie,i, apa rtl~ In §n~ ri3i~e I eu r!,p.Il!'lI1e. ~l"al!J ve 11I,1~1 din nordu I Du ni.rU. U nU au p,at.ru!fIS tn Pe~ms_ul~ ele~a~~arcal~1I au~urcat de-a Ilm'9lu.1 r3l:1Wui Sa,va ,i al! pi!itruns tn Ital~~. n~~d!c~j la~ Clrc,~ 2.000 I.e,rn.: hY,aJnJU,aQ,n,j,i, te~c.hines tn Grecia ~i ,aboMigen~1 ~~ S~bmiiln J~j~a .• Ra~IUta sUdioA a p~pulat :§i:~ Thrac:ia;Macedoniar IIIYfla, ~E p~r~:II, ~e~sa lla ~:III in fi!1la~j IP~O,P!O:n eslU I. liJ'jin Tt. fa c,ia! D IPiu1e a, ~rectlt ~ n As I'~ Mlmca: thYI'm, mys,li. phyrh:;I'esJb ri,g~i, ea ~ i da td'an n care aU! Ilril~meHat Trela, prscurn ii rneonlenll din Lydia. Pe.la:sgi!QcddentaU S~ILJ din l!:ajH-, au avut ~l'JmeJe de tynhel1ll. sicuU salJslcan~, op,iqui, eqlli', apuri (\I. Detat19a dac!ca Apulron) sau iapyg~, illi finallfHi!lig'n~,. '

_Pe'Fltru pe~la,sg,i.8 od'evenil famiHar~ agniou~tur,a! m.eta~urgia! arhitectur.a, 'C'on str.u,cl~a c~c~~,p~d. s au cu b~o c u ri n,g clop 1 it\€ll car,alc:!e r~zeazl e poe a pe~a.s9lImi! ~ .s,pecm~irh Grsc:ia, ~ii Etrur,ia,. CuUul r!!I'i:gios era un fe I d@ liIawti'sm ca § I ,Ia daJ::I!,Ca!\!') drvlniza U' #011010 natu rU in bil'le!facatoaffi~il ralliJffi.cito<l re., Ele se combma CY zeita,i C,aI PeniilU, Twtanil~ G.i,gan~ii, Satufin, VestSi~ Ceres~ J~'flUS, O~e, _PlrellJa:~1 p<liW1~al ~e romani. D,odona, E~e'usrs §ii Satnathrace ,iilllU fO'5t p tmc~p~ lefs, san'dua,re a Ie p e.la 5gnOI'".

Mal eray locuite de pelasg~~ cetatea Krsto~a, Lampo,nr-cn, hlS,. Jmvros.

"Da,c n 'B'rau ,p'e I as:g~"

Perasg i i 5e num eau ~.i ,Iere 91,1 ~i cari (e'liIli). -

, ~ nfoll',~ fu~ Fe I ix corso tl sa, t:01ii dacii e raY pe~as:gL r n sprfj i n ui aoes~ei

af~rm atn, ma,1 pute m adauga: _

4'0

• ~ gelO-d?lcLU, dupa Qlladatiul'1Ieaa ~V~a Wurm.;;1 pD~QPul care i-a urmat, au fost eel rnsl nurrteros nopor carea sL!pra\Jietu~t Tn zona carpato-danubiana, comUrl a eu me ntiun iii € ,isto.nce despre' pelasqi:

~ pelas.g ii ~ ufost menW::mati .Ia nom'dld a Duniire:

_ f1umele ion (parirntele eponim a~ Ipelasgilor) S9 regas9~te numai ~a, daco-

ro m~ni ~il basel. . . _

Nurm1!~e p,elasg i I or in ~,r!tichlit8:teseafla ~i !1In antropo nimuJ P E LASGIljS~ .

111 U me 3.1 m aili m u.~t!or lre'gli legeM da ri din Grec i a, prl ntr'El CS!JiEl ~i al un ui a d i n Arcadli a, ti i nd civiliz8l~o rul a(;es~ei wegiuni, in tota I iiat:e perna s'g i ca ,:;;il tata I lui

'Lycaon, ~ i al unuia din Argos. . . .... _

Pelasgii ~~au mai lasait nurnele :;oi in Golfill.ll Pe~las'glic (azi Volo], format din M area Ege@., I a sud-est de Thessal ~a pel esgUor.,

Pelasg,us iii. aVl.j!t ca flu pe LyCiil!O n, reg e a IAlrcad i eij ~i' un mcatorul loel.! itol'iifor ne"Q re ci a i acestu i tinut EI I s-a de ~ I egi §~ a inte:me'iat 0 ra ~u I Lycosl!.! ra, aces~8 filM cel m a i VfI (l hi ora§. all ArC:3.I:Ue i §iOli~ G.l'iec~e Leo nform I,egerlldei, I..yc;aon a fos~ trensfcrrnst ln Ilup, de unds cuv~lfItul grec ~(~,i'CO~~ (Iupl

Um.d din tr,iburile pe~asg9 a fast ~i cel sl earilor din cena (~ii1l M~c~), l'1um i~i rn ai t~ i'Z,lu ~e le'Qli, ,p~eca~i spre Cretaii de a lel Tn sudul Pelopon ~zlJ'llJi ~i MElgaris, cel mal rnle s~at al Gredei antice,. din zona esUca a istmului Corinth. walie important prin poZ)i,ia sa la pol1i1eistmului, Aoest pcpor a yost u!'!1JI1 di!"!tre eels ma.i veohi din Grec~.L

~ntenlsant~ la pela$gi ,este f'Cl,osille,aJ li1umarulllld12. AstFal, Cecraps, fon~ d at:orur Athe nEili pe I a, a nul 1.'1343 t.e.n., anf'lrlemeiat " pa rts din c€He 12 Uirg u~ ,03Je, a caror capital a va deven i m ai t\f;lrzi u Atltle,na. In ti mplJ I lui, 81 trait ,i Lyt~IOn, fiul ILJ~ IPe~asgluS' (amintit a nteliiow) ,

M a i t reb lJie predzat eEl I imba pI:! 1 asg a era d~fe riti!lJ d,e ,cea gn~a.G.ili~. asHe 1 ' cum va fi eea ~ol'l~c:a., 1II.nrllii!i§;a .. oelei pelasge .. Urmla§ii pelasgi~o.r au 'fiDst iOli1iUionlenii., care IfIU iilc~eptau s,i.1J fie numll~i gflo,eir nici chi;:n dupa ;'iIpal'il~hll C!"e §ti n~s Il'IIlllhd, NUl melle ~Io r po me§it:e ,de, ,I,a lon, fi IJ I ~i XuUiIOslXuthu s, unL.1Il din fiU H slane! ~i n epotal lu~ [J eucaUoli"ll, ca ma aVIJ t (;LJ ere use (fiiea I UI ~ Pri am :;;i pri ma sot~e a dare an~ lui troia mI Aeneas) do i c opH: Ion § i A.cheu s" v~ta ion i~ Elnilor ~i ill, aheilof (venit.i in Gre-cia, nn mil,eni;ulill i.e,n .• din nordur Dumarii).

110 n a fast" i 0 'CeiLEli~e del a malu I ra uiui Strymo ~/St rlll ma, dintre veD~ea

M acedon~E1 §ii Thrada. _

111 timpul raZboajelor IIJ~ Da.rius (5224816 Le,n.) Trmpotriv03, Gr,E!ciei ,ei IDaciei, ion ieon nu acceptau s~fle n Il.ol miti grs ci. Urn ba lor era dllf~ rit~, de, cea gn:taca ~i in acea perioCl da. E i loc![.Iiau in Pe I op DneS. ,W ,i!iU acceptat a prilml ~e Ie 12 cet~,J in ~o ttl I ee I or12, I u ale' de ahe W i icon stru 1'8SCilil ite 1,:2 in Wtalwa" dupe ce

47

au fest izgoniti ace 10 de catl'le ahei.E~ Cl.ll!j'H)~tea ufuarte b~liIel tIIffil uli §:i DeHa N i lu I u~. Spu neau c"Dcodil~wn tl rn p cleelg i poor. i i 5 piII.l neau ffhamse ~". E~ s-a u

I u ptat .;;rn eu Cyru s, vo:rb'El all desprf! Palest'in a (decl, inainte de i nvadarea acesteia de catr,e arabii musulmani). Guno§teau Eglipt I.! I I luptele lui Darius con- . twa s'Gy~ilor {5113 Le.n.). Ei leculau Iii!! MiIm~uslMliletus, la N~los (Ins. Cydade), in aJprop~erea, FE!'I:li,cJei, iifI lydia dffin Asii1l Mlcl {lOll M'y'lcaleh .lccyiautI013,t:e

insu~ele din Marea IOlilh::at in Wonia, din ,Asia Mica etc. -

In aoe'ea~i perfioada, se consemneaza lupte tntre ioniarll~ ~i gn"ec~, care lfj conslc e rau p!'! ,ace~tia~,il pie earl (en i) ca nu~d barbamitn e.glreci.

Wo n[e nU erau foal1e b 1.1I1W nil.v ig a.tori, sui i13.$ i § i1!iVEl'3U DC lIIilrtura fDa rf:e ,avansata. Prilntre. savantii lor Pll tern clta pe: Flo meres I ArdhilallX, Hierodot, Til a lies d i n Mil et, Biias, H erael ides Ponticus I' Parrhasius, ,Apell 8. Dia le otul h:mialil era eel rna i duloe, is r mod a ioniana in muzicil era cea mai rna ale ~~ m a i V'C) I u p-

toasa (v. muzlcs basca). .

Cill IIHate-a h.'!lr de navig,ilibnl ~ .. a tacut pe p e~ iilSQli, dev'eniti ioWi ien l, sa a]u n~ !ga Tn Peninsula Iberlca" lUnda s-a (j,esooperit ceta:lea p,elasgi1i LlXArtAA, lin Tewa B:!ilIscilor din Spania. Tot aid se .arfl.a §i az~ Qra'riiu~ ll'II!VA, care 1"19 aminll8r~tede DEVA noastra, de PULPUDEVA (Plovidv), AIADEVA, DEVA din Egipt, etc.

Es~ fcarte important ca Hn'llba basta are elemente cOlill'lune rI'!lJmai CY n m D iii drat; ort.'!l'I1a n a, aslel eu m ests conjugates Ct.! !!1tEWtorI.lIBA, po.ziti II !?i J1 egdltiv {v. base ~i daooroman ID.A ~i SA OA, cu acele,i3i~'i ss nsurl in am bele Ii mbi). ApO] , iiimba dacore m!!ma are :2'70 eti m Oil !le· comhlllne CUI HI1I'Iib:a b.;isc:a dar are I'fl.lma i 211 CQm~!1e eu limba ~atrnit In plus, avem circa 300 antroponime 'COIIirI!llne 'llli el rca 5.200 top ani Ol! e eemuneeu limb" b as.'C6, ceea ce nu este die nleglijat

La toa:te aceste elementa eemune, maipLl~em ardiauga §i allele, Astifel:

- por~uJ opincilor (;LJ noj it.a: -

.~ puliarea deloedati lor In co,ciu:g iP@ u meni;

- comun itatea d e \esatllJw~ zlse ~:arane~~i;

~ n uantele m uzlea Ie ale c£i!liteoelor: ex.: SGj·mi canti cobz.ar Mitan / C~ntasak ooimllan e fo;af1ie apFQP~at de c£inte~l,JIl suletin din rprovillda basca din Fr,anta (Soule).

fo:a:te cel,e semnal,iilite demolflst:reaza maroa 'ij;i',ecMme a popDrului dae cHl"omi.l'll i I ihn.H~i rea hJ~ ..:ill rect~ eu IPel as go~ltH'IIlenn, ml'iudi re conservata 1i1n t<l'2!dit~b basc'o-romil1le. Acea,sta estefoarte frumos ~ii fQarte sUigestiv pas~ trata ~ii in FlIumele daco"'r'am~ n'Sl~ti IIONI9-iJ IOANA, am3ll,e a~i nuro e fi~nd ~ii cele mei'apl'leciate if! rata BascilDf din Flrar1l~a_

Dau:;§ ~o,nien iii' ca iii s,t.riiI"I'U)i§lili lor pe lasg~jau iost in pe rm alllen,!I'l atacaU ,I gonil~ de v,ern,etici~ ahei, apoi de ee dQ'fie_!l~ (care t-au implns pe ahei ~

48

ASia Mic~J §i eu det ~a~t.ere 18 rn~boi!J! trojan dirli al'lii1212~1210 l.e.n.), deoarece era u autQhtolliu. tot astliel s-anlilt~m plat ~~ CIU str.3lmoi'i i nOi~tri d aco-g:€~i. E surficient sa rru3-ntion ~m ca,!1inr timpul impar.atul uri Constantin 03,1 Biz03,r"!i~ull.Jl i, DOl rd:aJn iii! era (I di o(leizi it D'a:cieii, i air B i~iilIn11Jj I i C,eonstalntilll opol!€! afQst '0 ellltate d acrnca.§i s,,;,a, num it Byz:a.~ti on, d upi!l: cum D u r,ostorl[.lm~ d in Elu~g,aJtia de azi, a m'Qst tlOit 0 (;,etate dlaCl i,ea ~ i s~ FlU mit. DIU f'O·sto I'on~ ~ar Bud a di h Bu dapesta a mst tot Q ceta,te daJle~ca (1111 tlmba georgii~wfta,. buda ihslE!amni!l dava), Mai tre'buie s;El aminli rn (;~ !!lJriltk;a ~ra a b:ascilor ~ numit liberia, jar ve cnlea tara a rudelo r lor dlfn C<1l,U caz s-a, numit Iviiria (aZ]i Georgiar).

49

Capitolu I IV

SUMIERIENIII - AR,Q,ElENII DIN IMIUNTIl APUSENI...

In an ul 1965, isto ricu r ceh Vojte ch Zalm;aiW>ovs Icy at pub I lcat, I a P rag'aI. stud i u~ f·'L·a fncepu·t a' .fo.s t. SumelllJ.t". un a dintre ce le rna i de seam a IlJIcra i"i pri\l'li nd ci\!,111Inz:a~gasu menan iii, 00 nsider:ata an cea mal veche din lome, EI campi ~teazo!l, a sttel, studi1il e eel u i rna i celebru sumerolo g. Samue I No at! Kramer, cOrlviins ~i a testa ca '"'!dooa' incepe in Sum er".

La data publlcarll aC9sooi lucrarJ. secunostsa prea putln dsspre cele trei; tabl~i!e' collfeqionate din lut locall, desc,operite de cercetatc,rul,clujean Nico'lae Vllassa, in 19,61, 101 Talrt:olria de MYre~, cea rotunda rsprezentand 0 scriere

ideografica. .

E.oourile descoperirij celor trel tahliite celebre de ILUt nu s~1.I stills nici azu.

Aceasta epocala reetlzsre "i pastreaza inc~ lli1r!.r~aga sa valoare universala, flind ap reciaUi. atai pe pi an in te m, cfAt "i internaticmal.

]n in'~er .... iul din ~-M.a9azinistfJric·j nr, 3119113, {mentionat aJilterior), a,caJ,de~ tnicianUlI bul'g!,u Vladimir I. Ge·orgie·\I' s·ubl~ni,aJ:jj( .... ) tab/irate de fa Tarl;aria sunt ma.1 vechl ce un miJeniu deca.t momlm'eli'teie serierii S !1ffleriemll' (ele dateaz~ din prima ium~tafe a milenlulu! IV f.e.il.)_ ACfJ'as.ta aT insemna, pur §i simplu, ca scrierea sub forma pic..togrameior a aplrut1n sud-e,stul europe; !ji .flU in Mesopo·tamia', cum se erode!a pB'na acum ... Dac~' Tn loal,e eeJs fret cazuri (tabli~ele descoperlte la Tar1aria de MUl'e~ !?ij cele de la Karanove iii Grocialnita- Bulgarla-li.n.) esle voroa de sctis, eumcise impune' Qconcruzie.

:surprinzllioare: aV9m ae-« face cu C,ea' rnai vec.hes,cr:i:ere din fUIPe, 11 .

Previziu nea. a.alva ntulu I bu 19 ar S-iiII c,Dnfiltnl.aUn anu 11 975, cand Sacvan~ tul rus EI oris Pe r1QV a IPub I i,cat a rtl col u II "Cuvinte/e vII al,e Tartarie'.i'" (Tn lrevi stas i volum LJ I rnent ion ate' aota rim), in C(I re tradu cea s c rlerea ido og rafld d'e p,e tab Ii~a retu hd'iiI, po rn i nd de I Ell eeh iV'alent:eEe' su m e rlen e _ I affi ca ne spu l1e Boris Perlov;

"(, .. J F,urt.una marli de.scoperi'ri nu a ri1sunat din Egipt'. Nea§t'eptata descQperire ,a fost scoasa la i'veala in Transilvania, in mica a§ezare romaneasca Taftaria ..

Ce i-a uimil pee .eruditfj Mrba!i ai ~tiin!eei despre antichifaie? Poate ca savan{ii au dat de romoata ascunsa, in genul morroi'm-furui fIJi Tutankhamon? SStl in fata lor a apliruf 0 capodoPfJra a ariel stravechi? Mmjc difl t,oare aoosteEl. Intt;l'resul general ;3' fo.s' trezit de ee/e frei mfeutB tabtite' de Jut, aleoaroce e/e erau lmpor1obite cu' efl;glnatice~e"m,e In' forme'de dese'ne, care amintesc i~ mod uimitor(clupa cum a obseryat tnsu§J autarol marii descoperki, B'fheo/og,ul rom;:jn

50

N. VflTlssa)-de scrj9rea pictogra'fica sumeriana de Is s'ftm;itut m#enillluJ IV t.e.n.

Darpe arhe%gi fi mal 8§tepta 0 surpriza: tabri{ele gasfte S~EiU dbvedl'ta fi' cu 1.0017' ii'ni ma:i lIeehl' ,decal' ce/e s,ume·,ie·ne. Ram~nea door Sa Sf'! vadd in ce mod, cu 1. 000 de ani "1 urma, departe de hotarele mult slavitelor civilizatll antics oriel1tale, unde nimeni nu se tilftep,fa, s-a lvit csa ma'.f vee.he (pana fn ziua de azi) scrie.re din istoria o'men/ril.

f .. -J Cum pOlite fi explicata' ruptura de un mUeniu fn.freg fntre tabfitete tartarien€1ji c8fe sumeriene? $i care, se poate copi.a ceva Ge' nU fJxis.rJ inca? Am spedafi~ri au legat scrierea ,f.<iinari·ilIfia de es a emtan.a, dar aici laOOtl'.a in

ti,np ajurJ'ge 'a do u'i'j m'll8nii. •

( ... J sumef!ologul expert alla.borntowlui lns:titut,uJui de A.rhe%gie' 81.tica'·· demiei de $fil'nre a URS S, v. Titiov, a'rlaliz~nd materlalul adunat, a ajuns te ,con r;luziile ,urma toa're:

1. Tablifflle de te Tarta'ria sunt un .fragment dintr~unsistem de scriere

lairg raspa'ndit, de ,ori.gine' IC;U;il,l;j. .

2. Te xtu' unei tab11,f~ enumera (:I totem'ufl a.nfi,ce,. care c,oincid eu «manuscrlsul» din Dt'a1ul sumerl,an DJemdet - .Nasfa' §J', de as~menea, cu {! manuscrisele» din .stJp~turil,e ce apartin culwrii Kere§.

3. S.emnele de pe ace.asta '(ablfta trebufesc citite rl~ Ge'rt, in ~ns contrar mi$Ci!irii ecetor de ceas-omic_

4. Con'{if1,utu! ifiscriptiei (aeca e citHa ftl sumerfan.§) ,sste' lnrijrit de eeeooperirea, fnaceea§i Ti!!j·ftari9, lSI' ufl'Ui schalet de.l.membraf al unu; bllrbat, eeee eEl ina/ell eXistenta, la' anticii ttlft!J'fieni, a unui ritual a'ntropafagia.

6. Numele z,e,u/ui local $auG' este identic o',u ,al zeului sumeriim Usmu.

Ace,ssta taMta a fast tradusa ,astfel: "Tn rcea d·e a}' patruzece.;,J domnie pentru buzele ,(gura~ zeu/,ui $a UEl' ,cel "u~i varstnia ,dup'a .ritual (a fast afes). Acesta-I al zec,elea».

( .... ) esfe Nmpede ca numai studierea In'fregului complex at monumentelor GuUu.rii Turda$- Vincea (de care es-fe !egar~ §i TiilirtQ\da) poste sa ne .spropie de dezfegarea teine! eek» frei tabtir,e de· lut

( ... ) La 1.ffeO 20 tun de Tartaria, se afJa cohna Turda'§ . ln ad~ncunl& sale e fngmpata (I strl1veche a§ezare a W'lo( agficuftori din perioada neolifica. Dearul a fost sf'lpat inc81 de la' sfar$itul veacu'lui trecut (XI'X- n.n.) d'S'r nu pilna fa caPlst - lnctJ de p'e atunCj~ aten,ia arheolog.ilor a fost atrns:i!I desemnele pictograiice trasate pe fragmente/e unor vase. Asemenea semne de pe cioburiau fast gasife §i 1n a§eza~a neorit/cD de la Vincea, din' JugosJavl'a, tnr.udita cu cea de hi' Turda§. ( .. _) Scrierea de "a' T~rtaria rJ'-8 ,aparut fntr-UI1 'oc pustju, ci GOflstitufe 0

parte COlnpDnent.!!i a scrfer:ll pic fogratic e. din cuttura balcanfca Vil1cea, rasp$i'f'idit,fj in mifeniur IV - V i. €I _fl_

( ... ) Dar cate· ot#ec,re ee S9 re.fera la GOflce'Pf~-ire ref j'gto a se- ale IOOM/lorilor Vi'ncei au mai fasf descoperite! Et@ t'oate· s'au drept m~rlurie faptuJui c.1ll', pe

51

atunei, a fost lerg ribpfmdit cultul zettei feminine ce fntruch.ip.a rodnfcia,

De un interes deodsebiteste on ufciormare, rituaf, C8f8 apat1in€: perioadei timpurii a cU'ltw1i Vifl'Cea, Pe elvedem un desen. reprezentand, probabi/ aspectul exterior al unui sa.l1'ctuar_Aceasta repfiezentare aminte§,te. in mare m,isura, de sane:tu,aful vechilof' sum,er:i:eni. Sa fie 0' coincidenta lntampliitoare? Dar ,eele ,do,p,a sano-tuare sunt ,desp'iir1ite .fntre ele de ,apr,oape 20 de v,eacurif

(.,.) ll1lr-o inscripfte is:um9riana, pub'icala de S_VfJgdoti, ,S9 pov8ste§te despre 0 U'cidere rltuatJ a sacerdoWrui suprem ,§i despre a!~gerea unu.f nou conaucafor. Se poste Ci3 ceva analog sa 59 fi petrecut §ii in rarlarja~ oorpuf s,acerdotu/r.Ji ud's i;'l' tos: an pe rogui secnr Jang~ eel ucis .~H:lU a~e'zat figuriie zeilor protiectori ai Qb§t'ei tartijriene, precum §i labfip31e magica.

( ... j Totem,lIffle tab-ll,el de la Tartar/a' noU numai ca coin.cld ell ,eele s~umeriene, dar sunt aranjat'e in aeeea§i succG>iiune. Sa fie insa 0 fnto§mpfaro uimito.are'f Mat mult ca sigur ca nul (. .. J ,t//mitor de i1'seman.atoa'fe sunt. de ex,ernplu.. diveT'seS,em,ile tde enigmattcei s.r;rlerl ,apa'r.fin§:nd civiliza !ie.i protoindie.ne MQhendjo~Da.to, Harappa, cusenme/e selierii Kotl'a U·f'iongo-

[(l'I1go a'l,e 'indepartei insule a Paitelui.. '

Dar coinciderea tofemuriror :;Of a /£ucceslunil lor B lndoie'nic s~ fie CI fntampI'are'. E6 afire la gandui d:espre origi:ne.1l clMcep,i#or re#gioas-a a'Ie J'ocui~ to.rilorii de fa Tiirlilria §.; de Ja Djemd'eM-Iasr.1l dintr-Io r.iidiicina ,comu:noi.

(. .. ) Pe (SblitB' rotunda sun! scrie« !Jfmato8n:#e: «4.NUN. KA. ~A.

UGULAPI, IDIM.KARA: (D'e eatre ce/'e) p'airy ,cond:ucato'01ro, pen'tru cli'Jpul zeului $afJe., eel mal in v.irsta (eo.nduearorol- patria'rhfJi ~ sacerd:otulpreotul sfJprern. in lIirlufea) adancei s,ide thfeJepci,u.ni, a' ~os:f aT'S fJrlp/.»

Oe in/e/es poate avea aceasta inscrlp~,a? 5-0 compamm cu documenM Djemdet-Nasra pomenit fnainte .. fn ace/a, se' arM rista calor mal tnsemna'te sumrl-preotese, cafe emu in fruntea' a patru grupe tr.ibals_ Peate ca tot astfel de' preornse - cenducaioaffi s-se ,aflat §i fa Tarttlria'. Dar mal exista §J 0 i1l,lf,aj expiicatie, Tn in'script:ia de la larlarJa este pom'init l'eu·1 $aue; ba'r ma'i muU, nume/a ze ului e reprezentat intucma'; COl .Ia sum'erie'l1;.

Se I'mpune de fa sine 10 cOI1c1uzie: fnl{enta to'fit sr;r:ieofii s fJrneri,en eo au ro.st,. orieat ar' f1 de pa.rOldoxOl;~ nu slImerienii" ct lo'euitorii Ba.leanil,Dr'. intr-adevar. flU poste fl ,expficiflt altfel faptul c~ cea mal vech,e scrier:e din .sume" datata din ml',eniul IV t.en., a a,p.arut eu tatut pe nea§teptat,e §i intr·o forma dezvoltatij.'} Sumerian;; (ca'!ii bablfonj,el'l'ii) aU fost doan3/evi buni, pre.tuand scrier:ea plctogr:afica d,e I,a po'poare/e ,bOl.tcani,ce 'J' ap 01 .dezvDlt~nd'-o 'in $crierea cr.meiforma'. jj

In finedu! artioofului mat sus citat .Boris Pe.riov reda ~i ,pn tabe' al s'enme$'Df . iisemallato\area .•. esc.rl.eritor Tartarie.; (in mijloClJl mileniulu; V T.e.n.), ale

52

Sume'tvlui (sfar~itur mileniul,ui tv t.e.n.) ~J ate Crete'; (;nceputuf mHeniuJui n fe.n.). pe care Ie reproduoem mal jos;

TARTARlA ,DJEMDET NAsa 1'1 CRIt~TA

__B D

~

"'ifh. Do.

Tu rn ul Babe I - .. .In Ca,rpati

Poetul Andr-ei NadJrov dfn Leningrad, orie,ntali.st ea pregatJre. a sene: ~( .. .) Strig: und8 ,e:jtu,u, TifH1.arfe?/.Prin IIremi n-aud r:llspurlsuJ tau / (.,.) Ea ·6 SQM cs (;ioc~rlia / Solia traplor pre-daciJ Nu, n·ai pierft inl(e~nir;ia I Csre-i rJcfd.e oe eel dragi.. I Aud far glasul T~n~ri\e; I Un colt din vaf e dastrnma,f I Si ceut a ,el srava vie / Ce inca ,nu a rasunat"

In oil oeea§i rev/std, ~rehnica tinereiuiui" ,(Te.finika MolodQ·O nr. 1211975., ,artlcolullui Boris Perlay a fust· urmat dec·el Oll sume.ro/ogutu'i flJ'S A. KifiJ.i'n, de foarta mare fnsemnatafe pen'ru is-tIOna Popofulul mm.an, deoareGB', au numB'! co1'l susrine cercefikile lui Nioe/ae Vlassa ~i concluziife lui 8. Perloil, pttn con!trmarna ~tii(jtifitA a 'V8chimii tab/ile/or de'sco;periie la Tanana de MUnf#j, dar aduce ,I date n,of:

~B .. Perlov are, indjSGu.fabif, drepfate sustirlsnd .ail scrierea sumeria'na ,a aparot, in sudu! (arii· dintre cere dou~ rQ uri (Tig ru ~i Eufrat· n.n) ,. la sffmjitul mflenfutui IV r,e.n., pe ,ne:a,tep'tata, 1ntr-a forma pe ,deplin ,dezvoltatj,. Toc.mai in aceasta scnet» a fost rredactaia cea mai ver;;he ene/eloper/Ie ~. omenirif. «fiarrahuou/u)J'. care' a re#ectat in intregimr;J rxmol1!pri,a des-pre tume a oamenilo'f ciin milenluf v-rv r.e.n',

{. .. J Studiul' iegilor dezl/lOltarii lnteri,oare a picctografiei sumerieoe arata e~, Spfie sfa'r,ltul mileniului IV f.e.n., scrlerea p'ictogra'ficiJ', ca stTuelufa', fl'fJ S8 afla ill stadifJl de formare, cJ tn' declin. Din foata' structur:a scrieni Bumeriene, ca.re numara injuNI a 38 .. 000 de semne §i variante, S-i;lU folosff nu mal' mutt de !i,DOO, ear:e s'u proven/,t din 72 cujburi - strobol striivechi. Proc.esu'd,e polifonizare (adrea, de dive,rsfficare sonora s unuia~i aoeluia§i semn) a' culburitor structurii sumeriene a fnceput insa cu mult fnain fa. (, .. j Cuiburile~simbol s·au dezintegra t ,n grupuri polifonice ,eu mul.t imdnte de so's/rea' sume.rien#o" in fara din tre cele doua rfuri •

53

Inte.resant est« f.aptul ca in scrioefeiil proto,eJam.ia.i, cere a ex/stat c1)J1comitent Cil cea sumeriana', to't pe ,ar:mul Golful,ui Pel"si,c, se observa' aoe/a~i fenomen. ScriemB protoeiamica' se reduce, de asemenea, fa cete 70 de cuiburi-Bimbol, care s-au descompl1s in 70 de grupuri polifoniDe.

r·.) in anul 2.852 7.e.n .. , arie.nil no:mazi aU piHruns tn 'Chin'a din non!vest f}/ BifJ adus au ei 0' scriere pe deplin fior-mala ..

Darpicto'grafiel il.ntice r;:hinez.e i ... a pAmers scrlerea culturii Na'mazga (din Asia Centra'la). F/,ecare gl'up{J de·semn€l,. dill' aceasta scriere. are .anal,t)yi at;a.t s urn erie,"i, cat ,I chln,ez./.

Cam e, (Mane! cauze asemaniirii scrterli /.a papoam aUjt de diferite? Motivu( e eEl toatie .,a·C·E!lSt'ea a.u avu.t un sing,ur .izvo~ a elrul descorn.punere .~h~ p:rod.psfn m#eniul vn i.e.n.

( ... .) 1'1' .aecurs,ul ;11' ,dou.a mitenii, .areafullspatiul ,e/amo-chlnez iii' ",'vat cO'.ntacte cil cufturil·fJ sumerlene ale Guranului ,~.i Zagrosu.#ui iranIan. Area'/utui nisilritean a'/scr:isului fistat·ea in rata eel apusean, eare s-a foro. .mat sub .influen,a surneT:ienilor ante-Guranului (G~mdj~Daro, vezi harts de fa psg. 55). In cons€cint'a'J' din acestea, au i~v,oral' scrle.rile striJveehiiol' egip$eni, cre·tan,o-mieenierl'i. pre,c;utn' ~i tartarieni. A sJie/; c~ I,eg,enda despre' «TtwalmiJ§e.da babiloniana.u ,I descomp'unerea unicef {imbi de po .P'a'mant {e vo~ba de scriere - ~ .n.) fU;' G clliar !!Ita t de lips.itil de ten1ei. De,oarece, comparimd oeflfJ 1.2 de cuifJuri ale scn:er# sumeriene ell cuib,[jrl~simbDI ana/bage ale Mumr ceJorialfe sismmB de scsiere; ramal uimit tn lata coincidsnfel lor in prlvin!a principiilor de structurfJ dar ~i in C,elJ a conjin utului. In .fata noastrn s .. sr a.fla, parcfJ, frngmente a'/,e unorvengi ce s€ completeaza unefe pe allele, fac6nd pane dintr ... uns/st,em unic. Daca, insa, compean simoofica reconstiiuitii a aoestei sarier; din mileniile IX-VfII i.e.o. GU semnele simool ale paleolitjeului tfi'fZiu european (din miieniiifJ xx~x t.e. 11.);. tw se poeiesa nU-fi atragllatenria coin'G1- denta lor pe departe fntamp/tjtoare,'

DB, sis'temeJe·sorierii din miJeniuIWT .. f:!.J1'. ti~atJ rJ'Paru t in diferitel:ocuri ,aiepia.nete; nOiillstre., ,ei s-a u Ivit d'oCl'r ea '0 coln'ciden,;a a fine'; d.ez·vo/fari autonome a p,jrfUor oompone'l'lte. care Cl'U famas ,dintr-o unfc.!i athi-sister,,;} de simbo.fica religioad, ,ce s-a descompus, earea .apart! t inlf-un singut I,oc. !du.pa ,cum, in ciu·da' parerilot' ra$i~mor. ,11 ap{mlt i"tpun singuf loe ,i homo s.apie.ns.

De aceea, se poate fnte/ege lnsemn~tatea excepponaN!i .!ii' ta'blire/or de la I~njjria. inrudirea vadita a semne/or si'mbolice, f%site tn eie. cu sistema' pielagraficaa vecnao« sumerieni. este·.o marturie, repet a fap.fului ca d'ezintegrarea cuibun:ror-simbot s-a pmdus cu ml1ll inal'nie de rnileniul V t. e.!1. §i in sfarn teritorluluJ sumerian it.

54

55

Sumerieniis~aUicolarizat la T,iirtiria ...

Pmbl sma ooncluztlJoi" lui Bari's Perk.v a fOeSt n;l'u,atil ~i in "Convorbirl litarare" nr, 811980, mtBrindu-se astfell !?i mai mult rez.ultateJe cercetanlor savailih.lj~i ~s,~in ~~iCOIUI intituJat,"ll.jm~ba §,ii s,criereatraco"dacno,r'~, Armon VlICa,eiupl1szlnt21 ate 0 expunere g~Qbal,a asupra scr~e,rii tmco-dadlor ~i a ol'igrnii e,i. ,E' esle deacord CU conc~Urzi'i'le lUi B. Perlov ~i ale, lui A Ki1i~Jn! raspulilzand apol ~i la tn~reb~u·ea pe care !?i-o pune: ifS.~; fi fost autoni scrj~rii din Trans/lvania, (din mi/enlul al V-lea t.en., cfmd slimerienii nuexistEm inca'1 protosumerieni?"

Vraciu expli:ca, in oonwinuare, influeli'lta po,pu.a~i:e~ sud·euro,pene asupl"a CUlltllrU dir~1 ASiia ,Micj,: ~Semne, uneorlldentice .ceJor de la Vincea, au rosl deSGop~rtt~ la' T~ia (TnceplfJtul mifeniul allll-fea '-e,n.) §i Tn a-lte !JunGle din spapul m~aSjlii'trc. Onc~f ~r plrea de paradoxai, in ventatorii scrifJrii surn·erlene nu

. a~ fost s.umerienii. lntrucat semne pictogratice au fost descopefite §lla TiJrda§'Vmcs'a,. se paale pr:esupune ca scrierea de la Tartar/a filsta un element c~mponent al unu! sisr:emgratfr; larg r.§spandit in mileflille' V/-V Len. Nu putam sa nu accept~m ipotez8 arhe.olof}uJui sovietic V: TIrov; potrivit careia scrietfeiJ primiti~1 din ba.z.in,uJ MlJrli Eg:ee provine din sud~es;tut Europ ei (mlJ.eniul tV i.e.Ii.) §' nu a aparut.sublnflu,enfa ,ceJ,ei mesopotamiene. fn afarii de acea'sia. ,n mllrmi.uJ V i.e.n.,creator:i'i cuttu,rli Vin,cea' $i~u Ic,ro,i:f~ prl" As/aM/ca, dm~ spre Kurdist:an $1 Khuzistan. unde S1establJlsera p.rotosumeri'fmWI.

PrilflGipalele eonctuzf aJe cercetarilor luj Boris, Pel"lov iii A lKifi~in ,aLII \fost publicafie f.i de !Lydia Lo:Yenda~-Papae, TI1 BuleUnul Woi, .tradj~nr. 2:7/1'976 Tn

care a fast redaUi ~i desefrarea labl~ielor de 1<Ii Tart~ria. "

. 0 p~ez9nt~H~ gJobal.a a problem e; celer trei ta bli~, insotuta de u n ,studh.1I

co.~parativ Slll,~nt ~I toponimiei sumsrlsne §i roman!;), a mal publicat ~i autory'l acsstcr ~fldurl, P.L TOlilciu.lescU', in revista "Flac~ra"nr. 45/196.2 demol1stral':ld ,ea, !ile pastire'a:di' ,p,an,i azi eJlemen~e on ernastlee, RBlI,i ale~ tQPon~liII"Iice,' r'Omi?o .. ~u~,e!j~ne in Eegiunilile fI~itrofe ale Tartafiei. Nu ,este rntampl'ifUor c~ topommul Tartana se gase~te numsi Jn locul unde 5,..a gasit scheletul ball'lbatesc dezmemerat ~~ ars pa~al, r!'D ,Iimba eJena "tattaros" insemni?Jnd rad ii1U in Tara Basdl'of din Pirineij fr,anc8.zi cuv~ntul '''tru1am .... repJ8Zinm. un mcnstru din caverne

Zeul ~au,e tr,aieltu, in Ardeal. de 1 . .001]1 ani!

_. ntdital rotund's ~ewl,a Tarmria dezva~uie un secret: numel'e :zeu.lui local, $AUE. lntrebarea Jog!ca eel se puna, este: care, acest zeu n-a lasat nicJ 0 urma pe pamantul carel-a adapostit? Sa pare ca cal' !aJ raspl.!flIsul ni-l da toponimJa un:or ioc~I'itati ~i r,auri: satur ~ieu~St;ali1tu (corn. $internag), raul ~ieu, satele Cllstur-?II~u Coasta,.oomuneJe ';;feYr-9ieut, ,sreL.1. Magheru~, $ieu-Ooorhei (toate Tn jud. 8istr~~a-N~,sal..ld), satele ~alUle~'ti {S~melia,' Alb.~). ~eu~a (AI ba-I u-J,[a) ,

56

Dar se mai puns 0 problema: dad, scrlerea i.deografici SOia Iila'sc~t 1131 nirtlil'iia §i apoi .8 ;ajl!Jns, in Sumer. I11nse'am,na ca a.f'O,~t dl.ils,~. aeele deo ,colectiivitabi! IP~ec.ata de la Tirtillria ~i, tn acest caz. este II'mpQ!!~ilbll ca aeeasta sa nu fi adus eLI sine' cuvinte~i cblcelari. rnal ales, ca, in le'gendele' lor, surnerie ni i pre e iZaJl(.! Ica au pi eeat spire "fa',ra' saara/ui rasa're ", cu alte cuvinhl9 veneau dinsp!I"e .Apus. Aceste legende mai precizeaza ca au Y,enit dihtMl tar,i;i 1111 unto,as;!.

• Tlpul somaUc al SUH1e'i'ien,ll.or era eel euro,pean lar PQd~ll~ ~~rbalnor!

ea ,i, ce~ 81 femeUor, era foall1e' apr,opia:t de cellpopuWar romanes~ •...

Foarte lmpertant ,~ste ~ij faptul ca Umiba sumewiil1lna sa caractenz8 Jm~ ac,elea=;i mUita~iil cons 0 na.l1lu,ce, ~i aplicarea le.g •• inch idle rilll ~oc.alelor ca~. lim ba ro mana., [)arc,espre marl I easem~nan1 tntre ce'le doua limbi, vorn vorbi,

pe Ilarg, oeva mal tncolo. . .• ~ ~ _ .

IOintre cblceiuri, este de rernarcet ingl'loparea:ii'I'H)rt •• er hmga casa la su m,erien'i, a \i,a cusn sa ffi:am precede azi ,~ as,tazmin Mu n,i i Ap L!se nm, acolo unde e.x:ista !?i localitatea 9aUa,ElI.I (Bihar), car,e na aminte~te de zetrl ~a~e ~de la nirUiria. D So aserns naa, ilIn S umer, exi sta sistem ul de' a rdere pa rtlalla a de ced a,i kj,r, ide nUc c u ee I fo los it II,a Tiii rtiiria. De acee8, n LJ estedoe mka Ire

57

"'(ara EnliJ, fa'm R':I't.u~t'e1e tnal/t, nU s-ar Ii Gonstruit or01'§ e, .nlt af f{ fast U'rtellleiat,e a§i1:ziri •.• ;rt1 Enlil em 2ieu~ vtizduhul,ui, ceea ca ne amlnte~te pe Zalmoxis, care, ra dad, era tot yn zeu de natura urarililsna, Crill ~~ cnliL IDe aSe~ m~nea. a~a CUm Za I maxis erazsul Sl.J prern I a dad, Erl1'i1 fa oea p,arl:e di n heimea care S8 affia Tn fmrlitea eel or 1.000 de lei sumerienl", ~I

in legendele lor, apare :~~ K!or, mOl1listlful1 rnunl:illot~'. R.egiisLjme~i'eni se illt ituJau "'ensr' (re go9 [lue at) I till!J cam ne ind r,eapt~ dl~n nou sp,re sislBnlul de reg i-preot~ ai urma~:iJortiirM.iriemiior ram a~j pe teritor~~ I nata I. La aceaeta. S8 mal po ate adauga Co dov~da: ideea de ne m u rl ra, Am vazutcii I' in dnstea 1 eu lui ,sAUE, preotul su p re·m e sacrmcat II,a lim plirli rea, s~agi ylui. iDalr el~tia eu an ti Gi patte cs ~lttl! \181 inta mpl at I <lI termenul stabil ~t ~i'. deei, acce pta da l it! bun in C6I puts acrifldut su p rem, Ace .Hli'~ end inta 1il'I rUHT!I,u,~i fa 0 gas im mai tili rzi u ~a, dael, in obkeiul de ajrimite soli la Zalmoxis, an.lnca.~d'L!-ii 1n sus ~i sacr,ificaF!du~r prin d~deliea lor in suli~e. Acesl ceremonial s-a transmus pane Tn zulele F! 0 astr,e ~"'I il1ta~nim in "aansuf catlj~afil()r", rnaqistra I erx:p US de cercetatoru I

Nlico I a e Miu~€l<S CIJI. ~~ •

La SlY m e ri,e iii l, iI g.a9 i m ~,il pe ell! I ma~ ve ch i medli.c. lu IU,.1lItestat lin 2.700 t'e .111 •. , til ora~ ul sume rlan U fi~ . Mad id daci e rau v,es;U,~ pe ntru §tMnla lor, flind admira~i chi ar cleg red. De ~,ati ng.el\ea u nei asemensa fai me presupUlllile prra,elic,!iJeixtrern de indelu!1lgati, ~a :§ii I!':! sll!rmerielfliJ l(leeQi Olll me condluce~ § i III riin aceas~a. Iia 0 CD rWg,ine com un iii ..

Numerele sacra: 6 ~~ 12

Un al~ Ell e ment cornun su meri enilm ~i u li1TIilI~~lor aUI~o htorn~ a i!:arlalnerll llo r

este ciflra 6., la sum.erienii, 0 intaJl n ~mTn:

a,) ~legenda p crtQPul um: 'tfupilll 6 zile ~ 6 .nopfi, i'ncepu s,!l tune §i .s~ fufgerfl' ~il

b) ,ee,le 16 tQtemu!fiillO

c) ~liili1 iii de 5 X 6 ;;;;; 30 zi le ~i ,Hllull1lm pal1it.!rlI 112 IIi.II n i!, iarzlua in 12 dann a, M d} zedtaeul cu 1.2 zodii ~I

e) !I.I nw~ali I~€I de mas,u r~: pentru greumte a,v,eaL:l ma.f1-IIJ~, Tmpilir~it T!ii 60 gin ~i 180 ~e iar pentru supmfa~~ sar-ul, ]mpal1it tot in 60 gin ~i1.s0 ~9" ~~

La! da,o~,. cifra 6 0 intiJilnim ~i Imi;lij fr'f!'cvEll'llt

r n mare'le sanctl.J a r de la Sarmizeg etusa, cercul interior era format de 180 de st;§'IPli, separatli de· 30 .(~e lespeZi in grupe de cate 6. rleprezan~andl30 de lunl a 16 ziilefieca m , In drept~j cutu miar vechi ro manesc cunosout ,sub nl umel e de "obk:eiu/ pfJmlmtului", se tD~Ose iii u m a M1Driiiln n urn al' die' I:} S au m ultipH.illlIe, 6, alle§ i eli 11 '6 sau 12. sat~ ,. Totln n u mar de 6 sunt altare~e De Irna.rgine,Sic C(9"p u'l unuizey sculpmt pe lm baserellef desoo,perit la Saml~z8g:8tusa. Triildw~ia ci'ifrei '6 s-a til ;ls.trat ~~ ih arta de~o!fativi a dati lor: cel'lcuwile de pe bre,ariile gasits in leza u rul de I a Hinova su nt lin num SF de 6, casl spl ral e~e unel aile brlitari. tot

60

o atentie deosebiUl trebLJieacordata .~~ unui Elpers care vorbe§.te de 'Eta.n. rege in ora~:ul sumeriaJ'l Ki~i epes eunoscut sub ~umele de, "Zboml "ui .Etan

spre eer". S8~i dam. ded, cuv:Ei ~h.!~ I ul Zamarovsky: " .. .

"0 menpuns mal aeta,ffa.ti'!I necesifJ ·eposul despre (Bg~ed.rI'1Kj~. lEtan,

cL.ll1osouf sub tmul .«Zborol fui Etai'l' ,Spf7e cef_». Aces:t epo,s s-a pa.:straf nU.fflal partiar§i numsi fn 1/'8l'Csiunea s'kk,adfafl:i!.I, dar ss poate presllpurl'E! ca' est'e de origine sumenaM; il1' Laga§ (n.!l"·~ ora!} sumerian), a tr)stgasfta' ~i iluslra!ia Ja el (pe 0 peoete-ciUndru, d1flfano aproxima(jv dfl'1 secoJul al XXlV~BI re.n-J. EposuJ ¥i,~reua ,fstaffa ,pri.m'ului zt! or cd omu'ui, caire este au e i;l~ p 1I,1n 1.0.00 ,1Jfii lJ'i'aivechi de oat mi1ul g'rec,eso despre ,D\ed:~t §i tea'!" ...

.( .. .) Un singU:f lucru este comunaceswr darla mituri (Cd §i ccworuf .lbu~tClr din ba.sme.feara·iJ>e de muff mai l~rziu) ~i anum:e:ele constitute 0 expresiea dorin ref de veacuri ,a oameniJor de a zbur1'l' - 0 dorinra cuatal mal obr§1'1 uitJ

estazJ cu' c~f reaJfl.atea a depa~il' visefe milurifor.

,Elan ,elSte 0 figu.~ .ounosc:utii dinlistefe regale' bao#onlene; e1 a .~os1 ai

13.Je8 re.ge din prime dinastie din Ki{;i de dupa potopuJ P§mantu/ui (r'l.n,-deci. era sumerian}, Zeit hSl'u il1.zes:tmt cu bogstieJ' pu.ter:e, :~a~'m.'ll' §J ClU a vI~rsMii neobi§nuil' d~ mS'!f8 (a damnff 1.500 anr), pe scaJli1, Gil tCir ce §i-a puf.ut dori. 0 singLl'r~ dorinra' {"IS .ramas n.elmplinitil, .. ~ anume ca s<4ia sa If na:sctll un fiu. A. plecat, de B'cees,' sit\'! coUnoo prirl fume, p8n(W a gllsi lawa rCNmecat~: a .feoundiUltii, care f..ar fi eaus pe rume copi~ur .. , DupJ c,i;jiuUiri zada,mic6'J eJ cere ajutoru' zeului Soeualui. Utu, cafe vede ~i ~tfe totu/. U(u J.:a (rfmis la vuUur; Dar cum se poate' ca un pamtlnt'Ba n sill #8 ajutat de o pasa re cere8sc~' ? Dar s..a fntamplat cal frl' timp 06 Etan colinda' pri'n munfJ {no n ~ ~ara~1 mun,~~ '), sa zlireasGa tntr· o rap£! un vullurpei carE! ~I 2lftlocase aiel UI1 .~.arp8, fiindca vuJWrul U mancsSB puii; el ss fovea Ctl 8'ripire de val'flJrUe .st.1l'/'J.r;;i/or ~I n u putea s~ lalsB a.far~, Efan r~8 ajuM'f .~j vuU~rul. rocUfiasc£ilor. I-a !jdfcat MI [nalrimeJ penfru ell! .sa posta·

Ij/,edea maf u~or iarba ca'utaia.

Descrierea acestlll l.bor este inleresanta: poetu/. care nUii! avut n/oio:-

data prUejul s.a vada :~Inutu.t salt n~lat ,dG' la '0 fna'fime mai mare d.e 30 at, §i~ exprima.t fmpresHfe S:;;l18 asupra persper;;~tvej in mi§,care, precum {;if rngrlJo~ rarea ca QmW, prin deSc8tufare8 de P~m~nt, ajunge nil numai egalu.f pas~rUor, dar §f aJ z.eJlor: S.i ffJ'seram un cfh,lt fextual: cana vuUurul '~a ridJcat maisus §i Sm a rotit cu ef prima oam, i",a zts IrJi E.tafJ: «Uft~He, prietene, cum aratti· Pam~fjtu', ,pflVfl§te maroa de loingiii c!et~tiia .m'unfJtotf» P~merltu/a ram.es, 'l1'tr~adevai!; 11 urns ( un s'impfu deal, mare.;! s~a tra nsfotmat Intr~un singur ~UVDJ de apa (Okeano'S Flota mos I M area Sarmatl c~, d,e peactualu~6~uii9 an ~ ~, ~.III,). Oupa' G€ l..a ridicaf sus §i s-a' mrl~ a doua Qar~ .c;u el, vufturuf f~8 zie lui Etan: (,Prlve~te, prietene, cum ar.:lt~ pamantult» Pam,an'ul amta cs o mica· padurice" Cana J.'ii.l'

rkf!Cat mal sus §i 8~a rom a treia oatil cu eJ, vulturul i~a' tis lui Elan: «PriV8§te, pn!,t~n~: eu"! arot~ PlimtmttlJ!» Marea s,-,a ,transformat fn,tr-un p§raia', de gradma. In timp ce zboml continua, iar vulturulse roles sus, tot rna; sus lui Elan I s-e fikut f~icli: «Am pri~lt de jur impfflju.r_ -em pierdu[ Pam~ntul, iar prillir:ea mea nU8,?~/o v:an.,rt marns, Nu mal weau .s~ zbor. prietene, spre cer! Opre$te, IVrea,u s~ ma tn tore pe Pl!Jmantr»" ~r

Tn acsst epes, doua suot elernentele care ne Iintereseaza TIn mod ,direct: - zborul iFUH..I~J spre cer, slmbclizat la dad prin Zalmmds;,

',' - i~si~~en,a asupra !-~ar;~ de t~'n~a ce~atea oountl{or~f care nu PQa~e il'l ~~ta ~ e cat cetatea C a rlP'a~11 ow. tara stramo~llm s ume rien i lor de ~anga M a rea Neagra (sal!.! Okea!,,~s.Potamos, veehea Dunare,I). Est~, sing'ura zona 'CUI ~C'esbl! carncterishc! din ,aproplletea SUfneJ"u,IUi ~,i care au ramas in am~ntlfea L!rma§ill)~ lcr, concretlzate in in de mnl..l I vulturulu.i cafre' Etan: "Pri~efte

marea de' langa cetatea munfllor", 0

c" ."Toste eel.le exp~se cO~COrda ~i cu opjnia germral a a sumerolo'9 i lor: SIU m e-'

t'llen!~ au 'ilemt din ~mutiU rl m u nf.iJa sa ~,

o Unii cemetatori a.oordi'l surnenenllcr 0 origins transcauGaziana S81U chiar i~dianag:. iar pres;umerienilor una ermenolda. Aceste ,ipoteze sunt Do~tfazise de 0 ~en~ ~e argu':nente clare, din care vorn snurnera pe cele mar lmportante,

o _ lin t:lle~ una dun zone !iii' p rss up,use a fi patrias urn e rjl;! n~ro,r, nu eXisfa (I nl~iilIr,e I~,n ga 0 ·':~etate. a "!un,II,or", p re,z,entata de poet prl n gllasLJJ vu ItUN I ul. Acestellnformat" trebW9 sa-I accrdam un credit ansolut, aV§md Tin vedere extraor~in~ia (a~roape d~ inCil'tildibil) viziune a poetulld lnceea ce prive~te d~scrierea Pama ntulul de I'a dliferjte inal ti rnl, poet care t;J us-a ridicat m a i rnult de 30 m de la so~, in VEithiul Sume'f nee'xist5nd ina~'imi ,mal marl de ~e,r,en, Citind cu alentl€! eel e patru desarieri ale Pam§mtul ui vazu~ de la, patru ina l!lim i din ce in ca ma~ mart, al lrnpresla cafe afJi lntr-o nalv,eUi cosmioa ca se rid,i~ pe verti~Ella cu (I ~,Itez~ 8upersonica, p.ana tand' Pamantul dispar,e din raza vizuabl a navi= g~t(mlor. NUrna,i ,cine a trait ion r'CG'ta't,ea' fflunliJor,j 0 poate pa,stra illl arnintire a§'<1i de bi ne.

o • ~?i, ~'n .mihmh,,d IV. i.e.n. nu 5e po,[!Jm vcrbi de' alrmeni in As,ia Mrca.

V:EHHt~.dlll'll z_~na.. Bal'~an~I'otl,:i $"'IiilJU st,abil'itin podi§u~ diintte .Mun,iLCaucaz §i Mun,l! Taurus In mllemu. 111.e.n.!l6. Refe{indu~e la,leritoriull de form are a Hmbii a.rme'he~inw cadrl,ll oomunila~i dacD-liQo€!'siene", grece~,tj ~,i albane2e~ Ma.rja~Fran~ Clsca~IBalteu::~anu, 'cea me,i mare' speciali.sta in Irmba arme<ilf'l8 vacha, ne precil~a~a:: '''Te,rttofiuJa,ces:tei co,tnunita,ri nu poal'e fi s,j:tuat decat 1n zona balca. nlca (Tn sensullarg a/ cuvanruJui). Este, ins~, foarle dificil de ,8 afirma anum/re fr.Jcm_rl cu p!eciZie d~fl punet de vedere cfOn%gic. Un terminus ante quem ests' furomzal pnn neceSJtatea df) <'l' accepta 0 perio<'lda de limp sufrcient~ p entru mlfJraroapr?~'O.am1€1'l1jJar (~Upa~ fdgiani?)pftna la' flab/tatul tor istorie (unae ei sunt atestatl eLi fnGepere .om' s9COlui VII-VI i_e.n.),: aces! ,rermifluS este mareat de asamenea, de lhceputui cobo~rii tribun70r grecfJ!jii spre sudul penins,u/ei_ ~ ~

62

~ I:lI stilillit, stlrn di ariTumU sunt bimnetL o'r. Gand "ensi" - reqete-pre ot SI'e adn~sa oamenilof liberi, poperulul. ca unel mase intr,egi, tclosea termenul sag .. gig. adica IPOpOlfull'capetelor negre<.Ij~ Apere, In acestspltet, 0 n_uan~a discriminatorte fa~a de popor. Data ~1 patlJ_ra conducatoare ar 1iiavut parul negru, n;;l r m ai 'fi tolesit pent ru mul ~i me aceasta exprasle, Decl, patura c:ondu~atoa re nu av,ea paml negru, el castanh.l inchis" 'fapt care ne conduce, din nou, rua tipul uman carlpatc·dl.lnar,(lan~pDntiic- Acelai\i separatism intnlil clasa cenducatoares.uime~iana 9i popor 11 constatam "i in adorarea zeaor "capetelor nile9lre~ avan d ca .zei~ tam ad tJitoare pe G LJ~la ,9;

• - t-

M 0 dave ne a d ~11 D,ada ...

Sa, vedem, in contlnuare, cum ar.atau sumerisnh, pentru a ne da seema rna i b i ne c~ rei na~ uni aparti neau

S~ ns uiWm la s<tatliiia ensi-uluij 'GudJeaj care, a domnltln orasul-cetate l_ag,a§ Tn jurul SJllului 2.200 t.e.n !Ii ~i 5~H prezel1t~m carecterere somatoe: ochll marl orizol'ltali, pome~ii obrajilor retra~i, nas drep't, buze Sl.Ubtiri, fustaneU'i cara,cterlstica s,umerienilo:1r §Iil maJcedOlllenillot§,i, rntr-c masura, compali.abil3c,IJ ca~a!j,~ purta,ta pe deas,uplr~' pa ntaronilo'r d e fr~tii ler dac i, Aceleast fustsn elel se vad !?I la staltletel€ dezgropale la Tello, celina de lal11g;a lBasrach, in sumsr. ~1 . _

stanieta ~Femefe cu e~l!Jrft/' na arata. aceleasl caraclara: nas drept, ocbl

orilontali. IPar ondulat, pome\iibbrajilor retn;\~i.91 '.

Tn'telll'llp.ul lul Abu din TeU-Asmar s .. allJ 'gas,it numerease statuI, la to ate observAn du "'Isa acele,a,1 caractere: bolrbi lun gi" III lete, tus taneletl p mace denean, 1e me i cu oea:rare la mlij~oc §iii p,iir Ilung, pom e1i i o,brajU,ar retra§ i~ pard, air fl sm L!~se din 9 fUP ut femei h:ul' dace Iscullptat,e pa C oh,uTI na 1.11.11 Traian.~l Nu e intamp~;Uor nlel cocull femeillor dace, identic de data aceastaj eu 0911 ai, baribatulul p:reze'liltat de Bo,ris PEI'rIQv,

A..§I8 Gum Ilil'"i prezinti:l iOi sumerologii, sums,rienii aveau ochii man, buze

s ubii fi, n asul dre'pt S8U. pu~anl ac.vil in. pielea alba.

• Analiza SoO matica p rez,enta.ta m ai Sus co ncorda i'i cu pidulile 9i statuele'le gasite Tn Sumer- p'rimul va~ sosit in'Taras,oare/ui rasar,e" er~ brahicefa~1 cOllslderat die Zamarovs'ky ca fii,~d de tip "arrnenoid preasiatic", dar brahmcefa,li e'rau § i geto .. d acilii, de ci Ii tarta ri:e niiii. IDeaJcee'a, des,cr~e're a de mail su s corespLlnde~ipulu~ uman glet,o-d,acic. in eel pr~ve~te tipul a.rm~noid, el n~u poat'9 fi luat in cOi"lsidera,le, la nivelul darelm 6xisterrte in rnomemlt~1 de. fata, deoarece" a~a cum s~a ,aratat, armenii ,au m.igra't di~ Bakani in mi'l~ni~11 T.e.n" deDi dupa pl,ecal'lea tarlar'ienilor til Sumer_ In falPit:, lintreaga p,opulalEe a. s:pa~ tiullui c:arparo-dunarean-pontic e'sie de tip, brahicefal ..

• 0 men'tune aparle S~ ClJviins' a s~f~,ca~ el.! privire I,a ouloarea J.HlfUlui sumerielld'or, Tn literatura noastn3i de speci,aili.tate, a apamt ada;sea menliunea ca dacii ar fi t,ost blo'n'zi. Cen::etand cu aten~ie sUi'sa acestor afirm.atii, am

63

COIli~Iatat ca,ea pm~jne dintr~o caracteri!ZBre t:acuta de e,reni, care d,efineau pe daci ell" tennelill:ll dtl,ui,. tlradus gl~it de unii CIIJ "blom:P'. Dar el rtu 1inseamna !I~'ond~, d us~.ii tacit" te rm en ca re a datin rimba rom~ ~a adjeCl:!ivui ~diluat~. in raport CU~ efenll, la c~l'e predomina '!ipul meditemnean. decl brunet, datil. care ~ve~UI_~~rul ea~tann./ !i ,och.ili cap,ruj 8a_U aJba§.tri., apalieau in fata ellenilor ca

SP~h~CiIt-. ExplI,lr:nand ,m sC'~s aceaJsta Intel"pm,tare,. SaiVant!tJ' cJujeall'll ,pr,nt,dr. u, Russ ~u asc_r1S pe rna rgin ea textu lui: "Da.. Deci, da'Cii ,erau fil§B cum esse ,aproape HJtota'iitate poporlll romfln, tar br:aflic-efartt europoizi, cuceritori €Ii SunieruM/a t;nijlocul mileniului fV t.e.n., nu putea() ff decal elJ parul c~s!aniu, ce.elo'l' f;;! fJx~},ca expresia SfJ'fI:{Jif! ("poporui capetelomsgre1J), Cr; care piJtura ooraucatoare, urma~a cucentorilor, sa adresa maseror. Aoeasfa prezumtie es!e in acord ~u p~r8n1esumeroJogilor c.~we ccmsidera pe presumerleni de orig;n9

euroas'8tiCo'l', ~a carepa.rol este neg:ro. ~ .

Sumerienii verceau ... r'omane~,te !

,Un ,a~t 'EI ~el~e nt Im _po rtant'ln .sts bi I irea orl g~ni.i Ui rtariene a pri In I\du i val de' s~tnerl,etlu este limba, Desigur, a compara 0 Irmba pnmitiva de aGUmJ 6,,50~ ,an~~cu una ~odernaJevoluata de 8zi este 0 tncerca re foarte difici~a. Ta~u~r, ~,e. p,~tg~s i. e,le mlente cornu ne, ma~ al'es lin enema sf,lca, cu p,r,e,po.f!deren fa IfII t,op'Dnim le.

, Constaita~l. as:ltel, ca onomesnea feminine se forma, in princlpal, ell

aJlItoF\4J Suflxu!Ui {"!1!'''. ~nome'.n ~ema~a~:J inspel?ial, ja derJvarea nu.mel'or oo~mor {AnhJina -.8;01,a zeu!!.!'1 An: N,lllhla - EnJ,IJ; Dam,J,Jdlla - Enkr, etc .. )

. Sublll~laml! ceva ma,i ,devlI'eme, ca foarte important este ~i faptlll e;a "mba

s~'me'~an~~s~ c~arac.te'f'liZeaza prl n2ceJea§i mllUtat i,i C'DF!S,O na nti eEl§' i i!I.pUcarsa ~e~'1 iIn c:h,cf.e riI! vocal'e,la r Cal "I lim ba roman,a, lHntre, radica Iti com uni, ce~ ~a~ lilIte,res.ant €Isle gudl, deoarece toate cuvintel'l1i!I romane~ti 8'Vand 1031 ba.za _aJCeloS.t radlc['d,sunt CO~Sideratl1!' era avand etlmo!ogJe neeunoscota: godin, gudura (a se) guru~" gll.J~lJral, etc,

U~' antroponirn ell ad'evarat r,evelawl'; ill aeest sens, ests eel all ensi-ulul (reg'eIUl) sumerian Gudea, nume pe care i1 inttll I III im ,i azl Tn ArdeaL Acest a~tr?PCHlim ma,i ests rntarlil.it" tot nn Aroeal. sub forma de Godeag',!, Tn vechHe dllshu:le roman e!'ili_tf Arma~, if,agar,a~ ,~ Nasaud ,flind' pe rsisbmt pi.i na <ilL N u e~t~,exdus ca ~I apelativul gade (om voinic. zdr,avan, calau); prezantat Tn d~ctlo.narele noastr'8 CUI etimo~ogje III eounoscut~, :s.a-ii aiba or1ginl1lla in G IUdea {lin car~eSi~rfi,~utut d'eriva ta se..Jpr.anume' (po'l"ecla). Oe asem.enea, 1l gas~m~; ~~ .. Muntenl8_ (G.ude, GLU~_ea, Gudl). Moldova (Gudescul, GudanLJI, Gudan). Dob,r~g~a (G~dl~ll, Of tenia (Gut~a)~ la al'omani (GuciEl, Gudas, Gudoie} ~i chiar rn Moe~j;la S LJ penor, Ga n LI me barbatesc~.c Gude, 98

.a (xHlIsf'afaJre fo,arte ~I'lter,esant,a ~i fi'apantaJ in acela~i fimp, ,este ca male

.. uvintele din fondull die bazEl allill'llbii rom~lile dezvoltate pe mdi~IUlI g()d-,g.ut~ ~1J origine n€culloscuta sau pn~supusa {reconstrullta}"astfel:: g:odln (puree: pana I a un an) - etimokngie neouno:scuta; godi!' a (pepern e) - et, n ec.; a S~ .gl~'dura (cf_ alb. "gudulis1: gutunar (v, gutllrai): glururai (Iat "9u.tturali,~m1~ gl~tul-:-et nee. Areste e,t1molagii sunt preluate din ,dio,ionarele noastre etl.mol~glce ~I ele oonfirma ca voca'bulele respective ,nlJl sa gasesc in rjlcl 0 alta, IIm,oa, Le.gatura CUI radicalu'l gurJ· dilil Gudea ~i din e:xemplele ee urmeaza este evide:nta: ludugud (pasare descoperiU\ sub forma unei ~mtlle~~ _ de ~ronz:). Indlugudla (pas~m mitica), GlUtei (eras m nordul sumerulul, ~are ne arnlnite~te de Ji)ume,l,e mlH'l,lllor

G uUU, din sllIdul M aramu fefu1ui noslru)." ....•.

Tn intr,e~,ga onDlmas,tiica If'Omane;;JsC;31,. ,i!!iV'Elm fg,iillrte multe ClUvlnte, fo'l"mate CUI radh:all !ill slUfi.xe cornane sumerlenllor ~ii ullimil!j:llior tarUirienill!oi'.

IEx,emp;le~ . . .. .. .._

A'Q - (sumer .. ) ~ama~~z,eul soan~llui! L;aga~~Ol;!ta,~,e I (rcrn.) Arpa~, Alma~,

Sarrnalj;. ete. .. . .~. ~. _ . . .

SABA - (sumer.] urbaba ~ elilsi r~ Laga~: Kubaba - regina m Kl~ I (rorn.)

Baba" Colibaba etc.

IDUDu-(sumer.) Dydu - proot~rega in Ur I (!Forn.) ~'IJodu! Dud, Ar~ud, GP.!URA - ,(sUm€f.) Gal'Jr-ensi tn Ki~ dupapotop; Gaura - locaht.aJte, r~ f'lon:hJI Mesopotamiei I (rom.) Gaura (1601) - az:i Gur:ahorl~ Uud. An-ad), Giiiurem

- azi Aluni~ U.ud. Cluj) _ . .. '

E§! -i(sum,er .. ) Ghilgame, -ensi in Uruk dupa potop I (rom) Ghlrne~.~

Palalil ca, etc,

Totodatil. ramAn 'frapanb;! numero,asele identiitall le;xica~e ,(l~~une

slI,.Ime,riiennorfij urma:ljiiEo!l' tai1arl,enill:olr. Pe:rsis,te~ acestei ,onoma~hcl pe 0 perioad~. de ~aSie milenii §iJumaJtate este posi~ila; deoa,mc~ a.vem,llllcadru! ,ei eazurl de cOliltiinuitate ,. at:estate documentar m Ardeal, chlaJr d e pest'~ noua ~~~i;, IPi8111ITU ~cOnfOnl1!itate·m, tir..e~ 'tolP,onime "sumerle,ne": $ARMA~AG (9ar- trumos: rna-a.! rneu: §ag~rege): IU$UA (ili,siJS~ ~a-stea), SARMA~ (saer-a

sene ,. ma§~p!ielJt). .

Mic dilct.i'o,nar lI'omano-sumelian

Recapituland, 'oonstata.m urma.toar,el,e ehlmen'te Ilexlca'le i~ foneti,~.e

'comune' limbii urm a§i lor tarl:f1rienilol' ,i a, sumerienilor: _

a) -,cuViint:&J din:f'ondllJl de baza:, ell etirnologlie nes,igurlli dar CIiJ sensulI'i Clom una ,ee~o:r do,ua lim bii;. ,a~tfel cum au 'fast exp,1 i.Gate la pozitiile resp.eclive: dans'Ul - din '"z,eul: + ,ensJ, {a) dura ~a cOlistru'i~, dur ·canstmc1ie~, matJ(n}a ~mana" 'ba,ni mul\i~, rlai'elllana~e -, nan~e,:

b} - 'g~ de' §ii.~oate cUlii Ilt€IEe' dB'fi~ii1Ite di n tema g odi-glud-g u~, care ,8 ~'a: numsl'i cuvinte eu etimo'iogie necunQscuta sau reccmstnJlita (crea:ta ad~hOc" fara

aiE1l'srore dociJ me ntam): god~ III ,godina, gu:d urn, gUJru~, giJIliUna r, gUlt~ rai;

c) - ele me nte onoRlaJstli~e· (toponimlce ~i antropenimice);

d) - ro:a!rte nume'fOi i radi cali, sufin § iterm~rutliii la Ufil numar rmpresron:at de, mare de el,e mente teponim ioe ,I antroponim lee, d ~~ care' IPlJ~Jem 'ci~a; dhoto:r, cotor, Cl(ptOf,ficiof- toa1te ,a~n 01 eli mologie lifIecU rlOSCUlt;1'i sau reoor'listruita: idem brustur, bucur, b~ourie:

e)- C lIIvi nt~ d~n f'O tlId ul de, b,;lZ:i c,omu Ilt CUI et 1m o~og i,e n 8'C!IJnO'S c uti!, nes~g'l! ra,. rel()afils~ru ita, sau '·gasU~jf h1 diife rit~ lIiimbi I!lQlfltn!l car'€l' au exiisti a.testare dQoun'lent~lI",ii, 101'1 popoarele care l'efolo5Jesc a.zij, inaTI1!t'e de mig~rea 1m lln spa~u~ cawparo~bralcan i c:

a ;::; la, oC{lnt a-casa

alba.tu ;:;;; a. do bari ~CLJ mfeni re 1'9 u ragan}: v_ s-a abatUi~ abba ~ taMi; v. sank, ku lid ~i d-rem, bal:Hf:I ;::;. ta;~

abo-hal h~~ = 0 m de tldn, t:a Ii lu ra; v. hat lal; hal ha~ ElIs-te su perl ativul dl~ la

hal = excrernente age;::; rege; v. OlI.ga

.ag a. ~. ceroena; v.,aga .agar ~ ogor

,alruffik palil>~ = condluc8ito.r:; v. ban. Ipa~ ,i1l!!1n!!! = mama

Oliffi ug ur = plecat au putere: v. mlligur an flU ;::;;:~I,m p: v. an

ap ~ap;!i,

aps UI, a p:z!!J = abis

ara = a strivi; v. arle >(!ooul unde se striveau spleele de gra UI.) aralkl!J = lungl: v. arac

al'da.tu= sclav: v. argat (CLJ pa I atal'iza rn'81 der;rtalei cI) as k.lJlp atu ;;;; prag; v. as.rupat

lba har :;:: alar: v. pahar

ba = ptecat; v. ,pa I a n~!Ved€re ba lasu =: a daUna; V: a balansa

IBaL! 19,~u:;;; so~ra n~gel ~ i lrazb 01 ului; v, tE;:!, lia bau-bau b IJJ~U uh ::::; a p~ecat ~n grab;l, V. loul til c

b utU~§ U1ttu ;;;: 03, L;Meifl~111 groa,pa: v. lborfu"Hgla,iJl~ § ut (in m I lIleriiu) b ultuklJl ;; rup'lun:.i.; v. bJ.atuc

~:Hdu ;::; a a,p une soarele; v.a diblll i d Ulg ~ a vorbl; v. dlilgos pasae

dur ~ oetate; v. 8, dum; a censtrel 'Wn piatral d uran k i = wncap a re: v. a dUW',;jJ

gad!a'liTIahu·;;;; V8!St.ma.ntde mlretie; v. hsidmac {am mare} gammal =dlmilai

gtIJ.da :;;; pJieol: v. gade

65

lila; == exiGMme~te; v. !;II ajun ~ in a~a, hal. Iha.lhal ;;;; superl ativul de I a hal; '\I, hata~ ha~du ;~ pta~n~c de neapte: v. ha~du~ hu~ ;;;; d:u~man;v, a hull

ifl!a;;;in

I!ca:i:lir = a fugi 'repsde; v. a se c~ra (a flIgli repede)

IkamufI!Ui ;::: chl,men

k;all'n!l.!, ;;;;; corn

ka,(r)a ;;.: a 'Iua ceva de 1a cineva; 1jJ, a. cara kJin ;;; mu!'lc~ ;\1. chi iI1

kittl!.l =: drl'!:pt;, v. chitit

.~~ .. ,- ...

1,1iiI =: all lui; lu (\1', Manu5icilisUi de ~a leud ~i vorbirea curenta: SJ lUi, Popescu)

Imach ;;;;. mare preot; v. mare mahar

mla'i ~h, ~ 'oorabi~r-: v. malac

lfInaFi3 =: ba nil mu~ti;. v. m:afl~1

m ~rt1'tll.l :::::; iSo~ne; v. i31 mtliruta

maN = amar

n1 u,c!hein ;::;, om ,t:ilin pepor; v. mesch~nl

na = a sta Cl!illcat; V" nanl

nani!! = stapana. cerulu~; v. nali18

narn§,Q = Z!ei~a VadtN'elor; v. 1J18§e §.i n~nifj~e filU ;;:n~,

ne ~. el, aoosta~ v. neille 'pa,harillJl ;;; O!:9'r, v. Ipahar p.all',~ "" rege; v: f1lrn)pi~JJimt

pU ""ril!ll :::' ICe 9 e= ; v. lrigra (rega} , _

ragintJu = preo~easa-o'l1lilmatoBrea zelle Ii;, v. a r.age

lI"akarnu = ,8 cobOfa~ v. racan

sa e a sa

s;a3iIf\U= a daflSif!I; v. a '~a'ri I!;,adu ;;; munt!:,; '\1'" Go~nll Sadul,l!ili

~sUbl" :::;: :slli!jba;, v.,s~1 it! . . ,

s i I<kulra ;;;; z:aV'Or: v. sigl!J! r; '\I. §~ lat. securus (far~ gr~a)

SIi.I ~ ais~:u

subtait :!iii v8!~mant; v. ~u:ba sUI'l'im = II uclu ;v. :sLJliman

§alta na k. ~ doemnl'liar medi,u; v.a ~kana ~a'atu ;;; a im;jeia

i:~1I' ;;;; dinte;c in8o~it de muzlica ,I,ru. =sass

$u'b ;;; SL) ~ us; v: siub

61

§uti;;;;: a pune (Ilalil8 pe ceva, B lua: v. a ~i..Jti _ §U§i~8n,a = rastumare; v .. ~u~anea

!iuUu = cader,s:; y. ;utin m~nerit: a intra 10 ~lJt (a cobori ln minarfn subteran) ~uum ;~oim

IUgiar == oglar

UIl"= dusrnan: v. a uri t.UI'U = ora~

U§§UI"'U = a elibera: v .. a usura ZUI ;;;; tu, i":l'.100

Acest:e elern~nte cemun e ,~ ide mltits~ alii foot semn alate fal~a ,a ,exHsta preten~al de :Ill ,epuiz:a problema. Este foarte pos!ibi I ca ele sa fie mutt m ai num eroass dar, chiar in forma pr,ezentata, liIumaF'ulll or este p raa mare pe ntru a 'n cens iderate siilmp~e' co'lnciden~'EI, D'aca ar fi a§a~ atuncl ar '8xmsta fi in ,allte nll'ilbi. Dar, a§i!l eeva nu e,xista. ,d,ecat in llmba mmana ...

SUccillfltlul nostn, studliu nu face decal sa ecnflrrne concluziile lui Boris Perlov §:i ale ",elorlalti savanti care' l-eu s~stinut: A. Kifi~in, Ariton Vraciu e,~c_ Un fapt Eil$te, cart; humaii 0' ori~g'ine cernuna le poate explica ~ijystiflcaj latnUfifild, od ata, rna i lim U It, HX is~enla 8Iee,f,e i tabllit:e eus e ria re de la Tarta,l'Iia e 1II 1.000 ani inainte,i!iI ,eellei s,jmiil'aJ'e gasite llfi Sl!Jmerl, undea fost dius,a de, Uirtariienti m i gr.iaI~i 11111 S,u mer. ,6) a r, toate acestei<8 mai conduc 161 inc,i!i un iulevar de 1i'16',C'O nfes'tat": pe rm.anenl~a de Ih;;u:: ui fe' a ,strarno§iillo r nQ~trli din §: i in 3cela!l i s pa,i u i ntraca rp atie de-a I unyu I IY Itlimemo r ,apte rn i leni i.

Reama~n,e de acum 1.000 ani s-eu p,btrat :§i in actualul Umb,aj rominescJ devenit iTn 'fo,arte muUe caZQri Q adev8.rata arhiva lstorics,

lata" deci, cum 'origlinea limbii rnrnane nutrebuie di.utala numai dupa c:onta.ctul dacnor cu romanll sau dupa venlrea pcpearelor migra,tDam, ell lexieul lor foart:e redus, 01 cu multe mil,enii Inainlea aoestora, av~ndlla dlspozi,ie consemnari dccumsntare.

·68

Capitolul V

ETRUSCII - .ATLANTIII DE, LANGA TISA

- - . _ ,

Un a din .,no:bl emelle' Ipri;vind lsterla p opcHlilrell'Or europene, I'a m as ailn eli nee luel di'da.este aceea, a ori gi till i E!,tJl'u8ci I er, ParerilsrcsrcetAtorilor sunt foarte dlfe,dte, creand controll,l'erse d:estul de puternice. Una din cau~ele, care aLII 00 ndus la aloElste eentroverse este nesteblllrea originii llmbll etrusce, dato~ita liipsei de texte sense in aoeasm limbe, al~Uuri de nestudierea tuturor datelor care ar putea sa 00 ncure la determinerea au pr:cizie a locuu i un~e s-a for~at p.c:poru I etrUSG lnainte de stabilirea lui in ltalla, In cele De unneaza. '110m cauta sa prezentam, Ipe seurt, rezultetela cercatarilor tmora dill1tre cei mal cunow~ etruscologi.

Comorm lui Massimo Pan'Ottino'j !.<!nul din ma.riii etruscologi centsmporani, este pos,ibiill ea etruseil sa fie, aeel pelasgi 'care au hlfiin~at Coortol1la in IEtruria, Gyr1:one in Tessa.ia, Kyl1:one in 6eotia, G,ortynSl in M,acedo'nia, Ajrcad'ia ~i Cre~<!., Ctetone in Ualliia meridiiona'la. Ei 'Ii'or fI oo,!';t 0 populatie pe las 9a vEl niliJ. dlin zona Mlitiii Adri aUce,. A§ OJ s-a r e,xpUca iUi'ifi~n1area de dtlr{! eoi a c;ral u1luJ Adlria Tn a.l1IIu 11 .. 3'76 t.e.n., situ at Iia 44 krn s ud-v,est 'de Veli1'e~ia i'i 118 km est de Rov,igo. pe camdul 8,iam:o' i'i apro ape de 9 u rafluviulu ii P,ad, Qra~ de la C8!l'Ie !ii1i""ar tralg:e numele Msrea ,Adri,atica.

Etrus'cii aU f:osf cunoscuti sub mal multe die nutniri , preeum: tusci, tirllE!fill, ei in~i~ numindu-se, IRa,sana, IDe ~a num.ele de, tusci s-a pi!l8tmt Toscana~ diillrlumirea a,c;tuala a. vechii Etrurii (Tara EtruscDor). Tirrenia f,ost numita pepuIa!tia pe,lasg.a dihi1 Ma rea Egu,. De aid, i:;;~ llf"a,ge n umel e M area iliit"€lll1 ian a"

situatala vest de Tescana (IE:lruria). .

in fapt, EtnJ,r~a era impal1iti in troi regliuni: Etrurie~ Padana,JIPa,dovana, Tusci2l1E~ruria proprh..J.-zisa! ~ij Etruria C-ampan;;:l, plasaraa lor mild de ~alllotdia sud _ Fie:Gare, confe rrn unm concluzii a I,e anumitor oerc~tatori. eta impa i\it~ in c:il!lte, 12 cetati~stat. jfiO-mlalild ~ prin urmara - trei c,ol'1federa~ii.

Etml1a 'Padan a cLiprinde,a: Ma ntu a (00 nd ucatoare~ ronfedern;~iei)'; 'Fe isin a (actual a Bo~ogna). Meipum (actualul Molano), Atrial.Adri,a, Hadtta, Spina, Ravena, CUPTa, Ariminium, Parma, Placentia, Modena.

Tuscia em formata. din cetatile-smt: Vultumum (aiZli Capul9)- co~dlJcitoare co nfederaluei - Nola, Pompei, Herculaneum, Marcina, Srrentllm, Aeerrae,

INuceria $i 'Dica~,"~hia (azi PozzuoJi)_ .

Etnuri:i:i Campana era a'lcAtullta din: TallcllaJTa,D"cuna (larquini la romanl) - ronducatoarea 00 n1fe(h!!ratieii - Ca.e,re" Veiu, Volsinii, Cortona, Veh.JI'onia (romanul, Vetubna), Clusium, PerUisia, Rrnliell,e, Arretium_ Vo~a1errn. Fal~lri. Vulci

'69

,0 pas.i bUa o,Mig i Ile pellasgla Ipn~:zi nta ~i M.N. B'DU i let Acesla eonslde rei Ca, este grel~Jta kadfrti!a GaH:lI a ,etru:sciii arf ve~ i~ din Ly,d i a. in seeol ul Xi t.e .. n., ei

aLI fast SLJpU~1 die Raserua, pop ulatieoobornlta din Rhetia_ '

D iq lonarul E nciclop edic Roman aprE!a1az:El cit etruscii sunt un amestse de popUlla~ii venite din Asia M iea cu tribwi locale. pu rtatoarn are culturii Vmar'iova. Pr~rl! U~n1;;we., e'i er avea ISJ baza 0 ,orig'i ne' p(l~as,ga, peste care s-a sou pliapL.:l so mligr21'~le rnlcreaslatica, cees ce ar expl lea vesUiele lor inslJI§iilri de n8ivig atorl,

Potlrivit ~nfo lilirlJa~1i I!?lf fu ITi nzate de' PliniulS, HerodOt ~i Dliony:s los din Halikam as I E~I'IUlrhlalrf'Q st ~o e uiti mill i intai de siclJlllil§ii usn brii~ peste! 'care a I.iI venit pel als'!Jii die d inc,o,lo! de Marea 'Adr~a:tidj amestedl1ld u:-se ,eu ba"tiIl1"1a,U" Cu 2:90 de a ~li~n ai fllte de f\.ol ndsrea IRa mel, ad icli anu I t. O~3 1 e. n., IRasen n i ~ sr fi eucerit EtrL.iria, d3~d astfel nastere pc porului C~ noseut S~ b denkl! m i rea de etrusal.

Conform lui MGI~er. ouvanlul "f1IRRI~NI ar denva din TYRRIIA.I (I cetaJte din Lydia, iUSCIA fiimi un rilume fobs~t de romalni illtr-o epoca mai t~:l2ie.

- Exista I' to{u~i, 0 canfyzue la autoliiii arQtioi I' care, ~tribu lau terme~u~ IHIY~REN I

alal lPe~a,sg~~o r, cat ~ i etruscllor, NUl este exl UlS ca a ooastsl .zisa contuzie sa fie wodui Un!J fr a.mest:ec iii!l!"e [f! e I,asg i~ autohtQI1I i tn vi ito'are,a ,Ettl"lIIrie§ili tus,c~i ver!lii~i ,dlnsp,re, rnalul de es,t ,al MarHAdwiatioe, pe (l,ne e posibiills..o 1\i Ilocu~t lin dru m urns pre I taJUa., Este ~i pa rerea lui George Denis_ PlFin urmara ,~r putea ca. Herodot sa aiibill d reptate a.t".md cana' a1firma ca. Tirrerlus:, fi ullidianlJllUli Ali {in ett1.l!sca- 1ata1, sa~i1i adus p~ l~di:E)ni in It'alia, dupa cali€:: :sii-~i 11 IUai~ nu rnela dE"! ti rre~i, i~ am intire a 11U~ Tlrre nus. D ionyws di n Halikarna:s n IJ este de aeord eu Hlerodot, ;jJ,fj m'lIa nd ca nLJ eXlista nici 0 ana!og ie Tll!itre limb~, rei iglia!, legil€! ~1 obi:ceiurile lid i anilo r ~Il eel€! a,l e e~rtJiscilor. ace~Ua dUll! Uml'a f I nd autohto rTl! ·ital ~d, diiferil~i d,e oric@ aJt pOpOf, prim ,rns~ I IimM §~ (lb~ce~lJIri" fapt~' is LJs~nUite~i de MiceJi, cercetawrtascan de mali€:: alJtorit\1:lite"

Inte!iesa~t e$~ faptul cil atit romani i~ ,cit: ~ii e~l'i~scjjj credea~ 'm 0 ri.gil1lea

stt;iUna aaoestu ii [PO pOIII' _ "

Las~nd la 0 part.e multipl el €iiI pote.ze ale G~feritl 10 r e~ruscol,ogi. cons id,e:r~m ca e'ste cazul doar a 0 mal prezenta pEl oeal a, sayantu~l:I'i rus,' A.G,. Il(lfi§i,~n. in ~r. 12 diin 1915 811 revistei "Tennica tinereiulur, care a par~ ~a, MOSCQv8J" ac~sta (:l'Ubl ~ca un al1iool Tn OOf,e sus~inea ceroote ril E) lui B.arlis Perrh:.w privJndl aesciiFm!'Jea vdeogn:l1meior de pe Uibli~a r-otlunda de 103 Tart:aria ~i data rea, ei in millemiul V~,e-_n., ded cu1.001{;J ar1l~ i~a~ntea te'leii similare diin Sumer. Il.a pagl• 57, ell publ~ca 0 ha,rta i~ carn prezent~ mfl~Qarille unm po~U!~atii •. incepalilld cu mUeniul V ji J~" fl .• in spa" u I carpalo-duf1 a,reallJ~PQnth;:,,",c~uo;;l)zia!1l~:mkroa:lliatic~~g i [,)tean (vcezi harta de lac pag, 55)" Pwintre .lu::::este pOpljlat"~, 6e evidle~~,aza §:i etflus()ii~ pe care ii figlU",eazii ca. p[~eciilnd de la ImilenilJlll V.;,V~ b.!'i!., din zOli"la cup.rinsa ir1litre Ti$a~, P rlI.lt, IOI!J.I naJ'e'! M iii re'iiI. I'oni!l;;,;§, in cara€!ste, iilnc:lus al~ ju mata;tea ,die, e'st a Jug os I.avie i (i nc::1 LIISirV Vi neea) ,.fii r~aiT'i a Iii re!QI~u nea MlUIlfll:11 0 r

70

AplUseni'. EI vhlle, iastll'e~, sa 'confliwme V'enilr@'a ,etruscHor dinspre lriisarit Slpr,e IMare~Adri.ati ca dar ex~i rnzam:!llpat1ri a lor de 0 ri 9 lne, nu ~n Asia M1~caj eillin lalproape il1ltregul te rij~ori IJJ a I [hlCi€li burebistalil8, S~ r pare-a, I a pnma vede re, dli A, G, Kifi§>illJ vu IilS aprospe Thn rotal,a contrad ictie GU eaea GB rI,e-au corn lJ n i:cat O!mticii". precum ~ij cu reZ!ultatel E"l oem)Malli lor 81 ~ u meresl etrusrologi, Dar, [11 eels ce vern expune, s-ar pulea ca acest cercE"ltiitor sa a1ba, totu~i, drep:tat:e.,

S cui ptu rile. fresceJe ji pictutrl Ie ,etrus.oe marohea2a \fad ite ea ractere m,edi~raaeene .. Apat.hlsa, ,i !!JRe[leeletrll,ent:e' eEl se ifD,ta'lne.s'c :i~ in tra:dlitiiIDe irHJastlf~~ fclcslrea lingul'ilor de lernn au eoada sculptata, moca pi:ctarii oualelor, obiceiul tm &l~etirill paru~uii 'Iafemel sub forma de a~a-zlsleie eozi, etc. Pe aceeasll i n le, se il'rl! sene §Oi uti I iza rea ~hytoll LJ~ui ca la daci. etc.

Origii nea, II i mb i i etru SiC e

In ceea ce p.rlve!}te ll mba etrusca, probH?;ma este I a fel d ill COI)~rolJern.ata, (;;3 :;;1 origl~r:Jea peporul ui etrusc. RE"lzo~varea ei esta G!J aJ~a!t mel dificila eu c~~ ex'ista putiJl e texl!e serlse in aceasti!i lim biii ~ l, ceea cs ingl1euneaza, un aceea ~I m asura descifrarea eelor deseo per~re I. nUl exisla nici texte biliingve,

Limba ,etn.llsca are Ulilelle a.f1ini~a.ti ~i analogiil cUllliimb~le greac3f I,at'ilna, eb raj ca !§Ii CUI a'pma"pe ~Clat~ Iii mlbi le din baZiin u~ MedUera nal, pe car-eG; De III s Ie eon sid er~sim pi e col ncl d enta. Nu puts mf de aeon:! cu acaasta concluzie, deoarecs, (;~ijar diu:;a etrusca este 0 limba tCdal diferita de ace~ea C!J care ere a"~lI,,!mli~e afilrli utati ~u a nalogil, acestea treb uie 9Onsid€ lillie C;EI el E"l.mente de cordad, rEfl,zultat el unel perioade de oonvie'tuire. Ifaptul este ID:f:u1e Impar~ ta ~t. deoa~ece paate C{);rItri bui 103 detemminarE"la spat~u III ig eografic lin care ~u lraiit e~l'Uscii d e.-a lung ul tlmpull~ i, re;spediv ~il;[l pE)rip~ull.l! 1 lor pan~ ltil sta.bi Ji,rea clef] rl~ttlva iril Etrtlrila, pre-cum ~~a elem®lIlh.J lu i um an pe c.are I-au gasit a calo la ven~rea ~or.

G, Denis mal oonsidere ca aClvea it faptul Vrwatalrii scrisului de la te niden i ~i €Idopt~rea unui alfabet greG, arlhaic, dupe IrenLlntarea 181 altul mal vechi.

as'emaJilalor cu cel IkHan, '

Esl,e pos~b~~ ca limbe" etrusca sa fiEW limba orig~n;ala, far,a inrudiril cu iimbile eu ropene CUrllo~!(iute, Exist~, irl5a, (I serie de lellremeCOm'lUlle' cua~ban eza ~~ romaha,. putine la IlUmaf, datfiind f,aptul ca nu Clmoa~~em aLii deeat unf?nd 10300 redus d~r:J :I,eXi()Ll~ etrusc" oeea eEl impiedicili obti~erea unei vedlen de :arlSam b I LJ ~supra oontamel,or eUu sci lor CIJ d ife ri,te~e po pmue GuC;[I ~ aU COl1iy le~uit La nivelul ct.mo9tin~elor OSict!Ja~e, pllIte-m da lmele exempl:e des~u~ de e!ocvente: -

II

I

7"11

lame

Limba a Iban eza

Li mba roman a

ana ape aU

cal carath carus ce'~a cup~ eparu evnu ip hister leu

lur

ma~u

nata, ngadhnuer ~vi ctcsios" nuk

nuna ranern se'tra

sili !:erg t:ergitio' tisa 9lruna 'Elu vlnus

ama ane hap at

cal gardh gaw

• ep,iilF venEi ip

IYfie madh nata nga,dhnloj ';01 euceri" nul,(

rlii!l1e r;~ne sedl§r

sjeU treg tergjs'ti disa

du

viclono$

nu (v,$umer, nu) rna ma; v. rru na "a lovi": v. a riimi

Old ' UI

eerna ; v. veehea pers, satri '''taballra

conducalor". ct. ~i Arlakialhra:- - -,

~" ~:atra Pin~ii I' ~t in Tal"8 Lapu~ului" In Cllnstea lui Plrltea Viteazul

n,9 prodiJo~~, v. a sili

larg>ltarg; v. irargolVi~'te

targo,!/Iet

pu~in; v. lisa :~~ tisage~~ ~suverani'!a~e"'; v. '!ton,.a trona doi

mama (v. si sumer, ama) cana

hap!

tata

cal

ga,rd

!;;lIe u ra; v. ca r ~care g'a,u reste"

ceta r ~b~cil" •

cupa

~ . . ....

~upeno! ; v .. anlropo, E,paru'

Vin

"a da": v. topo lip (M.. Apuseni) "j'oC:"; v. Ister

leu

"gr,esie""

matahala. at .. n ec. noapts

..

ln~fara le~icului comun, nu sunt de' neg I fjat niei elemen~ele de onomastica pJ'lecum. AITAS - zeu (v Aete,) AJN· A·1l11 (. Ii • .' ,. . . •

ATINA. 'v. O:ltina .. ' •..... c ••••••.• , ••. U~,~._Mllanna ~,II Nama). ~PLU (v, Apulonl,

( G' ( .... ), ~ARII~A_ (v. M~nna), C~SIINIA (v" Cesnanu) CLUS~UM ;._ aslrurillClus- cartlerul Mana91ur-Cluj),CRiSU - ora!l' in CLUSIIUM v, Cri u _ ,,~C~A (\I. Cr,asn~),CUC,UMA (v. Cucuta. Cucuze~I).IEPA.RU {v. Ea~ .• ~"

I una (v. La,la} M!A!R~S - 'Marte" r· M' ." - M . ... pa ). LAtA,

(\I' Per,i. ~ PERN· ... ' ... ' -, ,.'_·,~v. ~am>:> . ani, Malils.ius:> Murle~), PERI9

.. !iir. ' .. A (v. parma), lANASA {v. Tana,sie), TARCHON (v~Tarhon).

• 72

vin

TARCH~. TARCHIU (v, Tarachiu),. THA'NIA (V. Tanla], T'I.NA {v. Tina). T~TI (v. Tro), TUDER (v" toad'ef, Tudor}, TUTNA. (v. Pu~na)" VARNA (v. 'lJema), VELICB (v. Velicu). VULCAN-zeul foclJlui (\t. Vu'lcan, VU!C8Jlila), VETI (\t. Veti:}eanu). La aces-tea, mal putem adallga ~i toponime cu sufixu! -OE: BEGOE, VEGOE etc., ,oores.punzator to,po,nimelor rom~ne Beroe. Geroe, Me.rQB, Sinoe =iii antroponimelor Goe. Neagoe, Sino8 -rno, - Stroe etc., preeurn ~i daboe~ popuLali.e dacie3 de 181 sud de Mare;;l Cas,plid. Interesant este ~i nume'le .or',a~.u'lui etrusc ARII'MINIUM, care' conduce ta Ipop'l.datia tl'aca a armminil,DII'.

in ea prive§ite ;alfabelulfol osilt de etll'iusCi, ,ei poate fi e§alOr'lat P e trei etape': arhai~ (sec V'll _ V t.e.n.), rn.odern (sec. V le.n) ~1 reoent (sec. ~V - 'I t.e.n.),

~n afa.ra cert,elof dov,eD ale r:aportu'ri1or dintre scrierEl,a etroscii!j~ ceh!! din IQri:entu:1 A,prophli, care confirma ,0 parte din itineraru'l urmst de etruscil de' JEll plecarea lor din Mun'liii ApllJSEWli spre ltalla, rna. Iputem semna'ia §i Elixi sts nlil tut1Uror 'grafe m eh:I!r' di III alfabetu. eb'usc3rhai,c tn i nscri,plUie ,i picluri'le, .s'cle!li,asUce, scrteri le biserlce'~U din 1a ra no astra.

Ra.porli:l.lliri le dilrecte dintre scriiE!'rea etrll!s ci §~ eea a geto-daci rDr dln pe rioada w:abitBI1H dintre aeests do ua pope are - sure ri n i !e oonfirma {$i} Simon de lKez,'eU1a sa ,ITGest,a HUrJg,aro.l'IJm~ (1282 - 1290): t'Se-cu# a~ tniiHn rn un fl eli' vtahU~ de 1,1i care' 'IIIahisle spune ca' aU' 'ro,tosit alfabe1uJf'.

Prin urmare, I a acea da,'ta, aHtohto nii av,eaLU ~n fo'ioseau un alfabet pro priu, pa C8Jlie l-au preluat se·cu:~L Care era acest alfabet? in cornunicarea sa, facuta 1101 Academia 'Romlma in 1905, intitulata uAffabetul secuiesc:;i sJove{e chi:rilice", loan IPUlilcariu prezenta alfabete secUlie!l'tl, la care' adauga §oi. pe eel reprodos de !;ltefan La_kalos" pr'Ei)cuffiiii unele inscriptii, ell aJfabet sacuiesc. De O3ISlemenea, mal ipl'lezenta un tat)i!~' cu ~Legatuf#e a~fabeWlui secuiesc~.

Comp,amreaalfabetelar s€cuie~tu cu ce!e atrusce ne conduce-Ie unnstoa-

re1e CDnc~Ur·zl1:

~ 32 de glrareme sunt comune dar eu \I"a~ori fOl'1etice diferite:

}> 2 grafeme sunt ide r1ti~e', avand to'~deauna aceeasi valQare fonetica:

;0. 22 de graf,eme 'etnJlsce se mgasesc tn alfabetul s€cuiese al lul ~tefan

Lakatos, publicat de acesta la 1.702.;

)- 3 grafeme din alfabelul secuiesc ai, lui ~;aefun Lakatos lac parte ~i din

diverse alfubeie arhalee din spa\iul C;;Irp8io-ba:lcanivmedlteraneean ~i, micro-

asiatlc;

'», 14 58;mn9 gr:afice slJnt comur;1eaJfabetelor secuie§oti ,i rabojul,ui pluta~Uor

de pe B ~stri~a.

Dar el ementul surprinzator rrl ronst~tuie oitil'lsa unor gr:a'fe me din ;!;dfabetul

13

secu~esc al lUi Stm~!i'I La~ato\S ~i eel din tabelul IV, a1 lui loan P~~cariu. lin aoela~i st~1 foIO$~t'friI a~fabet~1 etrusc de 18 Caere (lta~ia)L.

lE:5ie eert cas,eouii, a~unci cand 03I!.JI oohabiil'at. cu b~ackilmmamii in Muntn Apuseni ~i ;!l,LII P reluat de I fll aca~Ufll a 1mb etu I, nu put.eau fI infl,u ent;!l~ i de a~ta scriere d eeal cea auwhtonil Dovezil e prez!:lnmte d!emarl!s:~eazi\ s~rave¢hlimea glFa,femeIQ'~folosile de seoul, marna majoritate din ele ~emi;lifiind L..Jtiliz:~tal~ml spatiu I mediteritl fleea,lI1l~irl p artoada acel e i CiO hab ~!.arU_ Plnn utirlflare., a,ce'sfe ~glfa~ fe me IIlU tse p'UI~eau pastra in M Ultli~i~ A;PIJl~H~n 1 Cle cil C,1.H,;) pute:mica rn D§te 1111 rEI a trecutu lu i il1lea din, pe'fi]o ada call1d e:h'LIIIs c Ii Ilocu lau§: i e~ in ;)!!:Iest s pa,i 1II. Ci~ilrea din aJtabetul de la Ca,e:N~l {actu:alul CeliVetelr~} 1ln,tire~t9 mai mull aceasta p,wim.a 00 neluzle, sWul eifiind unit, cu folosi IiIta nurnai ita Cael'le ~ i I a a Ifabelu I seculasc, Un®~e diferenl,e de dUre 11n~re eele dQlUa alfabete se dlatoreazt:i timpulu~ e:<tw,e m de Tndel!J ngat care a neeul~ d!e 1031 perioa da cand ele S8 fulbseau num a i: in M !Jn~ii Apus{iin~ ~il plli1l3 I a. am IJ~ noD, cl.inci seaui~ m ai 'fa lose;!l,u d~i ma etrusdL A(ies~: tmprum ut n-a ~ul~t op era dupe desooperkea alfab etu I ~ i de I a Ca eire, deearece aceasta afost publi.cata de pr{lf, l.apslus de abita tn anuI18~36-

0< inl.:ainrea conc[uzl iJor de SUs consli!l. ~i in co l1.serv3I'e'ali t1umelu i ceta,lH·, stillit e~ruJs,ce >CIllJS IU M tn n u mele 'CAS,lRUM CllU $, castru s,ituat'h1I ea rtJ e rUlI IMana,tur d~n IC~UIj·Na.poca, ataslat docum€l1lar psntru prima data, in an I!.! I 1199.

Romanii rtu au pa.stwat aoeasUi seriere, deoarece - a~a cum constataJ roarle mul~i cercetillto ri mediev,ali ~i mcderni - el avesu obieeiu I sa eresteze Utem pe bete, ceea c;e !'IU a permis c{mS'ElWa'f:ea lor,

Pllin umrtar,e, aU~Dl1kmiii no§tn alii fo~os i~ 5Ctl SiUru 'ce I pu,in dffin 4 .. 00 O:Le.II'I., ad lcal ~n ailnte de III leea 118 iii etnJls'c il~cr din Mu "IIiAp us,ern~, un de ~i-au lasat amprenI~ de neuitaJt pe e8J€I s'ecuii au preluat-e de I a aeel pcper n~ m it b~ack. ramas [PEl! lee la deplas area rudelersa I'e, mel mu~t sa u ma~ puti n a pr'Opiate. o rlcu m, menti nerea prin ireditie ;;;:I, ;;llifabetu11 ul etrusc mal con stituie !i'i 10 cel'ita dova,d;l a ccmti I1IIiJ iti~im de Ilocu~re neiililfrerUiptii a it UiliDl1t!tHiliil'ow, di rn pewl'D;:uJa etF~ s'ca (tm i'leml i Ulil ~V i.e.n.) Ii I p'an a azii.

in ce p rive~~e palria de ba~tin a a etl'lusdror, 111 u tl'leblilie om is fa ptul ,oa iEltrurma p.rop,riu..zisase' nlllme'iiI Tuscia. D,al!" Thyscwa l(ci~it1iY:Sl@ii1!!)' era 11IL1~'r",~lle strav!1!,clili al lis.e,i, ncinacl!,I Munl~i AIP,!"!senii, de' ~mdeaul Jllecat etruse:iil, oees ce ne oonliwma indybitabU ca TU5lci:a i,t:alia~a ,8 consetl{at num!ele-orfgi!llar al pabiei et!'llscirgr~ Ch i aw mILl m e le actu a I a~ Tlsei, consernnat documenta rjn secolllil 0311 X~-Iea, alah.JrQ die Thyseia, e:s~e de, otiigrnne ,etlrlillSl,c:ilIJ em [nsemninGi "pu,ln", po,s~b i I niUme, dat a cestu il mUi ilfll rompa,mtie cufluviu I [) unarea.

AIIi~roponime~e im::i:za~e pe per,el~i gro~ei ~Fundurpe~.teni~ ,~in Mun~i'i BLllzaului (mgl~lme muntoasa numite ~i alii de local'niC'iil ~rara U.l8fJ'eli'j se refisma ladecedati. Se rema fCe aieii un obiee i etrusc. caci $i etrusdii fo losea u serierea In aoola~~ seep, De§ii aveau 0 seriere prop,rille, iin ce,!ilI1lI<IIi mafle parte. (;,opiata de IfOI'lli!ill1i in fiDlfll1l3 l1Iiumita. a'li in mod cure'lI'It~"ii!iil~abet latin", ,elU fflllliite

75

Capitolu I ",

16'1 t 1162, 1164), PilinhJs ~el B~tran ("Natura/is Mstoria", 1111,21: IV, 11111}: A,ppianus (~Hispania", 8), Oresles rHls.foriarum adversUis Ifberi septem", VI. 8, .22)0 etc. Nu est@ Ilipsii~ doe ~rIIteres c~ actua I ul eras Cambri:OIge din Anglia sa n umea ira Evul Mediu Cantab rl gia.

Tnw""G iF!5!crip~ie de la Tapusko (Pannonia Supe:rioara), care scum se afJa trl A_gr<'lmer MU$!eum, se mentione:aza 0 zei,a ~umita CafJtabrla sacr(um) eustod(es) ,elusdem.

in luera rea sa intitllli ata ~Uteds e~ tingua Get'arum stve Gothorum" (Lug dunum IBatavorum, 1597). Vulcani lJS IE! rug:ens~us (Bona \,I,e ntur:a) m entia neaz;a !JIll scurt ~e.xic ea wntabmic, care se rega..s,e~te 9'i azi tn limba basca" ceea ce conti rma i dentIDti3!~ea d intr:e cantabwi i i bas,ci. Apoij, mu~~U sutLH:I~i in Pen i ns LIla Iberi ca I' de-a I u ngul ~armu~ui golifull.!i 18y.scaia, cao p rei ~ ngire a Piri neil:m, ·~e' [llUmesG ~i azi Muntii CantabrdQi sau Corniliera Cantabric-a, fllnd sulLJa,i In Taira 6ascilor.

IBas c II dim S pa.l1lia; pastr-eaz3. T:nea trad i~i a con,{iorm calr.eiae i au 'lien it de la IDutilarea deJes.

P,e baza uno r stU'c:m ~:ncipfle:ntEli. 1inlarticol ul "D:aU' \d~nnent .res Basques?", publ1ica,t tn lfevista basca HArZE GARBIA - nV~nt cura'!" (H,endaye ~ l!Franta, ~ii Sa n Seba.stian - Span i a! 19811 )., ~11~Uam ca lim ba rom ana iii lim ba Iba:sd. a !.!I 27'0 ei~i m oane I(lOll!une d~!'i! PII,! "elf de vede!fe fo:netlic §~ sema!1!ti.c (siit~a1~ie val a D~hi ~i a!Wl. ,C3lfie ciondluc I a. e ilfica 2.500 delFtiV3.t:eiifl Ii IITI ba r,oman iii I dar pentru care dictionarel,e ncastrs etimologioe OiI'er~ etim,ologl~i ~ ecunoscute sau din I~mba Ulnar popoare migraie pe tsritol'liul f1()ste~ lDadL.lld!enitlta.lllexica.lie tn ~OIi:H)I1I~mlia tini lI'I'oastr,e sa rene eMi in S.195 to pOIiI~l1I'IIe, OlrCHlIlme ,i hmdw,o.nim:e' .• Putem cila: Deva, cap~talla jud€tului Hunedoera !l)i n umEi}le unor ceta~idadce din :stanga dlJnarii (Aiadl e'\I'8I, 1 tadeva, M UI rf:deva, Sce:deva, Zh::ideva, Zisn udeva, ete.) ~i cirri dl1eapta DUril81rii (Puipu:deva,8zi P~Qdiv tit;! Bulgs.liia) etc. Acee'3§i iJ)ev:Ol! '0 I!regasiim caJ IIQcalitate Ihgla San-6,ebas·tEan (Spania), ii!r! '[ara Bas'cno r.aJu)i ea v.alle 11I1l~lFit~ma 1131 27 Ik:mes:f de· San 5e basti an,. ifl uv~u in S par!l~aj rlu § I valle tn IBrltan~a r,omana (azi r~LJI !J·se ~Il valea Ch6s~9r) etc, in tara noas:tra, €::xils:ta !lli lo,calita~j num~~e Bas,e,ovj• Bas1ciovehlj. BaSCO¥isluJ Ba!j!(lo'v, Va§,IC3JUI,eto., care ne arnintese de basci, ca ~i ouv~J~tJUI basd, eu r8h~!r~re 161 bereta purtaUi. speoifi Q, de basel,

Con;viie<'l1!~rea baseller clilsuamoimi nO:§itri mal (i1ist'e ill1lstlr,ata~ii plin com un itatea lexicOJ Ui b:<l!S l:l'O"S~ m erianQ~mmani, 'olYiatestarii d@O!.!ll1'le!1!tare d 1111 lim ba su me rmana, vorb~tori i aoesteia"fiind ple()aj~i de 181 nlrta ria~pe~ M LH6~ "inl m~!eniu1 V leo n .. Ca exemple. putarn cita:

17

I mama. tata OgOf abls

amar; v. ~i Amara- ora~ ajia

bar _J

glagicilJ

Gar'ai (a)

~ra

chin

mami

pa

u:d

za h,ni s,i (a se] , tu

~il'1lca - localitalea atinsa, de lin rau

~ limba basea

lama

ama ala ugunl ab,sl:I marru sa buur I'1IIUg~gl kal!Ta eIF€n:ih kin mtilimi be

lU sahar ,Z.U

I shlka - antrop ol1li rn

I

I aiia agor abi amana a.ntza bur begiko ekari herrl

I is~dln Imam~

Ipa

ur

I zati,ar I zu

I sinka, 1'lovitulra"

eu ropei , Aile trradl~ii romane' num€'SC p e ~O cl,d~orn Uxameu 3rgel i ~~ ambi,roda,ci, printrecare s~a gasit un magistru Larum (v, a-rom, Lar), precum ~~ cet~,~eni ca:

Arraedo (\1'. base arrai :;i, arr:ado),. A110 (v.basc afta) , CrasHnQ (v_ 'base krasbl), UfciCO (v- base Offlll Ttl Hispalfllia TarraOC!llenS,8i a ex~stat~io pu~en'l.i.ca cetate

za,cUTltho (v. base z,aku ~i ,zakutIllJ"O).

Com Ulnitatea ,etlll ica bas c,a-r'O'm ana rrnlaii'e;i!:~d a ~J in p ortull p op,u~ar:

op'inc~ CUI nQjru~eJ clIIsaluri Ip,orpula'l1e. D:e!lls,emenea:. tn m,cdelul"caselor 1ara- ne!§'U d~n za.na subcarp:Elitica, :scu1ptlJJri ~i cante(;(!l po,pul,are (\I, ~S~'-.mi ca'.nti

cobzar ,Mtran",foarl.ie apropiat dEl! melodme basce ,Ii n zona Soule J.

Am aUz.l1de he mlat!o~o,g i ce'efe e,tuate de prof. $oUichardi asu pr.a b ascll.or

pri", a.rlIru~ '50 ,au, demonstffat ci anllJ mUe caracteri st~c~ se 'fie g,~se5 etn

Europa, OenltnJa,.

Ilntrreba;riie car,€ se ma~ pun slIJnt: daca stre mo~ii bascilm 8 Ll ~ocuitVn anti-

chlale tl1 spa~iul ea ijlato~b alcan lc, deo€ ~ij clInd l-au p.a,ras~t

La TnceputlJl epccll bTCHilZU~U~ (!irfir~i;~ul, mUen~l!Ill'Uli run ~.e.n.), s-a prodlu~

m area m igllfa~ie a alrlidto'r dii,1iI lfIordu~ Ii)U.fllarili spre G're,cia de azii. Bronzul era re'a~lz:at d~n co.mbinare03, ara mei eu cositorul" fo~osind drrbr.me!e pentru lopireiC! aC9st.or metale, Toam aceste 'e!em€::l'It.9 seg:asElS(i~i, azl tn z,o,na, Olt.eni,e~, A;;a sa expl ic~. e'xi~stenla :m ultc.r 'ouvi nbll rtHl'liaJlle §iU hill H emeres ~~il"'l litm ba a,heiantt ~nvaz.1a ahelana a awtslJcces, deoerece popul a,ia pe~a$9 a dllTll SUQIJII. D Ln1ar~i foiosea, numa ~ arme oonfEl'o\1.oml;~e dLr! arama. care emu mai slabe

deca.t ce~e lu crate di Ii1I bronz-

e a:toriti ff1Iignl~iei, aheis !"Ie', '0 pa!1e di n pel asg~~ mai a~QS ~o l1I!~iflon~e'li'In"

,aUI ~c,st c,bng;iili~i a'1,i p:~ras i ~o'c~ rUe !'iIa,t<li~e, a§SI cuen, ~n rnil,e'l1lii,l!lI~ IIi .e .• FI., ~n;vazia dOfiielflUo r ,eu arme de fie,r, tot dl n lfIo,rd til DunafiUj• , .. au ob~i gat p,e a'heii ,CIUilrime de bra rlI'Z sa emi,greze in As,i a NUd, da.fild f'la:§'t~mll' I a 1(:a.~o~U:1 ttc:ialfl (1,2.12 .. 1.27'0 te .. Ii1). .At:UI1lC~ a.u 'P1.ec:a~ :§oi carie nUJ 'Dd~ta ()'U 'ionmion~e niJ, d.e unde ,esie p@ls'bUsase-~r.3g,i:li numerue de eUG,kara rlimba basdiii"). M~gm-:afia pe'~a.s'gUDr s-a prod us in doua, d~reC\H; s.pf9 ve,stJ iIn I,belria ,~ spre ,85 t, ID, ~v~flla. avam:! tn veda lie ca ei ,era.u ~1 fioal1e buni navig,alari, Nu. aste axel us Gal Tnsu,~il nume~e, Ib erla ~~ Ivir~asa fie de orlgine pe!asga. deoa rec€· bacui 1bi I !iii d:e'riVai~ele ~u~ se n~fe'~a la ve:rbul a miElr'ge, ace~ai<i sens ava.lilldui-l ~ieb~~ sau de ta @bri, ,I' ploaier , 'I sxe mfoane apwph:;lt de, ih .. livi,ui E8'ROtIB ERU S, .

Orlcum i se (;ons:l.ati\ CUI clarltate Elxtindeirea 5pa,iUl~u i ~O,ttl1t de, vechU

I ocu~tQflai s pa1!iul u~ ea rpatlll-d,liIn~l\ealn sp re ye·s~U~ Euro pel, Ail-a se explic~ ~.'~ fo!osir'ea ~ui 'BA, ea intaritow. P olZltiv :;;1 n€g~div, numai 1m Umb:a daiCO-rom~rtIa

~~ basca,

79

CalPitolul VIII

T,RACII - IME,NSUL liARBO'RE~" CIJ 20D' DE HRAMURI"

Troiia .. ce,tatea bimil'enall'i

, ... ?ei ca~~ ~r C~l1tin~a sa 'Vietuiasca pa loclJrile de ba~til1la se vor numi t,~rak~ ('trait I}', ~a,~ ~~Ia lot d~' 'rasp,iiilrnUre va ram€:ine, in Vl1tregime'. teritoriui dmtre~~'na ~Ull1arl'!" Mall'~a Baltica" Marea, Egee, Ma,rea.INeagr,1j §i o'orduJ ~ce;ste 1,21 .avand ea Dsatur,a D u nal'ea :;;i M'untii Carpati: Inoen::ii:kile u nora de a-l trece in r~'I1'~ul pO'Poar_~Jor d~8pa~ule~ penhu a jusUficaan umile sil!.ra~i~ poHt!ice ~,e ,~!Sll!pnre _~~~cotrop~re ~ sP~tlulul la_CLl.it de el sunt, as1tfe~, ,definiti'v e~uate. In.va~a~1 oa S~hr,adi'rj P,e,alle, Myres, Chl.de" Camoy 'etc. contribuie azi din phn la rests b,1 I I rea, acester adev,aruri istorrc:,e,.

. N!U'~JieblJi9 sa, o~tte~ nicifaptul (tratat anterior) ca nUm,ele do arfel1i dat e'~r,~peIl1110'reste,o g'rava e'foalre, deoa,reoe Arya a fost. fn antfchitate 0 foarte ~~~~zo~a,din Ilor,oullr,anuluide azi. Arya s-a l1umit, maitfirziu Eria, iar"oouJitoriil s8l,eu:anl' (nu~e pe ca,~ iii int~lrn.i.m ~i1n ~L1cr,ikife lui Glig'ore TocilescLU)" dupa care numele lor s-a exl:nrns" asupra illikegtillui feritoriiu al Perslel, sub fotIna Iran

80

~i inlnieni. Coo mal buna dovada 0 oonsti~uie limb a i~anili.ana. cara are d:oar cateva cuvinte comune C'U limba ro:mana ~I cslelalte limb~ europene, CUVlllte p roven:it:e din contactele popoa relor,

in aceeasi peri'o,.ada, intre 3,.800 §i 2.500 i.e'.'n." traell-dardan] VQr puna, b,az.eEe TIiD~ei I, care alvea sa devina, astfel. una dintre Dele mal putsrnice afirmari tracice, Ii rnpetuo asa sa dazvo ltare econom~ca atrSlg,Cmd. c~ Umpul. invidia ~ cupi'clitatea concurentllcr ahel, lEa ;:I; fost rei'Fi:!i,euta d~ mai mults 'Qri, uNtima refacere Hind Troia a. Vlli-a, Ir,especti,v Troia ho,m,eri,car, opera a rege:lui d;~lrdan Tros.!lIl'

ILa. incelPutu'l mileniulu~ II b.n,a; , ~r,acii ahe] :se vor sfablli in Grecia, 1:n t!im p 'ce alite ram Ulr~ tll",a'cic,e -ilati 1iI~" uti1lb rl, troie ni~ dard iilIni ~ i a lte tr'iburi cunoscute s,ub nUl11le,~e de "StaUce" - vor mi,grn p.ilila in vest!!.!1 nOlliel" la g,ranila Gil.! ce~1~i. at earor 'Iiimba avea apropi~ris~m~ifil~a~i,ve, ~u li~bi.~e ital lee, Vasil19 I?~wan vsda astfe'l asemanarea dlnitre II mb!le I,rallce !ii! eaa traca. e-xplicand-o Iprintr-o lrastitura de condei: replda "rernanizare" a traco-dacilorl EIQmite, 111S8. CB 'limba WaUna iW rom.ih~a au mal ImuUe cuvinte eo'ml!Jne (inrud its,) de ciU I atin it 'e u ital ian a. 0 r, dadl am vorbit de ro rnanilZare, a r ~fi tfebuit ca, ~n fondul penrornsnic, 'I i mba ita liana sa dEI~ina ~ooul fnJ.nta~. Re'zLllta, eVlident, ca radaCiinile comune al'I;! unor cuvinte dlil"llimba lati,li'Ia 9i cea romQna nu provln din rorrtanizare, oi din 5ubstratull cOl'1llun al ce~of doua Ilil'1llbf, antenor 'conta,ctllJ I UI~ di nllfe 1106·-275 ,e.n '.' S ub5ltra't a rlhaic protol ati.n. Aoo,aste er trebul sa coliIs~ituie' el,emellitul esential ln deterrnlnarea oriqinll ester doua, popoere ~i I,imbi. Numai lUI astfel de substret arhaic expliica de ce fondlJl comun I atl no-rom~n e rnsl bogat dec~U ce~ latino~itarian, ae:jiQ rom anii au staptmit ltalia circa 748 an'i, (272 le.Ii1.- pana 1131 deslramar,ea conf,ederatie~ samnite - 47'6 e .. n.-caderea Ilmperil.llui.IRomande Apus). iarDacia 165ani (106-271 e.n.)!". Apoi, 'Malta <I, stat sub slap,anilf,ea romana C'I,! 4 sec,o~e lniliFite de ,ouGerirea D'a'ci,e i dar nua fo st rom8I11izata ...

intr~ a doua eta.pa. in pe,rioada, sec. XII-XI i.e-.n." ver migrain G:recila do'rieni'i, iar in Ilta'lia t,riburi de traco-ililri (m8ssalp,i, dardanil, \fenaU, apuU, ealabrl etc.), stabl'lk:e in syd ul §ii ilstul ~t1il111ei, asa Cl.J m ne relateaza Hewdotocs.,.

Preza ntatracilor in Ita:Ji;a, de vest a fooSt oonfirillaita de catre sp edali§iti ~a r h~gitura dintre' tracn-dael, traco-ahe.il p,leca'Ji din Ol,tenia§ii traco-doorieni,j p leca.ti ~,I ei din aCEuila§i i zona €Isle m a rturjs.itii §i azi de GO iIi un ltate unor cll.lV'inte di 1"1 f'Dl"ldu I de baza, "I 0 IiIO masUca, CUlm sJ[J nt: by rsa "piel €~ in e lena ,arhaic~" "piele cu parIJllulfIg de oi", barsana ~oHie CUI pa'FuIIUlng~, iar ln limbe rom;ima bill'.sa. ra,LUI Bars'Ed" comunitatea care a scapat tuturor dic\ionarelor noasira, concepl.JitlEl pa baza teolrlei, innu;en~elor straine, lin care bat-!lio\1i derilvii dirl alban~zul \forz,12S,; zugolil"jug", spart "spart", ~h'Yfl1bra ~dmbru", valle 'vale",

81

gYlrO!$ ~(im plre)9 i ur", Uno" ~~If' ,. vovo "dava", bares "'greu~ (v, bar,CIoG "clocan gtett), pella "piela", Thees "DzautziiLt, 09lyges/Gigi, Gige~, TaWltaflos - Ti=irlariia, Tytanos ~ tal~ne, 'Gallatae - Gala~i, ForerneDs- VOffilia~, l?yodnaJ (cUit Pudna) - Putna. Cypm,s (citlt cuproa, ,deoarece era bogat in cUIPru)- eupru, etc,. e:~c,

Din fondu~ aceste I u nita~ls au mO~~8niri Itrngvistica arha i ce S-8JU pi\i$.wrat un e I,e €118m ente tn limba traci::i. IDe aid ~~firele care-i ~eaga p€:: trecl de lurn ea 91 en lea, E ste, d eel, unfe nd plr,eel!e I1Ik ,i P reteeu rn pe an IP ~ C a re s -aufo,rmalt ~~ traei i §i e~ef'!iili~ ~n umefo nd u~ pe lasg~ic .. 1M it!YII'Ue el e rru~ \]i consi dera u pe pe.lasgi ca 1fiind "diof' = divinii ~i ~'p:rimii toctdtDri aipa,mantuilJf". i~ am i nte!?te Home-res in '~mada~. ,~,j,s~ylo:s~n "RugtfltQt:lre.re" ~i ~ Cal 0 S I ntez~ - N, Densl.:Ii1ianu Win ~Dacia prei$f(JriGlf/ ... ~i ihta I ni rn a.pci tn I,ada, ea rp,a1i, I ta'l:ia, G allla m €I rid ion!!i~i! ~beria (Sp.arnia de ast~zi). ILi bi iii, lEg i pt, Siria§ i 1'h e,~ana, (~osta, Pelasgiotida). Ionia i~iavea r1Lnel,e de Is IC'Iil, Ipai_~ntelle eponsn el pe lasgilar, de U nde deriva ~i Mare'a IIcH1!~Ca ~i 1'iI'U 1M area IJon ~ca, c-um '9 re~il est!':! elm <3JZU acest n urne. Ion ~ i lonicil s-au Ipa~tra~!}i a.zl in Urn ba rom ana, i2i r Ion ~ii '10 a na se teg.asesc ~~ r a basei, loa lI'Ia friin,d ce I mai a preciat n iJlme I a b,as,et

Plesk! pelasgiil diin Balcani §i l?elitilJlsu~a Ba.lcanica, s-au 5,uIPriJ/pUS alileili plecati ,d~11I Oltenia in~epand CUI 3.11111.112.200 te.n .. Pe la 1.400 i..e.n., e,j ,ocUipa Kreta, pu n baze ~le ,chriliza!tiei myke rni:e flU~ ,~ C I'eeazas,clrielrea Ii na'ara. B. desdfirata d.e Venlrls ~i Chadwkh" In Illiptele eu troie'nil~ (1272 - 1270 le.n.), HomerQs Vi pre.zinia pe el e nij cu n u mete de iiiliheil, de5<ce~den~ ai lui Ahaia ~i I,olil. filii lui )(liJthotS ~i nepal1 ai IIJ~ Hellenes (de unde ~~ numela die eleni}, orug~nea i:c),r ,dlulillareani fiiiimja~esta.ta §~ de sapatull'ile' arfleDllog~ce,1!.' Ei v,ane'au C!J a.rme e bronz, prepal1at din a ram ill ~i ,oosntor eu aju toru I c~liibun elui eel sa gasea V~ J ud .. Go,rj la cca, 50 em d € I a su pralmta, sooli:.J!lui., P,sntrLII a ram iii ,8 se vedea ~j az~ Sa i:a de Ara ma, tot dh'll Olten i a,

Peste alilei S-aJ1I,I a.bitut dorienii., venit~ ell arme de ~ie'r~ot din 'O~tet"liia (v, Bala de IFi.er), c.;ue i-aU' i:mpins pe ahei iWl Asi<~ Mica, ceea 'Qea da:t na"~~e(\e I a rail!lbdu I tm~an.

i 111 ju ru I a I'!,u lulii 1.000 i.e .FI'J do,lie nmii alii lil LIS, b aze~e 0 ra.§'tI lu~ oS parila., Gflre Va oainuli panaWn s®C. IV, e,_n., ca,nd a fost distrus de gotP'~. Ei au adus lliIe·§te,§,uguI1l'ie:rului, deprlns tot la Dunarea de mljl,oc. ~~ a.u ~ost pr~vlli de ;ulI,~i cffi ,ca ,0 ode Sc.11I1 delre de' 0 iilmen~ ,ellJ 0' c Ivi liziii~ie inai ntata~ sUipan; iai metal urgi:e i fWe rul lilli, 8§!i:I CIU m ac h.ei:i ~uses.f3irn al1izan i~ bronl!ulu i § i l1"I,o§teni~oril 1II111ei culturi ,a~e carQ:r (,1!1"iginiise inUnd parna inan~13·0.IO!ll10 i.e,.n ..

in stil~1 sau plin de subtm~te" HIQme!fOS ne pre2.inrta legilllurwie ancestlr,a~e diili'!tiie achew~ ~o !1I~r ed~ § i do riie nii tprul':! simbol ul descendentei comune, 2! I u ii Aial DS, DOfOS ~i Xuthos COl f,ji ai lu il H eHenes"

Referit.or la n! ume·1 e de ~Sparta", el neaminte~te die "spatfr - razbojnid i t1Iascut~ din Gin~ii unui balaur ~~ tP~eca~1 sa cucereasoiineba_ "Sparti" es~eJ

82

de C~t ![.In clilvint de oriig in e traca.,illflsemn a I1d ,jrriispain~djW' ~i a.vind in limba

romflna, (;oresponaerlt pe"spart". CIJ sensul de ri:3lsp,andlt ~ ~

'US oo'borandri in adarllc;ul mlleniilor spa~iul u1 earpato-du fil~Jiean, re mar 'Gam Ul1Iiitatea Iin9v1s,ti!:laj• e:tni,c,a §i Cle civilni:ia,~e trad, ifllcepand eu mi'lelfliul, ,v

t.e.n., de C3 nd acest: spafi u it iirad iii!it cul.tu ra.. _ .'

Tn ~/"ad.a~; IHameros ]1 prezint~ pe re!gelle tlr,ac RhesSDS intr~un c,ar de

lupUi imrpodo'bit Tn ihtreg:~me 01.! piad de aur ~i .~e ~.rgint a'l~m.d a~~ ~~,n_alJr :s:~ralu:ciil'Or. m~nuna~ lucrate, o::lIl1me pe care' n umai zen 1e aveau, !ar ca~i Si~1 e ra~1 'nlSf afb' Cg l;fjJpada,~j ma~ furl ca vilntvr'. Rhe'sos apaM, a~t:fel,. ca ~el ~11U iboglat ,II mali stri~l!,I!::itor CO!"!diUlcat.(l,t de o~~i in contextul r,~!b~'lll.I!iuJtirclian.

. Tot I y~ l'1om~;HiOs iii da;hJf~m i,prmrma~ia c~ AU m iii I trac!I ~t'lali.! sa. ~ upte

calare ~ i .sa 1I1O~OlSeasci a;rcUlII ea aJfim a de Ilu p,ta , , . . ' .

Toallil aceastra straiucil18 des,crlsa de Homero!!> a fost P'B de~lm conf! ~maJtli de ce~e peste 2:00 desoop',ef~ri de d upa 1'945 in Dada, ca ~1 de ob~ectele de aur g'illlsH:e ill tumu n~ twaciti d ilf! Rom ania :~~ Bll'lgaria,

Homer '1 .... UmbEl, romani

Ham,er'os ii;'l'fost eel milli ma m poet g!lee (t~aG), care a t:i1lJ~t - probabi I - tntre S,elcollul XII :9il VmLe. ~. e;ste a~:toru II posibil a! poemelcr ~lJiada" ~il ~Odiseea~.

l[l in p u net de vealere n ~gvisU()" 0 psrele sal e,. SlJ nt fO(l!t~, ~ m po rt~P1 t~, deo\illl"ec€" ela con~in mu1t~ wvinte daOO-l"omane~tl~carora~~1 1,!Se _~tnbU!e cele maJ aberanteori,gij~i. latal c1ite~a_ e,~:mpl,;:aeT.~e~.,ag~\Sl a,gr~ "a~? "9 am", aratron ~aratJru~. i'U ~s(au)~, ll'DU5 bou ,brah~?fi' br~~, keros" 'Qea~~~, kita'fill'''cetera'' ,. #(in06 ~c~ine"', .k,op~o "a coaQ~~, kame oo~m~ J k0r.~e' cO~,rd~".' kt:alno "a conduce" (v. oral §oi Philtra Craiului). dfep~fJ'e _ dmp~ea ,duo dOl, far:makoll' '''mrmlec''. ~eliiO' "a ~e:ri". fr.en"ira na", '/rigos "frlg~. fo'~fll r",:bor:tos "cunte~: Ip'os ~iaptt'J ,~ego '''a lega", lu.ke ~a luci~, malJti~ _'''a mi!l~i", ~armafOS. ~marrmm¥f', men ~mie;re~, mikf'os ~rnic", meu' "al mel(,m~l~n:~~r". nQ~ "noi". o,c!o ~,opr, (I'nam'iIl "num,e~, 'orfanGs ~olian''. petl"€i' . Pla.tr.~r.pugffl~e ~pllrnn~, rolOS "rau~, sa.ts"sare~ ,seme "sem 1'1", se.9 ta :~~pte~', S~dOf ~a~a r slJdoare~,supe, supo ~lS:Llt)".super ~supra.~,s.ex "~as~ , taflNOS~. ta~uf,:ttt.,o "'a ~iner" treffl'o ~a tremll ua" ,tris "trl, ~rei" ,veno, "a vem~, zug_on JU g et~.-,

Ideli'!tmti!l~ea funatica ~i :sem,antic~ a ace-star cuvlnte romano-homenane ,es.te e~p:1 i~ab ilia p,riIlf1 orig i "e'a nOlrd~lUinare'iiln a, i~ at1e~ruo ~ (plec~ltil de aici, I a sfi'll1l1tul mTleniuiui m i.e.,Fit. spre GJieda de aZ1) §i maiia~o, a ~onelilnOlr~ care au roit. la. smr~~tU!l mileniul ul il ~ i. e, rl!. ~~ au pr{)vQcallraz;bo I ul h'?I~n" . .. ~

~aJta Gum, dilri'l iIiIOU, 6,meoiog,ia Ii rIlgvistlca ne 00 ndlLJI oe ~a ol1lg~nea ~uto~tDna a multor cuvili~e I~sate pe telritorilJi~ ~illI'rii noastre de cei care I'll e~alJ pams~t

Prlrnul iimperhiJi diin Eur~Asia

Tracc-makedenenll, autorll primIY,lui lmperlu diin E,uropa, au 'f\eprezentat ,I expresia peHtiea eea mat inalta a spa,iu'lui trade" on~a_nd priii AI exaliidroLl/AJexand ru M akedonos redutalbila dvi,liza~e rnaeedoneana denumit~ {~eJrm,istic,a", Ca maoedonenii au er,al! elenl 0 dovede;i:le at;!J,t llmba lor; total d if,erilii de cea el ena, coM ~i mead miterea lui Ah~xalil d rou M akedo nos la J:ocuril e oHmpice, ~ata I sa ufii nd rn acedo nean ,ia r mama ,e p i ret,a, d eGI tat tr8,ca .. Oas1calul 5 au afust tot un macedonean, anume Arlis;totel es din Stagira.-M aikedcmia, fiulmedicului pEirsonal1 al reqelul rnaeedonaan Amintas.

Ajuns r8'ga a'l ~alkedonie'i la 23 de ani. in lrIufiIlai 10 a,ni, Alexa!ildru a eraat eel mal mate, imperliua~ antichita,ii, bazet pe ccnceptatnarte a:rig~rla'le, care au pus bazele cMliza,iei rnacedonene/elenlstice,

Cancep'~iQ. lui Alex.andlru, potr:Mt c<lireia Europa era 'Bentrul Eumii, a 'fast preluaUi •. mal t.iirzmu, Integral de romanl, Dar, spre deosebire de Allexandlr,oU', c,lue iii re,slpe,e~at i!l1tru lohd cuUura ,il civiiliza,ia POP(N;!!lrEllor irnviinse, dedar:andlul-se urmas al regilar acestora, roman'ili au' distrus; '0 bUna pa rta a eiv illi~atiiiih)t eu Car.e au ven it in contact. mergand pa nil! aeolo inc~t Cae s ar a dat fa e ee I,e 1 m ai mari bi bli ate ci a. ,a ntichititiffi - cea din AJexan d ria-, E:gipt - de§,i promlsese :inte'9I1'itatea e,i in cazul capitularii armal1ell!i""r egip~ tsne . Romanllor le-au trebult mai bine de trei secole 'pentru a putea abacrbi .aceasta noua sintezii de cultl.Jtcl, datafiind rnarea diferenta dintre cultura macedone'ana ~i romana, prima fii'ind net sUlp~l'iQcar~ cele,j de a doua

Cu toate m.arne r,~aliLa~i aile epocii maeedcnene/etenlsnce, pe care unii 0 nurnesc chiar alexand,riana. este regretabil ca ambij,ia Ilui Alexarudru de a crea cel mai mare imperiu nu a avut ~i rez~ltate po.zitive pentf1J patria sa, IFIQcar,ea t:lnere,U macedonene $-i!! p,ierdut in n-enumaratele b.atilii IPl!Jrtate de~ I un glLl'l ce 10 r 10 iii ni de cexlP,an Ii i un,s sau a rimas 10111 d ile rU:e ,arlo Dcaci loti! 3'ce,§tia OIl" n fost f,ol DS IIi P entJI'lu cconst1rm,!i <lj pa§n i ca iii patriei ler, este marta pu~in probabil ca rom3nii.sa~§i fiI putillt ,extinde stap,aniire's 1,0.1'" brUitalai dine,olo de 'co'astele Moirii Adl"aUee. Ceea ee artreblli, insa, subliiniat in mod deos~bit e,ste 7n~elepdunea CI!.I care Alexali1dl'u a condus, popo"nel:e cucelliite dintr-o necesltate de aparare. irnlP,obiva Iper§iior ,expansioni,ti ,I care ,a dat na!jtere unei sinteze de ,cMllza,ii, chiar ;alunci dnd n'l!! tnai er,a In vial~i.. Umba m~oodornei1i!or, ,atllt die apr,op,iata de I imbedraco-dacil or, a da.t na §.tere dialectlJ'l u i ,ar,omilil, fl':ate bUill cu eel al de c{Holm~nilor,

84

Parintu renginor

,

Tracll au f,ost h'li •• ,am poilitei,U dar au eedat elenUor ~i remanllor vestitele 10fz,eitei,i ca: Zeus, ,Foebus-Apollo, Dionysos-Bacchos, Kybele=Kotys. Afrodita-Zeirenia, Hertules-Heraklles, Pan=Lykaios, Hermes,..Mercurius. Bendis~ Artemls, Ares-Mars, Helkate-Zerynti'1ia, Hiestia-Vesta. Hebe.

IDkl nys os..seb.at ios,-$abazios a fost tr,ansf'9rat defry'Qlieni in As ta Miica, ajUll"Igand Iia 'evrifI,i sub fo'rma $3,baoth. CullLiI am~leia,~ii Kybeh;!c a rest celebra.t I a trndj}-dorienislIb fo rma zei~ei Rhea, so~ia lui Krenos ~,t mama lui Ze us, cn3,-sout trur-o pestera de pe m untel €I Ida" m u nt.el e S aerual ~rygi e nllcr, de u nde ~i denurnlrea die If Mama Idaea" ~l"Muma P;jmfintuiuj",. Cultul ei a fest preluet de I'omani la 204 La.nsub numsle de, Magna !Mater/IMama Mlam ~i lDeum Idaea, fUnd constclerata eel z:eitate, na:~ional,a, I1U imporlata" dat fiind faptul ca. a fest adrusa de 'llro,ien'i. unanlrn reGUlloscu~i ca stramo~il ai poporului roman. La Roms, eultul Kybelei II olfioi;8U sacBn:iotii frygieni ~i, gallii.,t27

IDadi nu aLI pastrat d ec,M pe Za 1 moxis~Zil m i S:9oO'S81, po,elul zarii ~ i vieti i tara sffir§~'~ §:i rnodellul ~ui lisus Hristos in ceea ca pr1ve;ite r-einvierea dupa 3 a n i de m eel itatie su b pamant. zeu ram ass p e Gifi c I a getii ced d re p,i § i rnEl'mlurit'Ori, care se·afla,u in fa0!:3: LIIf1ei e,rmceptii' superi,oare' dieSptli' unlvers, ulilic,i pentru acele Umlpuri. Tot III nernurlrea sufletuluii credeau :;;i tn.'13l'ii ~i' crObysii .: dupa cum na relateaza Hellaoieos. Zi!lillmo::ds predlca un ascedsm pw'eGre~t:in, considerand timpul fara pre~ ~i, decl, necssar ill fi jertfllia razboi. A~a 81pare ~i '·~ne.;hilJns,ul c3'v:aler trac;' de' ta Adiamcli:si, mcdelu~ pagan al S'ffintul ui G heo rg he,

Di n perioada tota mica, dadi au pastrat.llu pull !$ij§arpe Ie ::;; draco, prellu at a poi die cI\e§Unism in megenda lui Adam ,I Eva" viet6i~i pe care le-au oentoplt in v6stitullar drapel, pe, cars, dupa cucerirea Dac:lei, 1'1 'lor lmprumurla rornanll, tn sec. IV e . n, filind ado plat de intl'le~g a lor armata.

Traciierau pre.a IP,u~in legati de bunurile §ii a,\fu~iile pcamante§i:ti, lilP,sili de OIIi\goliul de a transmtte' posterlita!ii Qrme' cu priivire'lla ecxlsten,a liar; bizuil1ldu~se, fl1 primul rfmd,c pefo$ tr,adj~ie:i !?i pe inaitte'le triliil'i spi' ~i totu~i, 8Gris ul ,_ ~m~ odalta cu el, istoria - <I. a pa rut m a i inWiiiin s P'

apoi in cel glFeC<l-romalle, tracul Herodotos fiind ronsidlerat pr

deci. ipit rinte Ie ~storieL

'Capitolul VIlli

DE LA CHI INA pAN' lLA .FUN ••.

86

Concluzi,i1,esale privind lstorla popotaJr'Blor d~n ime1"lisu~ spa~u 'Qcuitde rnassage~j .~i popoarele tnrud i19 cu a ce~ti ill au fOISt oontirmate, in ohtar n mpu ~ vlH~111u i, de catf\E! un .,,11 mare ceroetator, ha!'lcuU~ $a1nt·:Ma,rLil1, care a efecluEd stl.loii inedite as LIP ra orig~nii ~i istori ei~rsadzJ lor, r9ZiJ11tatei e com L!n;c~!l du--~e ~a ~AcadJmi9 des Inscriptions et Bel1es·tettres~ din paris- 'I ata ~ con c1uzme acestuiitl:

1, "1'iumele de .tadjif<, oat a.lf de luref {ii fll1ari popoarelor care vor/)esc

persana Tn P8!'si-a', Ngani-stan, TokJU3'rfst8'rJ ,~ TransDxiana este chiaraf vechilor dahO!l!, (~sp~nd.it odinfoa.ra de Ia Dunaffl p<'ina la Bactrialfl8 §i in mu'te alte regil1ni. ~ 2. "Ca parfii ~i arsacizii ap.arfineau /i.lGesteJ ramuri de na~!1.ni scaice, 08 flume'e de da'hi~itadjiksaud<'l djik era de1l'urnir'ea' tor n,a1ion~'ii §i ca efa u

tran smis"o supuf}Uor tor persani. ~

3. ~Ga a'c.~asta rwmf~, respinsa de sifM;anfzf §i ps rsanU eliberafi de jugul

pc. r1i1or• n-a ay,ut de at[.!lIJci Tn Persia aft sens d'eca t aceJa d!'3 barbati. "

S e oonstata ,astFei I. 111 mod p regina nt, ca dol dis(i n~j oen::ehiflto ri 1 ac;~~onand lndependent u nul fata de eel a!al~. au - aJuns ~a ace ea~i cal"! duzie p riv~nd orl gline iii e DI"I'IUlna ill P,IlPO are~(l'r· ce !,o(';lJiauin arlti,chitate tnti I'IIS ulsp,atiu cuprins inne'

DUlil3re §i China.

I?rimele atestari ilde E!;XisteJ'ii~i'lffIaSsa,ge'i1Qf ~e gasim, ~a Herod!)t ('slorri, I, 213),. care a trait intre anH 4!M ~ 425 t.e.n., E~ 6minte~te de numele ~u~ Spar~ gapises, pT'Indpe al masaga~Hor. Tot Hero dot (lstorii, ~V, 1) ne msl spul'iie: "Ma'i exista §oi 0 aHa t,rad,fffe, c;~reja eU fi d~w, de ciJnd mi s-a aftitat, fnraiel'a.te. lat~o: sciffirllS8ritenf ce locuiesr.;; Tn Asia. :fifnd b.atl1F in fflzboi de masa gGlti, ar ff piecat de acoJo, freclll~d ro uf Araxe fn tara cimerieni1or., , Djncofo de Budin', spire nord, se gasa~(e me!' fnt.Eii 0 pusUetate de- §apte zite de drum, iardupa aceasta pusti'~Ma.te, daca se ie sa oa'f~torul spre· rasarit, tocuiese fll~ ageJU, P'OP'()f

numeros §i deosebit. "

Auton.!1 traducerii, Gn. Popa~Usseat"llu! precizeaza:I'Massagefii din Asia,

thysagefii ~i tyra\ge'f,i"i din Europa sunt~ des.igur, ,ufM/.t ~i acela§$ papor a' gefitor; rusmit d'eoseh1t'dupa roglu nil1l! fn catce fraia.p. u

Tal Herodot ne da unela det.alii pfi\o!'ind~ili1UWTiie ~oc;.un:e de massag,e~i:

~A§®dar. Caucelzul foJ"lneaztll b.arisr8 par}lror fnspre apus,[.il Marit Caspis, iar pe !.Irma spre vest ~f tnspro r~ls8rftul soareJui vine o ,ampie de 0 inUndere.' imens~, care se pjerd~ in departare; dfrJ Blceasta' campie mare, nu cea mai mir;;~ parte G ocupau, in co.mun cu aJfii, ma:sage~i., in cQJ1lra carora avea Cyrus potUl sa

pClmeas~ cu .arm~te,"

in hJpta dud die per~iiimpotriva ma!sagel]~or. ataeatcrll au ucls pe

Spargaplses, flul 'i'€I~~nQ~ lOifl'n.yris, drept pel1itru caire aoeasti~ s-a ritiibunat, d~stru gand caE! rnai fl'Him'G parte a arma.~e~ pers a file. in crance na btlt.li lie

8'7

caire a urmat,. w!su§:~ CyruS a prem. Aceasfa (ioved!1l,§te cs tI1lacSsaget~~ G!ra LJ un pc per nUl'ne.ros § f bine, organizat, un POPOIf ra2boinIG, capabi' sa mvil'lgal §-i

sill dlstruga chraro armata c()nducSa de veSmu! fmparat p ersan Cyru£. .

SC.rijtOriuJ !:Hz<llntin P'orphiryols (233-305 ,e),n.), '9.r-udft ,e:i filosot" !ileop'altoni~ cian grnc, 'ol!lginar din Tyr, d'escrrrndy'.j ,pe mass,agei~r. JIl€l spun.e~"Istoria ne ptJ'Vti'sta§t:e eli mi!JSsage{il~i dartJicH socO'tesc tmre rud~njjle lor pe <IJceia ca eel . mal f),enOf'OcitJ cari mo« de ffloarte natu{:'al~." {v. Pro copies din Calesar,eaJ RtJzbaiu! cu gotH, I, 10, 29}.

o atestsre deosebil de ~mportanll:Ei a fIlssagetJra.r Wn sec. Vi e.n, Q atMlm tot '8 Procop,fos di.n Cae.salrea, ,particJpant, m oa l,i['aJte de ,s,ecretar aJ generaluruf Belisar~os, la lupteJ,e de eHberam a ita'ie.~ de sub stfilp:§nir'e~ gotjro'f. Prj'ntr-e tl"upeJ~ afJate sub COmandag~nerah..:!Jui bJzarltin Be'isarios, seanau;i masag€!l~., Oe,s.cnerea aC9sto~ este fu.arte cCll1lch.Jderlta: ~ .. '§/ dintre toti, maitiles ma'S8[J~tii uGJ,ser{jp'a muql caj:; rugklJ. De()al7-eG-e rnasafJ!fii e,r:,a,uaTCa§i buni $i IrageiilU Tn gfoa t~f fnlreaga, nimerea'u un dU;~m8n 8pmape cUfiecare' 'Sli[J€iJtli Va.l.ind ~!iI ca pletif/9ramlji mull dejUfn$tate §i SoareJe toe im:JrepJa aoom spre' ssfin{it, nu mala W1t:a ce face if CI ftlara fa fuga., Ct!Jzura stuncl multi dinrre dfm~il. cad masagelii ti Uffl1lJro,i1Jl,l f,f tie pricepeau fos,r;te bine la S'iigep, nimeri:n,r)!it in ruga' ?"a~l;!,."" (1/: ~i spec[alitalteo1i dacojjor in f()Jo8irealarcuru~ CUSi!igeti din hJg:a caJ lJil,:! r)" ~/(} fruntea Iorpu8e fro] dintre !an[1ierirsai:".p~rs8m.JtMaSine's. masaf)E{u/ 8ufws fi lra'cul GutBa'S. .. Erau in Qces.s(~ OOflifuis mulli itafioti de vaz;a, 'tlim C8r:~ fi DiCl.fernn', tr8t~Je lui TafffanfJs, la.r din Gel'siea rom-ana, lfej stile de caJfJre{J tllr}: pa cafe sa fhtfltnplase sij.j lase scolo laarme-s §i pIJseS8 tn fruntfJa lor pe SGutJeroll-fa/a.sar; .masag·et d~ l'lGem, deocse/Jil de IIrodnic m' trebuffJ€: m_'zooiului_

§i f)ffJ lracul GudHas, ~

fncB rears a. unora cib:!, a-r iden t,lti ea ,PEl! lrnas,sage~i' CUI hunn 'eftan~i !ls:te Upsil~a d~'~e.rnle~, deoarece, in aceia~~ fJmp, ace§tiifllfac men~jun~a ~a '''l'n sec. I i.e.n; ml.llie tribur/ ale massa,ge/iieJrQiU fntrat m' uri.iittle8 de lriburi ale alanl1or. ~.(V.~Djqiona~ Encldopedic Roman~, Mi, 19licur'~'§lfji 19.65, p,. 270). Or; se ~U[i) ca aJan", S tra mo~i ai asetuniror ds, azi din Cauci1l!Z~J de nord, era U de nearn persan, deoj imudi~i ~i CfJ ma!SSageti.r, cea oe exprloa aceas,ta IlmILJne ~i collrfrl'rn~ ha'bJtatur rar il'l nordu! Ca,!JcazurU~ Frl epcca .ra C03Jre ne' !19ferim. Ace-,Bsta origrne a aianiro,r ,es·fe foa file dar demonstratEi de J. R ,1ns proth, Blat pe pian .rsroric,. c~lt(il.i fflojogic. Dil1l 'V,ocabu~artl,1 CQmUfiI ose;f,D-persan, cu ,r'ne'tberal~~ in Urn ba daco,""ro.rn.§na, PlJlblm~ c~ta~ khogh-koh ;: mUriite (v. Kogaianot;J u'mu!1te~e sUint a' dadro(,). Ifaad·ba'a:: ~ht, W"aran4MIral1 ~ pJoaie (v. bara ~!::ha~~a. ~QC CiU apa~), l1om·nam ~ nume, de,nda{l-ciemeJao ;;;: dlnte, os'et. :stahf,e" rat s'tell.iJ' ;:

£~a, eset, mariti:: mort, Qset. mat, Jat mater:: mama ete, . .

Massagetil exist<lJu ea neam i i j,!1i sec, XV, tlind dtali de Cha'~xl'oondi'e8 in anur 1470: "Prima e.xpedi{iea lui Temir a tbst tndreptattJ i'mpOI.riv.a tU;JgatufUi ,ora$ Sebestia din Capo(jcJt:fii-a. CtJci, deoarece afl.a519 (J~ [3aiazid est'€! pfea pupn ell :suffetui fini:;tft tn pri'ldntaduci/OF Asie.j~ nascutJ din ne-amuf tUrcilor, ...

8S

4. 000 an~ (sfa ~itul ne~1 ~~i cului), ~Cea .rr;,ai r~l1afa, gfJsita intr-unuJ .din cete 4~ de morm,mte ale 8!jezan/ de pe malul raulUJ Peacock, pare de Vf7E'O 2() de iiilnt, are p'~~1 blond4nGnis (n:~.,; mal p:sds c~staniu, §i; se disting bine buzele sl1b~tn:W/. ~asu! ~'utm _ arc.:!ilt. . Trebuie precizat e~ :ge!i i avea u pa ru 1 ea stOll I'! i u, de §. LIIln II C errs ide ra ca a eesta era. '111 on d. P:arete,a acestora se bazeala pe 0 traducere eron.ata a termer; uh-Jj 'gr~cesG dilc;n::.i I d iloui care inseamna ~SpaI8dF. Cu alta cuvinte, fata de elenii, care emu brune~i Tn marsa lor majo,rifate, eel GU pawl castaniu apareau 1C8 dilcr;ci. Confirmarea acestei interpretari a dat-e chiar prof. II. L Rl.:ISSIJ, III scris, pe 0 lucrare a autctului acestor randiJri.

~aproth p reciZSi3Z:a cl ar ca, in cadrui lm p,errUilui parsan, pep rim ui roc se a,fl81 Persia" cOIld'lJsa de· un $ahin~ah/regele regilor, urmata de Armenia, Bac-trian~ ~i Tara Massage~lor, c{)ndus~ tot de un i"ege. ca §.i Armenia ~i Baetriana, ~i cuprinzand Rusia rneridonala. Re'ge,le mass.age"Uorguvema § .• asuera triburilor g'olUOi'. <l!I'a_!lil'oll', saxenilor, meellor §.Ii persanilor de pe· mall!L!ril'e Vol gU ~i Ta nalsu [LiJi. PI",intre ~alrile supuse de Ale>:and ru eel Ma re, Klapr'Oth clteaza: Margiana, Aria, Tara 9Vofngetilor, Bactriana ~i lara massa.getilor, sjhi.alfi

in paFilire udate de Jaxartes, '. '

Ca habitat, in timpul lui Cyrus ;;i in continuare pana la Alexandru eel Mare, hlassag'et_i au oeupat stepsle de 1<1 nord §i est de Mare·a Caspi'oa, lntre raurile laxarts §iIi llmarnus, deci pana la t.aeul AmI. La .sud de Imassa.geti leculau numai pOpoare inrudite: ehorasmll, daee, ba.ctri,enii, p.artn ii arianmi, numi!i mai tarzlu eranl ,i ap,oi iran~. Bact,riana era cunoscuta ~i ca Ta-hia:;;; Dahia, nume dat de chinezf. Ea Cia nstJituie azl provincia Khorasanul orien tal sau .arfga n, ~,os CLJt in ant irn,ita te $i sub numela de reglalul H erst, ~i fa ce parte din Afg a n !stan. La ve st de· aceasta asis situat Khorasa.n LilE occ~d·ental sau persali'I, 'care, in ,perjoada .antica, eta ,alcatuif d~'O, Parthiar M,argiana §;ii 0 parte din Aria/Ariana .. A f.ost locuit ii'll antichitate, de 0 pop,l,da,ie yue .. r:hij nUl1ne chinez pentru GetalGetae. A.liafAria~ul! ~ara arianifof, a fOost 0 D.rovinde a vech i uluu im periu persan ,. maPginita de Badria na, Drang iana, Parapamisia ~i P,alrtliia. AVfJ:a dr,ept capitaJ,a ora~ull Aria, 8zi· H~rat Corespuflide in prez:.ent provin de i Sedj istlOm din ~ r.an.

IHerodot ne' da §i IUnere detalii privind ~inl!Jturile ~ocui.te de massage1i: ~ A~adar, Caucazul formeaza b'8riera part/tor dinspr9 apusul Marii Caspice, iar pe urma spre vest§i spre- ra:sariruJ soareJui vine () cAmpis' de intindere imensa, care se pierde in' de,plt,rtare; din aceasta ciunpie mare ndJ ce.1 mal mica part€! 0 (Jcupau, In oomun cu alp); massage'ii ... C~fld trace cine~ pesfe fJuviul Tana/lO, (roGalirntea~ flO mal es-te sdticfJj dar CoSB dintai po.rtiun€ (de teritoriu) este a s8IJmmatiior. Gam', incepand de /13 Goada lacuJui Meads, S9 ifl'tind spre miazBfl'oapte (fa 0 distan!a) de 15 zife' de drum, fntreaga (sGeasta regfune) fiind lipsita de copact. atar salbatici cal :pi cultbtari. Budinf; locuiesG in SoUs de ace§tia din urma, ocupfjnd coo de-a dOWEl' porttune de leritpriu, tara lor este deasa cu paduri (}.fj lot feluJ. DiflCOlo de bud/n'I, spre nord, se gaS8$te mal irJtai 0 puslietate

90

de .~a.pte zjle de drum,. jar dupa acea sUi pustieta te, dacase lasa caJatorui spre rlisarit, loeuiesc thy-sage!ii. popor numeros ~i deosebit .. ~

Astf,el cum, re,zulta d~n cronica lui Thoma, in sec,olum al V-Ilea e . .n., I'JiIlass<!,g:eiii se 'gisEI'au par1,ial in Pa.nnonia, parte din ei ramanand Tin, s.tslpele· nQrd~;p,o.i:lJt:ice, uncle sunt atestati ~n secollJl Vi aliih.JrU (Ie sclavillii iOi anti, deel inr Rusia meridiona'ia.

Tn cel'\oetarille sale, Klaprotlh ajunge la unele ccneluzil foarte interesante:

"Chlar daca trebuie Sa caut'am in Asia prima origine a arsacizifQt; cimd au supus aceasUl pane a I,umii, ef v;snea u din t=umpil' ~i' faceau parte dinlr~ pufer'" nica' nafiu:ne riJSparu:tiM' de fa mafurfie DluniJni pan'B Tn flnuturiJe ceJe mal lndspfjrtate ale Asiei .sr;perioare: aceste pop oare era'U dacii~ iI'oestael7a n ume/e nal/o,nal al arsacizilor, pe' cafe J-a.(J d.attuturor supu~ifor I,or. Cu trei seeo/e maintea' ere; noastre~ Ungaria 91 S'actr/a'na p,urtafJ in mod ega'l rlllmele d'e' Daciall)a/dca ,la,ceasf.i denumire.,. care se poate f'e'CUnOiiil$te u§Or orica nd, dar mooificatIJ fn mod dt{e.rlt in idio.murile cam S-6.U ~uocedat tn Europa §i ASia, se ~o.'ose.;i!fe chiar §ipentru a desemna p'opoarele ge,rmane §i pe' u.rma~ii vech.it,or persall;". 104

IPl'intre· pepoarele i.iuudite cu massagellli" Klaproth elrlumera pe IP'artij' bactrleni, sQgdieniJ kho.rasmieli'li, ge1i! a~ani! aersl, roxQ,lani, iiazigi. Originea com una (111' tutlJror aeestor pcpoare, sta.bUrita de Klaprolh, eSi~,e in perfect aeord CU reeu ltatele cele ma~ n~oenfe ale cercetariilor arheologi'lor romi!ll ni. A~ a se exp lica I de ce roxolanii eu fost aliai~i aU dadi lui Decebal' impotriva atacatori!or romanl,

de ce acesta a cautat alianta partilof inainte de a f i;l,mcaJt de romani'~i de eel roxola niJ, iazi,gJi ~ i alanii, mig ra~i din stepele nord-pontlce ~i nord-em ucazlens p e te ritotiul' [ladei, a u fast. re~ed e asimil~~i de pop ulatla daea auto hto nil\,.

Origin,eafsemhifiGa~ia numelui massagetae esbll 'ifI~ neprealzaUi, fiind prezentste paoa in prezent mai multe ipotaze. Conform lui M. N. 80uiliet al arlnsemaa "ge'li; eel mar.i'·.1C~ Klaproth traduce acest etnonirn cu "getii' ce! fndBpa.rta!i".1~ Paully-Wiso'iNa il deriMa de la avesticul masyo, "pe~b;t - m{incIHor! d@ pe§t,e. 1J;iO

in top on imie~ ra di cal !.III massa - ,eSK! l'ii,sIP,iiliI1dlit~ n!ll rna i ilnslp.aii.lilll trac:ilc:

Mass.aJ M.!iiss.a-Lomhalida, Mas:safira, Mas,sa Vetenllensis ~·Iocama_~ i"n nalis,; Massa-Canara - ducat italian; Massada - cetate !'oman.a un h.Jdeea: Massaga - or,a~ ali Illdieiantice: Massa MOli'ltieri!, Mass,abatiocEi', M,as,s.abataie - pmvineii in Media. ;o~. ~OG

Luana in consid,er.3Jt~e lat:inu~ "massa" (bulgare, sloiu. masili/materie), aprec:iem dl sensu I dar d,e BouilleI este eel rna i potrivit 19f

!yrage~ii er,iillIJ 'ge,U de pe~ryras (Nistru)1C<!1.

In Cie Ipriive~te' pe tiragetl. Str.aboh ,l)e inf,ol'imeazi d ac€!§tia ~ocUla.u pe Niis·~ru> ~<!r 1nb·e IstrQs./Dunare iii B,orristene/Nipl!'u se intindea "c'mpla 91

geti·for", A~a seexpllca exlstenta republicii Transnistria in perioada I'azboiului ruso-ture din 1735~17391, avarld capitsle la Balta, precurn ~i lntlnderea Valului I u~ Tra ian pima la Don. JD e U IJ"Ide, TriI ar:r~ichita.te, tirageItii sa Iiniilldea u pa n~ I a Nipru, datoriilii nav6JUriilor barbare ~i a exliinderii imperriuluii rus sprs sud (in anul 960 e.n. grani~a sa suc:Hca era Iia sud de Mosmva ~i la Novgorod)l, io pel'ioada razboiiullu~ ruso-turc rnentlonat anterior, Transrsstri a se invedna J.9 est eu Donu I, p~ care tmrau cazacn rnoldove~j. astJel cum precizeaza, intr~ cuvantare. raqela Sobieski al Poloniei, in urma unui n;ziboi cu $tefan eel Mare: "Nil ma bat cu cazacil de pe Don, pentro ca sunt moidoveniJ1,

Intre NWP'Fil.!§i Muntii l!J'ra~rn, in zona inferioara a fluviuh!!i Volga, in an6c~iitate locuiau tysagetiii. numelcare ne aminte·§Ote de etruscul tisa ~p'Utinf,·.

In acela~i spa;tiu '9,eografic, in aceeasi antichilate. au mal fest meationatl ;;;i e,v,elrge,iri. As,tfel, ij'storlia cunoa~;~elpe IPtolomeu 111'1 Ev~rgetul. nume tradus c~ ~Binefacatorur (238-205 t.e. n.) 1~f;

In rudilrea ~i convletut rea d'aco-ger~nor, tiragetnor~ tisa'ge~U~H, evel'igelill,or §i Im,a:ssage~Uor cu PQPoarelescito§sarmat.e, in spatiull cup ri nza nd Pan no ni a, D'a!cia § i zn na Ie no rd -p,onti ee' §i no,rd §i,i est~cas pice pam~ .a he,tars'l,e Chine. se re,fh!'ctii fu,ai1e' sugestliv in fondUillexical1 cornUI1 'tutu rer acestolr po pO,2Ilre. pastrat § j, azil in lim ba d ace ~(nn an a, oatesta nd ca pcpcarele care. TI posada au convietuit c;§ndva in acest imens iSpai~ilJ. pnntre ele fiind, desigur, ~i massag'etii, eel care sunt ates:ta~i 1n toate coJ~urila lui ..

La georghmi, intalniim mJn'lI!~' de persoans sau nume defamUie identiee sa UI fna rte a proIPia.t:e de ee le fOIT'l;ane§,ti: An( n )91, Eli ell I le, loan a, Maria, Papal, Petra etc,

Prezen~a neamurlllo:r getlce in ,estul EUfopei Ii! ste atestata §f de hume[e mu Itor ceti~i 110 e ui tEl de ge,i. Avem, astrel, ate stat docum entar, un foarte mare, BLlma.f de releti dacice, cunoseute lIn cmtichi:tate 51!.! b num e I e daiva., deva sau buda (ill llmbaqeorqiana buda = dava),

ina Ita civmz,OI~ie a ge!o~daciID't s-a Irefl.ectat ~i in rnarela nurnar de dave af~ate pIE! tentori III 10 acl ei, cat ~1 rnamra et

Geto~d,acii -iin India, Egipt~, E:lv,eUa s.au Olanda .. ,.

,

~n a.fara '9lranilellor act~~lle' ale Riom,ilIniei', ma,i Bxistau in anUchitate ~i

aWls Ilo,cal~ta,ii ,i da,ve daJcice. Astfel:

• Bulgaria: Oausdava, K!llpidava, Sagadava, Sukidava, Uskudava, (Odrissia);

• POlloniia: Getidava (pe Vislula):

• U ng ali'i a ~ G~zid ava;

• India (zona fostului B,elucistan): Gandav,a;

• IElvetiia: OavDs (v: ~davi~ :: dad),

. a alta fOlfma a numelui ~dava~ (retate) este acela de ",devau (cetate).

Aslfel,avem in Da,cia: [Java - jucL Hunedoara, .Aiadev8, ItadeV8, Mlurideva, 5 cedeva. Zkideva. Zisnudeva.

92

in Blldgaria: Pulpudeva (Plovdiv).

in res-tum Eumpei; 'Dra~ in provincia basca 'Guipuzkoa dill-n SpaniOl, ora~:in Soo~ia l'1IeclJce'rilta, de rornani, OUB1? dirlitr-a, insula seufundata in Oeeanu~ Atlan~ tic d i'fil zona Scotie i;

En Eglpt o;'a~'din antichi.tat,e. EXlistenl~ aid a ora~ului Dew!! se expliea prin locuirea n(H-d ullu i Affi,eili, in antichimte, de Gatre 0 popul at~e dacica ru umiti!! r:tetuU, Ace~tia ma'i OCUIP'",U ~I r,egiune'8 aU~Dnoma de azi dWn Er'itreea numlta 80gos, nume ce se regas,e~te:jli la nol, chlar ~i azi subforrna aotroponirnulul 80gos, in speclal i!lllMoldova ~i 8asarab.ia,

La dael, dalJ'a ~i deva (~cetate") a avut aeeeasl serrmifh::a~!ie cu bU'd,a rcetate"). care sa int~lli1e9te ~i in limba georgi'ana, sub aceeasl forma buda f"ceta'te~). Faptul este atestat prin;

ii' 181 B,uda, erasul de pe irllaltimile situate pEl malul stang all [JuMrii, care face parte din Buda-Pests (capltala Unga.riei). a fast descoperita 0 celate daelca, prin anii 1974-1976.

• pe t,e ri~otlul Romaniei, exista 73 16caliti!'i,1 cu n ume le IBu da. §i B ude§U. ceea ce eonfirrna originea daci:c8 a acestui clJvant

In antichitate, dacii din estullMl.rii Caspiice sa mal numaausl daae, oea ea e,x~ Ii ca exist'e Ilia cefatii Gandlava tn Be I ucistan,

Mergtm.d S pll"e FUn, surpnza este ~i rna ~ m are .ascullt~rrJdu~1 pe Suetonius (CaillJls Suetonius Tranqulllus - 76~141 e.n.), care, in "C/audilJs,1.'\ ne infonmeaza ca geileralul Drussus, flul! adoptiv ,al imparatW!'lui Augustus, ul'marind CLlI asiduitat,~ pe genrnani, pana, ill momentul clind 11 fe!?i inain;t:e 0 femeie barbara, care - vorotnda-l intr-a lirnba lalina, n dojeni sa nu 1indrazlileiasca sa mealfga mai departe. Rezulta di I'ocuitorii antici ,ai GeFimaniei de' :azi vorbeau ,0 Ilirnbi Ilati ilia b,arbara (deci, dife rita de Umba rom 01 na vorb lUi. de patriciie n~ § i serlito tn, re m ani), ceea ee l-a ,determinat poe, oficiHlii din R.omasa~i num@lasca pe acei barbari estr,aini, nsrornani") cu numele de glennani, fapt foarte logic, deoerece, Tn lim ba rcmsna, clJvantul germanus tnsem na "(rate bun, din acela,fji tat£} !ii aceea§i mama~. Re'Z!ulta logic C8 acei locu ito-ri nl!.l pute,a u fii de'cat geto-d.ac.i, lrude foal1e Ibune - frati, de' t~.ta ~i de mama - ai romaUlilor, §tiut filindl ca ,aoe!?tia i:;ii aveau stramo;;ii ph~ca~i din spa~iul carp.ato-balcQl'lic, locult Tn an ti cnutate num aij de geto-daci.

Nu tuebui:e sa omitern nid pe R.ud achw, mJrne 8Viiden~ dacorom ;'!In, care, in s'ec. X e.n_ - afost lliitemei,etorul, poeziei tadjice, precum 1?i pEl Avicena, fi losof ~ i medic 'ladfic, cu n ume evide'llit latilll_ De a Itfel. tadjicii vorbesc ~i ali 0 I iim oa Ipefsana, va mila ~i de pa ~i, rude blme ale da dlo:r :;i:i a,ijatii lui [h1!cebal us.

Plec8nd de 181 Rudachi ~i ajungandla D,eva din Spania iOi Soo~ia, plfecum ~i !a germarni, ape,i de la G,e~idava Is getulil ~i Dewl din E.girpt, ne putem da foarte uijlDr seama de 1l1tinderoea daco~ge'ilor in anti:chiifate. Aia 5e expiitsl ~i ,exisle!ll~ ctNf!mtul ui a c,os i in 1 imba oSie~lna S,1I b forma "khos jl :: liarba ;; i, dOli! tea japoneza sub forma ~'kQ(I'S,a";;; iarM, pl"eoum 1?i a cuvantului catun in

9'3

tIi m~a arr1,U d.in J a pOI~i~S~b fD~a '~co,tal:i'e" roomunit'ale de fammr}. Am bers cuvlnte din h~ba WOrn a na ~a u etl~ol~g ~e' necLmosc~ta (v" D lR), Da r, mergand spre a p us, .iilJ ungem la R~IlI, unde DIan da ins,eatfilli1 a '''T<i#ra danil,or", d'~li1li ftiirnd IJt1Il!Il dmtl'ie 11!l).! m e Ie' da;te de el e!'ili da,c~1 Qr, Mai [os, in Elre1tarn iaJfF"ali1ce~ vo.mga,si un nUlnlar ~mens~e.clil,vi~te daci,ee': aer, anken-chin. balegFtbal~ga: beQel,~ b ultll r"vLdtur, b:a, ban Q~nsd~ctle), besk-b arc, bolz-bu lz, oot'-lbotina, bran k~bra,~ ca, g~as, gust, da, embr~g~bl eg, kar, k~min,.cam~ n, k~ifl, Ilignez-cneaz, pesk~ p~§:te. peder-patn, (v, umerlan pe~ur), paz-pas, paYn-paun. plog""pl'Qd', sigur, lllilo ll'On" mamm-marna, IIrll1llek-melic, maJ,k, mud-mu~. !arJ<-'Jarg, rerom-TrdoarcertJ (y, toma fratre), .rod,su,ian, Yu! Yu!

COOOfflmJai in Gall~Jta Mer~dh)'l'iIa~a/Fralflta. sudjd, de azi, 1in, ilI~tkhitiil~e au existattF~bY'ri CUI nume~e~ bo,xsanffi (\/'. d'iro~, bQcsa "c~rb~ .. mar,ie~), coc'osates {lla!)ga raul OJtis}, dati, dec.iare~'j ,d,ecieni, ~onge:h;IlQ'C~,

OnomasUca dackii era §i mal 'frn'CV8I1lt:a, in His,pan~a.

r~cheiem. p!'eciz~nd ca, In, spanlola vechs, dacca Tn!H:lITma"pumnal'~ de uJllde ~ razultalt ~i denumJrea d:e dae pentrl!l oel eare fdose!,a pumnalu,l sp~ dlic neam ului punii:ito r de' dacca.

Din 'oom[pl,exul tdburUor tra.c1e, d~H31 1!JlIlguJ timpu.rnor, s~au diistiins in mod.pr.egF!a,~t: tra oo-da,cii~ ram ura Olll'a m ai n umelroas a ~~ l'iIlai un lta raJ I ecu ~n ~.s pa,r:1U1 de ili.iI nord d.eB a Ican~~ ,ca,re a oonlsU!um~ ~ea~ga n!!d irntreg iii Se'l1i'liln~II'I, trace. Amintir-ea lor a r,ama.sril1l rnemorta an~ic:h it~tii ~i eli iaf a ~.rime lor .secole d,I.~ e~Q'?~1 medie, incat Jorda~nes,istorrcui nearnurnor gotice din sse. V,II e. n. ~I-:a Inhlu I at opera - v~d~t in~9ntiol1 at - NliSteria Ge'arom, in loe de Gol~ro~ ~I pemtru a ass'muias:lfel g,~l~~Qr pe proprlu! silJ.! neam. ~n~entia"este expl ~ca.b lis, da{;~1 n e resrn lntim ca i1l1!:s,a,I I cu~t!Jra gtoeoe asci., ado'pt;Ita de ~otma~l, CQ'lfIfilfHHI 'eIIBmetil~e trace ;asimniEi~e tn '9pocile ant:8rJoa~e, $i ca ElLireblst:a, oeo::! miEl~ pr-oeminenta c~pet:eril~e g'Erfo-.dad" era cOril&ider.at~acum 2,05'Ci & 8i~'1, dilept '¥;el dinUH !it eel mat ptJtemicriin(re toll reg;i din 'Nir:-akia "~i ~st~p~mror 8~ tl.Jtf..!~~ jmuturflol" de dine-Clio §i de dlnc(Jscf: de Dunare", a!laJ cum

gMisuil~~te 0 II nscr!p~Hll glleadl de la Dion ysopol i!S., .

. P'e 1i3J~ 9 ~ tiE! lentere, me m1tionate la trad in gen ere, am pute~ adau:g.a !ll~

a~ t~1 El s~ e.cl1ice b'~,OO~diil ci.IQr. Th L'i!opo'mptJIs file re~a~eaza dlil sO 1m e ge,ilo!!'" se faceau 1!'iI cu::,ompan.lame'ht de ,ce1era, a~a cum ~i itl5taziiicete!l'a~ii" maramu"" • re~eni r$i in sOII:asc c~ ntecele .~ ~ 0 ratiile die rrlunUt Orie'osi i Tt'lanlY ri s ,i;) 1iI d'eno,pe riit Ura. ~cn L. i nos i§! i Tnsote'1lj poezifl ~ cu un c;§nteo ojn Nu iaml i nrV'E! rwtat de, reg~~e' ~elU.thes [~ (colilf, Tomas.chek). Se fol'ose:au curent bY'ciurt'lll.ll' ca ~~ az~" ,nal u~ ~ I to[be I,e. De a:seme:nea, sfell'lul de ton, areat eu mii de a n I m lJrmili se pas~re~:za ~i azi, mai ales i.11 lwansiJvanfa, Tr,ad~~agreceascl.i st,arlJj,E! asupr~ fa ptul LlI C!;l pnm i i ,poe,. ,<Ii u fa st de ori gfn,e tra (la,

94

ina!tul. nive,1 al ortginalei culturi a dacilor €st.e prezeraat roai'te'sugISistiv de DieH'! Chrysostomos. Descr~irild distrugerna ootal~ilor elane de pe malul Marii Neg ra, cu t 50 ~n i Lna~in~a IU~. yespa~sian us ,ac\~u ~e~rov()cat~ de I itig ~i~conomice, D ion pra GI.zea.za ca d ~'~!,I au ~as~rat la I DC de '!:lW~S~~ do ~Ir p e Ho~eros. caei ~maf trrJri §tJU Ihada pede msf-, E.I se rsmarcau §II pnntN} coredltYldlne de cSE! blta, t.oa,teoonvenlme fiiiin d tnchelatsve marn, Litigiile ,erEl U fezolvate conform "otticeiu/ui pij;mfmll.lfur, 6!j\i;! cums-a procedat p,anii de cur£lnd1!i', 'f~.ra a'i/ocati ~~ fa,rn spscuarea ch~chi~elor [uridlce .. In zonelB felrite de influen"9Ie m3lfas,te rom a rlioe, CUI m e ee m un 1:1 [Ro d ,_ j tid. S i bi u, se rna I pasireatZa § i azil obi,cei urn -819 Uf de 0 rl gline d aca - ,die ass Il'Iri alia. Ii pS.aI de a cas.a p Iill1tr..!U!i1 bat a $e zat I iii ~(l,alrti, C <lIre _1'1 UI ~e hrI,CIU ie (€I foarte sem nificativ ~ensuld e IT:NW pEl~tru rod in hmba eng I'rilza) , DWI aoest punct de vecere, adevarata ,amprenta ro m;im~i ~i:-a,u lol'isat-o I a ei ;acasa, I a Rom a ~i in ilntreaga ltel ls, unde viol enta este a ooea~.i ca aCIJ m 2,737 aJrllii.

Herodotos, parilltele istmie'i,~i definE"l:;;~~ pe ge'~i - Tn sec. VT.!fl.Fl, - ca "eei .mailliteji §i eel mal df7flpt' dintre t'raci~.

Ca tip somatic, sh.ld~~nd (;LJ a:~entie Columna lui Traienas, puterwface' urmato arele obsel'Va~i:

Dad,ierau oamenl voil1lic~, purtau b§wb~§>i [pil!i!ll"um IUrlg ~a m1a:tUJritate, ca ~~ Drng~ Vod a, aveau p orneliii obra.wWlor retra~ i na ~i lI'Iomani l, Femde purtOlU paru I stram;, mtlr"iiJIlf! c'oc li1isat pe ceafilJ, ",va nd cap ul a c'Dpet.it GU 0 b aSm iii.

l n ce Pc rive§.re Cllll~ Qa rea pa ru lui ~ t.r6l0 ueerea lu i dl.kui / dil QUI CLJ "lJlol"ld" (v, ~Limba fr:-dGo~daGilor", pag. 23 - H RlJSSU, eel. 19Jf)7J est.e Q eroare, dleoarece terrnenu Ilfebuie 1:1 prsel at Tn .raport CU, ti pul soma~lc elen (~rul fHilS ru). eeea ce ar tnse rrma "pafca.st,~nlu jja~a cu m au peste 915% dtn rorna ni l de azi, i nteq:lretase confi rmata chi ar de 1.1. R.USSlil pe U!1 man uscri s al aut:on.ill ui acester I'i nd uri.

S~a oomeniml foalrle mult pmb I,ema p rivh"iJd cauzele C;l.II1E: au dete mninat insu~irea ~apida a l'IeUg~ei orei'tine de dUIfes.~r~mo~ii no~tJri daco.geti. Dar, analizllil1d cu mi~'Ut[ozijta,~e ,elementele e'senHale 6,1'El aoes~e~ religii, putem El.firma - fara dublu ~ ~i'JIl aoe'st:e~ t~ig.ase5Jc simUitudini ~ir une'Qri', chiar ~deli1m3tffi CUI re II g~a pracfic ata de daco~geti.

Sa relui:ilffi, de e;.::emplu, rugi\'miulIlea cr~~tlniPl TATAL NOSiRU, care Tflcepe astfel: ~TaUjJ nosiru., Gilirefe e§fHi1 ooruri ... ~. Ace'st apel ne conduce cats'90dc: la Zeul Su pr~ m all daco.ge'~i[~ar, care era cu no'scuUl'llanti.cthitatEl sub denum i!iea de Za I m oxe/Za[!m axi s.

Pentru !ru:eput, a,n a lizan di sen sui aC€lstui nu m €I, tOCwQstata m c~ el .se co mpu ne din doua cuvinte:

-ZAL, cLJl,(ant care ilnsemrna !{,z;'ElUI', m limb:asumeria'la VOl'biU\ de' tribwll'e cades pi e cat!'!! irJ mileniul vr e, n. de l:a nJrtaria-pe~M Llre~ in S U mer (8cklalul 95

lrak), numele vschi allalrii dintoo :fIwiul Ttgru ~ii Eufrat" numita de 'greci Mesopotamia (7am dintre rl#JrrJ' ~i

~ MOXE - posibil a fi olriginea cuv,;llntului mQ'~i"! cuI/ant pentrll' care Di.otional~'1 Lim?ii ~Ro:m;'!lUileIDLR, p ublieat de Acadern la Ro man a; nl.Jl p.rezinta 0 et!mo!~ I e prsctsa ceea ee· ne condu oe la ron cluzla ca este de OIig i ne d aciica.

Pnn urmara, Zal'moiXe 311" insemnaZEUL MOi§., adid zeul c,ell bill.tran! stram Dlj/sup,rem.

Conform lraclitiilDr da,CQ..getice, Zalmoxe loclllialn eel", sprs care pfiveaLl cu e-vl'a.vie claoo-getii, in permal1enta., Cand :apareau norii, 1!acand sa nu ss mai vada cerul, decJ acoper~nd\,!-r p 9 Za I rnoxe ;i~a8cu mzan du-l pniyiri i oam-El!~hi lor, daCQ-getii tll'ageaJ.II in non ou sag,eti pe ntru a-l imp hii.lItia: astfei 11'nc~.t s.a nu-l mal acopere peZalmoxe ~i s.a nu-l mai asounda pliv,irii celor cafe credeaa III el. N'~ es~e TlliltarnplEitor ca Zal ("ZflUJ din indepfirlatul cer) 8. derlvet, prin rotacls~. un cuvanl~1 I!zare", cu s-ensul de ITcerul.nsacoperit de nor/", spre care i~~ mdrepta.u p.rivirile· daco.ge·tif.

Za Imoxe ~11 a i int,~uchip.a ,i nem uri rea in care credeau daoo-ge~i i. De aceea, cea mal mare CIi'liS.te a acestora era sa ajlUng';3 la zeul supremo in aoest SCOop, la flscare 5 ani, sa alegea dintre ei omul cel mali vrednic ~i mai deoseblt, c~lre er~ .. aruncat 1111 ~us, spre cer, d'Ulpa careacesta cadea tn suli~ele cornpafrtot1lor sa II. lD,scedlatm urm ill cade·ri:i sale rrii slJlite, cei ales sa fie a runcat era cnnslderat un sol h:lmis la Zalmo)(;e, precum ~j Qr:asplata pentru reall!ZarUe sale din Viiata pe PamAnt, devenindastlielillemuritof, aliitud de 2almoxe.

ZallmDx,e-zeul era conside.rat, in !all1ltichitatea d'aco-getiDa. d",ept mana dreapta .81 regel ui, fiind fmnte a:p:reciat de catre selFmo.ni i greei. Astfel, alflil Herodolos(48.4--4251e.n_.). cat~~ Straoon (6463 i.e.i'i,~21 e.n.), mlL.4and lege~ dB I El!' da,oo-getl·oe·,. iI eensldersu pe Zalmoxe ca ,profet §.ii legiuitor.

. Oricum, nu trebuie sa uitam ca, ,prin c,re§:tinislI'I1, Zalmoxelraie§i.N ,. az~ in noi, daC'OIilDtIr!anii, ,i ca lrebui'e si . .il t.i!lstiim ca §i ,~cum 2.500 dQ a.ni, d.nd ·~i' .. m creitlni inain:te de a f1i crainna~i. .•

_ ...

~a cum s-a ar.at~,t mai sus, lntemei·atorli Romei antice J'Hliu fost altcev.a decat 0 adunatl!.lr.a de tr<!ns·fugl. in special din A~ba.-Longa, coloniE! 1;1 Lav,iniL!m~ului troian ,m Tn p,arUc:uhiU' din in:treg Ilatium, Etrnria §i din a.lte zone limi'tll",o:fe Latium-<ulul', oo.lectat~ Tn asylum-ul ere,at de Romuh.Js. o,rigin'E!a etefOc~iita a compDlI1Ientilar primari ai RomeJ ~il-a pus peoetea definitiv asupr,a car.ac~~u.!.~i u~.a,~ilo~ •. C.~ ,i asUlp,!"8I ,politicii 1m de stat ~i econDmice, asupra oll'ganl.Z~ m adm 1IIiIIIstrati e II, armah~3 ,eto.

Cf'tinldu~ cu a t,entie p e TUus l ivihlJ s, Tn ';Ali .urbe ccmdifa libri" gasim 0

~.~. edit.: ~~ ~emarC~l; v~ianta ebm[c~ ~ 111I! Mo~se este Moshe (~e. cile§.te ·M!o!}e~,! <lI(ilc.a; poslbrl, Mo~ulevrerlor, rei care, (:aJ iiil Zalmoxe·, le~a oat nflmeJe len' II

96 ,.. "' .... ,

prezentare analitCea a pcporului roman de-a lunqul timpuritor, ~ncep'~r;d chlar cu fundarea RDmei. El ne creeaza 0 imagine a 'romenuiur. tataJ diferita ds aceea pe care l1e-O'lnfa~i~ea;?:a scrierils ult'erioare.Fam 8a gre~im; putem afirma ca diferentierea €ste surprin£:atoare.ln timp ca s.criitorii moderni ~i conternporam , ideal,izeaza pe omul roman pi;lna 161 perfee~i uns sub mate a spectele, sc;rmori~ cl as icl rornanl ~i, ca 0 C:hinit~sen¥i a lor, nus Liviu s n 1-1 ca ra Oernzea:za ou totu I dif'l1!l'it, we deseriindlu~1 dil1ect, tie mdand cu fldelltate di~~fite actiuni ~i lasand cititorului sarcina de a !ih1 imagina.

Ca ori.giJilt1!, Ircmaniil ca §i rUdlele I,orfoatie apropiate, laUn~i. srau trael, Tot TJl:us UviLJS este acala care n,EI marturise;;Ie· ca "ratinii sec asem~rM'lU cu roma.rl# prin rl:mba fi obiceiuri, priR fatui am~elor §i,. mal mUlt ca on'OfJ, priJ"J instructia §i prin deprindenle militafe".111 Totu~i. nujrebole sa-i oonfundsm, din moment ce rernanll erau descenden~i din trolsnl, rude 'foarle aprop'iate culaUnii.

~i iata-i p e' tra e ii-trois ni, cu 12 secole in aintea e re~ noa stre (1.194- 1.1.84 t.s.n.). 'c@ndu§ii ,de· Aineas, pcibegrnd in implinirna soarteil prescrlse de zel 9-ii pc pes] nd pe mall u ri le fl uvi ul uii AI bu la (Ti bru I de azi), statomicind u-:!?i ·pena,ii" in Latium, leaganul semintiei latine ~i al strabuni'lor albani ai treienllor,

Aeeasla str:amutare din Troia (Ilion) in Latium avea 0' important·a oovar:;;itoar,e, de ea depi nz&nd cOliltinuilatea vietH sp i rituale a cornu nit6~i troiene ..

Pnimul contact al lui Ai neas, in lati.LJIh; eLI populatia existenta este rj'ijt~~iflhrea cu Evandros, rege arkadlen veil it din P,elopon ee ~u p.rl.et€1n din t:lne-m~e al tats ILJ i eroului trolan, Anhises, cape trecuse ~i el prin Arkadlia. 5e vedeaici, din nou simbolic, !"lIldenia de neara diintre' .arkadieni; reprezentstl prin Ewndros, ~Ii dardanl, reprezentati prin Anhises;. Tot sirnbolica apare ~jTli'telegerea din'tre Aineas ~~ GOllducaton.d etrusd'ior Tarchen, nurnsle legenda_, a,1 fl"lremejetorlJlui celor 1:2 ora;;€!: din Etrurua. lV, 128

Dupa tnfrallg erea ru!ulilor condu~u de TlJmus, urmeaza cbatoriia I uJ A:ineas. cU lLavinia, fiwc~ I~ui Latlinus. casatOlie simbolizand atat uniraaJ dil1tre cete doua. neamuri, troieni §i ~atini, cat!i'i n~'lveniiea tro.ienilor Tn patrie lor mlgilnam. m. m

Urmarind, prin prisms istorhsilfil.or din ITAfn.efda~J aoeasta, prima etapa a istoriei dardanilor refugia.~i din Troia, CO!l$.tatam ca opera lui Vergilliius r-eprezi~nta un simbol explicativ al istoiiei romane ~i 0 chiintesen}il a ra.spfi.ndirii tli'::!_cilor din Asia Mica Ipana in Ilta.~a ,i de la Marea 8a'IUca pana in Gnmia, Ea se cuvine oompl,etaUi CUI celelalte ~ti.ri ale unor antid ca A'kusiilaos, Aishylos, .Apollodoros, AMisto·te I,es, D iodoros Sicul us, D io nysos din Hal i ~arrJa8, Eforos, E rata sfhenes. Hel a.nllko'S din Myl:ul ene, Herodotos, H es lodios, IP I i C'I~US, P'lal,eIll'la~OS, Tacitus., Varro, Zenodoto,s ~i altii mai apropia1i, ea Iisidoros dl~11 Sevilila. M.anethon, Menekratos Elai.ta, Ferel<ydes etc., datorita carora cunoa~t'~m raspal1direa etniei traoe - ~i cu men~iunEil speciala pentru acea sWpana poe Du nar,ea de mU~oc ~ i Carpati- pa.na in Afriica, G alill i.a,. I be ri a~ U ralil Tad~i k istall1 ete_, a.s'l:fe! cum s~a aratat ail te rio r. 1:ll!1

Plrimul Q·ralj fOlildat de troie'ni ,<I fost lavin.urn, dupe numele Lavinlsi, 97

soti<lll lui AJineas, on;l~ soo~ ~8 lum~nal i1n ;anii1977~HJI7a de c~trea'rhe{)~Ggii ita I leni, fapt '981r6 confirrna pe depl i III sfa rrl?it~ I e~odul ui :I Lli Aineas !i'~ ilflOeplJJitul viet~ i rii two,i elT'l~~or in L,atium. astl',el Gum ne relate03!Za Ver,giUlJJis in ~ Ainelda ~ ~ii r.livius In ~Ab uffle condital Ufjri~.

unlrea simholica dintm t'IJii'eni ~i latini prin Aine:;:l ;;1 lavinia a fast pooetlufi~ prin hotJi.rawe a. tllJ 1 Ai !leas ea '!:le le do l:I iii gl~nV s ils,e uneas'c!i § 1 sase n!.!llm €lasca lin viiitlOir IIa:Un I. i 1 ;asUell. Iceilrl:1 do uas,e ml~ni'U de 'lr,a'oi , sub clondu:cerea lui Ailrl,e;iiljs ,aUI pU!'i< bazEl,le 1UI1I!i.I i IJH:lpor care' va deve nlistipinUll1 marell!i.l iim periu fa man,

Dupe moa.rbea ilJl~ Af[1eas, 'fiu~ du, h.ll~lIIS, ,8 inmntat pr~ma colonie a L,av~ n~um:-'Ului, ~a 30 ani de I a TI1fii intarea acestuia, la poale~e Ml.! n~ilor AI b,ani" (H!lnd~1 nurnale de Alba-il.,ol11ga, ~ullJs devin.6,8strel" imteme:ietorul gwn~€!~ lulla, 8p.aI1Bnefi;~a la ea fi r nd 0 m andrJe pentru 0 serle de narnani iI u~!tri. precurn Tmpalia~ili C:aJElS3'f ~i Augustus,. m,m:

Tn jmpu I regelui Amuliu s, u:zurpatorul ti(lnuh..J II frate·1 u il sill u N umitor, SoISiU naSCLJt R:Dtmu'lus §oiRemus, mama ror1iilmd Laf\enliam,,~ I ofemeie de'momvl.!Iri u§oare, pnredita .LLlpa.·. deoarece a1irajgea oiobanii ou stri:gate de lupoaidli, in ~lmp ce sotul e~, biiitffinul cleban Fa I.!Jsfllilll!.ls I nlll era acasi:t Pentn,)I a 8JsclJ!1!de adevarul, 8, amnj:at In asa fel ea sotuJ le~ Sa g ~se;jj~cill pe ee i doi 'C{lp~j irdr9J ,albii,e pi uti nd pe m!a~tin ile, T~ber:-ului.

Odlatill cres<cut~ rnari, ooi doi 'g'emeni. ajut.a:~ de ceata lor de trneri Qiobanil.l I .. ausuplinllat po Am!i.lI~!.IIs ~i, ilnjuru~ anlJlui 754-153~.e .. n., RiOI11lI1.l'hl.lS, - dlllp' ce ill i('J!1I1oo!l'a pe frate le~a!.ll Ramos ,_ PI1.lIU! bMelle Flamlei impre'Ul'1Ia 'OU ceata Ip9 care OOOngUoo8. Fundarea ffltomeHa data [r'd'icaUI de Ttlus Uvius a fest .atestata de ilI.m oolog i i ca,W au dez:gropat Flo!'ir!la vedhe, sil.uaUl la circa .25 km delf,alrsarea Tiibeli-ul:ui in Mama. Mooiierarna m, , ~e " Aceasta ate8ta.re este ill'lca 0 dov~,da ca legendell(i) nu sunt ~i nu trsbuiesc oonftJ~dlate cu n~~te simple ibMrme, Trn'oute Sa prl;lQizam 00 in5ei.~ riI uffiel'e, oolor doifmij sunt simboUce: rbm:us In,s.eamnallopilti {vasUi.), 'iar Rom uh,lls amtntE!~te de ii'cus rum/na1is (romu.larls).

Pentru cre:!;lrerea noul uii ora~~, darx:laf1 l.Il-6JI ban Rom ulus iill ~reat l.:! n asy~ I,um i lin care s-.a refiuglial toat;1 s,li r!1(l.lme;a PlOP ul a~1 1 h.'l,t v'e cine I' in speoi allatini, etmsCJj §:isi5I b,i ni i 021 menl I HJeri :§ i sclavi. .$ i penitru a plUltea sta,pafll i acea~ta ~,gloatal" de oamen~, Romulus a st:abHit (I seriie del legii• imptuf!1utiiin.d de Iia eltruscii mod!i.ll de ID~ga.l'll~za.re', IpreclJI:m ~~ multel otiice·il!llri.

i nohega rea d efinitiv;a a Romel va ave61 ~QC numal prin rapi rea, Sa bj nelQf, operatiLHleCl. d'erermin~taJ de :refl.llZ!ul tUltlilror vecinilor de a~i casallon feh~le Cl.I ni~le barbati p~ ca Fe' iii dispreturau cu to,ii!. Era. ~i normaL

in aC8'8stl pelrtoada, 'Rome era. 0 sjrnp!1 a~e2:arle II'lII ral~, cen;l1ru I ultl,an al' Latium~LJJui fi inc! lav~n i l.Im, ill cil rui str:aluofre :8 fost doved~Ui ,~u oca:zia sapi8h.:llrilor dsla l~vfgna, Pr~ntre ~eili adeptai~l, b~ne1ii:1~eles, ptiimli alii fast c,ei s~raFilla'i&§ti~

* in Ii mba latil1la, '~u pa iYilsea.nnna "Iupoaica" dar $i "rEi meie de nnarilwn u~re~: v,. ~u P<!!:ii a.r = bordel.

98

adimi IClal'"dsfII-;a'rcadlierni: Pan lykaios (de unde ~i apeljfdiviJl 'tlehea", peFitru ca" in cinstea lui, romanii arel"gl(;uJ dlesPlJia~i pe dealuri)" Harakles (rlIum~l mal t:i3lrzty H arcu I es) etc.127

Dupe moartaa lui Ro mulus, deoareoe din toatii adu nahJ ra de tra !1sfug i adunati la Ro rna nu se putea glasij vreull'll cond~cato r, a 'fost ales reg'e N iii m a Pam P II 1 us, Ulln etruse fe,a.ne CIiJ I t .§ I P II fII de vi rt uii, c a Fe a ihee rcats a domestiooascii poporul s~,lbatic al aces:~ui ora~ infiin~at prin puterea arrneier, d §.!,u:iu-i baze no II: d reptul, leg il,s :;oi daJUn i le , . .;; il totu~~" timp de 700 ani. pan ill 11'1 lupta de laAcli,um, t:emplul ~uli lenus, csre trebula sa rue 1ilnch~s [fl. tlrnp de pace, n u a be~eficlal~ de oemma ,t] eca,t 0 sing u ra diata, du p~ plii mul riizbD il pur!ic,,,

Tn peri'oadla urm,:fdoare' mot1i~ lu~ N~ma Pom:p.illius" asistam 18 U"mC<l!fle;aJ deflilllli,tivill at Rom e,1 cu pa~r;ia s a, AI b!) 1..0 J1!g a. ~~ ~ a 'P ri me~e ten dintl!lJ die' expansiurrle, mcepLJtul mild factJlt de 1"IJIllius Ho.stilil1.ls, care C8111ta !plietutimloeni m.otJT\I'e de conflicte ea re 5,8 ge nereze raziboilllJ.

[)e~ac!IJI m iMints, iflitf\eaQI;!I isla rile 8. Ro.mei se va ca raGteriza, 111 Ulmai p:r~11I viilomen,a. De fa pt, aceasta nUl trebu las ill ne surprinda, dacii~i nern ses rna de' ~calihdea"ml~E1!meie~orl~m ei ~i - Tr1I con5ecinta - de modul' lor dB a g~ndi ,i action a, ch~ar ~i ina i nte de intemeierea ce:ta~j i etsme. I rII aC:e'st sens, este sug e s.t~\I'sa-~ ascultam pe Tii®u:s Li.viu s, care ~ pr~rJI opera sa ~Ab uroe condita ltorr, i~ceputa in ~mul 27' i.e.rn. ~i te-rminatilla19 lJ.€!.IiI,,- we_mane ~sfng'UroJ scriWwr Ci'lI'fli! a ffxat f]l1 paginf de 0 ,rruffl,u'sef,e c1asica nep'eNtoare istMa celor !$apte &3cme din viatl1i!' Romel regale §i ,reputJlicaHej~,

Titu s LiviuiS pmcizeaiZ8 1c8 lRo:mu I u s a dat leg GIJJiI rl popctu I uii "penrru os 0 aseme,nea' gfoa'.fa de oameni oa pU'.ea .SA sa rontopeesc~ tmr-un pOpOf dedit fiumaf prln fegi': M al depa rte, adaugla: ~"". pent.ru a sport numa.rullocuitori.lor; Romulus, dupf~ vechea metoda a lnremei'eforiJor de' ora~e, car~, ad'unand a mu/tfmCll de' oament simpr; .§i saraci, prefindeauto.r'U~i c~ s'unt nas.wp poe ace/e mere.rfjgurl, a dBschis ,uoas:ylum, .. ~m

R.o:manl i l~i im:ep exi\slenta ~n mod precar, llir,i!j nicl un 'rElI de tr:ad~~ie i d:e ,abia la 753 i.e.lii!. Sub fegl"!~e etrusc Serv~li.Is, Tulll i UlS i~ i ridid'i priilTllliJ I .sam:t!l,! a.r pe Aver'llt i nus, i aw prmrne,me hllrMlm pmede lemn sal! pi atra din perioada. regalit~tii ~i tI, rep~b'lic;ji' timpurii (Jupiter, Optlmus Maxim.us - 5'07 te.I'iI,. SatJUmUls, - 497 i.e .111. j M a rcul'i us ,- 494 i.e'. n. Ce re's. lib e~, LJi ben:. ---493 i .e.Ii1.~ Aed es Ca s.tario - 48,9 i.e.fl •• A~des em I~rdii - 466 [e.I1I.) a,u f~g~ c,onstrl!,lite' de me§teri El,frIUSci, ili ~lmpodobile cu scufpturi (fmagini fie cult sarJ de emf) §i cu prirm"tive pioiari mum/e". IPri 1"1 aceasta, "'poporu/ roman l§i creeaza nuatat 0 Gultuffi, cat (} fflatrice ou1turallr pror:m'~, ,snumite dispofiHJififati arlisiite"" Este pell'il,oad~ in care c!villll:Z;altia dach:: I era ala.t de de:z:voUataj,1fndt. :&iIi pUitea mas ura cUi cea pers;ana. a. ~ ui IDallrilllJS ~ (~2 2~4tU5r 214. Pe buna drlep~ate' ::.;punea D ion Hryso5tomOs. os ~gfjrii sunt maj· lntefepti decat apw~e to!i str13'inli~.j maf asemeJ1e!:l ,elenIJof',."

99

.Cara ella sih..Jiti.?a la Roma?

ln a ccua jumatatea a sac. IIV. i.e.n. ~i prima JUrnata,te a SEliC. In l.e.n., ' odam CUI destramarea puh~rii unor ceta~ asplrante la hegemonia ltaliei ~1 cu distrugerea unora din;tre ele, romanii SUnil s,upu§i, in continuafie, unei litalie'niezari ,m in specia~ unei e,lenizari put'emice; eviden~iate at~t prin imprrumuiuri liinglvistice din lirnba eleii~. cat 9i prin ridicarea unor temple ~i cladiri publice in stil,elen, 1Impodo'bite cu sculptuli1 aduse din orasele alene ca prada de razbol S au cu pict uri ~i sculptl.wi rea I lzate la Rom a de a rl:i ~ti at en i. iEst,e faU:l arliul i'ca ,(sec. III -I i.e.n.), in Gam vocabularul roman, tncii sarac, se Tmboga,e;.te cu elernente str~ine. in special elene1Z!1 , e~eniiz:andlj=se, lar culrura materiala i~i define~te forrnele tot fin stU elen, La aceasta importanta opera de elenlzare, contributia esentlela ~i-au adus-o scrlltorll, tn marea lou majoritate de origlil~ provlncual.a~i in special elena. Latina .yorbi~a in Latium, ClJ varial1te~e eil d~fl zena de origine a Ilatinilor (spafiul carpatn-dunaj'iean), seva decsebi din ce in ce mai mull de lilJ,g,fJa' romana, car,e cilpata numal un caracter ofiiaial ~i livresc, sdhel1}latil2:an~a ~i stilizarea ei nepermitflndu-isa depa!iieasca. 23, foneme care alcatuiesc alfabetul roman, ill oo:mparntie_ cu eel dae, trensmls noua azi sub un numar de 34, cu diftongii 81jUlng'al1d la 53. Compan~l1d, de exemplu, evollJ~ia lim bi i franeeze d1n sec, X p a na azl, con stata m dife renle foneflce atal de mici, !neat es.tei:tl'llpos ib 11 ca to neUca dac ica ~,a nu til fos~ fo,ane ap,i1op lata de mimba. toll'11ana de.ui. Trenscrierea romans, a toponlrnulul Diema Eli un exe mplu ti plc in acest sens.

Alfa'betul zts laUl'ies~e de oorigine daciiJ ~mprumlltat de roman. p,nn eti"usciillpfeca,i din Munlii Apus€I!ili, '"' mileniUlIIIV~, i.e'.n..5 • lEI a ramas sarac chiar fa~a de eel din Ugarit, din cca, 1.40'0 te,n .. care avea 30 fOlf'leme'~.

Astfel, prim ul poe't de limba romana este sclavul elen Uvius An.dronicus (272 f.e.n')J tradud;tmul Odiseeii in ttmba rornana.IEI eSW:!ji autorul primal pre~ucrari a unel piese el:ene in lirnba rom:ana, prezentata la Roma in 2.40.1 .e.n,

P ri rna tra,ge:d Ie ro m~ n a apal1ine osc.ul u i C~ae!u5 Naeviu s din Camp,ania, ~~ e repreZ!sntata 181 Ro ma in 23 5 ~,;e. mi.

In sec. 1111.11 i.e .fI., Romaia co Iltact di rect C,II,I nelle'a Hellas Ii i Olfiientu~ AplJ"'Olpiat, a camr D1vuliza~ie, net superioom celei romane, iiii vorpune pemtru totd~a,un.a pocetea asup.ra celei din urma .. CIIJI'IOa§telfea Umbil elene' devine 0' liJecesitat'8 po'litico-economi'ca pentru romani, can~ - insu~indu-~i limba elena - iiili VOf 'colmp leta siiriid:ioioasa 101' ~ii11baJi incipient pastorala, cu subtile I'lotiuni elene

-:!iii s,e vor Ihfrupta ,din toat~ specialita~ile culturij ,elenilor124• ,Acum, apat la Roma pri m.ele biibl iotec i. ~a r in 155, i.e.n. sose§t,e 1<11 IRoma crema !Qand irll ate;n ie-I'II€!.

. Toti aoe§tia vordifuza dil'eritele aunmte filosdfice alene in s81'lul aristoc-raiiei filoelene, curente a carm in'ftiJi~ht;'!i, v,a cre~te 8ta'~ d,~ mull, incai va trezi te"imtiia ,cercurUor tradi~iol1lallws~ej care sa vo,r stfaal"ili zadarnic S'-O tempernza'in

favoarea otJioeiurUor ~i ,a glandiriu italice. _

1;00

leC\iile ti flute de Kra:tes, di n M alios, ~eful~oo Iii iilQsofice din Pergama<s,. vor trezl interesu I pentru studii de Ilim b a, ler Po Iybio,s va lnauqura perloada de rnaturitate a istori:ografiei rornane, filnd totodata profesorul lul Scipio Africanul (235~183 Le.n.). Tot sub influen\a elena, Ennills (238-169 i.e.n.), sarie "AnnaJes" - prima mare epopae nationala - tar romediile lui P: "rerentius_ Afer, din care· prima €I publicata iii ~muI1166le.Iii., a'ting valori ctaslce. Nu trebuie sa-I omil,em nici pe tribuoIiulnberilis sernprontus Gracchus (1'62-133, te.n.), care sl-a tcrrnet cullura a rlapan du-se de la cei dol pmfesori elen i, an sa l: Blosios don Kuma e ~g imofalltes,

I mpo:~riva decad ente'!' rnoravu nil'or ~r a rap ide~ el eniziil ri, sa vor ridica scrlltorl cum a f'Cst C a.to cell B,atran. ap<'!dtor alauste rita~ii trad ition a I,e ~j autor a I pri mel lucrari dill' r sto lI1le tn I lmb a roo man a, ~Origines ". IE I este, totodata. principa I ul reprezentsnt al cercurilor romans ccnservatearesi tradftlonallste din fJ'obilita<,s., care, ingrijorate de panunderea culturii elenlce ~i rnscedonenetelenistice] in ltalia, inoeal"ca sa se opL!na prin revenirea la mos maiomm (vee-hile valorl morale rornane), AI~Uuri de el, tl gasim ~i pe scriitorul satiric LuciUus, creatorul

satirei Cal g,en Ililerar124 _ .

Rotrli1lnii au ccnstrult prilTlul teatru de piatra la Roma (cu 0 capacaate de 10,000 locurt) de abia in anul: 55 t.e.n,

l n acela~i timp, lupta impo~iva el,enizarii este oontinuaUi de M. lerenti u s Varro, (116-27 Le.n), rnarele enclclopedlst (filosof, lstorc, Tllolog, crjtlc de lext~ etc,}'24, Este 0 lupta SLJrdEl, din care fHoeleliliii §ii cl.llturaele,na ,~ macedolllea na ver ie§ i invin:9 aton. Caci, €I ac a romanl i au eu ceri~, terltorlal ceta1 ire ;810 no §I Macedonia, !!i,i vor fi ,cUlcenif die clUltura aeastora, astfel [neat, Vn epoca imperiului, ne afiam in fata unui pOPQr rQmanQ~talic eleniiz;at, opera a ilU!iitrilor oameni de ~tiin~. :scriitori. poeti', fllosofl, arhite~i, din t9ata Elias (Elada) !iillumea re:glatelormacedonene (elenistice)124 .Nu e, deci, de mir:a,re ca insu§.i eal'endatul zls iubn este ,opera as·t",:monmllum elen Sosigenes din Ale:xahd~ia(~5le.h.).

[n perios_da an rim 133..:31 iI.e .. n, sup ra nu mita ~ i s'ecolulilevo lull i,lalr, IRo m a s'eilm boglale'§ite rap idl :;;i tJene~ciaza din p I in de bogla~li'1e ce sa OOfIcentrealza 11ln1 ,ea. adu nate fi i rid din taste COIl turil e impeliiului. 0 reI§.ul se' tram sforms vuz~ bU, Din hsmicele ~i talentatele maini a'l,e sclav~lor - meseniia~i, m.e~terr, ingineri.,

• al'lhitecti -, ies opere nemwitcNlre', eu care se ffiles.c !ii azi romanii, lin locul ta~ilor carora au apar1inUit ceii Gare le-au creat rJial' s.clavii ;;£.-au pus lPentru totdeauna ampl"enta lor nationalEi ~i peste aoeste opere. ~DaGa in planuJ de construe-pe ,este pastrat vechM t~p italic (n.IIL- ded, romanii n-au a\iut VlreUn aport nici macar in acest domennu facil),- tennica d:etaJjjJor (coloane, PDrlUri, etr;_j tradeazii pu(emfce influente e'en.e, edifidiJe acestei perioade amin tind tUz.fUfl€;a' dintre elementu! roman trndilkma.1 §i cel erell, de,sa 1I11r§fta Tn epoca imper!'a'ia Of f~, condhide Haria C.M atai iii prestig ioasa, sa lucrrare ~O isrorie a Romeof anfice~.in ch e Ie rea proces1I1I u i de e len iza,re §!~ e:len isti ciizare ,(mace ~ d 0111 izare), a. i'OII'll1 a I1IUoir in epoca i m pe riial'ij este U hi ad evar pe ca fe, 'CU ani Tn,

1101 '

unna, prea puth1li erau aceia care avaau curajul sa.l marturiseasd·)\, dar care r6Zulta, din ce in ce mal pregnant, pe mas-urn (;9 arheo'iogia cia la iveal'a nol marituhiii ale unor timpuri d'e mult apuse, dar prea putin cunoseute, pana azi, Tn adevsrata lor esenta ~i lumina. 0, dovada, in plus despre ernplul ~i prof'undu~ procssde elenlzare a romani lor" desfa~u rat in paral.e!l eu eel de ital ~en lzare, pe care apei 11 continua, fi~nd la nilndur sau cornplstat cu eel de elenisticizare (macedenizare), este ~i lntreducerea studwului limbii romane in ,ooli, ahUufl de el~en ill. de, a bia la sf§.r§:itu I SeC. II l.e.n .1Z4IEste perioada Tn care se prod uc ci!:lteva, rnuil.aitli lmportsnte in fol oslrea lim bi i h~l.~in a. Tn s:ffi ~it , d reptul rom Sin i~i stabile~te definitiv t:eZ'ele sa~e' rundamentale" El,este sin9101ra re,alizare IPur rom~;lIl1a, in el sintetizandu"'se S'I1h..J1 pur pragmati'c al parin~lor Rornei, l'laiScut din necesltatea unei supravietl..Jiri primordiale, 'care S-6i transformat, CU '~jmpul, in acea teliiblla organizare hazala ps pnneipiul "sf vis pacem para bellum" (da.ea vrei pace, pregi:Ue~te-,te d.e razboi). Aceasta era sltLla'a 181 lnchelerea p€'ooadel repebl i Dli romane ~i des,chidema une i nol epocl, a pri I1crpatJU lui. marcaHi de bat~lia ,d,e la AcUIJff1!1 (3O:~.e.n.), Tn unna cam-is Calus OctavialillUs ramane singurul ctiirmuitar al des'~inelm lmpariului Romei ~i prime$te ti~lul d'~ uprinceps rei publicae" ~'i "princeps senatus" (28 Le.n.) ~i apo] pe aeela de "Imperator Caesar Auguslus divi .fiUus", "in 27 t.e.n., ooJ1stderat ca data traditioflala a 1i'nceperii prihcipa.tului12<1.

in Ump,ul dGmniei luii Augustus (,31 i.e.Ifl.-114 ,e.n.}, civilizath.~1 II forrn,ele de via!a elenlsflce-romane adeptata de Rom a se exUnd §i in provinciw, care astfel se elenlzeaza ~i ele. Dar aiel sa cuvine sa facern anumlte mentiunl,

Wn sec •• e .. IIl. populatma Imp'eriul.ui Roman era de 55::000.000 IloclI.!itoni, din care 10'% lecutau in erase, adica circa 5.500.000. ctaea dominanta, reprezenta 2-3% din total, d~e!d draa 1200.0000. Re'zl!..!lta ca, in rnedle, la 'Dra§e nUfll,aw 20% rspreaenta elasa dom'irl.anlii. $-1 GUm majoritatea acestels traia. la ROina ~i apol 'in ltella, I",ezulta ca, in p,rovltlcmi, ea nu constituia ma'i mult de 10%, dSh popula~ia 'ora!ielor.124

lPe de alta parte, e:X pleata rea bru tal a ,i P radalnica, I a ince put, in 10 ell.! ita apo,i cu !I..ma ra'~cmalla dalr :s.i'stemaHca §.i per'Si'stanUI, P'f'Oyo,ad ,0 rapida imbog~~i;re a ·eu::e,I'ei mlno,titiil~i de' 2-3%§i secatuwrea marwm rnajorit:ar~la poplda;~!ei. IEste adevar,at cal iii unele Zone OlIIB imperiului, me~te~ugurile plrogreseaz,a dar T1ntreaga lor productie a,re Un sing.ur sens: Roma ~i ltalia. Fiind mai ieftine deca.t cele iltaiHos,. datolita, erurl~~i exp~o~talli din pro,vincii, prod iJsele .me~te'j'lJgare'§tjii tele agri cole ifJduse din ,rlliiBste:a vor ob I iga alillrul Iroman, In.cepand ousac. II e.n. sa i,i!i drum:ul to,t mai mult spre Etj(j,p,ia, Arabma, A~i:a Centr,aia, CaIUCa:l, Ind~a ,~ Scandinavlia. :;Ii astfel, economia mtaUci .ntra intr~o clII'iz.a de C;fl!!I"e InU Q vor scapa d'ecat aurull, argintul §i bogaliir.e Daciei, pentru ca atat Roma, c~t ,I Ita,lia devin, 1ncet-llncei, un cOrn'! SJLI mg~or steril, i bug'etafa,g. Este suficient:s,a a minti til ca, s ub Augus~u s, 200.000 de plebei pri'meau' alimente in mod grat:uit din p,arte'iI statullui, 1,1iII caire treobLlie Sa adauglarn ,oew 400,.000 de soldati §.ii ilntreaga adrn;inis,tratle,

1002' 1

pentru aile d a seams de imen se le cheltu i'eli ale Romei, necesare mentillll e rii

dominatiei, ,acelui illifim precent de 2-3%. .:

Aceasta sih.la\ie econornica a mal avut ~i alta conseclnta, Ace'a! maj oritate covariJtoare de' 911-918% tlll'aia ,Ii censuma la niivelul unal eco,nornii t1atu~ rale, deel tolal in afat"3, cir'cuWtului eCOn(Hflilco'lsocial inchis 9xi,stent:

.Ro'ma+llta I ia (cons!,Jlma'to ri) - meserlss i provl 11I0U (p roduciit-ori). &

P,ar,azUismull romano..'ital'ic <lIfe tepef1cusiuni ~i asupra ,armatew. lncepand chiar cu s!ec.1 e.n., intep rec:r1utaflJlle' Ilo,cal'8, p'ro,vincialle, sistem ,care 5'~ generalizeaza. in sec, II, pentru ea remane-ita llel ii !f'I ieii nu vo,i au m i!!icarsa mal Ilu pte. ln fond, nici n u ave3U pentru oe, atata bimp cat n U SEl mal pu nea problema supravie'tuirii, ca in apace regala saLU republican-a, iar j.a'fUlIi~e rmbogateau 0 minDritate infima. Recrutare'<Ii pro'vinci,ala. se deplaseazaJ tin sec.ll e.n." SP,N! gl'anlfele lmperfulul §Ii apar IJIlIlita:~ille auxlllere, in cnrnpietaraa legiu nilor. u nitati formate exclusiv diJ'1 'bamarl", ,care-{ii me~~in armamentul n ati:o- nal !jli de lup:{a-(,alae' ~i cohcrtes), Impotriva el,enisticiza~ili (macedonrzarrii) cu~'tUirii materiale~i spirltual~ rcrnane, Augustus tncearca un ultim mort, prlntr-o poltHca de conservaterisrn ~i de resping,ere a influerJ~elor orientale, mai ales in domeniiJl religi:os_ 9'j' totu~i, spcca augLlstana marcheaza mosrtea ultimului clasic al Iliteratufui romans, Titus (jvii!!,.!s (591 i.e'.n.~116 e.n.), €II insu~i nerornan, eli venet din ~iata,viu m i(Padova), acuzat de a fii ntrodUis "pamllis'ffle" in opere~e sale,

dar p nntre puti nii con~tie nti d e dscadsnta RameL .

. IDupa mosrtea lui Augustus, cultura rornana e dornlnata tot de el,ementere provinciale: fllozoful A.Seneca (spanlot), scri,itarul satilri;c Persius (etrusc), s.Cl'iiitorul epic lUc'ali'il!IJs (spantol), rnedlcul L.I.IM,. 'Comume'la (spani.ol)" ti!lologul Rae!'1l1ius P'alaemol1l (elen), Stira!bon, eel mai msre geograf al antichlt:atilu (elan din Arnaseia), cu a lui "Geo.r;mphla" (19,a.n.) scrisa Tn limba el~na,_geograful PomponilUs !Mell,a (spaniol). eu eel rnai veehi tratat de ge,ogl'afl,e, "De Chorographia"etc. Este penoada de arglint'2>i, a C'ulturii romans, cea de aurflind de ml.llt apusa, Odata CIJI Caliglulla (37-411), .elennsticizarea (macedoni,zarea,) capafa no.i d imensiun~" se intlr,od y ce I a '£lIU lie ee foe m on ialL! I 0 rient1.li1 §oj diivi!1,iiz2l're'a p rin'cepsu I uij i'e inculr.aj€!'a~i'i! CI!J Ite I,e. o,r~enf~~'lej iar f'astLl I ,ado'ptat fuineaza

tezauFul :strAllS d'e pl~edece50n..J1 saU Tibe~ius - . '

Nle'Fio Claud.us, Caesalf (54~681 se dezvolta sub influen\a pfoIf!ceptorului sau, filolSoful stoic sp!'miol L An,rllaeus Seneca, i:ar dupa Tndepaniar,ea alcest~J~ co rntinu a r~e,gi mul de despotism elen i:Sti;oo-orienlal, inaug ural d ~ Caliglula , precum ~'i 'ruinarea finallltelor staltu'lul, m paral'el eLI a.ooentuan.'!l8i m.acedoniz6irii ('e I e nis~ici:zti ri i),

intr.e 75~7'9. Flavius, Josephus,. unul diin ,oonducatolni.i mscoalei iudee, adus de Vespasianus Iia Rooma ca sdav, publica, ~R~'zb()iul iudaj~G" (7 cart,) 'Un !imba elena, do,va.da incoflteS'tabila,a utiloizMi cu pr€dilectuB a ~lmbiilelene la Ro rna. l r1Itm situ atia lItiiizann 11m bii elene de caIre protip enda.d a Ro mel, linl timp 09 d:if:el"itele s'emintiii iitalic.e i~i mentilileau dialec:tele lor de ba~tin;a. ~i si~uatia

103

dhll Dacia ro man a. ex:i.stii un pa ral e I r,sm perfectiitl D ada, ~Dl1'!lanaJ 0 vorb aa nru mal. pa ~u rae on duc,iitoa.re, pop oru~ rne tlIifi narnchJ"'§i lim ba§ I oblceil!Jrjfe. Acela~1 fenomen 1iI reg.as I m in toate· imp€r~~1 e ooJonraJe .. De SC€tEl8, iii afiitlm a ca Urnlba. dae a ,a dlis paru t 'Elsie 0 a ~.i CUm a i ~f1lrlma Ca. tiL'l~i da.cili ,SlU Ili'IU ri~: cd aia,

cu cu~e r,irea romaha •• , .

Ca ·0 reactie impotr~va elenizaril cullurii, printre masurile luate de Senatul roman, este mentiona:lii ~I' expu lza rf;! a din R'oMa ;il I~a I~a a u nor frio's oi e len I:

Epikteros, Dian din Pnrea (95 e.n.) :;\i·.a. fmpofriva lor se liidica in special 'Qui'n~ tlil:ia.l1lus, care Incea rca re~FiJvi ersa cI aslcisrnu I ul, dar, tara a rs IU~ i. Co.mp()lzi~i.i le lu! Valeri Us FJaccus, Siliug Ita!icus" P. IPspiniu s .• SlsJ~US 13'1 sunt tn oerca fi naco n~ vir,.g~to.a~,e, urtimi~ doi ei in~i§i ne·fiind roman~ (unul italic, ceJ.i~Halt eren). ShglJrliJl poet on~lna,~ al1lepodi F~avii~or(69~95) es:~e M. Val,erius Mattialis. rill aceia~j penoada, ~fjln~a n U Sa re~arc~ d'ecal p nn Dampil a ~ii.

Rom ani i - 11I rma~ ~i traa'D -dacihl r

1_ inc:epand ~u §a;'o-ala laUnmstili ill .Iu~ Gheo.rgt1e:;iillu::ai .• Petru MiilIffior,~ S,amuel Mu:.u-KI,em S~ lI1asCUIt tehdl~n,a§:i ob~oeiul de a Ifle lo1iud'a leu a~gzli§ ii ~'S~rnmOli" i' j ,~Ofll1,aJlil i, idee til rEt a prins riildiEicini adi1Hlloi,. data tijnd §r vechea traditfe de a prea mari pe cu,ce.rito ri ~i oh,iar de .01 ne Miudla Gl,I stmmo:;j Ii de asemenea faetu ra. Un exemplu 9 mitor TI' aflam I a ~rnpla ratii rorna ni, ca ffi se mandreau CI:.! o~ig inea lor trois ilia ~.~ cu stramo~i de tipul "Romulu s et co", ale ,ciiror lril SL:I§ i Ii le-arn prezenta! ante rro~.

C u FlN1Wi, c1:iruia i-au pus oaza mv,atatii ardelen i, a avut o puterF! ica· pri;za

la t(li~i rom a ri~~ ii 11lIi::li~ariU" ill do u a €i'I'e m.enM de conj u m::tL! ra:

- si~uati a woma nilor din Ardear; _

- !ipsa ,cvasj~totala a informa~mar ptfvf!ld civi~izatia traco-dacilot,

gum ~UI totili ca r,lilboaio,le seimpart in drlepte §ii nedrept)1;! $i dl u,ltirnele trebu~e· condemnate. [lfn aces:t punG~ de ve<ier,e, a (;ordinU8 pr,eamarirea C~~ill>r,lrilor ~i d;lstll1"l'gernlof de dVil'iZatie constitufe d'e-aoum oatutudine retr'Ogradii fn aoest context. dvi,l izatme a nt;i ce ,. ~ndusliv c,eaJ roman ;jl1,~febU'ie iii na I izate § I apred~tE) ~i IPr~r:J prisma apo liu lui ~.roprJu "II cet~~r! ilar IiespeDtuv~ Ja Civil izafia mendia la, cal .~~ p rin p riistna distrugeriJor Ipe care Ie-au provoca~ GUC~ ri~o Iii ~i lEi daun ~ lor ,ad Use civmza;~iilor p.a~nice. Ciu9-~n I fpsa wm·a ~'iJor - s~a r fi aI e;zvorta:1 pe 0 treap~a supe~oa m ii'~ aw fi avut CilJ t:O~],jJ a!t ap ort {pozir~lv) I a dezlJoltar,ea

sa cfetat~i uma ne. .

Civiliz03!ia pe cam 0 nUlmimgreiiit ~rom,ana~ .a fost crftati:! prin e'xpolrerea mate{iala ~i spirirua~a a papoareler cucerits .. Tot ce s~ .. creat 1,81 RO!'liil8i ~i m Ita~lia Elste oper,iII ,irti,.fUo,r furall,. fiO~osind', de 0115 elmen ea. tmlij.h::lt[J)ce materiaJle fl!:Jlr<li(e di n 13 ri,~e pa.~.1'lII1 cesllIbj ug am. Adm ir:am astazi ~a Roma oper:e,le mmanilor? Cat~~ gori C, n ~ pie ale 1m, ,oj pe aJe arl:i:;;tilor rob I: traci. dad, feni de'lL l'I1a ced(;Hl€'Fli etc.

Aceea~i problemase pune ~i Tn domenh.fll cl,IUurHspilriilu.are anHce, 104

deoatece 94% dJinc~ea~oi!l"ii ern alJllfQ$.~ de orig~ne lnerorflaJnili. Ei trebui,e.sc ced8~1 neam ~ rilor 10 ~ de ol!11gine. pentru ea acestsa sa 59 po ate m ~ndri, cu ei, Oara, nol am renuntat laB ~n cusi, Coa~ da, Enesct! ,. B ibescu, C sl i bidach~, VacarescLJ, Nicolaus Olahus~.,a. pentru ~J ~,I.I! creat In st,ra.irnatate 0 parte din eperele lor? De ce sa nu ne mandrim ~i noi CUI tmoi Ga~mparatLlIJlus:~ini~.m.u:s.. ell dad ca itmparEJtil~ Gah;lriI,JS, Llclrrlus, Maximinus §:i g'9nlerallu'l Aetius, m.;:u®~e invingator~llui Attuli;l in batalia de pe Campus MaurnaDus e;~., e;l:c .. ?

~ntre'aga is~ol"ie a. trac i lo.~§~ b'.ac:o-dac Uo:r treb u ie res e risa, reIUiandu~S'e parti I,e oorespurnzato;3 re ,De Ie apali"tin din lstoria oelo~laHe popoa re ~i Givl.li!z:a~li ,. rsec nstitl:l lnd ~i weco rnpu n,flnd I umea lor.

2·. [l a nd la Q pane inveli§'u I rnlstic ~ i ~ntasmagmlc din teat€) leg:ei:ndel e antice privind intemeier'ea Romel, ne r6ima.ne un ac.ela~ifaptfoarte credi:bi'l, GUlrerht la acea epoca~ ,exodul uno, ~supwavIDe,uitori din dUiillstrUl~ Troie~ §ii OI§eza rea hJl!F ~lrI !Ita I ial~ in ~uru I anu Iu,~ 1.250 t.e.n, ~ i cum ezl nu msi E)'X is!8 n ici Lin dubiu c!J privire 121. eXis:tenta Troiei §.ia originii sal.e trace, ca. ~i a Laviniurn-ulol, atestaJi.e de mMlJ ri~lie lInah~iriale puss la djspoiZi~je de amelll ogi1;l1, rezulta i mpl leit v,8rid ~dtatea re lata ri lor tuluro r sc~iitorilor arntilci prirvi ndodginea. ua oo~tr'Oiana a latiu m-ul u i i-i a RomeL ID ~ca pe ace~tj:a, care au descrls eve n I mente dup~ scnerl anterieare. din pil:l;cate clstruse, la maximum 700 ani de 1031 '!1lxistenta tor nu-~ eradem, a~unci avem d reptul sa dam orezare unora care em it sim pie pareri, nedovedits, sau omit I'1l ejus:tmcal anumlte i nfonnla~i d8i~e de anticl, olil de ca~e

orl acestea 00 ntrazi c teorl i le fO manilzante,slaviz;03 rite eik;_? .

ca~~ tnvata~1 au crezut in HomelrDs? Nici~uflul. §i totu§1i, entuziastul Sch I le mann1l, I ~ ~tand Fmpotrlva tutu rot, l-a ronfi rmat, Cati crnl1 azi in trac~tateal l,aUnUor ~i (::II wm:anilof" pllB:l':entata a:lat d~e dar ~i de n enum arateo ri de Vergilius, Titus Uviius § .a.? Putifl Ii. $i totu~;I. cu timpul, SEt vorillilclin a tnfata aJoElstei lieal ita~i. L1nH, eEl dirversiul1e. c~.lJIta urmele tro~enitor 113 Rome! De eEl nu s,e refera la Laviniu m. pr~m:[l" cetale Wnfiinta.ta de tiro i:eni? T ntreballea mJ U me riUi_!il!spl4!'ls.

3. IPoporu I rom §In nu S"'8. niscut In i,~i din rQl1i1Ia n i ii niici diin allte papa OIre ..

E I 8sm conthiHI ata rull d ired all tra oo·dacillQ r, a,tat CCI ~tructu ra bia logica. cat ~ i ca CiiVlIIZ\:'!tie. Cl,I I nfluente I e normal e pe ca re Ie su porta ~i Ie ate r~ ariee paper in contraotu I iri1evitabil OLI a~ta neam uri.. ACeJste ~11If1iJ en~€ slint minime ~i ._ ca, ata re - est.e nec;esarsa I i sa Bleam 8 im pertal1lta stnllCt n~ ah9J, pentru a nll! denatura, ad9v,iEiru~ istorl L; ~ i pen;tru ill nu Upsi neam u1 romail1esc de un 1iIrecut ~u care nu se peale deciilit mana Mi.. IDespre infl uenta neamu ri[or mig r~tQare, ca!1e 'era l! atat de saralee materialiceete ~i sp[ruh.Hi:lliceile incat s".au topit. ilntNm limp record,in mass dacQ-ge~lor, rlIici rli.-8vem prnctic ee VQfbil, nici perot1ld etnologi.c ~i nici Ipe eel lingvistic, din a.ceasta inf'l"lI pt@md u-se e~e din p1 in, cum era §ii n.orm ai, stabi~ ~indu-se in ~o ne eu Q civil iza~ie de mu It cOfilsQUdata.

Tllsa~i "Islona' unfversa/;,j" tradusa din lim ba msa ne da a piida a e!'e1ul cu m trebu i e sa p rivim I egendel:e· gre oo~U, in s,ensul ca ~ifJ ciuda forme} 100r mf'fc€, legr:mdeie greoec!}'ti i3!1 pas/m" un gmuflce dB adev~r islorie" 1 '!<l

1050

Ca p itolhLl I IX

CONliTl'lNTA NATIIONALA LA DACII

~Ace~tj VoJblli l'JU sunt nioi rotl1ani, nioi bulgo;ri, nici wr'Jlsche, ci 'Vlsh;, unna§i ,ei mani §i siravecliii seminpi da pop Dare a tra ci1or, dscilor $1 geWol, ~are, ~i aoom, f,§i OIU fimba lor proprie §t. C'U toote 8'siJprfrife, rocuiesc rn Va/aellia, Moldova. Tmnslw<lInia §i Urrgari€J in num~r de mirio.ane. ~

{August Ludwig Schl5zer, "Probe"; in "Russische Annaren'~. Br,emmel'1l und G5ttige n, 1(68)

S--a scris foarl:e m ult, Tn ultimul limp, d sspre viteji iii iii p,atr~oti sm ul dladloll' in I'ulpta de alpal'are' a p~m;§Jf'lit:ulu. stdm'o,ese. S~a scris ~i despre mel'1ite,le manlilui Burebista, care - acum aproape 2.100 de ani. - reusea sa incheg~ primul stat dac eemrallzat :?i independent 10!! Oare exista aiunci 0 ,e,on§tiillli~i na~ionaJ,a la acesf d.aci, pe care isto:ricii timpulul nl-l pm.zint,a impartitil rn nenumarate triburi? Isteridi raspund; 'NUl Dal'9, ulflirea tumror dad~or fliiltr-lJn singL!lr slat a fost ro dul unel int§.mplari, a. a mbitiUor perse nal € al Ii) cOl'llducato:ru I L!li unei urliuLUn} triba~e aarecare? De data aceasta, raspundem no~: INU!

I ncheg 8lre,alutu for sta.te,lor In a,.o:n ale afest pre cedata tot'dealU na dief,ol'"marea, I.!IiIil's:i eon,UwliI,e na~i,on.al~eJ a !!Jnim~ii de'neam §,ji de' lirnba, acsasta diiil'll urma casemn distinctiv, dar nu determinant, <'.II unei etnicutati. Prot)llema care sa puna - ca ~11n cazul nostru - ests: cand a apilirut aoeastal oon~tiinta na~ional'a, la daci, cum s-a manife,stat ea ~i care au fast elementele de' esen\a ah~ ftlrmal'ii ei.

lL.eclie pentru ,Alexandru Macedon 'Ii lysim,achos

Sa intoarcem 0 fila de ~sto:M e ~i sa defYl am GY ~te'ntie fi rul unor ev,~nimente, pentru a putea sa patrundem un sufletul acelor dadi nemuritori, atat de huliti de

to1i aeel care au ravnit I a pamantu I lor, ;;i sa~i ell noastern rnai bin e. .

Ne afiam in plina epocii de gloria maoedloneana, Alexandrl.lll, Zlis ce~ Mare, ii ata'ca pe' tribalii de pe' ma'iul drept all Dunarii,. pel1i'1U! a-'i SlJpune. SYlI'mos, regel,e tFiibalilm', rezista cu sueDes, retras pe 0 insula de, pe Dunate, ajutat fiind cu alimenk! de ftatWi sa~ de pe celalalt mSlW,1I1,lI0. 111.112 Ce ill1lteres aVeaL!l dacH dil1l Canlpia Munteni,ei Sa intra In conflict cu pute:rea maoodoneana, aflata in pUn eva nt? N IJI era rna il bins, rna i fn~lept, sa, stea lini~trli, inc iferel'll~i I a ceea ce sa p etrecea diliil colo de o:atliin!J I Istrns? Sigur, !flu:!

Evenimerltele din timpul lui Syrrnos (335 i.e,.n.) sa inscI11u in periroada.

Latene-u I LI~ I (etapa vech eo), tn ca re daci~ sle ocupau, deo[pcitniva, eli ,agriau~tura ~i pastoritull. Spre ,deoseb i re de alte popoare !?i semintii, ltil care, pastor~~u[1 Hl6

a,V'E!a U n earacter nomad, eel aurmhton manifesta un ea ractsr ep arte. U flil l-au nurntt tralilshumiti,nt~t tsrrnen evident eronat, explcatat de ·a~~i.i, pan:~ru,. a demon slra ell dacii nu era IJ stap.ani tn mod expres P e un anUlm,~t tenffiflu. Pa9unatul ollor in timpul sau pe parcursul unui an, in. z,~ne,1 e cele m~~ prte I nice, l-sm putea ihtelege mal bine daca t-arn numi pastolflt circulant s,au!tJnemnti'~ felul aoesta, ~vitam sensul de "mutarea omului", din fnmcezul '~ranshumanGe", !ili punern accentul pe mi9carea pastoritul,ui cu re.venirea pe~~diGEi aca.~a, asa cum, de fapt, sa petreee ~j in ,zi I ele noa'stre" in tlmp oefamlha pastorllor este bine stab~lita intr-ull sat oarecare .

. Acest p ;\i,sto r it. itinera,nt. a lost il'a cto rid determ i Ii'! OJ lilt, hlJ daci, lin

pe rp.ewH1J'e iii U Ii'!~ci,t'i~i i eu ltu rU ~~ llm bU" me n~1 nhd, _ totodata: pe~!m ~n~ ~~ tre,az;a co l1I§tJi~t1ta c a - \I"oll"bi nd aceeas I Um'b,ilI, a,v3ll1d acelie a,~ ob I cellurl ,II

credi n~e - f'orme aza. eu to~i~ Ulil .s~",Qlur neam, ". .

in' aoela§! ail 335, t.s.n.. dacii din Cl1mpia Muntenlei S-itiU unit ~I au reuiii1t

sa se opuna au succes marelui Alexandru. Dar pericol ul extern crestsa mereu,. Ne putem usor imagina rum diferi,tele triburi de da~i, sa Ie s.punem &":,I..mt~nl: lncep sa unITe in legatura unele cu altels,. pentrLl'a-~1 apara fbrIta.l~r ~~potnva sstei de cucerln a VeCLI1I~'o!'. Pentru a-1iij duea viata lor normal~, hrll~tlta, nu se :~i mtea ns oesitatea :sa~§:i oreeze 0 ,~rma~a pe m; a_~e~ta" Dar n~evoiati 1nvata ca cei de un n'eamtrebuie, sa sleajute' reclproC ~I sa'1~ uneasca fu'1e1e pentru a scapa ,(j e du ;;:m:anul com un, T ra~el e'poi U!nea~fatl..l nilar batrane~ti ~ii-a dOV1~d~t temeinicia.la nurnai trei decenii!ill jlJlmatat:e, Dromichaetes, noul conducstor aid ~cilor uniti prino rigill ea IOf cornun a. re Ulje~te aces memouab~1 a vi ctor~e asupra l.uiAg.athocles, filul hlJlii Lysirnachos~ u~mat1iJ de' i~ap.t~rareaacestu.ia.113.115 ~veillmentele petl1ecUlI:e in ,eetate!.l! 'Heilis sunto pllda vie die, intelepclune talent diplomatic ~j retorica. Elle COil stltuieun capitol.deosebitde important i~ istoria patriei noastre, ~i estill rreglFetabil ca be'I'etrisUca noastra ~LJ a su~pr~rns indeajuns,. in pagnnile: ei. mare,ia momentului, asa cum a l'eu~lt cu al,te cl ipe ale zbL!Qumatului ncstru tre out.

'C.o'n§!Uiin~a tr:afca

iRas.foim, mal deperte, istorl a patriei noastre. A1tefile, alte vi,ds~"l!udinL La orizont, Tn,oep sa apara U10rii ilegri, ai unel furl:lJlni CU mull mai amenintatoar~ decat OI"lZi macedoneana. Da:ca acea.sta poa,te nsoGotita. pr1 rna, navEilire b'arbara pe terltol'iul ~arii noastre. tea romana, Ca!1El se proflla 'Ia orizont, urma sii_se transforme in ,Del mai clJlmplit dezastlfu pentru poparul dac inansamblul sau ..

Elenul Dion Clhrisostomos a soTis, Zlcum 18 Steoole, 00 ITgefii .sLIt'll m.3'j rhre:lepfi decal apmape tori ((barbaros» ~j mal asememea nouiJi"'; fo~os~n~ terme nul de ~bambaros~ CUI sensu'l a.e"slrain de nearn, care l'1 U e groG~, EiI!ij a cum ~1 intifl.1 nlm~illa P'lautus, sUlb vorma ~poeta ba,rlJ;arus",.atlJlrlcl c@iIild:se j'i€fBre~ 'Ia un anu mit poet 'flDIli an, dec areoe e,l, ,era grec, Alu, ~i I1;DU putem co G1Ista.ta C8i

107

I •

romanii all fast pantru dad "barbarr', stat Tn sensul antic al 6~.H'~tntului, c~t:;;i in eel modem. Ne aflam, de-accrn, in secolul 1,1 t.e.n., perioada de lnoeput a expanslunli rornana spre rasarit. I[)acli nu incetaJ~~i'f~r,at nici urn moment, s,iiI vin;§ in aj uto rul fra:~i I,or I'D r din s tid u I D u ni rU. mIIWmri, trac i § i a cet~Uo r scordilsci. Sunl memorabile actlunile de a~luloral'e a scordiscilcr, din anf 109- 106 l.e.n., ca ~i cele de inforrna re' din anii 85!i'i 75-14 t.e.n, pe care lstoricil le pre.zint~ ea Ii neurs i uni die jar, Cin e eu I'loa!?~e ar'j umit,e metode, de pregaUre a unui atae sau aparare rreCUnOEli.te mal usor, Tn asemeaea aete, operatiullli numlte 'Vncursiuni de recunoesiere", avand ca scop determinarna mjloacelor de care dispun e adve rsarul, luarsa de prlzon i e ri p entruobtinersa de' infbrma,ti l, d tst IUgerea L.J nor p uncle de a p,iljra Ie sau de ap roviz!o na('le a'tc. "2 i ntreg acest sacc I III La, n. este pr.esarat cu as_eme nea eve nim ente, Dacii EI,rau adep1ii 'U neii 'fil os ofij p rea ina lIe pentru ,S! S€i ocup1aJ de' jefu lrea ill 1.I n 1,.1 ri I'oralltoofa. Tee m am de' ~acee'a~ nil! -i spelrl au nit; i fa im a fa lang €I i macedo ne n e § i n iei c ruzimea leg i u n ller romane, lEi nu doreau dedit sa,-~i apere libertat'ea. lar pentru aceasta - la nevoie -. tot~ care vorbeau acseasi Ilimbe stiau sal S9 unaasca Intre el.

Unificato,rii Burebista ,i M,ihaii Viteazull- asasina,li !

S i nteza cOrii~ti i nte,j nation ale la dad, ca urrnare 0;)1 tuturor celor petreouts' Tn secnlul III :;;i III t.e.n., 0 vom analiza la mcepulul secoluhJ,i urmalOi. od'ata CUI preluarea fraielor conduceru de catr,e . mare lie Eh.rrebista.1f1-l1S Caei'l, ce Dromieh ates a feU ~it sa real lzeze pe Wl1 minipl an, a des8varlii it aeest rna re om politic ~i strateg la nivel na'~onal. pentru Tn~rea,ga Dacle', in eel sproape 4.0 ani de v[la~a rnchhla~i celul m.ai nobll iel 0311 unui patriot: aparaifea fiintei na~ionale, Data n-ar f urrnarit ecest nobil seep, ar fi putut sa ramima pe mai departe un ~ef de' trib oarecare, f:ar-a sa~.il creeze singur problsrne alat de oomplicaJ~ Cal cele pe care Ie i mplical asigurarea u nitai~ii tuturo r dacilor iioi apa rarea impotriv81 invazre i romane. Dar el a avut marea s!3ltisfacti,e de, a-~i fi atins soopyl o-aruia il sa consacrase, ,tee a ce nu ali r,e L.I~it U PI Ver'dng'etoriix sau Ar&ovlistus.

Cati deosebire intre eei doj titani c,ontempor,ani, Bur'eb~sta ~i Caes,arr sortiti a'ce,I'uia§II final: asasirnatull

Tn Dada, un b.arbat, 1ingrijorat de' saarta neamulLJi sau, ealJta sa shim-ga r;3JlldUirile perntru a-I salva dela. pieiire' ~ii i:i'i: fuloseite culhJ I"ai ~~ irntel igenlta" 9 eni allU~ talent politic ~i intr,e.f;lga sa el"le.rgfe pentru a~i asigura unita~ea 9i neatamar-ea.

IDe parl:ea oealalta, Lin conduc~t(,)f crud, lipsi~ de s~rupule, barbaril"l sen;)sul modemal.curv@mtului, car,e a fo'st: capabi~ ,sa d[s'~Ifl..Jga bilbnoteca d~n A~e.xandrra (aceasta fUnd' Cea rnai mare din lume, in tjmpLJ~ acela), dupa ce i~i daduse cuvantul coil a va cru\a di;a,ea trupel1e egiptene 'lor capitula, promisiulile pe care

.. §:t~a GU anti ci.pa~ie ca, n-o va respe da - ~i nici n-aJ resp ec!tfd-o - pen tru cii 0 facuse numaij ell' .soap ul de a-i in~ella pe e'g i pten i.

Oare, opera acestLl,i straluc:itam de stat, care S~i!J 1II1Imit Burebista ~i' care 1108

a plilltit cu viiata lin,altul sau patrlotism, a fast ea im~rtalilZat~ asa cum oed~enta~ii au facut. cu celslalt man, negativ prin eX!Delei'i~? Nu. rn afera r~la~r11lor. cu caracter lstoric, de inMndere mal mica sau mal mare, vi;a;ta §,il oifil'elr-a lUll Bu reb lsta au ,c(mstituit prea pu~lne surse de mn:spira.lie. $i cand te gl~nde:;>ti ca el este omul care a eoncrenzat con!il,tiin\a nationals prin unir,ea tuiuror lriburilor dace, fiind primL_l~ care a reuslt sa creezs un stat I"hationa~ care a servU ca m~de~ urma§oil.or sai, printre can; ss peate numara §ii Da'CuJceJ rau de la sUlr!}~t d~ secol XVI. mI Oricum, open;1 mui '(:O'!1stiihl,ie am doillea moment ,1- in aceWa.§1 Ump - unul dlili1 eele f'I'IE!I~ Jrnportante in ceea ee priive;;;te c10nstituirea 1.I1i'1:e1

ccnfti i f!~,e n "1~o'nal~~L , _ .

Asasinar,e,a lui IBUlreb~sta ~i dezmembrarea prlmului stat dac o8nuallza't 91

independent nLJ a stopet procesul de il"lchegare ~1 desav~~ire a con~tiin~eil n a~onal e ia dad.

. in Ii psa uniIJ i, co I'iIdUC8ror de tal ia lUI] Bll reb lsta, ti mp de m _~i _ ~ine .de u~ seool, istoriografia timpului va Tflre-gistr,a nol ~i nol dovez;i de con~tlln~ na~lon~la la dacl, stran~i in ue"l~uni tr~balle mal man sau mal rnici, lin lupta cornuna In1lpotrlva 'Bxpansiunii rcmane,

CIJ Lin eura] pa care numai disperama 11 poa1® da, dacii Ti.8taC8J.pe ro~,an~ la Aegyssus (rulee,a) in anLl112 a.n, ~i ~ecuceresG~ Tl'o~sml,s (lgh\a} trelam mal tarziiu (15 e.n.), I:oviir!du-i PB rom ani ~I intr -0 zo na mal 181 vest U n rnertor a1 evelll'imente~or ne relateaz:a desprs "cer~tenii romaniz:drobiti', negutai:of# masscmti,un important deta§am~nt de v:eterani care s.tationa i~In.Hj ,punet mal {ndepart-at de comsndament extermina t pan.o'i te unuJ'. , . pretufrnderu devast_arn gene~I£l pri'n foe §i sabfe"',m R'ezuita In mod pregflant!?i dii"ll acest Qomun,_lca:t ca daeil nu urma'lIu,au jaf,ul, e'i sllab~li'ea puterii miilitare romane, ea mlJlo,c

de ap.all'a r,e na\lonalla. . . . . . ..' ... .. •.

I mport'anta e·ste iioi i neurniunea ~ntr-eipri,nsa in, M oes I S! 1,03 anu I a,6 e'. n., li!l~

timpuiliul Domn.ianus, terrminat:a CUI uciderea ILli optimus $abilll'us, !egatal aces~el

~~~ .

in acea:sw lupta desupraVlietuire" nl'J este de negli~;i3t exti.nderea con§l:tJ~-

in~ei na,ion~te ~m la tniburUe dinsudIiJIIDuna~ii.. TmpI~ratul Tiber~~s es~e l'iIevo~t sa renunt:e la selfViibiil'l1! nesigll.ue ale mercenanlor tJracil,cam ~u dad'aau ra~n~a'rnentul scontat in IlJptele' Cl.I fratii lou daci, f'a.~a de care manlfestau adevf:lratqJ

10ialitate.WI' . "

Anii trec. Deruta plrovoca;t~ de moartea lui Burebista ia Sf21i1i'iil in iStOl'i19 patriei noastm 5e insorie (') nOlJafila.IBa~n3,nilUl ~j ilil~aleptul DlIIJras-DiiUll"panens, du p~ 0 domniefrlK,tuOi3Sa de 20 an i, I as a carma tari~ v~azu I ui sau nepot, Oeoe bal us, Cillie se dlistin~ese In 1l.U pte lie proV'oc::at'B die, D 0 miitj~nll So _~ entr!J sIJpl.Ul"herea regatulL.Ji dac.11S To,tlte' efui1.uri.e pe IP,lalill miUtal' §i polltlc ,.de

109

ta.nam I ui mg'e nu a u p~tut 'co nlr''-'I::ar,a mmense Ie m ijloiace c,oncentram de Tralan IJ S OOIPotriva sa dl n tot I mpe'rillJ I Ro man, Pentruace'sta, razboml!.ll 1m p ctrlva D acio i in se m n a. U IIUm a line€! f'II::ar,€! de, s u pravlelu wr.e. Au to st aruncate in Joe ultirnele resurse rnaterlale, militare §:i umane pentru ca Roma sa~§ii atiinga scopu]: Insusfrea v'esmullui tezaur dac, joefuirea bogiliiIOi" 'arU dacllor ~isalvali'ea de 13 fallimeiiIJt. pe aceasta cale, iii

IRamel. 1i7 •

P,ae,ea romana - 0 pacill,eala ~

Tralanus a tavlns dl.Jpa cea mai cr,am:ena incle~tare din isroria Romei.

E! ilfleface,rile care if! U urrnat I,e aflam din "pre-sa vrem ii" ,eI i PI care if! m splcu it

d:lleva: •

"La Ssrmizege.tusa, ,a tou arestat un ba'lro!i1' taraboste's. cere rliMeea nebun, ,GU Gapul desGoperit, Gautandu-§i in zadar, printre ruin e.. lInfC-U! sa'u flu. " ~PrjntNlf1 ,edlf;tum, s-a siabiiil' ca, ih-cepfmd de maine,. titn'p de un .an, to,fIIOC,UltOri_l Romel sa :f/e 8cu,tl,J de Irn,po,zl.te ,I, ,in plU'o/ sa p'ri.meas,ca' flecare, tocuno« c.,al'eun premlu de, 6501 denarl de ary'lnt. 11

"La Roma ,8 ,ajrJns, lnsMr:§if, coloana de magan, J'nc;§,rcati ClJ 1 .. 640. 000 kg au.r §j 3 •. .'U'O.OiOO •. kg. argint, pfecat~ din Dacia. Sucuria poporului (roman)1 a fast rani margini. Gel 250. ()()O. de plebei, care beneficfaza/a RoOma de El-iimente grat11l1e, n u vor ma~: fi neiifli,§iiti. '" 1 12

~Azi a pf.ecai un IJ'DU transpurt de' tonne de oi spre OZiema, in drum spre Roma, fnsoJttfl,- deso/rlap din legiu!l88 tV FirMa Felix. CB nostimi sun" aCۤt( daci privind la tunnele care pleacll!"1f2

~Mari la-frons'S (haiduci) mai sunt ~i dacii a!}tia! Nu auzi decat de crime.

Dupa uoJderoa' in saptamana (reGUla a r;ol.li magis,tra! din Berzob{s,. feria lost omDratprimam' Diem ei, Publius A.eJ1us A tiottus, in timp Ge se in dropla pa§fl'lG spte Tibis~um. Tot ieri a fast ucis §i questom! dmbetan' Ludus lui/us 8assus. Bfetui om! Sedusese dB curimd ts B#iHfe Hercufane ca' sa~ lrat'eze rel1m~tismur ..

Ce-or n av;§nd eu cer~fe!lii Romer?'" 1111 ..

lntr-un jumal personal, sclavul DavlJIs d~n RomlJlia-Ma~va noteaza; ~Azj /-am rnmorrnimtat pe stapf!JnuJ meu roman, decurionul-questor §i edil Aelius "' .Iurtus luNanus. m Am BlIut mull de furcal A trebuit sa' venna mal fuMi cum au 11Iua( sdavif fnCBperea bollifa in care lrebule pus sarcofagi.J1 de plumb. I-am €Qman dat 0 cununa GU fmtlze de {auf §l sieji!!.f d~'n auf. pe care i-am pus-o pe cap. Matmana i-,a fmpodoM gatul' ctJ un medafiofi de bronz, L .. am fnc;§ltat cu rnCi!jJta~/e dB pfels" noj~ pmglJtite an'ume ~i Impodobile cu finte de stic#J 'Dupa ce pre,tice/e :;i-au (;erminat ,bocete/,e pentru care fuseser:i!i plat/te, am tixaf cap¥uf sarcofa'gului cu cute de fier §J Ie-am sigHs" Cd} plumb. Dupfj ce am termina~ ,am fasat-o pe ma'(roana :;i pe copiJ pe ban'ca de pia/ra de pe a'eea Y,

no

sub umbra uflui p/atan'. M-am grabit sa' ajung spa! in ce#f1lalt capat a/orafulu{, unde se ath] un ,cimiti:r numal pel'J'tm n,o.l, cla'cii. A colo a fast ars ezi dimineaJB Uti unchj djn p'anes meme: N-,am ee sa te dUG decaf 0 cana r;iobita pe care am luat-a pe ascuns de la stat};§nul meu, ~a sa 0 dau matu§ff mate. Slata de ea. a;:e 0 singura asIa pentru: fiertuo" §i ~pe.ranfa e:{ era flumai fn . mine, pefltru a aves Tn' ce pune GenlJl~ ,un'clliuM Ga'la dreptate mao{ e f( p8 fume a' asia! Bunjc.u/ meu poveste.a cum a venit tn sat ta not, d.upa ce TraiafJ' f-a fnvins pe DeoebaJ, un anu:me «pacattEu~ ,('vestit'orde pace roma'n) Sa n9 vesteasca pacea. Acum mi~am dat, rn s'Mr~it seama,. ce tnseamna «pacali:>>>. De aceea' nail cand' sp.unem pi! cali!, sp'unem' mlncinos. "11<'

Parcurgem ~i, mercUlrhdul sclaviEo:r la Albulinus Maior:,m

_, un fI acau -eno demari

.~ 0 femela -420 denarri

- 0 i'fe'iiita de 6 ani -::lOS den a ri

"Muntii .n'O~-tri' aur paarta, nol c.er§im din poarl:a-n poa.rtij", soptsste un ba,tran ca p entru sine ...

lPe arm pagil1l,a, ~presa Viremli" p!iezinta usta principal,elm societati romans deamcelii. Pre'tlj'la'~iuni~or lor Offi.!?'te continuu, ca i'i citra lor de .afao6ri. Pe pl1imul lac, sa plaseaza "Monopolul imperial pentru: exploatarea autufui din Dacia" 117 • CUI sed iUI~ la IRoma, carea res,l.i2at venitu rl 'ElXO mitante. Pe lceu I secullId, sunt "oenton's'rii", puternlca breasliii'r a vaJ~:!HQliilor de haine vechi ~i state psntru uzul SIGlavi,l,o.r ~'i a~ earn a h i lor sarad al' • c~ nos fapt sci avii sa, cumpere stete e~ sa~li f€lea limbn'icaminte'! Nevest'ele ior nu pu,teal.J sa toarea §oi sa, le f,acii ale stofe? Dar, de ullide I,i¥ma?' S,a se duca ta Roma sa~i tUliida aile

~or, duse ;acolo de fOmani? .

La rubrl ca "Activit:i'iti oulltUira~eil, suntem irnformalii asu pra spa C'~colelo'F De

se vor pr'9zenta in luna ~eptembrie, la amfi,teatrul din Porolisson:!2()

.~ Iluni - lu pta co rp 'I:a corp

- mar1i - t~aglerea, eLI arcul

- mlereuri - apar;ali"e~ fata de dacca

- joi - lupt~ CU' fuscina

- vineri- sruncarea eujrud is

- sambala - intreceril pe echlpe

- d umin lea - r'elach6

$i a~a mali departe.

"reatml ,d e come d ie este suspendat de 169' de !;trlL ~

iealrnl de i"ag,edie: specl:acolezilnicE!'. Actol"ii: daci. Spectat:olii: ooloni~ti itaUd, 11 iii, sirien!, mal.!! ri, " U7

~Predau latina ili eiena. 1211 Se pot insarie f'lumai eel ce benefl'o/tJzij' de «jw~ ,c;iviur1iJ,. Plata Tn denari. "

Sa nnto a rcem acurn ~i ultima. fi~a a zbueiu mate i istorii anti 00 a stra mo~illo r no~lri d acl, DUJreril e celor siliti s,a lmiasca in ~Da'cia Feti;(', ad tea tntrad ucersa GOl'Bcta ''D~c;a' Ccll6l' bog8M~ull (v. ~i m'alrele bandit italic S,ulla Felix), SLJnt urmarite eu str~ngere de in im aJ de totifra~i i Iii bert din M ararn ure§, d in Moldova. din M u nten i a. La nu mai 12 an i de 121 iilil<@heiiel'ea razboa~el om' to rn a ne-d 1lic~ce, inpara,h:lI~1 Hadriial1us al'ifi :palrasirt: [)Ia,cia" in fa:taJ ra.scoallellotr 3utotllitlonilor aj uta!i d:e sa rma.tiii-:iaZigi §oi d:e s arm a,i i-rOxo!laJilr, dar a, fost Optlit de prieren i~ saL

fn a.nu~ 117-118, Hadrian parase,~~e~oate eastrele din, MI!Jn.t:enia: Drajna d€< Sus (undefusese ~i 0 ai}ez:are rornana, lcanga una dacica], [ud. PrahOV8 in MUr!~jj Buziih,du'i" !Malse;;ti ~i T2l1rg;;or, arnbale lin jud. Pmhova,. P'entru til stavil~ revo1tele populatiel dacice §:i a ilfil~~tura posibili~tea acestcra de a~~ ataca pe mmani lin 8UCU [l una rii, Had na nus a d is~rllJ 5 parti a I § i pod ull pe stt! D!J!!1 lire

de 1121 Dr,obeta,:'7 ..

rna nul 170 e .n .. dadi-wsto boo din nord ul Moldovai, protlta nd de tmriiST€rU I lLeg~unii a-v-a Macedonica die la Troe,smis la Pcdaissa, ataca Dobr()g~a ~i ajL!ng tocmai ta EJeusis i in G recia.!" inca Q data, se rernarea funelio nar,ea iilr-eIP''''C<§~ oi I a a. siist:em 1.11 uw de inf,crm:a;~ii perm iii ne nit al d a~cUo r ~wberi, c a ~ i contin u~tatea inarm;liwirn I ,elemerLite car,€ le permiteaWi sa etaee ell [;In;l mptitud ine Imperiul R.oman in mernentele ~i zonete cele mal prlelnlce, Este un exernplu graitor d e ~egiflitu ri n eilntl'\en.! pre cu fra,U lor asup nti :;)i, tetodsts, de GO n~tiinta natuonahl

LOI~",@eplUtlUl seeelului 1111 e.n., atae!l.lirile carp.o-getice as,upra Doblrogeil ~~, ln s pe e iaJ~ iI.sU pra ora ~'U lui Tirop,ae um Trai an i, 5,g ilil m 1II1iFs e at,M de m 1,1;11., iru;at orai'ul Tnee pEt sa de cad ~ I la aoe8Js~oontri bu i flI d~ii slljii,b!rea, apa r2Jf~ il militare a limesu I uii sc'itic, ~7

Dar; nki in :lona" de la est de Olt dacii n,lI stiiteau eu ma.inile iJIfl san!

Transpor1urUe romane de' bogatii pe .olt, care se faceauTlrItr~Lin silfilgur sens" nOlr..a-sud, i:!ra L!I ~i;rllta lor de zi cU 211. lPe,ntru a asigiU!fa secUiritatetl til cestor transport:l:iri I romeHilii au fast ill i I i~i sa re~un~e 1031 Ii meslJIl allUtan ~ i sa oreeze un lim es tra.nsa,lut.JtuJs, format din 117 cast~e plasat€ PE) linia Tunis I Turnu Magure~eClJlmidav~ f R~ ~nov, Speranta de:;;arta! De ootiJ-e frica_, nU scapi!- splme <0 veohe ~i lTn~e~eapt:a zicala romaneasca. C<!rp~i, caire in!reaRii 2114-381 aU ata'~aUalra intrerupereimpermuW rOl1!f!an laJ Dunilirea de los., lin Moesi<l!~ Tra,cia,. D ob ra'gea, 11'1 ordl!J I Da ciem rOltname etc.) sun! iI!ce i iii c.aJre VDt d21 §-ru '1 ovitu ra, de' glral~e stapillilirir fomarn.ein Dacia. Domin~F1d irntr,eaga Moldova, carpodadi s~au organizat Tntr-o prute'rillid uni:une' tr~bSima" trelJ~ind asf,el sa-~i mentin8 o permaneriila ~Ildependenta fa~s de Itmpewiul Roman, caruis nu i s-a ara.turat rtliciodata 9i sub nud 0 forma. Aoeastasituatie le~a permis tortdeauna sa vina, ~flI

112

aiutorul celo:r1alte trlburl dacice,atacilnd ~ mperiul Roman fG~nte' des, aeclc unde informiEl~ i I,e le arataL!l pundeh~ se nsl bilie-a I® acestuis, ar

Sa ns epri m pUr~r n ~i sa derulam finJ I even i ment.el or.

Tnoepa_nd eu u~Um,e~~ decenll ale seeclulul al' ll-lea e.n. ~i p~ma aproape de sf:§ r~ ltul seGOl'u lui 111111, ca rpi i '110'1' a~a ea ap rna pe pe rml31f1e rnl §Ii olra.§ IJII~ IlU'fosto lon1Du rots-tatum, al itli~i ell d ItlIci i~ostob DC i din .nonll u I IM:olldovli! i § i CUll gloJU. Una d in inde~tatile eel ell mai cr£l ncene a fos;~ acees trn cere rornanl ii era U! oondu~i de im p~r~tul Malxii m~ n L!S T h raeus, la anu~ 238 e. n., I u pte Ie dlEindUrse langa D Une,f'E!. 87

intre, itlnii 245:;; i, 249" se produce ce®21 ce istol'icu~ rllumes,C'''ma'fea' 1.nv:azJe catpica ", Da!c~ttm 'fi ro man i ,ar fii Just Sa niJI mim invazie aes asti!l.g rand ioasar op Ei'rai~i una a carpe-d a cilo:r in foru] .ea nu este d ep:.it dO'V03.da lJns,i tna.lte co n:;;mnt~ national e, mitt nifestata prin tncerca rea de distrug e rea puteri i mil itare a uno r cuoeritori tl1tr'-llJnt€Tito,riu a'p(llt1in ~md dacjllo.r, decl cucerit de ro man i de la fm~ii • ~llIvadato rilor" ,

T n prim a fa;;;:a a. acestel ~dev6_rate lupte de el ilb era re II a~iona la. Intra all i i 2.4,5 ~ii 247. earpll, ajutati de daell localllll:ici, deSmfll~eaz:i definit:iv oe'le 17

I~ .!

cas~r·e eEl a~c~tu~a.u "l{mes trans<i'.Iutan,us", dupa eare dis~rugili1 buna parte

Ilo,ca I it;!~il~ Rom u ~a -Ma I~a, Aqjuae ,i SUlci da.va. ad i'ci eentru I ~oo nom ill!:l § i a dm in.!;straUv a I Daci e i M alve nsls I(Olt~ Ria de' azi}. Acest ~I ime's~ era foarte putemir;: ~ntarit o;3Jstr-elefi[lld ~mplasate [;le tflal,!i mi ~i pr-evazute cu tumUi~i de supra:veglhere. Citc!Jila~ia intre e~e era asigLilra;la d!'l' un drum strategic. AlacunHe a.1"il de an ale Cia rpilor u n i~i CLJ 10 caln~c~i ~ii i unson, eLI g:o~.i l, crea sera 0 stare p8rmal'iu.'!d~1 de neliini~te ~i nesiiguran~ pri;l'IItr,e rornani, astfel inca~ condlucerelll im p eriu ~u i era rilevoita sa duca Q PGI~tica de d €fen siva. rna nul 24 7, iijsu~!i imps ratul roman Marcus lu1ius Philipus Arabus a fosto.oligat sa oonducii I UlPtetle in Dacia Ma~vell1l$iis Vmpottiva carpilor. Vlictoria :Iui IFilip Arabul este apreciOlli~ d'e istorioi ca flind at8it de "Irnslmaio are~, incEite:x:plica U(lliIl de "Ca.rp.icus Max.imus" ee ~s--a acordlat ace!llwiTm(pi§u;li.t. Ca tI!lm aW-.e a aJcestei "rasuni!itoa.ri' victorW' .• Filip Arablilia fuat millisura paraslrii Iimesuh,Jj tnmsa,llutan §iii Jl!:tragen~a Ipe on, uijde a ~nceput Vntawirea primL!~ui limes, adica a celui nurnut ";alutanus~. Tn ,aoe~aJsi timp, :a incepL!t i1ncercarel8 de refaoere a ce~or t!!'eil ors$e

..J" ~ d .... ,~7, '17" 118 .

i.lltS.~ru se' .' e Ct;l rp •.

Fata de aceste 'evenime:nt,e, se pune 0 inttebare IQgica: daca s.oopui a fo,st jafiul, eJ~ a cuiIlI c:onsidera, un ii, de ce a fost ne'Voie ca ~iri'!Vadato:rii'! s21,~§iil pia 00;1'3, tim pui aoiani Gel Sa d1iistn.:lga c:ele 17' cas.1!fe, e~a lonat!e de ~a TUrrill!M agure'e I 8. R~~rnov? N 1iI OU:mVa i~a costat mai m ult 0 pera~iunea m iiifrrara, decat ceea Ceil'lu pUh.JrI dUe€! ca'iare acasa,? IRaspiJIFlsul este a.nrmativ, Dar, dlaca vo~~ ~ :Sa jeflU i asdi, nu mai era mai r€:nta.tJ~1 ca Qb~ectjvul a I as sa fi fost b,og6Jte~e cetat! 9 re Ge~ti de pe me.! UI~ marii? Ra S'punsul 9St:e a c€lla~i, Atund, lIIVimatoarea TIlItlrebatre ,este: de, ce:_ a u a I es centrul Olten iei? N L! e:ra rna i sim~.I1.! ~~ mai apm®J~e

113

sa ataca, prln pasul BicaJZl.Jllui de azi, nepa,:;:::it de rornanl, o,ada Paroliss;ensis? Raspunsul 11 vern 0 btvn e IiIJ eele ce u rmeazii

D~n pu IlIctde vedle re' m iUltar,acli u nea ,e8lrpi lor se re'l1'Iar,ea prl n ca raetenH e~ nets-irate tdc; di stru gere'3 u iii u ii intre 91 s isrem de ,ap a rare - lim asul transalut~n·- in ved@iI'$a atili1gel~iii soap!.!l!'!i !fin all, c,u'!e ,el!l".~ de,sfiinlare'illl puterll ramanilolll'in '~o!fla eea mail se!flsmbil.l, adleaaceea ,cate asiguw;i!li ~egatura ,[laci e i re mallie CIl ~eshll:llim pe rildu iRomafil. ADeas ta :ii!:c'ha mai a.\I'e·a inca 0 .i IiTI po rtarn~a ca.p it1liI,i:lJ Ipent rI!J 1m pe r~u I ROim a.n: as i gru ra re!ilI cu eerea Ie tal RomleW. 'G'nd~rea. po IiUe a § i tm ill~~ilI fa a cOlild ul!::~to:rilQr ca rp~l~or era ~m peca.bUli. D'ar nu nurnalea, Insa§ii pre'Qlath'!!1IaJ unai asemenea eampan]] doved!e~te 0 arta miUt,Ol!ra d'esa.vatr~iiUi, dee'<!lI"eoee a p resu pu tie;

-cunoasterea perfedai a pOlitue( eelort 7' casks, ,e~alonate pe parours!J'1 a circa 300 km;

-cLmoa~~erea, cu e;)(;actita,te a efec1iVului eastrelor; ,8 tehnicii ·ci,e ,1!Jph~ CUt care acestea erau eehipate, a moduh.!ii·de aparare, 'etc;

...argt<m lzarea un~ il slstern de ~r1!fo!ifTl8lti i ca Fe 5.aasigu re un suoces dlep'ltin !?i Bvilarna oriGarm surprlze;

-asigu ra rea. splijin ului deplin :Ell populatiei .locale, de:zidera;t u~on]e rea'llzat; ~rg'a n izarel'.1 apmvizion arii I uptatorilm p e Q perioad~l inde'l u nga.tt\, ca r~ - Tn fapt - ~:HJ1i e~:alolil at de-a I u ngul a dol a ni;

. -pregatire,a ~i asigurarea miiloaceler de lupt:a necesere lntr-un ratboii de lung a durata, tie trebu i a sa se dlesfai'Qo~ue I a Q d lsta n~a de oi rca 400 kzn fa~a de c81'11trul b:tl!Ze'lor de· p lecare, precum ~i a I up~atoriJor, el emerd fo,ane important, data 'fiindl catl,itatea soldaJti 10 r romal'li.

I:am, de~i, c~t€, elerne nte de m axima ~m:portan~ aveau de I'e.ZiO Ivat ca rpodad i moldevenl ...

Jwa mid, un vedere ca fJeC8Je castr~ displ;J! nea de cat:e 5 OO~ 1.000 soldali, re21lJlta ca,efec1iiV!I.!I tot:a~ roman ifisulT!la 1 O:'OO~15.001 Iluptatori de e~~~ili. Carpi i treb ui:e· sa.fii fast in r:llLmn a r die Ce I p lIIl~i III ~ O. DIDO die' cal a f\e1~! pe·tlitru .a! aveasiguran1a.succeSUillut Sa-i !Jrmiirum acum mai departs.

[l'l:l pa t~rlffiinarea dtistll'lI:gerjj, Ii meSLJ I Ull transall.:ltan ~n arill.Jl~ 247!. Yr'meazii atacul celor treii loca!~tajt~ oHen e ~i distruge re lor in buna P!3lrt:e_

in anul 248, mma!l ii l1efac pa r1uall o:ra~ e I,e, da r urrn&loarea ca mpanlle din 24'91, orga nizata de carpi, ail i a~i cu go~iii, se termjn~ C!J d istru ger·ea totalii §.il defil1!iltiv3 a cellar trEl·j I'Dc.al~ta1~ de col:onl~trn. Ele nu se vcr mai refa.ce nidada~a. [Hlfl aoei1'lstilli perlpad£, dateazi!'i ,i in,ce'putul destral1flatiti vechiii lillln roMane de .aJ p~,rare' de p e ,O~~, e U filoscuti S 1I b nliJtme Ie die li~mes ill I ut~n !!:IS •. Tn ,aoeea,lli perwoada, G'ste zdwuncinat §i intregul ~imes scythicu.s", c:aitre cornstituia sis:temr!i.ll de aparare ,a:~ DlJ!tnall"ii de Jo<s, silJb lovituril,e aoolOfa~i carpi, all,iati cu di,f,ell'ite a~tetriburi daciGe, Fn special din MOldova;Bi7

, Be· pune d~1!l ~ou 0 intrebare~ darn J aful, Oil ·fast lmQbilul ~tacult.Ji carp asupra Daoiei Malvensis, De nIloi profiitur~ mai obtineaUi o8fiPiii dintr-a 2:ona pus:~iita ~Llm~i 114

CU doii ~;mi in urma? Nut era mal uentabil sa atace aile zone naatins,e de "jaf' pans, atuncl, operatiun e earele-a r fj,asigur:at maximu m d!®"profih..J,r~~ ?

inti rnp u I lui Gal e ni u s (3i5-311)~ ataeu r~~e ea rp i I ora ufost atilii de ntlm,erQase, ineat acest imparat a primit de §lase o:ri fitllull de "carpicu"S ooaximus ",

in c,of'licWu:z.ie!,ooza j.arfu~u i nUll" are su po rt IrQaJ~.

in fata a.t~tor dov,ezii, putern afimma cilli, ~a da d, eorn,~iinla nafionaHi strnba~e pre'gnal1lt t,imlPulri Ie in ambele :sens!!Jiri, Tn ra port ell scurta perioad a a nalizata. [) es.1gur, se pune ~i intreba rea, d aca in aeele timpuri se poa~e \lorbi de exist:en~a unei co:n~tiinile n~t~o~alle, sl oaNi inceput ,este plasat de unii 1n Pee rioada med'iev,ahl, odata GU constitu i res statelor natl,o nal:e. N u trebuie sa

. 0 mitem faplu I rea I, anume ca seesta stalte ersu de mu I~El ori mul tina~io~ a le.

Ori ,statu~ lui IBu reb is~a, astfe I eli m -e~ a m!st co IlIsmuit, k1depnnea, di n tioat:e· p~.mct:ele de Vledere., carll:ilii,ine untli sta:t nQ~ional, ~vi:!nd in vedere di era ~xat nu mai pe truneh iu I nearmu lui 'geto~dad~Qr, toate Ifi b urile un its de Burebistafiind de origi.~eget~d;;3x:ica. lOlt!odatilJ., statulcons~itult de acest mara re gee Fa un staJ i nde petn de·nt § i !lHilitElitrF. ILa 'lie I era cillra,c~e rizat §i i statlull eeneus de· Deeebai. lata, deel, ca aeests conditj~ privind caracte~ul de "stat nati:cmal~ ,I,e gasiim, d~ I u ngu I a 150 d~ an i ~i vcr rama ne T'n GOn;;~i un~a dacUor Ipermanent p.ana lin 1918,tl1sctnd p~n "etapa Mihai Viteazul~, candl sa va reaUia din nou eeea ce ro manii ~i, ma itarziu, nava~i~1 e harbare, audestltlrmat $i, fiindci;l aee,[lJsta ,(l'o!'!~tii~~ilJ !'\I a ;~jonala D i~tiillli1itm pentru prima oara la !:Ia.cii. ea nl.J poata exista tccrnal pentr1i.J ca a apa rUi~ ~a acsst popor? ID in fel ull cum . urilH pun in discu~i;e aC9!E1sta problema, se pam caacesta este s'i ngllll rul p:retext Ipeliliru a. n!J 0 rec!Jnoa~t6 caatare. i riI aceasta situa~ie, p ute m adlu Ce un argum.ent supl irnentar" mspunzarild I a intl'lebareoi:l: de u~de-§:i ti:age seva a.ceasta t.JI niltale ~i cot1~ti inta de t.mit:ate eel mmate, ca u n leit~mo"tiv, plin roam· zb uciu rna ~ile ~st:oriice din trecl.ltlYl nOS~!1,!t mal apropiia.t sau ma~~ndepalrtar? Sal arunc~m, ~cLlm! o IUniga priviwe retJrospectivi;:l, aSL:lprn, trecuiului mai ind!@parl:at.al s:tramo~ilor, in I u meadDcurrH~ntelo r mEili \fechi, ~d mau nloi.

Dac i~ S Uli1t &i11l9 IJiIIJ1ItjI pOpOtn' din amichitate pe care daiC!i.ltmenteme an~ic@, c; iilI ~~ ari1e D~ogia.. ii c,oIilSemlr)i!i!U3-ca auto h,till'I1~. in t~m,p ce ion ie t1i~, ah en, oio rierd i. etruscii, mma nii ~~ ce~elalte popmneital ioe SU!1lt Vrim it:e de und eva!. in limp Ge· ungurii, bulgarii, ca. ~i popoar8~e cel~ice, germane ~i slave £h3U p,r'eumb~at rnult pa na Ce!i1-a I.JI gasit un papa s, l"I~ci (I ate'stare dQ!~ lHl'Ientar.l scrisa,sil!i u amli nti ri p.i:listlll',ate in Ipanl§J!fIt :§iii lI'I iei 0 l~egeli1d ilJ nt! CQ.r1litmiile l1Ii,@~ ceca mai ~tearsa trefe ri re· de's pre Vlr-eo p leca'fe, ve niire SOl U' re,veni rea dl .. u;;wWo r in $pa~i UI~ in care au fo'st cunosculti dlilll~oflde·aul1la,

in 00 nte.x:l" este inte rns<1lnt de ret~n ut ca dilleii enlll,l II,! nmcu I p,op,or din

115 . .

Eu fDIP'a care fu,IDsea pe mtJrru [I u nare dlou;i flU m D,alm be h~' de 'Drffi9~ne· dacm!l:~:

D'o[fI a,riis. p.ell'lm por1!h..J n sa de la izveare P~1'1 a 181 pori\me de Fie r ~i ~stros de I a Pm1111e diE'l' Fier la Marre a Nee.g~a_ Ultima portiu fH~ a DUr! a rijij In ai era n u mita, de el en jj migm~i a i n zona. ~ i Ok:e.1lilflos Potam os I FllIIvl Utll Oc!eal'fL Tot eel e liiIii rnal spu nesu zonei de 1031 Po~ile de F ler ~i F fi I'Itfinil€lll!!J i A_¢:h iUe s .. Topon~m'Ul [I'a nuvi us fo 10SIit pentnll intl'\egu I fluvlu este de d at.~ mali Hlcenla. f~ili1d introdUi s pentru prl rna data de Ca i us lui i us Cez6Ir, dupa lupte:le lui CUI gall ii.

Zb:niflcareii!! Du 111 a!'iii. sub formliJ ill d01l.l3,fluvii,121. 122 a'vand ca Ilmita.oomuniBI Pol1i1 e de Fie r; n U es:te 0 e lee a cch:ient.aHL in trecutol gea!logic a~ ~~ Iii noastre au exlstat, intil'-adev~,r, doua fluvii care izvorau d~1'1 IMlJn~~i Ca,rpati, aesstia !'ormand, in epoca geologica rnumita c.l,Jlatenl;5ir, laf'li,uj nelrn~rerulPt de rnunt' carpato-belcanlc. continull din Po!orlia pian:1l Tn vecMa Trade. Un fill1l1lu - DOrT!a~ ris - ClIlegea spa izvcareler de pa versantul apusean iill acestul laFl\ muntos ~i se varoSEI m[l Marea Panonica (actuala C'mpie ParJonica din Ungaris), lar altul colecta apa din izvo2lr,ele vsrsantulul Irbaritesm (v.fantani:le lui Achylll,es) ;.i s€ val'S a ~n Mama, ssrm atid, p este cares-a format B,arag·anu I deazI1 §:i cars me ii pastreaza u I,timehi'llr;!ima~ fr~ a le 8 cestel m awil, SlJ bfu rma la,ouriilor .drat:e. ]nacea, vreme ,11!i rgirs3 00 ntinua a I ulli lstros. pe masu ra apwpie.rii de varsarEla .~ MSJFea, N eagr:i1!i, Vi didea un aspect a pa,rtB, cl e, u nde~i del'1lumirea de "FluviuJ' O~sn "-

in decursuln mplU rilor, dato rUEiero:z.i LJ nilor din zenele SIU perioare morda rae ale eelor dous bazln'e hidrografice, s-a prcdus fenornenul ge{)~tlii.drologic CW10Scuit in liUl,tatutra d'e spseialitate sub denurnirea de "captarea izvoarelor":. IS~ro8, sfrhJatTi'l tr-o zona m a i Joasa. a captat iZVQi<:l rei e I u'll[)onar~s ~'i as1fel a 1uat na~ter9 D'~ . .maweas!Jb forma pe care 0 cUrllo!}team ieni, au Cazanele ~i, Fl0riile de F~er, au col~ii de st~Jr1!ca i:e~ind d!n .ap~, ram"~~t€< ale' unor ~mr;I!JJi1at(li[ne· st:1lmj, pe care a.n~l~i Ie.all! !1um It ~Gafoan9le lui Hercules", du pa cum $1 veei'li I,e izvoare erau ~Fantaflll;e lui Achylres".

Mai h"ebu i 9 ado'§u:gat ca, rn afa[ra, ~elor dmJla fiuvii deH~,crUs€l :jl!i p lrezeli1ltate drept romponent.e ale actualei DUrJla[fl; a ma~ exista.t,~ 1II n a Itrei lea, COl te ~zvor.aI din M!!.I niti i Pid y rea Nea'!!1lrai~ii Sa virsa m M a[",ea PanD n~cf:L Odat~. cu ~a ptarea 111.1 i Demaris de catre I s~ros, s~a prodlU s ~i captCl rea pr~ mei po '1ill n ia Duns_riij de ~zi. car'e i~i ar'EI acum izvoarele in Muntii P;'Hllllrea INeagra ..

F e'l1oIT'J!L;' nul, descri s £>"\a d esavil ~it Thn p:rim a parte a epocii g,eolog ioe a cU<lI,h'!!:ma rul u I, dad aC!!J mJ cj,rca 610.000 ,aln i. O~, pm lIIl a triwt pe me le!ag~ r~1 e tU.'Iasir'e il1l!::i!i de ,a-cum eel p!l.!1ii!f! 1.BOO.OOO~2.001.00{l1 ani" potrfvit ulrtimelolF desoopsriril de 181 B'Ugit..llJ,e~U, de· ps ValfH'lllui Gra.unoean~. jUd. V~~cea .. A.5e vedeafi !!Jnelt~ruB' de pia.tr.il! de a.cum 1.2010.100'0 81il'iJ de la Flimi!lmila-11J[rt'lu Mli!i!g1l1lrells' .• Nlum~W ,1;)(1 rlllUn IJI itatea de lo,cl!.lire poe acel S!§ i ~e.!iltorh.l III ut~a 3,s:ig u ra. .~~ tw,an stmi~e reaJ, dle~" 111.1 fIIgu I ti rn putfllo f; (it ami ni~ir~~ dlesp I\e !!.In ata roe lfelilOl'J'lllen ~~ na.tl.Jlriit Num<l!~ aceastfi c'ont~ml~itiiill~O, filh::iodata il'ltrerl!pUI., putea nalle· tn, itatea .ole cu~tllliril'll. Uri lea .~ !lEu ro pal prec!lJ'm §' i cDntlii ",a UliH.d siingll!ll r

ne aim ~a dalci ,stap@ulI!i pep am€! hturi Ie care i-au hra nit de sute die m i il da ani" INuma II a ()east~ con~~jj n~a a d etermina19:i I EHl m enttnJ'UtJ~f1 .stare tffia.z:a sau 1alBIl1Ita, uneerl - atund candi viitJ!1egi~1 soartei s-a ab,atul asupra !or-~ndlalratnJ'icia la inceroi::lrile· de deiZnatlonaliz?!r,e, Acaasta ssta seva neS9CiJJl'ii careja ll ,ciatofam s uptravietu i ma de azi, la r nu un a,r i nfluente ~ nerent€: di n pertea unor pc poare care s-eu topit, m!l1 i re:pede sau mai lent, in setea de traire a UI'iI'l,,!~ IPO(:lGr~mp'antat din~ot;dea u na 1ln acest pam a nt dii ~ care a ~i ril safrit D,esigluJr, I a to ate a oestea a con~li"ibuit, 'in buna masurili, §i pi\lrstor~tulj [itinerant. A~al sa ElrxplleBI ~i s,eman~ismul uner cuvinte speciflce!' I~rnbii rcrnana, CLJm surd: a lccul, l(lCUlintf:lrcl!vinte leg!3,~e de IlatinlJ I ITfocus ~,. d €lei rna rcand esva stabi[I, in compara~ ie CUI razra, lm p:rumutat din gQti<cul "razn ~ locuinta, de unde s-a creat. €')(p res~8 "ao lua rame", a,d:[c~ "a pleca intr-o d[iwec~i,e necuno.5c.uta, l"Iepreci!Zata~, slnonlrn GlJ a-~i I u a easa plasata pe oan.J~a IOf ca I a go~i. maroEindi astife I carsoterui nomad a I acestel pepu I a,ii~ eblea I ul pama nh.J lui, adi(;~1 legea eelor legli1l~~ de pamant, decil sed~'I1tari. nu venetid; p~m~l'II~ean -om a1 pam~ntlUlluii, eiPiite~ dat numa i romi!i,ri1 i lor.co m pal1ab~1 cu p lfibeag, cuva~t de '0 rigr~n e slavs ,. ma[FCe ~d t..II n comportament nespeeflc dacilor, fapt pentru ca~ 6,Ce.:;it.ia n-au putu~ cre;;ll Uri ast(e1 de ()uvi~mt; !ocall nlc - 0 mu~ I.Qcului etc_

I at6l, dec~, 'caDol1laJris §Ii I s~rois nu sU nl IG'Q,endle, e iistiDrlie adevalrata, ca. §Ii IColoanele Ilui· Hereulas §i Fantaniile Ilui A'cirlyUes, IP'lHlItru col sLmt: to po'nffirno C fa ate de o,anlell1l1 110 eu I u I, paseam a u nor realllt:~~i trar •.

loate acestea cionflrmtl'i atit earaeterul de· autoMolil'i all dacillor~ dt;ii mara a lor VB chi me def!x istelilla pe a,oeWa~ it:erito ri u.

Sii ~e 11ntoa rcem.'K:Um, I a patrmo!i~ ca rp i. EstEl i ntere sant die m~inut ca atacurile lor iITllpotriva IlmperilulliIi Roman nllJ vor~l!'I(:eta llIeca.t: in a.lI1uI138"m., ad i c a exa,ct 3.t:lil1i1 c i cfil nd m.rnli:UflU f1IU rna.1 consUtu I~u 0 a friile n~nlaN pant rII.I dae!.

C!I J afu I n u constltu i aJ mobilhd alta'c~l.lfi k>r C ellrpk:s' 0 d o:v,ede,te ,ii c ru~aJ[rea eeti,Uo r gNloe,ti de Ipel COil st!i!l iMalrim Neg re. ,ea ~i a ora ~ e lor C8J'S ilu m, Ulmel'Um ~i Tropa€um Traiani Wn timpul etacu~ui .!i!supra trupelor r-omane din IF'!tnlla.ga Dobrogea anului 245 e.!1. Jaful pre!sup!Jne, unel'E! difioLiltij;~i econQm~ce sau s eteH de im boga~re pe' sea mal a~lora. ceea 09 n U era ca2:U Ilia (;::1 rpl. 1 elu ~ ~Of a famas ~i Tn acest ,caz, ca §;i in toate eel.elalte, a.cema§:~: alunga.rea oculpan~ ~ilor ,Un tQritoriiWe· fira,Uof lor da,cil, cLJcerits printr-o su perr,o ritat:el de moment. IE.~ flU luptau pentru elliberarea pam~mturilQr lor, deoareoo ele· nu€ralJ OClJlpate de mma Ili. 'OdaJta d'!lIziideratu I 10 r nnl~izilt, ca rpii in ce~aza 0 ri eEl! actiu nG' im potri va hnper~u lu i RiOITiliU'l~ ex,a,ct in 1111(1 meli'ltu~m CE!Jr€I bn:p-eri utll p utea. fi ma~ u§or .]efYit, d,ait fiind slabi'~iiYn'ea lin c<l!re.se zbo1ltea a,testa il1lc,eIP6'1'lcl eu

secoh.d IV e.n, in ·aIC!l!S~ mod" te~a j,~uluii la carpi ests inflirmi!llta definU:iv.

Apor~u I em rpilor I a mer:J~jnereal con~t i i n~e~ nai~ona Ie I a dad es:te ~mpec~lb~ I rooata, de D', M. P'ippidii:ITDrJpll disparifia COS,fobocilor de pe s.c.ena isforiei (170 e. n . .), carpJJ nu $unt namai cei mal pUlem;cj dintre dacii .riberi, ci §f eel rna',' p€]riculo§i dU¥nftlfl; al lrnperiului Romaf1' ta fJunlJre,a de Jos: ,Ei au atacat, in repelate rflnduri, Imperia', fie singun, fie in aHanfa' eli sarm:atii, gu/ii!it 'sHe .semin/iJ. izvoarels Uterat!8 ~l epigrafice oonsemneaza a'~~mene09 coniUcte fn sec0<ieie 3-4 ,€". n .... Pana la mijlocul sec .. #I, c-onducefea ooaliriel antiromane Ja DUI1~r9.a de Jos a u avul·o-carpij; far d,[,!p~ aces s(~ daM au pretuat"O gO/ii.. ~ ~7

Unfapl fcarte rerevant privindl caracteru.l staclUrilor earpe-dacuor asupra cetatilo r greoe~ti de pe In a lui M ~ til i Neg rl€: p e la 6_t1 ul BO' 1. E'UiI. m oOFistitiuie informarea lui Oion din IPrus€I, zls ;;i CijirisostomH:lS '''Gural de aur", care p:reGrze~za ca daJl(l~i au p astral: ~a IlIllC de c~liIs~e doar IPIlI' li1Iom,erQS, cad ~mai

toti§tia U made p~ de rost. "'il Z .

Abandonawea [lla¢:iei de! caf:",e rom a ni l-a gb it pe d"H:i total' na prGgiti~i din JU.illnct de veder,eeoo'liIcmic §i i1l1.ilitar. Acealsta leste eauza priili1ci:paUi a suceesulut treciUor Ob1~I1Il!t de popoarB~e baMbare-milgr<litoan'j eara S~'Y perJi.!'1,dat prliilll Dacia ~irrnl,P de un rn~~elf!il,!,. liliIs!Il,mnand tot a tata u~tare' a ~ocultodlor el 0111111 p'artea, istmfQlglrafilEHfiUrIl,PIIiJ,rilof Ir-espectiv(!! . 5e ~tie ICa, ea nase O,c!UP a de,cilIt de d u, m a n~i pe riic u~o~~ pent ~1JIi Rom a Ii apoi, pentru EI iz:anl· De a Itfel, ~ell presa naastr,i:j d e az~ seccupa de my~t~ oti ~um a ii de eveij~mente, nu ~i de "nonevenimeote". De 18X.~ se da exemp~e ijumaJ de acc~ d~ ~te de cifcuJatie, dar t1u Elsie n~ciod ata Ja udat pleton I.JIJ sal!,:! oond ucato rul auto cal1e respe eta .reg u I i Ie de circUliatie,; sau sunt descris's 18xctll'Si i lie ~i aSI()Em~ s i unile montatiEl a Ie spo.liiviror, dar nu se da n rei urn CdZ privind 0;;:1 mlenii ea fE, stau.acasa in zile~e die re[;laus ~i 'tal;; ledUln~L

Victa ri a fiinalli\!i, a dao i,kl<ras'lJ pt;[lj lJJ~ti mil Dr m~g rato r~,. CQ r:lcretizatfl p rin ilIp"ni:~ia prime,lor 'e neza'e § i voievodate romatul§ij imsel~o I u I X I~ este 0. do,vadi IN'IIllgilil ill nta, a me n~i n e.r~~ p~ ffflaJ ne'ntle asp i r~tlU lu I de' U Il~ta,~e §iIi COli1:ft:l~n~a ,",ati onalili a ~utu ror 1~.Hl~lor "i ,:1IP oi' a dalto-toR! annow, mtra;;! pa rtial p.rin paduri ,de c;~.mpie, d~e d!earmi sau piiJn mu~\i, p€~trLJ a se ferr din calea ~oar-de!or n ;l!lv,a~itcam,.

Ca I'IIrmeni aHul, istoFicul genrnan Al:IIgus~ ludwwg ~lh::hlo.:ze'r123, care a lucl'"2lt. ilnseool ul XVII'!, P errtn.J1 rmpa rat.easa Eicaterina a H.,fJ !ll Rus i ei, ne ~ue:zii!1ta cea m aii s u c,clinti ~i mati Ve ridid I rna gina a d'aci I Qrace I'or vtre m uri, astfel cum s-a inscris~h MOnO~IJJ ao€stui c;;lpilwl. Pla,s,fjcitama aGestE)~ prezemari nu a r'e eg iii I. Ea este cu at~~ mai va lomasaJ, CLl cat vi ne dhil partea U fIi wi isla ric ne roma n, caracter,zat prino biectwiitflte, ,c;a re a~fr~ mai ~proape, de diad decal scriitorii mmanizaiti din seoolruJ X!X~XX. Nu este, prin Lifmare,. die mr~re cal Js.wrJa consernneaz8 §i aomnia un!.lli A,J,exand'ru D,aJc!iJ~ zlis '~CeJ,B'un"11S, ca ~li pe Oil ce ea a ultim [j II.JIJ CQnd'Ulcato~ la care am ~tr~flIt\i3j J1! ationa~a ditJ ci ci§ Lzbucne'Jiite

1'18

I t

r

I

OU 0. pL..J~r-e ce va l'~sur:Ja peste seoele. Unirea -rani Ro:mane~U. a T~r1i~ MoldQve~ ~~ a iransilvanieii, de la sfan;;it de secel XVII, sub sOOp1!:rlul' ~Dacului c,el Ra!J~, nu esteaitceva d ecid reediltarea ope rei I WI! IB L:! rehista. lnsern F1Iatatea actului de la Alba lutla ain 11!,:)[)O, princara M~hai Vi~a2ul uaaa .ArdeahJI cu TareS Rom~!neasca, la care a adaugat ~i Moldova, ests lne,s!imabilill, chfardaca iEloeasta LJnire a durat numai un an, lar autorul' ei, '''Vac,ul eel Rt!iu", a avut .u;;e~a,§isfar"§~t trag ic ca. :§i i pred (I'CEI'S erul d u j EI u nab lsta, malllZatorul prim ei uniria dadl DL Uni~e a !'iealiz8Ita. de' Miihaii Vit'€l3Zull a d o\lledit, Tn ca odata. e"xis;~E) nta con~ti ~n~ei national e la d ad ~ 1 a avut me nirea sa Tntre~;i n,a vie fI acarg e i. S chl6ze I'" m,l 'Qs:~g uniie u~ scriiiito:r str.'ii,i I'll eara Ir-ecU I1IQ,aJ§te ,orig in aa dlac:a a popo:rl!.!llu i !flC'stnlll. Da-a ~ ung u I secolelm care au u rma~ oueEHli rii rema r:Je in, [);3,cfa, tnllHilli ma ra~i sunt aeela care recUinosc otriglwnea dacicat precum ,~ e:xistel1l,a ~u;;e'st:eil C,oln§tU!'llte la POIP orll!ll nostru, I n tim~ L~~ deZ!b:at:e~!or din Camera Co rnune lor e rIIglJe~e d'~r1!185 8, re1ie nlm Is PGzii~ia g!'NB m u I ui eng,rez fiil~ de pro,b lerna Uniri i Prinel pate le 1', primull rninistru Ims rae Iii numea statu I roman. citind mo~iunea lu i Gladston€, ca rilnd "statuI de:s:cenrle'ntilor libe.ri, indepenrl_enfi, cu.rajQ:;i §i prospe/ri ai "IIechilor d'a ei". Unirea Prinei pate~m de Iia 18519 va c:onS'~ir~ui 0 rn:oul;~l eta p a ,i nterm ed ~a ra. ~n reahza rea, I~J 1918,a r-eunifiica ni ~~a ni ii d a.cilor. [)in neferici re, Iprii!fl adu I dela 18591 d ispa re din UZI!J I C'U rent nurn i rea D a c~a, fliiind adopit<lita aceea d!e '''P.rincipaieie RomiH'le" §ii, mai, ta!1!:ii!!.l, in U162, aC,eea die R'omiif~;a, ca.lre Ire',edUe aza nu mlilra,jiI "R·umenia'" ,aparut;1 do CIU ll1Iientar, pelfltnll prim a datiii ta .R U delf von Em s, il1il!iru.li 1 .. 2:5'0. Aoeasta d~n urma re prezi nta 0 noui d enurn i rea tari i dadlor, fol:o'sita Tn para I el cu aceea de lDaoia~i d esernn a !lndta ra popoliuhw i d aeo-ro man. Chiar data aZli a fast sees d~n uzu~ curent nume:d e de d8 ci. el conti nua s.a d a~nl!,:! i ssctl! p rin noi, roma nii de azi ~i roma ni de, ~e ri, ~i ca, atar'i1!" es~e bin e s,i!i nu ne uita m n~ciodata s:~ramc~ii cilimra lie G atQr~ m e)(is~enta noast~ de azi.

I

I I

DEZAST,RUl II'REPARABIL AL O,CUPATIEI ROMANI:

,

Invazia ramani ,- un jaf de 100 hrlili,Brde USD f

De iahl,ceput; keb~ re preelzst cas Co pul ,azbo ill ie,lorim potniva I'ui Dlecebal~s,ia ~'OI.-m2 !I' 'I os.i as, a f,o$,tkisl!J!ii,irea vestitu.lUite2aur dac §i d~~osed~rea daciler ~ .1~cOnfi!iluare - de' fabL!loase'l.e 1!0,1' boga"ii, in special a~u!lfe~e, ~,es~r,e care sedussse vestea ill toat~ alltichitatea, inca de pe tlrnpul raZbo~~IUI.t:o'la,n, l~e~cee~J,.e~ n~iiH.I' au clL!'cern nieiodatii flntM,aga IDaci€lJ ci nUlrTlal p'~d l§i,ul ~a~ls IM.tue~" 'CUI Zji)na aurirfe ra iii i un eli la'alr care sij Ie' as igii!J;r,e ac,c~'s,~~ !n zona1~4 j respectiv OJtenfa" ~i mao ap.oi zona de aparare' a Oltului

cU,pnnsa mtre acestsa ~i Limes tr,ansalutanus. .

, ~u~a , inf~ange l'€Ia lui iOeceb,aIUls, ro manii a 1,1 jefuit Iezaurul rega I. vadu ..

v~nd~lH pedaCI.de 1.'640.00? k:g. aurif 3 .. 3'10.000 kg. ,argint 57, ceea ce repreZI nta, I a Ipretunh;aotllu3 rEll, circa 20' ndliar-de' do larli !' Roma ~ fi aveau n evole de ~ces.t_aur ~n soopul t,edres:arii fi~t1a~cr,!e a imperilJl~i, care, altt'el, s-arfi pr.abu;;it de urge~'t~" In ~ceEla penoada fimd m pra,glJl falime,l'!turuj. In afara acestel redres~n flnanciare, cu aurul ~i a~gintu,1 jefuil din Dao.ia, rornann au cOl1sh'iuit ~'D~l.ImUI!,~ C~I~tn~fl,a :l'ah:mi ~in Rom~ (18 ca~ s~a lucrat peste 7 emilA6est ,~af n:~a~ntal~!t hill~tona Romell a pernus ea to'l~ loculi~orii ei sa fiescuti~i de mlpo~lte'p.e t.u'n.!l de un 1:1.111 de zile, sa primeasca fleeara cafe, un premiu de 6,50 denar] ~I sa S~ filflanteze, Um,p de 123 zile, serbirile' de la Roma eu

1'0.000 de Igl'adiato'r. §ii 11.00.0 de fia,re salbafice117. . .

_ De a I~~I, sa nsur ~(1! "fi~riCil;!j" dat de, istoriGi I atini~li GUV~tl1tull ui felix este 0 ero~r~ gmva,,,pentru ca ~Iinse~mna - .i~sensU'1 'arg - ~hranitor. imbef§t1gat, rodlr~r. boga! , de la care a derlvat '1enClt; notocos '! 11 ~. 0 e acees Dacia 'fur

trebu~e" ~ad.usa prln ~Dacia cea bogata". Sensul fo'iosit azi cons:ti't~ie 0 -tr,adit:: nefenclta~1 8! fast P~I~~t IriI~CriU,c de toti istor,idi dar ~ este evident _ 131 ~~ ?or-esp unde u nor reajlt~tl'lstonce~j 8 r trebuJ reoollside rat, acordandu--i-se sens ul Jus.t de ~bogar~, .

, .. la~p~gl.lbe~e adl.lseprinj'afu' d€ la star~ituJ mzboaierordacice" mai trebulese aodaugate 1i\1 artele. Astfe,l:

_.,c~,st~1 il1tre,!nern annatei, alGaluile in speci:al din auxmari neromani m nU~;E1r de,cl'rca 50.000, slab.iJiti in aproxima'!:dv 100 de castre117• Timp de 165 am, ace~tla a,u costat pe daoi ec-hivalenflJl f;1, 1.000.000 apartamehte a tre'i came,rela p re ~u tlile a ctual'e j' - .

120

• [aful de la sfiill'~itul rfizboilU!lui din "mull 1 05~106, aprsclet cao pagluba de .20 mllleana do~larii

• intre~inerea ce,lor11 o:ra,e', inclus.iv UZUr8i lor. nacesase adrflinistratiei rom ane, apreci ata I a ,8 rn i liarde dol arl.

Tinandsea m a de ca pacltatea lor, ce I e 1 t orass au avut in medlie 0

populatla psrrnanenta de circa 13,2.000 oame'ni:ll1

- Ulpia Traiana 115,000 loc, - Napoca

- IDm beta 14.000 lee, = Porolisecn

- 8 Lllcida va 14.000 loc, - Die-ma

_, Ramu I a M a Iva 10.000 loc, - libi:&cum

- Potaissa 10.000Ioc.

Dill acestsa, se palate' iua 0 media de 50% de nealJltohtol1i (suprastrucana), ceea ca conducsla 0 chel1tuial,a de intretinere de 8 miliarde d,ol.aril.

• exp I oatare ill nem i le,<I,53. a IT! ina I or §i a cehnllalte be ga:ti i.

M i RG,I €I de aur ,a!l.l fost atat de in'b:i!irIslv exp le,ata,te! [mdt s,,,au e pu izat repsde: Alburn,us Maior la 167J Ampelon 181 2115, De acum lncolo, naola nu va mai prezentaintares pentru Rorna, fara a exagara, putarn considera ca, in eel 165 eU1Ii de aceriba exploatare, romanll au ,extra.s eel pl.I~illfi atita ,aur cftt au gas it Din t,ezaul'iU I: lui 'D'6i,cebal us.

ACE"!,asta urcasuma 'rota,lie! jaflllJlu~ roman in Dacia, la ... '60-1100 m.iliarde do,l arl S,!U'Ai

Pent I"Y real iza rea rna xlrn ului de profit, m i nerl i loca III ioi. ca ~'i cei importa,i, erau supraveghea.t;i de detaiamente inarmate. deearece perloolul revoltei era permsns rill.

Min e I,e de au r era y ee le m a i bogata di n Eu rOIP'a. Mo,"o·PQI OIl reg ilc,r d a,ei, ele au de,ver! it preprleta tea exc'l u s iva, a tm para~ilo!," rernanl, care Ie ccnoesionau cu ajutorullJnei vasts relele blrocretlce, Ml!lerun erau oameni IiIb~ri ssu scla v i inseml'la~i cu fierul rosu, pusi Tn lan,uri ~i pedepsiti cu biciuirea, In mine, luerau :~ii copiii, fapt ate-stat de Uiblij~ele cerate dln penoada 131 -167e.n .• gasite· in uitirnul sillcol,(o fetila de 6 an~ a i,ost va,t1Iduta pantn.l 205 denarl], ca ~i in 9 lIstimea gal erii lor, exe outata special pentru copili.

in afara rninelor de aur, mail erau explcatate caiede argillllt, aram~,fier, plumb .ii sare ca ~i carieml,e de marmura, calcar, andezit, gresil3. ~isturi.117 lNu d·egeaba, !n trecut s-a pastrat 121 moti expresla ~m.unW no~tri aurpoarla. no! aelf'§im din poart~-.rl' poarta".

Dar, rornanll nu carmI,.!! dili1 Da el a PI umal prcdusut mlnelor, "Dac~ din imperiu se aducealJ purine mariuri fa nom tie [},unfjf"FJ. in scnimb,din Dacia se expedlau, ttl' special prin porlul Dieme;. man canliliJri de cerea/e, pie.f,. ceara, iam!i, miere, vjte §i alt,e/e, Pentru tranzjtuJ lor; 111' poouri !j!ta,U ()tg'8niz\9'te oficN vamale arondale .• de obicel~ un or oamenf 00 afaGe(i~ m. Toab~ acesle produsJe erau expediate de stapanii bogatelor ferme apal1iflo'flnd cQlon~~tilor ioi cunoscute sub nUme,I'E! de

20.00010c. 10,000Ioc. 5.000 lOG. 5.000Ioc.

121

viJfae rusncee, ca. cele de ~a, Ulpia Tralana, Napoca, Cin1ci~j MaRilerau, Gall~au, rJ ezmlr, Apahdia" Tarcea, Ait~n" ~Ra_M u. M~~~tu, Aiud (vech e ill Brucla), Ho bitifi etc, ca ~I cele 153 d'esJcopel1te m Pannonla etc.

N'iici tUl'mele lUI mai apal1wneau autohtcmilo,l'. Nu este, deci, de mirare .ca autorul anonlrn fr~ncez allucrarii MDescn'ptia .Europae Oriental is" (1308) ii numeste pe panoni "pas-tares romanorum", sdrca mo.iobanii roman llor", Ol.:lvl.l ntul pastor in llmba latinamlsernnand ~ca'fe duoo oJle la pascr.if'.

Distruge rea, uns,i CIIJIt,u ri s upe ri oa re

E:x,pmoatare'iI ne'tI"Ii~oas,a iii tutll.lror boga,iUor Oacie'i pel'mitea varfurHor admin i:S:tratiei rom a rie_ s;'!ir~i inch El,j e viata in sar:co:fa,ge die plumb, impodobiti cu podcabe de aur, m~dalioan1e,geme :§i aile' bijuterii SCL.Jn1pe, astfeJ cum s-au gasit in mormintere de I.§nga fostul pod de fier de' peste raul Cerna, pevalea Gra,tca, din apI'OpI'iere,I18 0 slitua,~e simiJar,j§ 0 intalnim in cimflhull bogatilol' din zona de sud a Romulei - Malva, camera prevazut eu alai, bancj 'de piatra ,i sarcomgs din lernn, plumb sau pJatra. irn t836, s-a descoperit aici Un sarcomg care aciapost'ea !!lima~~tele pamante~ti aje de~urionului (lotoclata quaestor §ij e~ il)o Ae I iu s IIJH us JulianlJs, incoronat cu 0 GUill.!! na de frun:ze de stejar ~ i lOll uri din aur, fmpodobilla 'gat CIJ rnedalion de bronz ~i im::iill'~iat CUI Tm;:altari din piele pn~vazurl:e cu ~ill"ite d~nstida. Sa.rcofagl.ll avea capacul ilixat au cule de fter sigila~e cu plumbt §i era adillpostit intr-oTncapere boJtita.

in contrast izbitor cu acest clrmtlr, celallalt = "II sar,acilor (adJ:ca, 811 . alltohtonilor) - slituat dililcolo de poarta nordica, cupnnua 150 rnorrnlnte de inci nera"ie! contlflal1d putinea biecta fun e ra re 117

Cu totu' alta asta situa~ia, in marmilfiltele marii necrcpole daclee din sec.

IX-VI t.e.n. din salur .Basarabi, pendintle de Calafat De~i se situ'l'!aza ClJ un mil'eniu frliillil'ltea eucernf roman-e. acaasta neeropola ne-a destaimJllt inaJ'ta eu Uu,ra ati nsa de popt! I a,i a daca, ,a,cum 3.000 anm I fapt care a deb:llml i;r1ial adopta rea termer; lJ I yi de c u ~tu ra e asa ra b~. De asem enea, sJ$.te dem na de retin lJIt buna sterea lifIoateriala a pop uJat~e i, cona,etizaUi prin bogatul iniV€li1tar desClo,p~erit: vase de forme variate~ii e,I'egante (ce§:ti, borcane,strachlnl etc .. ) =Ill un mare numar deotiiecte' de branz' diversificate (fibule - oct'ielari, pLJmnal'E!, topoare, lancii etc.l'l~. Compar.area acest1ui inv,entar Cll cele din necropole~e dacice din peirlioada romana ne face sa ne' dam seama de niveiul eXl~m de scazlit all vie!iii materiale a. autohtloRliI!or din sec. 1III~ln. fafi de petiioada ~!'IteniQarA, de libertate. IDe aceea, nu pulem sa fiu'tim de aoard CUI IPaul Mack'endrick cal1ld afirma ca "'B'u,reb'ista ~i Oeoebal ,111,[1 creal in Daci,a 0 cul.tufa ~ e ca're nutn,ai ,cel ell vederi fn'Ju's.te at ,mdea-ol ci'/ifica dYf~Pit «ba'fDara'Jj" '1'17.

lot plin cOD1!trast, bogati,i colonl~~ti 10c8Ila din Aquae ~~i p~t:eai.J permlte 11IIxuI de ill cu.mparn statui §,is:tatuete din marmLJfa (intr-a, groapa riruala, S ... aUJ gasit

122 _

37 exs mpl are reprezentand dilferite zeita~i or~entale-in speclal-si romane), une'le ninG adevarate ope-re de arUi. cumparate de de parte, vase de.'1erra sigillata~etc.

Chel,~u ieme de razb ol ale lu i IDe cebal us s-au ri dlcat Ia cl rca, 200 milia rde dclarl tn preturi actualle.

D isbFugen~a '~splendidelor citade/e rlaci'c8", a u nor local itati, pad u ri, a !ntl"e~ gului slstem de aparare daelc a provocat pagube de miinim 12 m,j,liarde dolari in pretu IIi actlJ a I'e.

De la BvolU'~~e, la 1..1'.:100 an'i de .Inegura.,r

ClJIcs'rirea IDaciiei de d,~l"e rotnanil a futrei'upt: bruta~ ,eivilizajia daca, aru nearsd u -i II e d a oi intr-D ne 9 u ra de 1.0000 ani, din care' au pUitut i€:§i blrultorl nurnai datoritiEI paslrar1i nealterate a oulturillor multimilenaM ~i Ulniltare, ca ~i patriotismululsl con~tiin~ei natlonala de care au dat dovada, tara intr1;!rupere" p'~na in zil81e ncastre,

La data abandonarU saWe, Dacia flU era eu nlrnlc roomanizilta dar, .in sch i rnb, este sig ur ca pes.t~ tot era str,ib.atuta de c sadi~i:e luci.e, oonstata,b~ pe mulUple pi a nu fli, conseel n~a direoti a explo3ltariii crunt,e d a-a I U nglul tela r 165 ani ,d,e 0 cupal~h~. lin acest sens, ana.! lza rezu l~te,lor oercetalriior a,rheaklgli,~e s~ rnt edifl catoare. Sa ns opnim pu ti n tot asupra cl mitiru I uli de la SOPOI"U de Campliil ..

Tn amra mcrrnlntelor, s-au malqaslt 4 bordeie prsteudale. Se pars ca., la s,f,~r'§.iitlilill stip,an i rU r01l1H!lI1IB, d aJcii erau ati!rt de s,a.tu ide bu lfI,iilsti!!iI~e.aJ cre'ata de remarri, ilneat prefeofa.u sa .. ~i petrnca tiimpul in bordeie, in; loculi caselor lor tiipilcel, precum mmardarii americanl care-sl cansuma ,~ncedi:L!1 i~ GO~turi ...

SaraCi.aar continuat §i dupaaJoandcioIiulfea Dacilei, chiar rn cadrul unitatilor militare" ramase in cspetele de pod din stanga Dunarii. La Dro,b,eta, 0 tigaie gasita in castru '~I datata la lll!ceputul sec .. V,. era reparata patetl:c c~ pet!ce de ararna ~i tier, suglelCand penurla de metale ~i die mana de lucru callficata.

In oConUnuarle, de-a lungul eelor 165 de ani stapanire, to:manU s-au il1lfru pt,ar~ ca.t au pu tUlt d i nvallen"e Ie po~p'Olru lui dac~ sub form;li de' 'm. para~;i, ge liIeral i117 , l11Ie,§tenif s,o Id a1~, ~;ol:os,i I1Id u "sa' de e,i ~o~ hnperi u I, iirndusw R~m~ I' , Brita nia etc .. lata de ce a fast 1118 ces a ra (10 peri oad,;§J de r-efacere. ~,i lotuil, din ace1 nirnl,c ce caracterizeaza anul 271 in Dada" capalCiitate,a il!flepulizabillia Ell poporului dac a facUit ca inoeputul SElC. XIV sa, consemnez,e un stadiu de, cwilizatie care sa-I pennita a ,ine piept eu SlIC-e..eS Tncercarilor de dom~ml~ie a

casei D' ArnjoUi. .

in amra bogalmor naturale, Dada a devenil pentru romani 0 bogatasursa de sc~avi. incepind chiou cu terminarea razboiului ~~ mntinuiAnd p~m2J I,a abal1dona~ea ei de catre Aurelianus, la 271-115 e.n. Numai Tmianlls a dU!s in rable! SO.DOC de diad la :sfa'litu~ razbDiu'lui. ~7.m

123

DistrUg'erea mtr'e,gulur slstem de ,aparare aj dacflor

, Pefltru a p utea Fng,enun chea ~i mai putem rc po "or,:.I'1 ..,I. -, .••

dlstr,.,e' "n~'--'1I'I11 'II -', ~ de, - ~ II"' ... g u'ac, remann ;!I,ll

p '" . j'~. ni~"~" ~Is~~m . e' ap'ar,are OIl IDacrei, dararnand cetatile mutand

~,op~ ana campl9 ~j.jlconfiscal'ld tcets mijloaoeJe de lupta Et . d' .~- w. u mpar,atul Ga racarra a a corcat cetate'lie roma lila t ~ ,', '~~ ~.~. evarat ca

en He..l d'" ,.. uturor sUPlll<:lioF m a""ul 2 ~3

I .111. ,'uar - . aCI! nS'fivrld romaniz ti s - _ ... ' .... . yo. , , ·IIU II . I

.'. . . . _ ' .. , _.' , a "I ~Hleavand incredere in ei - nu al ., t poPu'~tra Qacrel .fll nlCI nu a ereat un sistsm de i3opar,are' al a ... ". t e ; ~I manna atacunlor popoarelor mi9lratoare De ..... '.- te" -~ces el':llmpo,trlva

pali"as~t D'ada fa 211-&2"'5' '" -'Iii. ad- eesa, pu m afirma cal Autehanlils nu a

- , - , __ f· , , .. 2hll~nl senat-e,

IJI . AhaJI;l:'and' situatra. politico- .. ·.militara a I,mperiulur Romen de I'" m'llilo' .c' IJ' ""'e

a.n rezulta ca~ ,'t - ." . . ... . '" I ~ .... c_

.; .' . 91f3n'ta S<I no,iI'd~cii nu 81ra ,ameniniata de • - r .' ...••

devem pe-ncUrO§II de-abia 0 j'um~fat d .'. ..,..... . - nlmenl,. GO~II vor . b, ., ~ - .... ._. 'a _Ie, e sewl mal hU'ZIU. Atul1ci de . . 1\'~ a.. andD~at~ .Dacia? ExphcalllJe Siul nt sfmpl's', lll1lr' . .1 -s d d' .' ce a os econroml- Dc·, . . P imu rom ,. lin punct de vsdere

'. . .... C,aClla nu matera 01 \fa'ca de muls: mineJ . fu- -. _, '.

~U~I ~! a~~infLlllor, Tn c~ei~1169 ani de nemiloa~~ el(Plo:ta~~T'~r=J s~~atu!t~ de chelh.llehh! I.egate de' ,lll1abU';;:.~rea de"elor rlt - .... -I'd .' _ ~ ... 5"0119a rand,

--. & - ~ y... '" ,!:IS,COs. e J1IVe,nl'se,... pre c

~Das'e. 'n al_ trel'I~~ ~i1d!~tacl!Jrn,e trjburilc)oF d'aleUer I'iberm din, M ='I'di\1iione~ nO~duIArde~lullll~ devenlseral atilt de putemice ~i provccau at~te D .' oY,a,1 inc. at ,er.a .. u m,i.U penc. u,loase d,ecat fl'b""~"''''.'';i''· .--.C in . ~.' . '>;.'. ' a paguoe,

p:ez~nta la grani~e.~e r:as. ariten~ ale im;;;~~i, ,~;i re~~~~s~ra ~CI~§I~~ ~imtita

rnzafi" e. ra. liI. ace~ti .. daCl. ;'. care hart. u.' iau lin pertnanen~ Ie.-g" ",'1 .e 13JtOI" C ~e_ ro~a-

r ~;!!i b . 'I __ , , _ 1, .. IUn! eroma.nedln.Dacfa .. ,

._, . n esen~_, a,.andonarea DaClellla 2711 e.n, a fost Ulfl ac~ de la-ita, - ,

mOJdecum IOlai ta~ de un popar crunt '. ,I' tt d . ~ .. §i le ~.1

"roms hiz:are'a'" I .rl .' _ ." ,exp ~OICl~, . ~ Ca ('1m 8IV'e(ll lin ve,deto\~

. _ .... ~I" ~9a cumse, mal cc,msldera azi. R!eies de gic~ i,-~. .' ~

mpol1urlJe net dlstU'icte intre comYnitafea roomanica ~i Cea d'.'~UiC~ ~ data, r~ZUHaflta perioad.a 211-275 cand ar' .' .'. .~ _ "aciC~, avand c~' sbandonei51!L~ D' . .. . . ..,' . -~, ~ mata ~~ admmlstra,l<;'I rom ana _ . .,- ;.c.. a._ ac~a_ca pe cav,,: ulU'M, rasalldu-~ pe aLJ~o.htorilJ pradal migrnt-l,

:J)J z0!2i<=l tampa'lll Ipenlru Iltnpof1t.l. Oflor

In fala. barbariei p,epoarel',or migr,ato~"" d'"'''''i''' . ,~. b . '._ ..

ann f~ ~ -- . - .. ,I" ....... I s-au a!llla~ r-uSIC tara

.' 'e" ~ ~ ta orga.~lzare stata~a, fa ra II ntitate etnh:: ill Tinche ata' ~. .,,' . --. pur §;II s,ni1"lph.l ml~e,h:l'~te de stapali1it "I·' d' .• It . 9 , aJl'JlandonaJjI ,expli .~ .' ,'- . .... .,' ," - I 0,1'11 ,or e' pallli.1l ,ahmci .. Nutnai' 8:!j)a se

d~ m~gar:~~:S~nleIUv~~~,:I;:I~uatleh~. no:. popoare ihapoiate, 8f1a'te inca in stadiUi

~. • - 1""1.<;' U' 'vu ...OIlN'Lonll.

, . _ IDaci!ii d~cn <!rfi forst i"omahi::!:a,i. Roma ~-ar fl iWiartnat arru

s~ste~ de, aparare eficient, la care se p'r.iceea fi.'· _..._ .' i ~reat un si'rua~I'a la gnl1hit:a de nord a imperiLllui, P U oarte brne, ill alta ar fi fast

c ".' ~ Este' elon_ ~ta pi! ~,e r,ea Un-Dr jlstoll"ici ,Pi'wlin d sUivUi r,ea I h\fazfi I,of" . _ . . . ., .

ole ca.t re I'!Qma iii', pan~ !a abandon are"" D' . - , ". *-. _ t. _ . b.a rba re

, . - -- _ w ~. -. _...... aClel, C:Ofh01lJC ul acestora cu p', '. '. . J .

mlgratoare din rasant a fost d.estur de slab . - IIOpoare e

Pr'jRli.li m,igratori~ g--'D'tU vorde:"'n'l" p·e'~'lcur ..• d'- . bO• :,_ ,

33" ~. . .' I no· ' •. ' D§,I'" e a.J8 hi ~urr ~. ~ -'

, OJ, e',~riI., dupa Wll prim a'!Blc mai serios, in an~1 248 ~i 267 , .- . ~ ~nu UI

DaClel, in ~mLJI 200)1l4, .'. ~apar 11 nordul

124

Unificare amanaUL .. , 181.2 ani

00 alta censael IIilta a lim paetu lui a fost ~1'iI'~rell1u pe rea IPfooes ul u i de unific3re n~lionala ill trlhurllor dace, pro,ees il1ceput sub Bl!.IlI"ebiista ~i centtnuat SlI.Ib Decebalus, Este demn de rle~inlit ca prlmul f,lQPor anflic eurepean care' a fle,i Ii.z:at: 0 un ifiic8.re a tutu ror tri bu rlll:olr ,!lI'vhd aeoe la§i etn le, a fOist eel d a C rezultat dir,ect ilIl lm1tiitii sa I e ancesfrale I' sJt€H ca. etnicitate, cat ~i ca liimba §il cul,tur:a spil"ituala §i materiala, Pentru refacarea aeestei unitiiti au fest necesarl apoi 18'12-anm, ceea ce a oonstituit 0 plerdera inestimabila sub aspec-t poilltic, soclal, economic, cultural etc, Numai petrS9V,erenta, bazata Pel' acsasta unltate, a putut depa,i mate vioisillidinile epacll. Problema e prea bine ClJl'losclJta pentru a mal insi.sta aspra el .

inc,ep'ind- eu se,c .. UI. c'U'It:ura, ,emeno~rorn,u'ia i§<i pierde pozil:i,a hegemonicil! ill fa,~a rainvierii unor tradi~ii splrituale ~i culturale provinclale, apar1inand elementelor etniice snterloere cm:enrii romal1le.l2J1

Este 00 ncluzla la ca re ajunge H 0 ria C _ M atei, chinwsenla a ceea ce mai ramasese· din i nftuentele civl I iz:atne·i ro mane. Toate aceste tra dl~iii spiritual e ~i cultu ral e, zace-au ~atent inl con ~,tJiinta ~i a da,Clilor !,li a altor ell! I i sup use de rorna ni, Ele n- .. au a~teptat decal. momentul pr,ielnic psmru a scutura inveli,ul artifjcia!1 re m an ca re', de, allt1e I, af'E'c;ta doar ora §ie~e'ii n u mal il1'ltr-o anu miit~ Iliimita.: magistlf-aturile, armata, negusto,rii, col;Qni~tij_ Oda,M acestla dliisparu~i, ln [)a.ciia, ca ~j in restul provinciilor, tr,aditiUe locale ,I-,au SpliS din ",ou cuv:ant:ul din pUn, fiind nZVQr~te din inepuiizaibila calpa.dtate de creetle a poperulu'. Pentru a eXiemp~ifTca ac~stfet1omen pnin~raO"lSplHiierea in epoca actllala, am putea cita lipsa ,totals de gust ;iIi arta care caracterizeaza aproape intreaga al'hiitectura a blocurilor de locuijn~e fn com.para~ie CY splendid:e~e oomori de arhilectuta, pop ular,a dii n to'ate sl1'l.tele Iiloastre, opera a gar; I u~ui creator alarti~ti lor r;o~tJri populari, Imesaria~i die proresie sau amatorL C a.rs' este iili1f1ll!Jen~a ora,1I.I lui? Ze fa I Ba poate e necesar sa liecuruJa~~em, maii apa.re cate 0 ~ooala ca 0 cutie de ch i britu n Ilil mijloclU'l uno r comori' de 81rMi I ca re p,sm,gan~~te Tntreglul a nsam blu arhlteotura1local. Cam <:!~a s~a.u pe~TecutfaptellEl :;;i1n perioada sta.pGlnirii romane" in specialln provincii!e duni!irene, culsillDgUFfl deos.ebire ca ora~el'e lFeplrezentau '01 cantitete cu totul n~gllijabiila fI antic'hitate fa~a de vol u m ul a~ezalFilor ru rale,

Tn ce prllve~te, Dacia. 181 sfa.~itu I sec, II existau doo r tre:i colonia'e' §.I tr,e i, lrIullicipia ~i de abia in periaada diinastiei Severil.o'f se ajunge 1121 patm coloniae ~i ii ase munic~pja 1 N I oeeal ce ins.~ amn ~ ca dUirata I,or medie de existsl"i~a II'IU a depail it '150 ani. 11)11.1 pa abandolfiiiilrEH:I Dac[e~;au cOll1'itin li at sa duc:a 0, e,xiste I1t/a preeara numal VI!"eO' 5 o'ra§!e" care, "I aoeste.a, au disparut rapid.

Nmmic roman. Nid chiar capUlI de, efeb g,as'it laTropl'naeum TIr8~ani, oonsiderart ora~ roma,~ (sa vade, deci" ca,t de rorl1an lera. aoest ora~, mai ales ca rllai romMa nilU se pre-a cuno~te,a), Influentai~i de ~eoriil,e romanizante, unii

lstorici nu-si pot roqpl1ca astfe!J de sitLJa,iil17" alat de usor de inteles dadil apreciern I a j usta IlJ i valoare n we I LJI civilizatiei rornana, foarte d,e parte de tee a ce p utsa constltui 00 rornenlzare, in tap,t, romanll fllnd el in~i§oli el'eniZati ~i tracfzalw In Pill rio,Sld a ~m paetu I ui cu dacl i.

_ 8,a§itmmli§iii d'acil au ereat, chlar sub rornanl, opere ,originale, in stuul ~o r, asa eu este imG.l'9 i nea _ del icata !jl:i p Ii nii de g rai,ie femin i na a ze itei BeF1ld~s 111 de la Pistra Ro!;!,ie, CUI decolteul specific al rcchiilor femeil'or dace.

In fala ace star real ita~i, m u I,. I;;.il pun intreba rea fireascA: ee ar fi IPutut de'Veni arts dacica daca, Roma nuar f,i intervenilt? Din pacate. ~a- lntervenlt IPr~l11tr~ur! seurt imp'alct, al e carui co.nsecin~e au fpst d'ezastruoase peatru poponjl dac ~i, in continuere, pentru dacoromane

InfJ uel1i~e striii n €I in s C u iptura dacBo r nu S'B IP:rea cuno'5i c, oar atum::i c:andi au coplet, cum e ca;>;ul ce'or trei gmtij111 • me~terii aaei n-au reuslt Sa-ii,i illsUJ§easd'l ,ari~riile artei €lIens, dovada flind masura n~dUlsa lin car,e chiar influernta elena s-a rasfr;}nt asupra artei daeice, S-al" parea chlar CBI arau cutotul reflr.acta,ri 1,011 asemenea ir1rfluente s~raine, daca la sfA~itLlr sec. H sau Tnooputul c~lui de-al Ill-lea, la Tomis, unde a fost gasit acest basorel'loef, se p'uil:eau produceasemsnea

lucr-art eu i"Ierespectar-ea Llnor norme artisti oe de ba;z;ii'i, .

Olficum, s~ pare C81, ~ncepand chiar CUI sec. III, deei la numai trei..patru decen Ii de I a a band'ona rea Da.cie i ,sCI!.lIpbDri nu se p rea m al gls,ealiJ~i atUJ1 el pl',o,bJ,ema care se pune este daca ~i in aoest domeniu a mal romas, cava din ~i a~a putin6~e inf1uen~e eleno-rernsne. R~spunsuJ este neglBltiiv. pel'ltrlJJ ca nliei dup,i\i 271 AU vern gasi vree linfluelll,:i in alia mocalnilcilo,r.

Inf1ueni~ele mmane fI'1 partes de rasarit:;ii nom a imp~,riU'lul au fost atat de sl'abe !iii, 1n IJnele zone, e:;ialonate pe c pel"io'ada atfl,t de scurta (ex_ Dada oOlJpa;ta). iWH::at Pau I M a ckendliick este r;evoi~ sa recu noascEl cJsr ca Nfn privinra' 8rtelor din Moesia ~i Dacia, romanii nu mai ap.ar ce ad,!Jci~Hori al binefac9n/or civ#izatieJ In'r~Q fara nedezvoltafa~. in Moesiia, traldil~a alrtlis~~a "coboara." p.iilna in epoca neoUti:ci ,(anul 5.000 i.e.n.)',d'ovada fiind "Glmditorul"~i "sofia sa" de la Cemavod;1ln1JO• ,iarili1lMloldova CuclIItenii erau ne,egalati eu 3.60'0-

2.70'0 ,ani t.e.n, '

12.6

Capitol til XI

1

URNIELE PAUnE ALE Cl,VILIZAllEI ROMAINE i"N DACLA

«Rom an fj' cei 'acomi ;~i inro,be'sc supu§ii. ./efuiesc, w;id ... _ ~ uansform:3i {ofur in pus{;u ~j ]flUm'eSC 8ceesfa pace, »,

« .. ' a u d~cazut maf intaf mo,ra ill1rile Igi Bp oj oamenfj din ee in eEl mal mult, pana ne-au pra'vtifil in mooirla, ifiCilt am ajuns ffladuafe/e' Wi1lll'wrl sa nu rna; pufem {lid trldura pacatete noa.sire, rlief prlmi leacuri

de in:dreprnrlJ.»

litllJlS lhi'ius

Sa a nalizam acurn in ce a constat" romanLz;area~ d~Gilor.

Religie _.

La Impactu. eu romanii, dacii ,credeau in nelrnl.u'lr~a s,ufietulu., era~u

mo note,i §'tJi, de Cit" dlepifiJ§i i,sell"~ fau ~nci,pienta. a (l redinle'i in ze,1i pe care Il ced,asera ele!1li,lor, itaUc~IIDI' §i alt:ora: Zeus-Blekouros (deus), Kybele~Kotys, H'elrakl'Els (Heroules), P'hoebus-Apo!llo. Henme~ (M~wcurius). B~ndis-ArtemiS (Diana}, Ares~ad.es ~Mal'S Gradivus), ~'tonY~QS-7abazios~Saba;~,IOS (Bac~os), H eicale-Zerynth i a, Par1! LykaiolS, Afred Ite-Zell'ienla (Venus, )., ape I Pro mei_heuslMithras. irnpl"euna cuifitreg personalul alJxiliar Hestia (Vesta), .Bachan:tele. .'

Din P'Ulilct de 'V'edlere al coneelPtiei fil,osofi,co.reU_gi,oase, da,cU er1:1!U §OIl au ramas net superi,olll'i romanilor. Ei flU credeau d:ecAtintr-un sin-our leU, ZabnClxis,. ,caire avea sa devina mode'l. pentrl!..! Usus Hri:s~os~ ma~ Wi'rziu" alia cum Kybele..Kot.ys, <l!v,ea sa deviinasurs,a de inspilratie pentFlu IFedo~ua Matiaiat "draoo"~ ( !f§a·tpe.feJ~ - iimag Ines. f~drac.rJJuin velili~ in ell i p de ":j:arpefl

sa ispi,teasca pe Adam ,. Eva (0 sple:ndida omonimie sim'bolioa); .

Ca ::;itn eel ela!te componente! ale d~il.iZatliei lor, ro:m ani in-au a'll ut .11I~mi~ ori:giin~. nid in re'liigie ~i'nk'i nu putealJ sa aiba" datfiind IPr,e,cara.lo~onglne.

Pmnind de I a praa libe rtinul zeu trac Pan Lyl!;,aios,ado,rat de Rn rnulus, mmanii ~i-al.l stabi,lit, in viirful Panteonului lor, tl'liada ital,o-traca Ciaus -+ piiler = Jlupiter, Ma'rs Gr,i!lidiv~s~i QlIIi,rmnus, pa care, U~ jurul anului 50.00 t.e.n, au schlmoat-o eu alta. dar de 'Cifi'gine, etrusca: Jupiter, Juno, Minerva, oan:!ia i~a'~ ad aLJglat m a i ta.rziu a'lta, de' olrigliilile i,tal i ca: Cen1ls, Ub elF {copi a fjd:el a a I L11 lDionysos~Bacchl.ls)!ili Liibera (Kme).

127

To,t din panteonul veclihilor. r,omanU au mal preluat:

- de 1,<1 itaUd: Velllus" Fortuna, Diana, Cen~s, liber, Libera;

- de f~ etrusc]: Sahrrnus, Vufcanus, NeptunlJls, Vollumus, Februus, Minerva:

~ de ~a ,elehi (see.v-tv leon): Proserpinl;l, Cas.'IDr, Polux" Pluto;

,~ de' la tract (priiJll'intemmedinui el'enilor): Hefakles" Apoll'o', Kybele (Magna

Mater). Aitskulapios-Askl'epios (20 i.e.nletc. -

Constl"u c~ii p u bUce

Acest9a sau dezvoltat strict in penoada 106--2n e .n, S~au COil stru it fl'Ulmaii r rnorrumentecars sa-i pll"eama~easc~ p e cotropito ri sa I.J sa-i aj ute p e administrato,rii jafului '0 rga n lzat pe termer) I ung' sa-'~ i d'UQl 'a Tn dep: flllfe' sarainileliras ate' de la centru. Oda,ta, cu p,arasirea Dadei. asemenea constructii nu a-au mal intre~inu~ (hiimeni nu tnai avea nevoie de ale] ~j .n conseci~ta, n-eu la~~lt

niei 0 U lTIila de infl u en~a in arhitectWlral.' ,

Spre a e.xempl~fh:.a, putern clta C,8!ZY I arnflteatreler, II1I!J mal t:rell (Ulp:iaTraian.a, Percllsson ~i Mida - azl Ve1el), care erau forDsite pentru arrtre-

nament miUtarJ iar IIlU pentru spectac·ol·e IPublh:e. .

S~au 'QasU, totu~i, constn.!otii impunatoare, ca celie din cOiTIplexul Sal'lmi~ z~g~~tu~a, aceea de ~a p,~pe~ti-NovaCi (p.tima capitala probabil~ a ,lui Burebist:a), s~mll ara CIUI csle de I'a Platlra Ho~ le ~i CetateUiL

locuii1te,

in. a~hit~ctura populara, ilrnflLlerl~a remana nu s-a rnanlfastat ~i, in COI1lS,e':_l ntal, a c:o nUn IU at stil u I de arh,itectura dacic J care sa mai p astreaza, Tri!c3, in tOifl,tEj ~ara ~~ lin spedar I'a Lel'e,~;ti-Jiu $~ 8umb€~t]i~Jliu. ambele itl judo Gorj, l.Ind'e, se construlesc ~i azl case de 0 para frumQ_Js·e~e, numa,i iill stil daetc, Aceasta trad,i~ie es.te CUI ata,t mal graitoare,cJU ,cill, flil OEteni,iij, sta,panlirea romana a

dLlII',aJt ce~ mai rnurt. _

,Pro,fes~1

Cae i i ,n-8.LII avu t neve ie §i i nl c.i Iii-aU impm m utat vreo p ro,fe,s ie d 8 130 . roma~, •. ~ S~ngUlI"~le GUlVlilflte q~mune cu lirnba fomana. reprezentsnd 0 profesie, sunt: pastor" ~I ~mf!JceJaf": .

~ Se mai spune ~i azi ca, in Da'c.la, s~au adlJs ,mul~ meseria:$L i r! meta IlJrg ie,

,oerami~a ~i arhlll:ecl~ra" iruftlQ_J'en~ele roilianeau rost ill t:okd minors,. in ce prive~te domeli!ul sCLJipturJi' mm'1ulii.enteloli ,epigrafice, Is. 19 budan X 19 zrl·~ de ~ucru (11'1 medie), daca era nevoie sal se aduca specialiJt~ 8ICUIptori din Roma rezu],fa, ca ,era, sUficient un u~ L. ' .

in c~ prrve~te metal urg ia fierului ~~ a cuprului, aces:~ea mil u fDa rte bine stap€mJte in D aeia rn ca din m,i.leniile V ~ i IJ i.e. n.

1'28

In afara prslucraril fieliUlu~ ~i bronzulul, daCOil,etii erau foarte priceputi me~le,~ugari ai lernnulul, pietrelor, ceramioii ~ obiectelor de podoaba,

in afa ra rneserlilor enu merate, d aco-getiiil se mai oeupau de eLI fabri,care.a g,~amul1j'IOf, atelli:e relle de, tras gleam din Bat:l,at li i tid celie m ai. vechii dln Europa.

Arte

D aell au ,exce I at in ace st . dome nml!J. Podoabele 101' erau de 0 rara, frLjmuse~e, ;s,cul'ptJura iln h:unn avea 0 vec;he ~radll~i,e, traJlflsmisa pana in nrnp urile no astre pe lrtregl teritorl ul ta,liIH, easel e erau irnpodobi,te cutell de!i"~e I de, crnarnente.?'

Te'satQria ·181 razboi era cUflDscuta Inc.a din perioad,~ culit.urU Cucutenw (2.100002 •. 000 i.e.n.)

ee I,e mai ve_ch i 0 pa ile de a.rta d i1lI~,eaza. din €lIPi pa.leo.1 itic ,(8,.000-7.0,00 iLe'.11I ). Din Ellileoliti:c: (3.0(iIO ';8.n.), ns-au rama:5, oper.€! ea; ·'Gii;,nd.fto:rul"~ ~i Msotia" sa, descoperite la Cernavoda etc. FFtlrnuse~ea sctJIlpturilor~i ceramicii de arunci 011.1 avea cornp,na~h~ d·ecat cu cea a produselor d~n baziillul Malrii Egee. A~a apare "Zeita mrtilM~iiH de la Cucut,eni (3.600 ani l.e, h . .), car ~i altele aserna III a tcH:l I'l! gasits, la Tl'Ohili II (2.60.0 i.e,n.),. altarul de t61'-aCOt~ de la Tru~e~tiBoto~ani, model·e lie de ~ell'a:oota ale celor patru sanctuare d € la Cascio,are'le ~ Ilfov (3.6010 i.e.n.)ioi care prezinta ILIn r:afiill'lament arlhiite'ctQ-nic p·e ,care temp.ele ellens' 11 vo,r atinge dupa mal bine de, :2.2010 ani, femeiC! care diuce Uri! vas pe cap, de la Olten~a (de unde, pul,am ,rj,edlu.oe-ca purtatul vasului fi a altor sar-cini pe 'cap nu e un fmpl'Ulmut €'xmnrn,. el un obleel ~.lJtohikm) etc.

La Sarat<l,-MonteorlJ s-eu pastrat i nele de bou 01 a rile aU r, eeh ivale!lite e u ee Ie de ta no la ,i mllrgele de fahlln;~a asernenea 'celloll' diilii I:'gi pI.

Din perioada La Tene, arnlntim Iprintlf.e alh~le, mormintuIIP'rin!ului, trarc d·e la Agi,ghiQI., 1~II1iga Hlisb-ja (Irl care sau gasit schelete de eai cu p~acile de ar-gnnt doc~rn:it 0311 e bog ate lor Ihama§oame 1iI1e, un coif de ar-gint aunit, ell 0 pereche de crlemidle de ar·gill"lt" c~,~eva' petiTe ~i un pocal de' argln.t). eelful de· aUf maslv 1(1 kg) de la Colofen.e,ti etc. m

MN· '8dicin~ . .. d • d I t;J;· ·d' .. I" d' I'" b 1-0;" .. 1)3

ILl 54 pas~rat mm 0 _ enunllKl e: IP an 0:1 mle .. Iema. a, m lima ihlRa "

dacii fiind t\ei Imai Mari specia'lii§tll al anth:hlt~,ii ilIn CUn08§!tere'a, ,cu'ltw.S!lIea_ ~i follo\sirea p.lall1telo r me,':Uci nare ~i n eav~l1Id ce imprumuta de I a, r:om ani.

'La Samnizegetusa, s..a ·gasit 0 trusi medlical'a. (o clJtie de lemn fer-ecata fill alama ~i cu m~liler de fi.er, oe cQlltinea : un scalpel, ,0 penseta, pulbe:re die piatr,a ponce ~i vase mil1![atmale pellltnji prnduse fawma.ceutice). dovaoa a n ~velulu j' ridlh::at 03.1 p:rac~iGi I m,edica.le Tn timpu~ ~u i D'9cebal. Tbt atat de, impo rt<l nt~. esie ,i metoda 10 t' de a trata$ii s ufletu'l 0 eta,ti c u trllllpull ..

1291

Agricu It u ra .

D a,c~a a aV!!Jt ca a m OI~ veclhe a9lricu Ittl fa dli:n IE u ro pal daca n u din I u me (ne 0 liti c) 111 _ I~.u au foloslt b r azdaru I de fie'rlil ca <;lin prim a jum atate a sec. !V L e.n., acesta fHnd gl~ si~ in mormarlitLil trade de la Ka~aca nOVD (8 u Igari a).

inn crdu I D Lmari i, b ra.z.darul d€fieli ~ste p reZ€l nt ~n apmape loatB a~ezarile marl cefoetate, Tncepan d ell sec. ~ I t.e. n,

P'an

Este ~tiut ca }anm~~ no~tri mal po.i3irt~~i azt, in m u ~k! 2:0 nea Ie' lariij ace.ea~~ imbrncamint\i!! ca da:cil de pe' e,o'l~umna, Ilui Tr~rual1l {;I~arl. (;ama~a I L! Grata cu flo ri pe poele ~i m~ necl, cojooele h.!'clf'ate eLi flori, ciidula - p e care rornsnll oule' alleau) §i d!iJ feme~~le dace erau net SUI~IHioare ce~or remane, ca sHI §i artili ln t08illete (cama§:a, ell daeolteu, la, fus:t;5i cu clcs, fete, basma stc., p 9 care. de. asernenea, fems II ® ro mane rl UI le cunostea u).

De elltfe I, ins u ~i 'ClUv,ant,u I Im blraea m i r:lt;e E'l'SOO de 0 r~g iiin~ d'.IoI::ica ,fUn,dl g~efat pe cYlvantul dac "b,racaJ' (panit:~!lolili), c!U'V~nt care a eVQiJlJai~ in urnoa farnan,s sub forma ffbrtu;;:inarr (itari) ~i ~bracl'rrar" (eurea, sfoara, dngatoare p,sntrlu s~rnns pantalonii), Pwimul care fo!ose~te «braca~ este Ollidius18S ~il spol TacJh.Js,:l-e; sub torma ~broka" , Amandai se rE§l,fera 161 es~u~ Eumpeli: Ovidlus descriind p€ geti, Tacitus folosind litere elene, [)oed, cuvalfltul "brae-a" nu este

,oelth:::~, c i d 3"C. • • .

D~m potriv,a1 roman iii VI;! niti TlliI IDaci,a! a!l! ad optat III orht I dac, P'a na i!'i! prezent, I1IU s-a :glasit n~ci un m'O-lilumen~ in care sa 'fie relprell;el1ltat.un dac in tioga I'iOl'll'lana. in fapt,. Golia ni:;,;Uii e rau 0 bl i:giati a" a dO[pitOli 111 onlllJ I da ope !'Itru a nu e rii pol. iia.rna de 'fr~g, a~a cu m na dernonstrea z@l, manU rnentul sculptu !f2l1' de ta Ca~€:i {judo Cluj} al JUII liulius Cmscens (i.mbracat intN.l1i oojoc mitos), ea ~i 001 de Ja Apuion.

C~, 0 componenta de permammta a etemen telor de pc rt dacic d e.-a ~u I"IIgu I mi~Br1Iiilor, in afara do~u~ui ~ii d_eco'iteulu~, avem or~ginala ,c3"ciuUi dach::a, pe c~ne 0 ll1ai poarla inca taranili nD~tlri,. ca m,o~tenire d~n ~impuriil!e imemolriaJ~e ale Illellas 9 i~o r ttu l1Iaren i § i C a.rpa~i,cii§ii al~e lu i "Mithtas genimflurninrs", Mlpre!ze IiItat ca un t!ni!lJr im biracatilllllcc,s~ulm trJfi1:II,ditlo nal da.c: cama~a IIiJ nga, dngi::itoare peste m ij loc, mantie oe-i ilifu ng €' p~ma mai,J'Os d € genwKhi ~i cacilJ I iii tradi~ionala daca pe cap. Esteo costu m~ti € identica au cea a d ad lor sO[Jlp~a~ I pe Columna lui Tr~ianus. Imaglinea tauruluie,s~e si:mbohd u!"iIei boga~ii a diilH:;~1 or str,lve,eh i: 'tlre§te,r,ea v~te k)r §i ag ric ult!.! ra .. AceH8~i repllezer'ltare 0 Ihtalnim, ea e~eme[1t de t:radi,ie, la Cowbea drn colec~la leod'on~hse!Jt~

A,Dim i nffisba.He

"

Brum,3 de ;liljmil1listr,:tlI~ieadIJl5a ,ole tomani il1l s'c'opul :s,pol[erii~ d,a,cilo-r

de 'fa bt! I oase Ie War bog il'ilM a cazut 0 da t:l'i cu III ~has i rce a .Oad e i de o,iiltre

1130

A:u te,1 i an us, I a 2.71 e. n, Reorgan lzaraa S:~<:ltal a dupa naval lrea tatarilor (1241 ) nu afolosit rnrnic din sistemul woman. pomind de la baze cu lot!J~ nol,

Singl!!!ra real.izare pozit:iv,!l a rOII1l<'Jl'liklf, de care a beneflciat .tntr-o oara eare masl.l ra peste ritatea, este s Ist.ematizarea normel or ju ridice cunoscute azi sub denurnlrea da~a TPI spcca modlema de "dreptr.d rom ale', cu preclzarea 'ea e~ n-a fost adoptat 11(1 epoca mmana, oodificarea Uicim,dlJ-se sub !Napoleon. T n to,ate tinul~u rile I ccu ita de Irom@lni, ~no1us~v Po~oni.a, S-8, folosn~ac>el dr,e pt co nsuetu'din er; Dl! mit ~obioeiu a'i pl! mantu/r.#" SSllJ! ~dfflP.ful vaJah", p~F1a in sec. XVI~XVILm

Arrnati.li

IRom a Ili i au ilm'p,rulmutat de I:a dacw vestitul stindardllr,epre:ze I'IIlt'!nd ruU~:HJ I

~i §arpe~ej urtie in tumea arntid. ~~ Gate' va fii jfln:sUI,it de toa.~e. legilulliille ir'omanG. ind:§i\ o:rg.an iaarea de ru~ ptili a 'fost 'Ia ihceput deong l,fiI,e tracem ace dO.filea"~, suo fowma bl ne-cunOscuite i falange., m Da.ci I invin!jii n-aurnal a\!'ut ce prelua, deo,areoe armata low a fast des.nin~:ata. In schimb, r.omanU liI-a!l.! mu,~t sa 1inve~e Ii1h::~odat.asa h.lp~e ca'iare, foh)$~hd tOtiodataam"clJ!l,' ceea oe explka rap Ida lOT 'capilttulare in lata partllor, a CilrpUo r ~~ a ~opoarelor m rgratoare.

CILI ttu ri s ph'iitui1lll

til, tilmpul stap.aniwii rcmane, 'Iii! toata Daci~. ocupa:ta,. n-a fost ,crea:t lI1ic~ macaw un ,oelfltrlJl de CI.III~uri1i. De altfei, Irom:an~~ ~U· a,veal,:! nici Uri linteres sa rid I 00 nivel u I cLJ~tll.Jrfl11 a! aCfl'stui po par pa care 11 du~ma neeu ~~-I i nvldiau a;t.at de mult, A~B se 6:xpl ieafaptul ca dacii nu ,i -a"!iJ 'iinsu ~ it a~fabeotu I 1,~ti!1, deoa re'ce

era am I·Of.1l

p uti nele i ~sC!rip~~~ latineg a:s It~ De beritorl\UlI dec S9 mfewa Tn prim L! I ra nd la

problemele de adm~nistratie' ale oCIUtpantulor roman~ ssu care impOd0o.eau m~r~ mintele acestora 91 ale unui forate mic l'IIum~ r d~n camp On9rii1[aa nstocrat~e~ I ocate, inte:resa~€, ca in tOrlli"e sitl.la~l,ill e sim ilare din I u me, in pastrarea U oor privil eg i LAstfe,1 d Ii! i nscl'I]plwi ~H)U gas:it in rJum~r mult m ai mare in res~u11 u mii ro rna ne. dar n-aru oon!rwb u it eli tI iAde Iia Ir·Dmi1:li1fl izarea eg i p~eni lor, evreUor, fe l1Ii ci,e ~u or, ca Id;e~asilrhl rni I Dr, e,lelfl Ua:r, popu 11a,ie~ eUn .Asia Mi(lili~ a per~~llor, . m a Itezirnor et~.

Dacii In.-au 5,crisJ COl §.ii etnlls'ci~, dar au fO~Ds~t f'O,~,ute multe alfabe~~

p ~DP ri,i, Cliife re rn,i.at:e pe 'wg iun i i~i ava n.d un fOil! d com un, p entn.l ins G~i P~II, alfabeLe d ~ n care it foist semectat al,fabe~u!i zis ch i~ilic.6,

Da~cU ClII,IfiO§':t>eau §ifo'ioseau un ca,I'endiar orighilal solar, pe care .~I ,consider Cill ,eEl,1 mai prncJs d~n aI'llUclilita,te. IEman'a, acesh..iJi calendar era de 1 ,78 ZUlli 1101 34 a l'IIi 111. ta.dwca de 1 h 1\ 5' 3" pe i~Uf), de una€! nlZI.ll~ta 0 eroare diu!rna de 1,2" 3411000, cee a ceoonstituie '0- [pre cizrue de~a dore ptull u i m ito3,re pe!'!Jt.l'u aceh~, timpuni.

131

RornaJiI'ii au ;av1J:t, i ni~ua I, un ca,!e nd ar Tn, C,U9 a nu I era de 10 I uni, totalizand 304 .zlle, Num,a Porn piliu s {7 17 ~ 763} 12<1 mai ad a L1g~ ccu a I uni a 30 de 2H~e m , ajung~and astfella 36'6 de zJ~e ~i t2 h, Ded,emar,ea aoos:~u:i calends!" era dE) 1 xi §i 12 Ofe pe, an, adic:a4' 55" §i 621100 pe z~, cu ml.JJt maii mare decal a celui dade. De a csea, su b, Caius lu nus Ca esa,r, atre'Duit coreetat d'ir) nm..J, nn anu I 4!6'24, ajLlng~nd U-$,e Is 365 zi:le, ell 0 eroare d~1 6h 48' de ai, eroarea diuma ating>ea 1 '1~J 2/1 01», Rlezu Ita 0 preeizie a eallend a ru lui d acie rata die eel romaniU:lian de ;aprox. 5~6 mi mai f!11!a re, CElHa ce este, de asern enea, fanms:Uc, av:and in vedelre ca cell iu I ian esle d e da~a m ullt rna i rE! cel'1t1il decat >Del dacic~i, dat~ iii ina p:re~insa il1lalta cu IhJfa romans I ;3lcestad i n u rm a ar f trebuit, logic, sa ating a o perFe~iona re .S upal'lloa ra o~luidac. De a IHeel, calendaru I i,LIliaFi nu era 0 cr,e~~ie romans, tiind llm:prumuml de la asjrencmu I elen Sos~enes d in-:Alexa nd ria.

S!Jperioritat:ea g~U"!dirii!lii C1"irtlJrii daclee 0 putem aprecla rnal bine amintind caE![rotlrea ·d iurn31 era. com pensata prl n oO'feotiii ef-ectuat:e ~a 1 04 a flIi, S:20<l!ni §I 8:.841 an~, dupa care anul daclc cuprlndea 365,2421911 _.We!,fa~a de' 365,.242198 zUe I a care alll~1Ji.I ns 3stl~on'Dm la modetma. Acea sta prlE!ci2:i e '''fri2(i)€lZa perfeqh..lli'il ea"! ,. Hli

Ca element de o,tiginalit~te, mentio nam cifra 6~ poe care 0 fo loses 1I da Ci i in ca I:eu I u~ ealend aru I:u i ~ i pe ca re 0> mt31nim §!i un· a lteo ca~i l. Spre' exem p'lu: -p e ba.sore~:ie,ru Ide Iia Ostia, sub forma mlmaruhj~ de alta Fe 00 sa aHa deasupra

p€~t~rii; .

-pe basorelleful de I a S 8[rmr!Zegeh.ls.a, unde 6 ,almrE) Thccmjoara capul I WI it Mithras:

-pe soulptull'a de 81 AI ba-l u~~a, a Siems nato are baS'o'relielluiui p~eced ent 129;

, -nu marul de rnarteri folmjj~~i illi drelPil.J I consuetudln a r vecihi IrQm anesc, in toate· ~jnUi~LJrU8 IOcLU~te die romani, (;niar~i in Po!onia'~7~

-corilredemtia etrusca (2 x 6 = 12) ~ i numar~toa rea sLJtmetrian ~ sexazs Ctma~al, expHca b~~e prl n p!ecarea su rnerlenilor ~ti etniscllor din z(ma M LJ ntilor Ap usenit ~ ; ~dLJziin6l, in gene rei eEl numar:

40losirea dfrei 16 in sensul de' aten!~1cm a re;

Pe' plalfl eel uca1b.;mal, [ilflflllJentel'e1ll1lJ.fost net ill e ga.tiiv,e.-Oe I'a un popor eo ucat il"l GLJ~tul cotrop~l'Ii i ~~ jafu I u:i. da:cii' n-aveaut ()9 1lnvata ~i III rrci. n-8U prel W:lt nim'ic. PO'pcll"l.IIl fO man a mm as caracteriz:at de aoela~i spirit ospita I i er. Pa~nic ~i bl and ca §i stra mo§-ii 11II~ traco~daci" lEi §'i~alll continuattf'ad it~iile ~Io r s ph'i~ya~e J "uJ!I~lt m a i b og[a~e decit_ s e crede a, SVlu::;il,tie pe ca r~ a rheo!oglii no§tri au demon~~rat-o c{)n~i !lglatQr, ~Il repe1tate, randu ~, d upa 001 l~e"'\ilI I dQ~1 Sa razboi rniondia 1_ Poate toomaii ~n ,aceasta re,zido'lll ~ii unele. c,;:tuze care ~-aUi faV() r12alt pe roman~~ prodlJlc,iia I'edusili de ilnrnell'r ~ii. Tn gene'ral, lipsa SIP~rltullu~ de a.gres.i-vita~e ~r ill (h:)rilllt.ei de,a sa IYlfrup~ din bunuri'le marerial,e a~e veeirlUor, t~ansm i~a d8-l1:l lung LJ I Sacol eler pia na ilil tim p urire noas~re_

Existill inca ,astazi aut:ori I a ca re probllema incu llSiu n i lor dad 10 r Tn .Zion ale

ocupate de rom.an~ e sle tmtata corfuz. A~ clta aslfel pe IPaul Maeke,ndrick care, pe '0 E! 0 parte, i nsista perrnanent asuora Mgatiiior 1fabubas€ aJI e dla,oUo:r,. n~M~\I-a spiirUtlLli lor pad.fist, pentru Cal, exact 0 paginili mel departe, sa sfiinn,e cal ~dacN. .. flU j'ritrepri~s incursiunf rn re:rftoriul roman, de un'de i§i procurau mijJOBceie Of) cumpatare". A:;;a cum vern d ernonstra f,n Gel e' ca urmeaz:a I ~'u:;e,s~e I ncursiiu[rBiialve3U1 1"01 ll1IIilita r de info rm.61[(1El ~i d istflllgem!! a. I ucrarilor de pregatir-e ale rornanllor lltmpotriva Daciei din perioada, celor 200 an~ anterior! lul Tralanus, iar dI u pi aOEHil'8, -p e ntru elibe raraate ritOriUILU il ccueat de mmaini.

Dat ii e raIL! p,Sicifi~ti d,~r IfIU tla, l, Ed u ca~i ill lor ii f,Si,oeau [o,e mUl.I[ritoriij. asa cum, de altfel, au ramasTh is:~orie. NUl este rlliO!1 0 exag!ersre in! oLJvintel® Ilui Winston. C:hl:l~ohi~l. cand vorbe90te de !De'ce,bal L! s"pe' care nu-t putea 1nvinge deca t m Dafil'~,N;;e .flU pa'teaza lonCllarea'~ M.

Daca ar verbii ni~te romani, azi. !'H'!iI putea pl~nge ta pamanturile, lor "stra mo~e~ti'!I oitelne a u fost [invad ate de carpi. Dar Cia U! m1le'!~i i carp i lorsa mea aceasta afi!n1a~~e. atunci cand el nu c3utau decat distrugerea puterl~ mlilirtarr€ rornane i scessta constijtuie 0 ercerefundamental a care deform.eaza lstorla,

l

(~n}cu~wra romana -la, bazia e§i,eclIIluii ocupatile~ in O,acia!:

La sfatl'§itul sec. 1··i,e.Ii1." 'fi!1!anfeIe iimlperiuruui aJu[ng ~a coUi. minima~ iar 9 an dIU rne jn cap' sase i!ilid re pte dlltre D.~ciil!i. s iillgu ra su rs:i catre-II ma i pUitea sa.lva de ~a 'U n dezastru irn i nel1lt

Acessta IElwasiltuaUa la ora c@md traco-span io~u~ M. UWpi u s lra~ar'!Us !pre:ia frlliel e eondu cerll ~9:8 e .~n.} : Roma ,el€nizata ~i m8Joodionizat:lll. Elronomia ruinillt~, mora'!Jufil,e~inl deci1idere apm~pe tota I,ii, irilcapadtate de 81 cond uce, man ifestam p ri 11! pre I u area ce lor m a~ tn a Ite fu not i i in stat de c.ittre' e'x pe tn€m,ii ai po poarelor CUiOO rillte. Aoeste asp eote, 59 vor ad o1!mci in p e rloadele urmatQ!6we, cu singura revenire temporara a fiina,ntelor, data,rita. cl!ceririi [),~Gi:eL Med[icu'l tn'!c ~I 1'I!.!li 'n'a ian us, Kri~o nr!4., 1'1 U a l8:xage r~t. Volumu I a ur!Jiui ~i argintutlLU ~ luat de [r-omani din IDada Tn anul106 e,~, ~mane tabulDs~ 1.650.000 kg. aur~,j 3 _31.0 .000 Io;jg. arg~nt,

La r.§1I1'IIdui ~ui, Tra~al'ilus se v,a sp:ri:Ff1I~ tot pe cl!llitura macedQneana (el€;nis:~ica). Esle suficient sa men~ionam pe vestitularhiiteet ApollodofOS di:n Dam ase, ed en de Q rigin e, .

C lI! 1iraii,~n us ;se i filall 9 I.i rea.z:ili " ade'V3[raUi, s'ra ,a! imlpan~~UQ[r [n,e[r/.Oim ani caire se va incheia cU 'cadere3, Ro:mei (47'6) §iii a ConstaJli'!tinopol!elu~ (1453). [i sucoede' P. AdlJls Ha,drlnus {11i'-138h tol de origine spElriliolli!l, dSlr rna nlifes~i1i I1d pronllmtate Ttnclinati i p·e ntru Gultura elen a ,a~a cum s~a aliita~ mEl ~ rnainte. Co:'! ~ii ul"ma~L11 ssu Ma[~ous .Aulreliius (~161-1 e.o), care 8Jvea aceea9i ortgine. Aees.ta V§i f~ u ris.e 0 edLJCflltiealeasa I avand ca mentori pe r€to~i M. Co[melius FrOl'1tD (africiEirl). Herodes Atticuts (el.€n) ~i stoicul Q, lunius Rl.Js,ticus..

133

ILa sfar~litu~ sta,pal'lmW romane in Dacia, crtea ,economics a IRomei. dupa usoara ameliorare cunoseuta sub Traianus, ca urmars jefuirH integra Ie a D~cien rornane, se de,cl!an\ieazfi CI.! toata dUlil'ilat€:a. Producna agrioola seeds, a II mente I e sescump esc de ps ste 6 ori, rnestss uqu rile s unt In declin, rnoneda - fedus8 in glreurtate - provoac.a -0 inifl ato8 fara, preced ent in istoria Romei, inrnut;1il'~nd grav condiliile devia~a ale patulilorexpJoatate, in s.peo.ial din provlnch De aceea, e de mlrare. adaM mar multo cum L1nii autorii pot traduce Dacia Felix cu "DB'cia csa lariGiW» in leede "Dacia cea bogatan;in condi~ifle in care dadl erau nevoi~i sa-~f v:anda copia, ~i chiar relit€: de (3 ani, ca sa Iucreze i'n mine.

,Pe' plan cultural, se rernarca, ln cornlnusrs, rnacedortizerea (e~enrsti'Cizarea}, sustrnuta de impam~i, 'care, incepal1d eu Traianus, VQ,r fi in totaUtat'8 neromann spanioli, gali, daci, tracl, iliri, beduini. punl, sirieni etc. Deoarece, to~i a,c8§<tia pmvin din generallil, rezulta evident ca printre eadrele de ,decizie ~ l'i1! arm atel emu foarte rnu I~ 1 cono LJca tori de orjg i ne provi nciala ~i ca - '®n co1 inablfe de eucerlrea Dacier - romanii plerdussra eentrelul asupra arrneeel. Asa se exp.lica sustinerea ~i rasp@III'Ddirea elenismutut, Tnceputa inca din sec. IV L8.n., atat la Roma, cat ,~1 ln Ita.lia ~i provincii.

Aceasta ascensiuna per,m;;menta a limbii elene sla culturl] macedonsne (elenlstice) este urmarita fidel de' ecllpsarea totaJWa a limb.ii §oi liten.t:uII'ii rem .me 1124" $ i atur1oi" IflCa odata ne intr-eba rn: un de §j c,alre a fast p uterea re m ahizata a limbii remane asupra limbi dactee, dind IIl'riima intr:ase in decUn eu rnullte seco Ie Imllintea c ucerlfii D'acie i1 U'nde ;;m eare a' mai IPutut Ii forta romalilizanM a rcrnanner, calild ei iilll§oi§ii erau e,lenliza.ti §i macedenlaatl (elenistic.I:Z,aJ~i)? •

Til timpu I dam niei lui [) i Deleti a nus (2 B4~3 05), '0 rgl(;mizarea i rnperi ului se ,~Ienizeaza i}i mac'edollizeaza/€lenis~icizeaza ~i ea. Apar grupe de provincu sub denumirea de dioeeze (nume elen). Cei patru tetrEuhi i§.i aleg re~edin~e in afara Rom.ei. mocl,etian, ill oei 21 ani de domnie (284-305,.. a 'il'izifat 0 sif'l'!JllIra d'a,ta Roma. Italia de'vine 0 provind@ obi~,tluita!, phll'2i!i111~'u~:§i,i impo-rtan,a. Si~LJatfS economica decade tot ma~ mult, iar Driil§ele incep Sa r,edevi.n a ,sat,e.

Cre!itini!smul'la, 'CUI timpum, Iceul pol~tleismului, ~mnd recunCIscut ~[avo\lnd d~reptl.lri egale ou ale ceforlalte cull.e, prin Edictul de' 1<1 Milano (313). EI se ra,spande§te intens ~n Dada in se't .. III'~IV, fapt oonfirmat de vesUgiile paleoGre~ti ne de I a Bierts n, Apulum, Pot:alssa, N apo ca, SUC[aava etG. '2\"1

Primite prill intermedlu~ RaS!aritl.!llul, majio,rnatlea cuvln~emDr din reperooi'il.ll bisericesc de inceput simI elene (bisericiii; mitropoJiit. epISCOpo, cre~tin, ,eVanghelie, ierarh, naas, ca!apeteasmill, hotez, diacol1, arhimandrJt. arhiepiscoP, etc).. .. Camparand statuia lui TraianUis din Rom8" CL..J cea a tetrarhilor ditl V~ ~e~ia.1 ~A, me dam seam a ea, m.~se c. lIil e.n'J pana ~i \!118stime'i"'ltaJ,ia, im pa r,a,i 10 r Irolmanl 'El,ra pur macedcneana.

Situ atla din D aela se a gnlvliH'lza doi i1 ce' in ee mal m u I t. Aba" donat,iIJ intr-o stare de sa.racie Cl!mpUta.fare.Jlo'Sibilitatea de a avea raglalzul necesar unel re-organizari, din cauza presiuni permalUlentB a p:opoarelor m~gratoare~ . carora nu Ie poats face fa~ nici macar un stat orgaruzat, cum mal era [~~

I mpertul R-o man, ~~ tara sa fi avot aDala:~ i rag az ~i p eruru 0 Ire dress re ec()rnom.~ca~ populafla din D'acia INFIELIX esta nevoita sa renunte I~talla bWl.m~ de vlla~~ oral\jeneasca rima-sa dupa ab.andonare, sa se Iretl"'aga tn satele: dm :zo!1,eIe tm pad u r.te ale ca m p ie,jl ~i lin Sip s cial [!J Ie re9;i!!.miilol" de I u rDa:s~. ~,I. m ~nitDa:'fI (dill feric1 re, atu nci, a cestea .0 CLI pau cea mal mare parte a ta rn) .:;>1, sa ~ ~ea. 0 vi a,a ru ,"da mod e.sta. b azat~ pe ~ 9 ri cu Itma § i p,a.$t\~wit. Num ~,II '~atorlta ~~~. culta~ilor de acces sl de comullica~ne in aceste zone (pentru stn;lJm), a m~nI~o~ slJprafe,e aflate intr-o atare sitlJatie, a cunoastert pertecte~~e"catre autohtonl a acestora, clit ~i pericol ul rna re I a ca re s-ar TI exous str1:l.InII care 6! fiavut cutezant a sa petru nda til ele, 'po'pu lalia dad a putut sa sa S a1veze In ~t reghne din calea eruzlrnll 11'I~9ra.tod~or, tar anmci can~ ,n-a putut 5-00 fa,cal sau a avut incredere Tn carad~rul pasnlc al unora, a plat!t-D scump. Astfel.. $,,21 glasit 0 ,aJ§,eziue in eare intr,eaga IPDIPu~a'tie a. fo·st a'Sasi~:at.a t'lli~ele~t'e,~cu cu~itele pe 18 Slp'ate'. Cam asa !?i~U petre.~l.It via\a :g~ne~tl.l,de-a randul, pan;)!,

cand valul mlgratiurlUors,.,a inchelat. adata cu veruraa tatanlor (1 ,241). . '

Elenizar-ea :;oi rnaoedonlzarea intregii vle\l rornane i~i _g~~e~te e)i;p~eSI~ final a in anul 330-. cand sa inaugureazi oHclal nomll cap;ltala a Impe'rmlw Roman, Constantinopome, construita pe' locu~ vechiului Byza~~ion, ~ilrlte ni e i at de s,le nii meg arieniIn a nul 66'0 iii.:e .n, 12:4,. In fel 1.11 acesta, e le mza.rea

~1 macedonizarea Tnoeata ~ s.~gLHa " incep.uta ~hia~ de ~a. f~ndarea ~~nlel CUI adorarea lui Pan 'LykaiolS. S6 ii'rncheie, CUI Vlctona d,efi.nltlva ,a c~rntl.llll"li ~ra,co-

e lene maoe doni zate. C~ad ita n urns i ps Vliol e Il,a, 1 naugurata od aUi ell uclde r:ZI regelui Aml..lliusm I Ro'ma n-8 putut.lr{!zista in lupta '~u ~ultu~a. su.~,el'i~a!".a~ popoarelo:r sllJ~Juga:te prilll fort.a blfutalili a arme,lor ,. a IIfl~e,lac.'~nll,Sfir§l,nd '3mentabi~. dupa ce a provocat pi.erdleri umane iii,i, rnatenale Incalculablle. Acee sta victorft'e a ell Iturii as.upra f'Or'\ei brota Ie, s~n.guraTirlSU9 i Fe a oelor ca re au fUlldal Ralmll iii car,a n-au posedat,. la aC@a data, ~i'~i ce~ mai~ v~g~a hadlilie culturala, fiiind nevo~i sa-~ii oomple:t'l!!ze de la !JeCInI pana §I, saraCaCiQS~llo! leXle pastornJ-eSite 0 dovada ca, adev,arata cu,ee'rii'9 umana es:teaceOli reaJ.I,Zait~ .. priln, cultur,~ pm'plrie. Totodata, este $1 un indemn p'entrtl in~eag~ ome~lre ,~I in s peci a I penlm fol1,e I,e i'legemonice s pre a rr':IU incefC6I sa se .Impuna pn~ puterea armelor, putere care est'e trediltoare. a~a cum ne-i6I dOlledlt,..;Q de alatea ori istoria ...

Cat prh/e~te POpOl'u. dac. din cele' prezenta~e rezulta ca el ~u a.fos,t

beneficiarrllll, culturU rDm~me, limita~il! la s'pa,1iul resWlIns al Romel. EI nu ~a fost l'IIici be nefi c'jaru'l cu,ltu ri i 1m aced DIiI!Eme' dedit intr<l' mas u !",il. f-,o,a ne mica. Cau.z.el e sunt mU I ti pie. Cea m.ai importanta este o:ri gin.antat,ea clIl,tur im daco~

135

geHce, IPtl~f,e.rnic,a §i aneestreta ,imlplan!a.re a tradipnor ei pe pamantul daoo- 9'EltJ care au 'racut-o pu~in Ireceptiv~ ~nltl ue i1'~lor externe, a'to!lit Vn perioad'a oontactulul ell elenii in Dobrogea, tncepand CiJI sec. VII l.e.n., deci CUI BOO ani IMinte de cueerirea romanal, cat !?i mal tarz.iu" In p,erioada sti'!ipanfirdi rornane, de nu mai 1 ,69 an I, r~ por1iumia de Dade cu noscuta sub n umeJe de' D'aciia romana ~i a prepoillderent,ei' vremelnioe ale culturili I'eligioase C!re~til'le slave 5 au a eel e i po I itice biza nUne, turce~ti ~i lHilgare, eh lar daca u~tim a a fost de lungs dUf,ata (cca 1.000 ani),

Dimpotl'i:va, cOliistat~m eEl toa;fe ~mpQ\arele, mlj gratoare i ntrate, in s patiu I ca.rpatoedllJlnar'e.an, nlJmerioe~te neinserrmate, au disp;§rut def~nittiv, ceea ce inseamna cu adeval'at da.cizare sau romiinizare" ltntruci§,t ~it-au pielrdut ifl~nta n a~kmata, ~ I bruma de cultu ra mate,rial a ~i sp~rHua I,a p e C811e i3,l.J avu t-c, Poetul Ov[dlus insu~i ssta ne'Voitsa recunoasca folosirea.fn poezlile sale, a unor cUlvinle de origine geta" eEl getif nu cUllQo~teau I'a.tina, ca atunoj cand auzeau clJvinte latil1e~ti. r;adeau ~pros~~te" din cauza modului de prOfll.,mtare a aeestora (dad, 0 Trit,elege1'll.1) ~i c~ limba elena a fostihv,insa de limbe g~ttC;ij. riai bine ca orlicare ,altul" Ovfollus conchde: '''nu e 'IIina omului, ci a /ocufur. r3S

Cuvintel,e fui Ovidiu au 0 inestitnabna val'oare listorica ~i documentara. EI 'arata, neasemuit de plastic, puterea de a lopi in cuttura dacica. tot ce e stlra In, ehla r .~~ 0 person alitate, CIJIlI'I era el §~ care n u se simta vinloval cal a folosit clJvlinte getice in ocera lui. ci lapr,~ciazil pe ge~,i care I-au intJuenta.t, ,i;lUlt pe el c@tt ~i llrnba eJena, ea insa~i av;§nd 0 baiZa traco-.dacica, ca ~i latina.

Tot OVlidius ns mal comunica un fapt extrern de i'nter;esant ~i snume ca maj.oritakla PQPula~iel ,din lornis 'D formau ge:tiiU~, nu elenii ~i C~ atare, era faa rte normal ca prl mii, element preponde,rent: ~ i domina I1t, sa-l ifJflue nteze p e c91Ua,lti, chlar daca, nu foloseau scrierea. Sa nu uitam ca limba, CUI reate modificanille sl zillnioEl, nu constltuie nici inven~e, nlcl 'inova~ie, cu drept de pri~ ritate penll'lI eel care 0 dovede~,te mai intai prJfI soriere'. Formarea llnui cuvi1int esle un fel10mern extrem de' complex, care tr,ebuie cercetat mulUla,terall in conte)(.fu~ peri'oade,~ in care, s-a format, pentru a sa stabfli carei limbi Vi apartine. Dar, caM un scriitor ill.!strlU ca Ovidius, lasa ia 0 parte orgoliulluli mman~l afirma ca a 10'08 it OUlvinte 9 ete in oper,ele lui ('7ristia" ~ i "Epistulae ex Pontojl ~.i eel limba 9 eta a Tnvilns lirnba ef.eni, atunci s untem 0 bliga~ sa-I credem, faf,;1i d ubi i. ..

Aceas,ta re,zist'9nta a daco..ge~ilor la .influenlele striiirne, tara fnsa a nega adop:tarea a reea ee ,era .s:tiiiin dar strict n€cesar d'ezvollarji ,lor,eoorlomtC'O- soalafe'. a~a DLlm VOl'" prooeda mai t:arzlu urma~ii ror romani, nu este intiimpla.wclfil3.

Trebuie sa recunoa!;item pe fata Ga, Iprhl cucelima Daci~ei, Iromanii, flU numal ca au sto,pa:t ci'lliliz8l:ia di!!J'ca intr-un moment' de p,lin availt, dar au f,ac:.ut C·iI. acea.sta sa regreseze·, La abandon<IJ'f'ea ej, in a.falra dtUmurUoifj D,aei <Ii n u avea nhfliiC: in pi Us' fa~iiI de anuI1106., Dim potrilva, mala baZa pol~tica ~i sOGial~iCU'lturala era subminata, iiai resursele mateliale epuizate, spre

136

daosebire de aile provinc!i, in care s-au ridical mal'1et'e temple, teatra etc, {Palmyra. Baswa, Darnasc, Leptls Magna, Baal b eck, Are!~llate 1 Aries, ThysdnJls, Po~a etc.j.ln sfa~it" SB poate Vorbl de 0 Influ'enta minima a cultllJrii maeade-

, . .

neano-orientaEe', care a exlstat intr-adevar !ili s-a suprapus peste un rmrum

de h,f1,uenti ,elena Tn Camp~a IMlunteniei ~il IDo,brogea. In aceeasi masura. daea nu maJ micii, se poate 1I0rbi ii de unele inf1uente rcrnans.

Secolul V nu dlfera CIJ nim'k:: fata de eel anterior, GU precizsrea ca" ta meartea lui: Theodeslus II (395), Irnperiul roman se' divide "de factQ~ in doui: Pars ()rienfis - cu capitala 113 Constantinopol,8 ~i ,P'a',.s OceJdentis - cu capltsla la RaVSII1U1i8. Pe plan Gultural, se evidentiaza 'tot elements prQ_v~raciale., atat in Ooctdent, cllt ~i in Orient.

lin se'comu I VII, '11:111 Ii enm~n ata de1i nU'iv §I Umba re mana, care nu se rna.' fo,losea inca din, secolul V, atat ca limbao1iida~a., cat ~i de cUlltura, i'nceput1J1 fiil'1d inal.ll'gurat de IKyros AigyplioiS. pe la a.440, ill provinciile orientale ale impe~iuluim .

. Rezulta ctJ pl'isosil1,ta di, incepand eu sec". I,.e.n., Rerna I1U mal era cap;ab'lili. :sa Imai furniZleze oaJimeni de v.i~aare, ,astFel ea epoca ,d,ecadenten, a~ carul lnceput ae situBaza ln sec. III e.n., dup,a cum ne marturise~te Titus livius, i9i va lasa amprenta d'in ee Tn ee rnai mull asepra Capi'talei IEteme.ln C8 pfiiv,e~t,e fu I'IIc\i a suprema in stat, asa etl m s-a prezentat anterior, aceas'I:a~ incE!p§ nd ell Marcus Ulpius Nerva Tralanus 98-117)~ vafl preluam de nerornanl ~i nlU va mail ti csda.'ta pana la cillderea·Contall"ltinopolu'lui (1453). 'Toti ace~til tmp,ara~i., ca §oi subaltemii ler eel mail apropia~..genera.li" prefeqi ai plietof~um-ului etc =, nu vor 'fi prsocupati daeat de acapararea ~i mentinerea plJtel"ii ~i de jefulraa in ccntinuare 8 pO-PlUlatiei slUbjugate,. ~n ce pri,\I'e~te Dacia, dup,a se catuii rea, re,sur~ sslorsate, c'ontactel'eeicu lumea rama,na. VOl' iinceta apro,ape tOltal pfinii su b J i.l st~ nlll8.n, adh: a ti mp d,e trei secole, din ,care ca uza aid iZ"voa.rel ~ istorice sall tit'erare nu man am~n'l:es,c nimic despre aceasta tar~ ~i pDporu1 ai.

137

C,a p ito,lull XII

"ROMANIZAIREA'~ DACIE~ -, UN P'REA VE:CH.~ 8A8M!

«Oero (rebufe ntflaparat s~ fie JlJudam cu toli csr« fie-au (luoerif?» Oneal Predoiu, eleva, fill class a IV -a, ian. 1 9S0

S-a sus:tinul cu mulM tari,e, ~i se mai sus tine ~i azi de catre unii teo,r,ia romanizarii dae:ilor., Pelllru a ne ds seams de incoliisistenta ,acest~i t,eorii este sl:lfic~ent sa fie refer,i,m 161 c;\)jteval8ispede rna i limp.orta nte'. ..

sunt autori'31 cafe sustln sus ~i tare eEl romanlzarea s-a incheiat in decurs deexa~ct1' 0, ani, n~ci 0 Ill.na in, plus, ni~i una 1111 minus! Altili, rnai concilfanti, f'lxeaz~ fnceputLlr~.~e tnalnte de cucerjrea rornana, baz@JndLh;;,i ideea poe ro~arl~Zalroea llmb u rornane, premiss pe care 0 vorn dovedi a fi gre!?ltta. Avansand, mereu asa, mai avem putili ~i ajung,em ~ab ume condn«: Fata de ase,rnenea . ,afjnna~ii co ntradlidor~.i, far,a iii iei! 0 fun da m e fi ~a,re ~ti i n ~ifiic'~" 1riI€l abtl nem cia la ori r;e cementa riu.

'.. ~a ~um vom-demonsjra rnai departe, limbiil'e tll'aco-daci, trac'o-I,atim'i 'Itrac~-eohma s:,all desprin:s din .u~ella§m trunchi: traea aiihai,ca, varbile de po pul a tl a fa rma ta TI'i spatuu' tra cic ~i pe ca ~e unii - f,~ra nici 0 j ustifica re - au b?teza~~o latina vUlftBrli. Pfin urmare, era In orm. a I ca rem a lI'Iiii, 'u rmaili eli redj <II tr,a,c •• or~~a~da~l, a clitior prima patr.e' a fost D'Una.r'ea de mijlo,c, s~ vo rbea sea '~ Ilumha aSemafiatoa.re c U SIi rude 1001'" ~o r aprop i,at,e, I'll amlla POiP or tracD-dac, din care S-iU>I desp'nlns~ §i traco-elan, CUI 'care au convi,etuit in Al',kadia §o~ apol in LaUum121. mail alas in cesa c·e pri'v,e§,te le:dcul, cu'~~ele deoseblri Ifl fonetiica ~i glramatica, De alcl, 'in !ipsa unor studll slstemance unii au dedus eEl Ilimba daca a fast roman lzata, 13 aza~i pe aoeasta con cI uzle ero~ata transfo:mafii _In p~,emisa. al~ji ~u aj~!1.s la concluzia roman~arii dacilar. fill Sm~it: o 8. trel8J categone confun~,a lat!mla~ea CU rom,ani,zaIl8,SIi;. e.eea c,e este §i ma! !!;1lrav, Toate aceste 'teoni auf;o st a I rmefiltate ~i de neaprofunda rea. u rloE~ori i5I Ul10r el,e~~nte es.ential,e, .Aslfel, scr~erne anticilor nUSliIlJ fo,st tndus-a hlte: gtilll~lj nici dire~~, ci pril'l intermediul traduciitorilorg'ermani, francezi, eng 1,E!zi , ,etc.,.cafieau tradus Gum ,au Vi1Jt, de muUe an - poate - din netUirrioa~te,rea su~~elemt de corecta a If mbiror latin a;;il ,elen a, fn a CEl:st se'fls. do lJIa exem pie sUr:Jt edlficatoam:

. 1. Daci,iilIlFelix nUl inse,amna. dupa par,erea noastra, "Dacia ces ferictta~

deoa re~e a(;,es~ ealifi~atJ~, r~~:)O~at h:lJ perioada re·sp ectiva', este II ps it de s~ns~ ~XDres~~ tr,e,bule tradusa. ~~~Gla, cea' bogata" sau ~Dacia Gsa rmbe/:§ugata", firnd mal aproape de semnifica!la de baza ill adjeotivufui "fs!ix~ 119. Aceasta

138

tlfaducer,e ercnataa test preluata - necritlc - de toti cercetatorll, cr,eo!lnd asttel o falsa impresie desp:resituatia eccnomico-socleta din pertoada stapanirii romans, silu,;:r~ie ca re - pentru autohto nl - n-at 'fa sl deloc "roz", ci - d impotrivii - chiar foa rte "a I bastra",

, CalifiGativul de "Felix"" mai intlilnim ~i in alte ocazii. in care, de asemenee, semnificati.a de "fericW III u are sens, fi1 rid ads cvata lot aceea de "!:legal". Este vorba, printm alte'e, de Buna Felix, ccmdut:~torul unei bande II,abones "talhari" dinltana (1'1.206-207)124, l.egiunea IV Flavia Felix, CIJ sediLl' 1a iNovi,odurlum1lJ1 etc.

2. Pa:sa_jut din Dien Chrysost,omos:- ~Gefii sunt rna' fnre/ep!' d~ca~ aproape fop barbarii §J mafasemenea gred/or". Necunoa~terea corecta a Illr!1b~ latins ~i elena, ca ;;u neplasarea in epcca even~mentului 8 cuvantuiul barbarusUt, care inseamna, pentru romanl, "toOt oe,ea ce nu: este ete« seu 'afin~, lar panfru eleni "~to' cees C8 I1U est;e elen~. Ca ex:emplu, sa poate clta expresla "poeta barbflrus~, folosit~ de poetu~ comic elen T, MaG~iUS Plaut~s cu re:ferire la un poet roman, despre care nu S9' putea spune CCl era un poet barbar", A!ce a st&. t radllu;;e re eron ata I eu S e ns u m s itu,at 'a anUp,od!.ll ~ real ita ~ii, a tra n s format toata sup erl orltatea clvl I iz;a:~iei daJcUor h'1f~' ba.rba'ri,el ••.

Cea mal corecta traducere a termenului barbarus, a~und cand sste fo'os~l de scrl itori a ntici, este a ceea de "'strfi{n ", De allfel, se nsul 'barber", fo I<:,s it ll'l toatill: trad uce ni len 0 a stre. este In 11 aglranta contra d i,c~ie ell eels ce spune scriitol'u~ citat, in acelas' text: ~ ... mal asemenea efenilor", ca ~i cum sl elsn,ii ar fi fost baliibari! Sensul actual s-a cl"istalizat de-abia dupa terminarea migratiunii po poare lor de pastor~, caW'8- in cornp 8rati e cu p opoare!s de agri eultori ~i rneseriasl - srau IIriltr~devar "necloplite' !?i ~salbatice~.

Spre deosabi,re de civiliz;atme originale' traco-elena, traco-macedone-ana §i traco~dacaJ eaa traco-romana n-a fost decat os~nte:za: a pril)'Jlle~or trel, la care' s-au adauga,t ~,i e~etir'lentele o:rienti1lilr8 (egipterne, siriene, ebli'aice,. etc.), a.v:ali1d ca slnqur iii,lem.ent pt'iDpl'iu ,i die, dura.ta dreptul roman (v, ~I latio "dare de legl~ - Latium). IRe'stul reaUzarilor este opera ,artizaniWo,r de to a,te n u"ante,1 a, de I it! poe~ la lstoriei, arh itecti '~i clop I i lori, in pi atr~, 'full'al~ S III b diiel"ite ~Drme dill, terito:rirnlle cw::e'rite §i a.dwji la Roma. IJie 18 In~€lmelE~ma, Romei ~i pana priilll secalul VII e .. n, din to~i savalll~ij aoestui mileniu afUltoril In lUmeH:l eieno-romana. 'romanii n-au fast decal circa 6%.

~n oontext, P'au. Mackendlrick define!§,bl! Ipa 'fomall'li- pe blJl1a dreptate - ca membri ail uliI!.da din 'ce,le rnai remarcaJb.ile creatoarEl' state' aboll"iglenEl' ;ale ant1ch ita~iii. 117

C,!:don iza.r~ 'cu .... 5.0001 de veteran i b u rllad [

RecensamarntlJl oetat,enilor romarlij din anull 147 i.,e.n. consemneaz~ 320.000 de ,eEl-talelil! .romani. eLi un Slp'OII' medii.! anu:rd de. 1 ,2°10, da~tu~ d~ redus, date flind desele razboaie la care participau. Tn acestnumar" sunt Inclu~1 139

nu nu ma i oeta~en~i Rom e~, oi§i ell! ~ din La.tiiu rn, l:taWia etc, care $'13 disUns!esera prln servici il deosebllteaduse Rom.e~ ~i - in oons:eoin~a - p.liimise·ra Jus civi,um drept recompef1isiL''2.7

Pe· baza sporulal de oet;3;~e:nls!e poate· aproxim a .~~ sporu~ de popu latie.

Avand Tn ved!Efffi cal nlliJlI11arllJl Mrbatllol' era practic eg'al 01.1 a~ f~!menQr, se poate aprecla un !;,por ITiIled.illJ anuaJ~ de 2x.11.2.:'2,4%.iDaca mai arilauga:m un p.rooent de H.I% p8:ntr~ p ieraelrU e din ti rnpu I rnzboaielo r (in perlQad'a 256~ ~ 47 t, e. n .• plerde rea a fest de 29,4% ):sporRIJI in orm a Lain'!.! !1d'ati ngea :2A:dl;1 =2,64%. ~

Acestspo:r procen~ual ne poeta ajlJta sa determ i nam nums:rul CQk:mi;~i11lor adu;;il in blaala ..

Tota.1 UII~ cap:acUitll de cazare a 0 ra$el:a r din Daei a re.rrn:a.rii a fost de 13,2 .. 000 ~cclilltori. Deoamo€, in aillar,Si de Ulpia.frai,ana (1 S.OM ~oc.)J tQate cel'eliialioo onui€l au rest g.refat:Q, pe vee hi Ilocal:ita.!li dac lee, se ()(;lsJre consldera oa eel pullin j u rnatare dl 111 p,~p u I atie era daoi oa. Scati'lnd circ~ jUJmata1te d i ~ ·132.000 §ii adlauga~d 1~ 5.000. rezulta un numar de 81.000 QO~c:mb;iti, din care mai tlreb IJ iesa scadem pe eel din Rom u~a M a Iva, IEnite rmi~a~i de earpl ~u go~i intr,e 245~249 ®J11., adica 1.0.000. Deed, la Sifa:~litJjI st:Elpaniri~ rornane, iill Da.cia eXlista,lj 64.001 de ro~orlii~~L Yom lua, Tf'H~,a, [lfil eonslderare circa 80.010 pentru a-l eu p:rinde ~il pe ceil care $-oar tma.ii fi puillut ana lin .afara olJ"a~elo r.

Pentn.( a derel'mj ria num an..! I de c-O~Qni~tii ad u~i in Dada" n e 110m fQ~Qsi de! procentul de crestere a popu!;;:I,~lei, stabHlit,~~terior la 2i,j4l%, 'oeeaJ ~elii'l>seam!1i diu ill a tea lor I afleeare 40 ani. in ce~ 271-1106= 154 it! nll~ del ",.tapa.nll lra, avem patru peri:oade d'e d ubi a lie, da.ca dorlm Sa d'etermin21 m nu m aru I d:8oo~on[~ti adu~i in Dacia I f'CIlosind un cal eli I nllg rfl'siv,a:stfel,:

2:71 80.000 oolloni§ti

231 40.000 oo,lo'ni§ti

1 EJ!i- 20.000 col'oni§ti Ul,l- 1 0.000 colonl§:ti 1 06 ~ . 5.000 cOol oni~ti

Deoarece nWi marLII~ jni~ial pa re, toh.l~j, foarte mi c, iar pro centul' dE) cre9il€n~ rnedlu de 2,64% pe an este coreet. !3v,and in vedere tiii el;:nu a fust ,afect~t de n:i:zboaie saU all~' calamlutati.; rezulta ca n umarul Iniiliial <l. fost mal rna re dar ca aexistat 0 calu!z~ C81rea inillJl,enta~ cre~terea norma'i ~. A.ceast:a pare a fiTf1iSa~r com ponenta de v~rs.t_al a 0010 ni~tnor, in majo riti1!Jte vebew.iilln i ba~rinw (peste 50 de an~hc.iiIIlr.e mu reaur f~di m,o,t:e~,i~ori I a~a cum at.estao, sene de dio eu me !'Ita. Elemen~ul :a-;:ltiiv rarmalne, ded, nWimalrul de 5 .. 000 .. (;;o:nsidernnd, apoi, ca jum~tate din ace~tia s--ar fIi c8:s;awriill eu f,e:mei dace, re2!ulta IJ,iIn a!p,art de 40.010 d'e co loni~ti pOliti clilpan~:i Iia etn ogen.eza po po r!I.llu il romil! n.

Conform unm e$tima~i ~m, pop ulatisJ [) acre i, Tn sec. I e .. 0. em de circa 1.00(}l.(IIII de I ocU i.~o rii, eeea ce se pare al fu fOil f,te, P u1ii til in ra.p olrt Ctll

Z Aoela$i soPor i1 reg<'1sim in me!;lterea poplJ.llatie·j intie 194Ck1980: dublare'.8.e~ in 40- ani;spor med iu de .2,5% pe an.

140

ca'p,ac~tatea IDac~e i su b B u rebista. de a. mobiUza. 200.000 de sold <lIti;;i' CUI popLJialta Ill:Ideii, unde num~i rascoala dim anul 70 e.n, a prolJlocat. mQar~ea unul milio~12<! deevrei ~i dieportar€a unui alt milion_ l.uand, totu~ii, ca itM':lZaJ dfra de un tnillen iril sac. I; rezulti31 ca, Tn ,am~1 27'1, populatia D9Joi,e~ era. eu un prccent de crei'tere de nu mai 1,5% pe a n {func~ile de plerder] e IP rovccata de raz.boaiel!e CI.I romanii} de ~ir-ca:

1.000-'000 x 1,:5% x {271 - 106) = 2.;475.000 lee, Decu.apo:nlu II etlilogeneti C .SII~ c'o~oni~m~r a f1l)st de n urmarn: 80.000: 2.475.000 x 100 = _3,,2%

in acest ca:lcul! s-a cQnside mt ca toti oo!loni~tii s-a r fl PlI!tut casatori ell Tlemei dace, ceea ce nu esta verostIiilU .. Oed, prooentajul de 3,2.% Elsie maxim um posib~1.

Sa nlJ! uitam ca, I a aband'onarea 'D aciei de caire rom.ani, armata, ad mini strati a ~icQblli§tii romanl rne~eg a~n de ,!';uJtdhtoni au ;paraslt 10 ada, ramilfl§n d

dea r (lei i!ll rud~i cUi!liee:i~i a. .

i n .a,ces.te ·cond~lli j n use mel pO'aJ~e vo rbi deetn age neza p,~p eru I ui rO~lal1l du pl,ccliitactllll~ eu Wlol11l!1u'!iii I Ell era l1ormaUnd. d in perioada pe'l ~sga a. etniei trace., ~ihld ,cQ.!'litil!ll:la~orul dired ,alru dacil!ow, procentul de 3% fIi~mJd prea nelnsemnst pentru a 1ii putUit sa :sch~mbe din punet d!® vedem etnie, soma~ic, etc! car;;:l,o'tre:rel e!sp ecifice poporuh.lil dac,

'11 afitlltiEl. coloni~UI:or, in Dada au mal trai~ ~i 0 se rie de ~egl~un i :;; i alta forma~LUnI~ mal m~d, care - CiU e,xooptuitl ILegiuniia XIII Gemina, devenitaarrna;la d e (Jo!Jipati~ ...: au a\l'l.!~ OOrlltacm vre mel n ~ce eu Dacia.

T:oate acesklforma~i UIfI~ milffita r·e ersu f'Orma;re di 111 s olldi1ll~i de 0 ri:giine - in s peei all - traca :§Ii 0 rile I1Italla, eara verbeau I I'm ba I or matelmi~'i s,e lnehlnau I'a ~eita~e aduse dlil1llpatria de (llr1igine, a:stfel cum n~ s~ prezinta Tn diferute~e maJturiia moologio€.

.Es:~ in~Brl*).alnt de feme rc~d ca roml;ull~1 n-au I'EI u § it sa~ii.m pu na mUgi,a. lor, element de bazatn sre!le timpuni pentru oriee ci,yi:liza,tl!]1!, Soldatii ereu imbracati cu armmi.; I$i cl;1l.dealU castrel e loll' CU speolfic tmiliita r, nu pra c1illcau vreo rneserie clvila, if'll a.mra aglriicu!turii, ]~i pastJra u arrnele :;;i mod ulspeciific de· lu'pta81, llIu sa dedicau artek~'r saYI I.iteratui'1i1J. in ,ls!emeneasilt~atii, eEl eleme nte aile· cw'i~iza!,i~i r'OlTllJane pute'1l!u~ransmr~e' dlador?' C,oncret, ,n11l!i nl m I.c •. D~rn potriva. P,entm a, putea oOlilvi e~1.I! i· cuti1i rn.l1ii~acl d~ln vecina1;ate·a cas;lfel or, taranli de care El.veau nevoie lPe~tru a~!?i asiglurEI. el<is:~enta,sd,lda;~ii erau :Icei'a care S.Q ve deau e<b~~g a,il s,i mvel:e liiimba dad., atu nd c~nd nu ,19 r.:;llr~raci. Tn ace·ast;§ s ltuati €, deven~l1Id vete rani ~u stabmndu~~e in satel e· di n jUfLj'1 castrello r, ei eta u gOlita d adz;atm. Ca,cI, p erdru a se putea casaton eLI 0 ba~ti rilia~a, (Hice sold at - ind~fefent G@ naJ~ia ;S,81, same prin diefinitie, tlF,~buie mai int8ri SI"O cuoo~ reasca, i'll r pentru acea sta es.teoblig~t sa i se ifl.dr·eseze in Umba @i, pe~tru ca res:pectiva sa intel€<aga oe vre a. [~tJraJld aped itl fa:m.iliia so:~le~ I a~a cum. S8 intampl a iOi ez~i, clSlspetel'ei!1!vata Ii mlba gazdlellow ..

141

Dar s~ IiiIU om~E)m ~i un alt element de m;:;mima iimportanta.Vel~el~arnii srau bitrii!"li (c i rea 45..s5aJln U. Ci he ~i mai lu a die' ba"rb a,i~i ce u rm aiii m a i IPl!Jteal:ll ave a ? De 21ooea, lstorla iii porneneste in general ca burl'aci .• fara mo~flernUDri.l1~

Analizlind ~tnkul tru pelor sta,liQF! ate fU'l! Dacia, conststam ca aceste tru pe au xil'ial1E! emu a I catl.! i~e ~i ali:mentate' cu so ldal~ com mag eni, syrien l, britoni, span lo Ii, rnacedo nen i, cl p:rio~il, rnau rl, b essl, btat.avil, gali, Italid, d a rda nl, pe-rsan ~ sau poate chis ~ da cl,

Oupa viz,ita~lI'TIparatldll..li Hla,drlaruHi (an'lll 1171'118), sll1lQ'Ura Ileghme ca tEl! ram ill nern [I'a c la esie a XIII-a, GS'Il'IWn a. l24

R6zult~ cat ego ric lJ rm~toanille co nc 11Izi i:

1. trupe de ori 911 1'11111 rn ma niii iii U ~'!,! f'(lst m D,aci,<lj., eii dear unele CI.I! ceta~eni tromani din afura R,Qmei:

2._ ,carader de perrna neli11a, a avu ~ rntIJ m a i Ile'gl~liI nea )(liIlG,e.m i n ;J,;

3. remanl aufost de'lin comlandan,i~ (anl'Girii), de orjgin€ p-atres conscripti, asp[lfanti Iia functia dese nater, pentru care se im PUIII era - obi Ig atori U! -Lim sts,giu militar de min i mum 11 0 ~,rl i in armata,

Numarul yelteranrlor rama;;i ill Dada esta cl.Jpr~n:5 in! num:'!Jru~ genera~ al iocuillo rilor eraselo r. A~al eu m s-a ;alFatat mal SIJS, de mul te, ori el ~ u aveau mo;;fre nitari ~ i mu~a.u burl act, ma.sili~'dlu~§ i a;V'e rea, print r-un fega'llm, s cli1!ivll,o,r, eare, de cele mai mlll~e crt, era u da,e!, C:a.s,i1lIto rlimntre ve1tielran ii ,~ auto I1Itol1'lG nuse p faa p!fa ctiic8U, elle, fll ndl ilntle fzmse, pri n ~e g,e, decereee vetere_lin bemJe1iciau dejuscMum, iar ba,~tin8.~ele -eel mull- dejus gentium,. Se~tie oill Legea ,cellar 12 Tablle ili!~erzicea ohhu ,o:3Jdtorwile llntre p~tre'~ ~'i tplebe'i (ut tie plebe! cum patrlbus essent). Sa Ii IJ rn a i vorbim de ave rsi Urne a d i ntre ea le dou ~ nea.lfiu ri, Num i51~ a~a se expUca bu~lacia m ultm \le~e ra.n i bog a'~i. ,,~ .

Daea ne role rim 18 ca,m pOlilen ,ffi~ trup e lor it u)( lUa.nl!', -:alae ~i coh Mes, ate~t~a e!faY l'IeclI"uta~~ din dlnd u~ p rovi ncwa liIorfa ri, ceUil,ede Irom:aJliI a ,. f!lli pasUrEltlil oredintel'e ~iobiceh:.uiile, foloseau armele ~i medullar propriu de ~upmll7 , lEi se IPlIlteau casatQri (l~l iUJiwhtcme, dar in nici un oaz m,g c.onstituiau ellememJte rromanizanle,~ ei in$i~i nefiirnd Irol1lla,niza"~i.

r rl Dtl,cia a l.J mal ven it !li,II1'U rile,i onani fa m a !'I,i. caire ""veitii U sarcin ass or-g,a~ nizeZ!9 .spoHere.a. M'orrnin te~e un 0 rnr ne de mCm st reaza c~e i ,;[!JU f,ost alee i Ell Ca,re' au ,il'IIdoipt!llt~m br,il!icamWnts';lI, dacili (c~m.e~a., bracin a.rUli etc.), [)e a se men ea, n liIl S"lSI 9 b it n ie i ~ n d~c! dim mm:!li de m ormt~nte cerc:et:aI~e j Cit rB dfl a do pt:at simplista tog,~ romii!!Ii1ii!, Expnca~ia este si'mpla: nI.lt dadi ,emU! ~,ooia cClre sim~~au nevo i a sa IP~~,~easca tnbut ~i, deci,s a TFlve~e Him ba ~ ianum'ite 0 b ioeiuri roma ne, d mm ,m i i ~rau Gei cetrebu i a sa, ~e oa~lige bun ;1ivo~nta. ptentfu ca, asHel, sa se ~aZ\fr1iteas,ca mar putin :e:i mai rar. 1r'l plus, dJima :!?i condil~iile de~rgi din Datia obi iga pe toti vene~i;Diii Sal s@, ad El pte:z.e 16, aeestea:;,;i, Tn acesUel, S8J5<6 dacizeze. IDe a ooea, 1110 I sunte!1m co n~i nua~orU diiMc~i ai tutlU Fa r t,rad itim olr daci,ce ,fa ra Ipreluare,aJ nici unlll'i obic,ei tloman, sirlallietc.

14,2

Tn deni nitiv; ciiti tuln ~ona ri au fcst lin IDaoia? P rea pU~ii ni, ca$a merit€! 0 a nalizal privind vreo con tributile a 10 r la presupusa romanizere. C a exp enen l!i a i c:las'ei patrffici'e l1Iiil!Of, eil va rbe'.u.l lati na cl'asffic ;§1~I~n:!iJll:II;[lj rem an a, Ilaf'el c: aJ .;rn soldatiw, care o iny,i;1te.u de la coma~d~,tii lor romenl, de mig~ne tot pab"icieni.

Au mai fast ~ i Wlegtu! stor~, ~Sh~si9 ur, dl, ~nd iferent de apalflene nta lor etnic;a, erau eel rrna,i in~eres.ai~i s.a liIfIve'~e Umba b!l!l,til1l<l§ikl,r, pe de 0 parte in scopul asf:gurarii posibulu~~W~ de a"l~i I~uda marfa lar, pel de alta parte, pentrua faoe spf,on aj 00 rnerci al ,chiar in tim pUll UitrguueJi i. La acestea, S,!!) mai ada uga o bJceiu I WOman de a fo!osi negustDrii I a spio naj mmrar ~i eeono mic,fii i nd trim i~i t.otdeaunaou antlcl p a~ie in zon ill I'i!! viZQ,l\e de Senat pentru d ezlantu i rea u nor lupta. 117 Numa.rul lor m.r m ai centea.z,lL

Oc U'pat~e romania .•• cu trael

r n pe rloa d'a st:apa mJiri roms na, s-a adus :;:;1 un n Llma f Ii mitat de Co 10 n~~U, d~1l tOa!t:a rumsa rome. ria. MaJo,ritii!J~ea pr(j.veneau d'i til regliu nb ~o c u ita de traci, vorbeau 0 nmM foarte a~:H~jm~ natola ra ~~ posed a LJ a. elv Iliz~~ie f~a rte aprc- . piata, poare eh ~a r i nfelioar-a oel ei dacite.

cea ma i bun a dovada Ga cei ce vorbeau latina fo:loseaUi fQlrfflat ei cl a sica o constitu ie !imba rnonu merilte,lor epjglra11ice, ca §.i CE!'a de pe car~ mizilem brJ~

eate de solOiatL .

r J1l af~dt de roms ria, la Rpm'IJ~a se vorbe a ~~ acna CUrBF! l in ,Ii mba el,s nii, prin oo~Qni~tii ele li:I;i ~ i t ra oi adu ~i din Or~ent ;;i d til Iia sud (~e Balcan~. preeu m ~ i lim ba pal myr1(l~syria Fla, asa DUm me ~ndlica dedic;a~ie.fa cuta de sYtrnanul Ragysb 91 divin irtatii syriene Ala rglatls. Ea, a fast gravata Tn 611a be-lui syro-pa I my,r~a n ,. Se voro sa, pmhab.il, ~it persa na, deoar-ecE) ga.sjm aicii ~~ pers.ani, ca Anto nius ZoH us, ~e.f a~ cancelarfe:i 00 mandatu I Lli Ciastn.J I ui, ~~ cafe, impreun a CIJ !aU oordonati i s~i,. tOil persani, lr!c;~~na 0 h::08JrIli1l zeuluii Mitliiras .. H<7

Ceea ,oe este Ii nteresant de remarcat, c o~o n! ~tii~ dlill! ,R oms flU a.pa,,,, Inh:;a~ i,e ri, de ci - 1Ih afan~, defu nqioril a rji purr r-omanii- 11m ba romaJni 1'1,-0 vowboa. llimen~,i!1t~rtuc't ,e,a! s'efolocsea ,'~ iin ~tal~a. do,alI'" de mag'istratL

E.s~e demn de r,etinl.Jt!li~ fup~u! c~, in anul 2CM e.n" C{)l'lIt~rI!gellitul mauw a resta L:I ra~~e mp~ul m chinat tJrl Li~ trio de :zei ma.u n neflrndentirficati. Dec!, d'upa 1J)O an i de s:ta'~onare in Dacia, ~a Mioia. II~ ng~ [') eva, servi nd tIi arm ata I1Omanill, aCElit! mauri rn-a!!.! fo.st I1Ilcl maearei romanffiza:ti,. i!il~e~esa,lii fiind fl'l adlJltllj:uea sta p,~ nil 011' ~ B7, "~i .AoeaJsta :il'li!ili'ltamlpl iliI til P Ilin ee ntNd D,Slei e i re-manG •••

In fapt. C1ue dirntre! pmebe'iiJ beneficiari 3.i uneii lin;t¥'€!liineri gratUlUe in B. po c:a ~mpe riia.1 a~ ;aill" fi re n un ,~t Iia un tn i de huzu r ~w sa vim!i I a m u nc ill il1l fUllub.!llri Ie ~r~g U floas,e a Ie Da,c ien

Abera,ia "di,spa,riliei," daenor

sunt ,~ autorl care susiJjn ,abe rafi i sub 'forma distr~ger~i 'total€! ~ alrm.a:tei dace, teor~e 'rEls,pinsa deinsa,i lIlo,iunea de ucla"i Itben". 0 mob~~ lizare a un u ~ PQPor in '13 poca mederna, irlCfllre exlsta ,evjden~ ~19_. intreg II popLllatii ap~e' de I upta, legli ce pedepses: foa~e,as ?ru de~ertare,a,~ rnlJloaoele modeme de transport, pc ate merg,1"! p~ma 113 12% din totalLlI populatlell, ceea ce Tnseamna :24% din 'total L..U I b3rba~lor, In raz.boaie!,e cu r?m~niij" ~uexijst~t ~ in mod evideliilt - morti, raniti, prizanier~ §li cei care a L..U reu§'lt sa fuga, ate~t,la fu nd atiit de, nurnerosl, !neat au oonstitun: un psricol permanent 'peni1~r1J admin~stratH) rcrnana care nu i-a putut supune ncel,edata_·Daca Iu~m in cal~ul 0 tr~l~e ca , rnortl §Ii prizonieri, n~stul de douii tr'l"!imi fiind rani~i ~i nesu~u1il. na dam u~~r. seama, cS! dacU au p,i:erdut un numar dem~ximum-maXlmorum 5~e:% d~~n num.ilillil birbafUor, lua.nd apol ca bela, cifra de 200,000 de sCllda\'I,32 , a,tat

'~at putea mobil iiZa Bur-ebista. tnseamna ~i. pie,rds're ill ~'Ute'~_fl de '0rdi AU I ~ 12.000~2,O.OOO barbOliti. ceaa ce, pracbc, nu putea mfluenta prea mull stru~tura etnl,ca a dacilor, Cihiar daca aQeasta plerdere ern fast a.coperita IOU coloni9tisau veterani (echival,e.mh.J1 a 4 legiuni cu. efectivul oompl~t). ..

'U niij sou stin ca romanii au av ut m,uUi p I'e oontaete cu d a ell inamt,e de sub~ u.gare,a lor $i, ded, romanirZ:area arfil!nceput inca de la pri ~e~e '00 rnt~d~, lDar; oontactele dintre rornanl $i dad, anterlcare cucerlrf Da.l;:i,e~, nu eon~tlh,JI.~ un fapt extraordinar sau particular. Romanii auavu~ c~n~~u:;te ~conomll::e §:i IPoUtice cu to'~i vec'in,u in.aiinle de a-l cuceri. !pe und lllnaFIi:iU'..I1 ,s~ub jug ~oo- 100 ani (ex. bescll ,din Spani:a), §i ,totu(ii nu l:au rom~niJz~t~ c~'lar da~~ c~,~ fost IPu!ini 'a n umir (ba50~i, evre i, elen i, syn~'IlI, m,~ltezl, ffi!rw::~em)~ IN u e "I,~_ps~l'a_ de interes ccnstatsrea ca au ~Dst ~Iromal"llz.ate numal popearele nacoce~tic~ dilo T'ra,ela, Daci:a. Etalia, Spania. Gallia" IBlrita.nia, IIUria .• MakedoniaJ" Epir" care aWl,au '0 cuUura s.irnn~ua. romanilorj erau pOP'D~re..i~f'u~ite c~ e-trdcitat,e ;;~ vorbeau d'ialfe,cte ale a ce I e ia,i Ii mbi .. Oare~. daC~,1 11 o.e~1 (o~aGlII mari, carp~i etc.}.atunci cand nu veneall Tn contaCt. ell dacl'I ne"lb~rI, fnva~a~ roman a ca. sa poata 'Puns la cala Ulil nou atac impotrivaocupa.n~lor Siili.U sa

rezolve pl"obleme personale?

in defj,niti,v, eEl' e Jromaniiziarea.?

In fond oa unseamna romanizare !:J?' N U, to~i istorieii sunt de acord asu pra continutului ',aol!!st,ei nC1til.lni. Potlivit defini.liei din "DicJianamllimbii ro~;;'ne: modsme" (ed.1958), prin ea tlf8buie sa in~elegem "acffunea d~ ,8 ,?m~n'za' §' mzuUatui 'S/", iar a romaniz;;l, m.s,eamna "8 imprima (unei (an, unel regmni) caracteml romanita,tii, a face (sa fie) foman, a introduce cMffzafia ro~mana:. .' '

Aplioand .aces:te de'flli1i~i la papula,a Daclei romane, am vazut ca WHI, fast

144

de loc romanlzata, cl s-au reslizat unele influente reciprcce, inere-nte mfearui contact dintre doua poposre CUI civiliza9i d1ife'rit,e~i vecine.

. un alt tip de deti 11 i~e a wms,l1l1izari este d at de 1.1. Rus s u lin !Ulcra rna sa "iWrii" (ed .1969): 'wmanizsrea inseamna, in primuJ ra'nd, fnlocuirea idiomurilor, a atrla- ~i anfropcmimebr aafon'tom'/or prin Nmba la tinliJ'-romam'ca ~l prin nume romam/' 1(~. liar rnai departa e'xplicitea~.a: "Fiinra $1 dunl'ta ,urJ'ei populatii~ ca unitate SOGial-emica, este .Iegati§', in primuJ ~nd~ de exister: Ja limbiieJ n.atlon illle sframo§e.§ti, prim;jpalul distinct/v a'l fltniciUitii"14l .

Definltla, ca §il explicitarea" este incolmpleti. E~t:e slflficlent s:a ex,emplifil. cam cu pe po fI!.Ill ,evr,e u, care, di n i nte rese pur e cpli'l~,mh'';le. a ren 1II nlat If a lim ba eb ral ci pentru a a do pta lim ba ;aJrameica, aceasta constituln d U~ fe I de Illimba. ,comercial§ i'n [)'Elr[:oad'a respectiva.

Dar. prln aeeasta, poate cineva :sa~~i imagineze, Tn eel mal bun Cal, ea evrel il ~j.,au pierdutfiinta nalttonala §Ii ~i"\au tn csta t '9xistel"lla ca nati une? E dQar cUinoscuta tenacltatea acestul rmc popor tn pastral'leafiin"ei na~ional@, cu tOaite sacrffi clll e uma na ;;i ma~e ria I e, cs l-eu lost lmpu se T .... lce pall) d cu anlJll 70 e. n., candlitusJ fiuloel mal mare allui VespsJsranus, a ucis nu mal PIJ~jn de 1 ,0000.000 de eVTrei ~i terminl'llnd cu Hitler, care a ucls cateva rnsloane. Numa~ dfH::iii ,aLI! e,ga'l:at :aJceasta 1m diritni ciie in me nfi nerea etii1h::ita~it In acest axe mpl u, o,a re sa mai poate aflrma 08 e:xi.s,tental i mbii na~orn aile stramo~e~ti rna i 00 nstltu i a "principaluJ distin'ctiv sf emic-itat!i"? 8i neintel,es ca nu, [l adi rna i ada ugam, .;;,i faptul oa evreil eUiropeni ~i~u ereat 0, 11mb! o,rmginalla -iidii§,I!,II, total difenilili, de ,ar,"meica $i ebraic.a -stunel, putern sa ne ,dam ~i rnai bins seama de in suticien-t,a 'l"!X!pll icitatii susmentr:onat,e a lu i 1.11. R~:ssu. IE Ie mentu I "prl ncl pall" a I elhicita~iI e's:t:e cutotul ,iI~tu~: co n§!tiinia na,tio na Iii. PO'~i voroiorice I imba, pOli avea pielea de orlee culoare (ca evreli-chinezi sau evreii-africa PI!), i m portant ests' I'~ce te oonsiderF. Am intalnit ramani in Rom~nia dinai:ntea lui 1941 care nu !iOtiaul nici Win euvant romanesc,. 1'8Spectau religia ortodoxiii !?i se considerau rumani (com. 02un,jud,. Bra~v), OUl,pa tooria I'ui u'RL..USUI, pe ace~tia 61r tJreb ui sa..ii ,ex-cllJdem din tiieam ul r'o m~riI esc, .. Ceg re~ea I a! .

a alta ,eroa,re este c!Jpriinsa chiar in oontinL..U~ul pe care-I da no,iunii de romanizare, notiune pe care 0 cOIlfi.Jnda au Ia:tinizarea, Caci, daca anali;zam, cu at,en,ie, ,atilt de:1iini~ia rom~nizal~ii, dl,l~il,~xpliidtatea eil~ ,remardim ca ea se tefeni numai I a el,e mentuifilol 0 9 ic al posi b II ltilltlill pi erd,erii u nei etn i citati, iar nUl I a complexul iiloesb,Jli i'fenom en.

Apllidilnd. tQtl.i~]. aceasta definu~le. ooli1statam, cu sUliPrindelre, eEl ea nu sefV,e~'te teor,i,~i mmani2ante cuol(ioe pret. aaUlto.rului ei, oi dimpotriiva_ in timp Ce tn Ooaldent (Franta, Gel'mania, Olanda, Suecia eto.) se mentin,at§t in EVlIl MedHL..U, ,clIt. ~ i Tn €lPOca contempo,ran St, a ntroponime roman e s au ram anizat,e, ~nt:a.l'"a lIloastr~, d up a a,banda !la.rs a, Daciei. nlU m a i il1ltall1lim a.bs,Q lut ill I C1 !!.In antropolll i m ro l1IIan.

145

in fapt, diiferentierea in~re romani ~ii daci s,~a men11nu,t TntotdealJna, Tn sec. XIII, crcnlca lui, Ef-raimos men11onea2a, if"llegaturn cu infr&ngerea lui Baldu,in. de Flandra,: 'leu ajutorul b'ahHor, rom~I'f:'lii Olaf detineau Didymotefhon §,I AdrianopoNs"!3'l .Este 0 delim~tare cert~,fafa i"1~d lin schivoc, 101 1.0100 an~ de I iii P alras~rea nac iei. cand b'ah Ii n lie rau a:sim i lafl C!I.I 'roman i L

. .

Mai aproape de adevar m~5B pare 00 aHa defini~ie: "Romanizarea es(e esenOaimente o culfurA !l! ora§eror" '", cum a sp u na I aeon tc, d ar p'~ n dead €var, Paul Mackendrik in "PiefreJe dadlor votbesc". Abanc.ionand Dacia, admiolstra~a r~mana t;;i slistinatorii el-care orlcum nu puteau Iramtme la discretia autOhtonilor nmpilali- au dus cu el ~I "rornanizarea", inc,at dtn numels eel,of 11 ora~e hr4

m ~i ~am as m acar U fIIu'l.

Aoelat;;i autor mal prectzeaza ca, dup~ abanda~an:m Daciei la 271-275

en. Potalssa a rnal pastrat un aer de rornanitete, vara, a preelza in OEl consta aesst ''aer''. Tot e~ msi mantione-aZa ca ba~tina~ii au ramas pe lac dupe. plecarea ;om!!mnlor, Cam "'romani" ~u locull la Pota.issa 0 spuae tot e'l: pancnleni. ita'lici, iUr~, traci, 'frigi,eni (fiieg~ptenlj_ Ded, in afara eQli.pte,nru~or, to,i ,ceilalti. i!lilcablJi~,u dffe rite 'sem hl\ii de tra el, Acest cong tom e rat era al msu ~i ~tit~ d.~ P U\~ n rQ!TIail~at, lineat dedica~iile religi,oase atesta rsspectarea oblcelunlor d,n

tinuturi,le na.tale.. . ,,' .. , ''' ... _ , .. ~

CeramieagasiUi ~ntl"-o l1ecro~o!a pe wn'tJionul['ll-ul Pota13s€:I!i11 da'tate dupe

271 de monslreaza ca:

a) ba~Uni!li~ii au rarnas pe' IDe dupa plecarea admlnistrati,ei rernane;

b) in tot tlrnpul ocupatiei 'romane,. daJdi ~i~au Ip,as,trat tradltme. contlnu-

alflldu-'I,e ~i dupe, ·D9 ~i~au recapa'tat Iiberta.tea117 , . .

impotri"a romai'd.zlirii mal pled,eaza ~d alte dove'li ~d argllmente. P,entru a-tl lMLlt;;~ (I civnDz.ati e. ace asta trebu i'e sa 'fie s.uperioara, nu PI umal ca nivel spi Iflltua I, da r :;;i ca f'I i,vel rfI ate'nall s au sa con,~no!t elem ante c.ar,€ sa ras.punda unor necesita\i spiritual,e sau maieri~,le alB celui cflifie im'Prumiuta, Daca, din punc~ de vedere spir'iitua:l, dacil HI.! au prelua.t decit e.xtrem de p'U~ine influe!"l',e ro,mane, di,n punct de vedelre material, acestea au ""st,

pr:actic. nrul:e. .

P'ri ma oond~li8 p entw p reluarrea u nei oo~tu.r1i material e d 8 la un pop or mal

avsnsa't atunci cEind aceasta ar cores punde ulnor necBsHa,ti;. este' sa e,xlste r,eSiJl's,e' eC'QonornEcie suficiente care sa ,asigure li1idicarea la un nivel superior a cansu mur~lo r su b fa "rna de 00 nstructii, Tm b Fa camint,e, obiecte de podo abe etc. Or am vazut ca sijtua'lia ecollomica a Daciei wmane, 1031 data abarll::lonarli ,ei, era 'atat de precara, l~cat totul S8 md .. Jcea' la 0 economie .natural,a, acfidi prodl.lllc1,la de abi,flj a,coparea COlilsumul intern, §Oil aI§o3 destul'de mi2ler.

146

Comel1ul, ,care in apoea rornana avea, lin principal, un S~IilQlUrsellls:

Dacia> IRoma {CUI exceptia satisfacarii guslurilor adm"inistra~iei romene). v:a. disp,area totall dupa abahdonarea D'iu::iei, oeea ce just'ifica llpsa de izvoare! documellItaroEi ptivind pOPUllst.a de ~a nDrdll~ Dtlri,ar~~. Dac~a IlU va rel;ntra in circuitull istoriei decat sub Justinian (52·N565h odlati eu remuarea leg'S!.' tl!Jl~illolr eemerciale. Aceastamal inseemna ca au f,ost necesari 400 ani pantru e Flefa,cere Iminwmil!i eeonomi<C8" refacen:1 care sa permita. dacllor sa treaca de la 0 acnnornle naturala la una de sc:h~mb, De aceee, contuzia pa care 0 face jsto~icul got lord:anes ( mijlocu'l sec.VI). episcop de RaJienna, i[1!tH~ ge~i ~i gO'~~, tn lucrarea sa ~De origine acliblisque Getarum~, nu asta inffimp'la!:oare, d!eoarece go~ii dernlnau din punct de vedsrs mi1itar acea parte din O:acia care era in contact direct ell I mperil.l I Roman de Rasarit. Aceasta oonfuzile era frecventa Tn sec. VI e.n. §i 0 intill1;m .~'i la al~ scriitori, ca Pr-ocopius ek;131. in cazul go1ilor, s-ar mal puma adauga ~i inearcsrea de a-~i ,8iSigljifa l'ii~trestMmo~ij ilu~tri,

Dlli1 c,e Ie 111 ora,e e,xi.ste nte Tn D'a,ciia FQ mana, 1nI.illm llIi un u I avea AU m e roman; Romu:la" R:estu' au prelu<l!t numele uner localit:i,i autehtone: [n to.ponwmwe, s .. au pastrat nurnal de'llufl'lliiril,e daclee •. Ca unexemplu in plus 211 mentinerii tr,adi~iilor I'm;ale ~i a da.cizarii elementelorstraine \I,snite In D~,lI:;i:a, putern cita, castrul roma n C Ius s de I a nga N epoca, situ! at pe locul u node azl se afl~ cartie rul Mani!ii~tur din Mun.i:ciip i ul CI uj-:Napo ca. 1::1 purta I:1U l1"u'!,le e:trll.l se al unuia, din eel e 120 rase care consthulau mnfede'ra~ia etrusca" snu me ClussiuIITI.

A'oeasta identitate ssta inca 0 dovada c~ .•• mba d.aca ii, eea etrusca era u d DIU a rarnu l'ii al'e aea I uia~i'i veehi tru nchi trac lc, eUl!Jsci i fliiind Ipleea!i din IMuntiii .Ap.use nil CUI. 6.000 an iini1 urtn a~ .

lE:s,te ev,iden;t ca friltll',e UII"1'I'i'I8i i i 'balili~n:ilo r n e rOr!l;:miza1ii ~ il n le i m ticar ilil"l'luenlali de FQ<I1I'Iali1i~ al daeller zi~i !<roma,niila~ii" ;;;i al dacUol1' nesupll~i romraniillor nu exiist<l a~i nlel '0 deDSebil'e. AtunCli, lintreb,area fi,reas.ca ee se pune este: in ee a constat 3§i1 ztsa li"om.anizare? RaspLiinsul COI'lU18t, precis ~i docume nta't n LI 1 ... 8 dart 'inca n~merll~ p@ln8 a,cum.

Vorbind de, Romula- MaivaI, capilala Da:eioei MaJverl5!is, ded loeul unde mmanizarea ar1i trebuit sa ol)ereze diin plin, Pa!.!1 Mackendric:k117'Il,e tnfa~i~aza, s'ElIP,ara.llismul practicat intre c'ololi1i~ti §,j poplIlatia auto'hton;~. nu numai Tn timpul vietii dar chia!" §oii dlLlpa moarl,e, ell intr-o velitabil,a politico!! de a.pa.rthelild"

local iml,ea avea do Lla Qmitil"le!: unu'l p8niru sam el, eli ea moter .net aUi~ohton ~i urnui per:rtru bog,a~i, Clj caraoter rOlllan .

. Tn cOlldi~11e sap,aratismuluii de drept ~i de fa:pt ,e>::Jiste,nt in timpul i'i pe taritm,iul IJadei romane, 0' Iromani~alre flU 3.vea c,ondllU de imaptuire ~i oid rll.l 8 .. a inMptl.lit tn Dacia Malvensis.

De'altfei, in toata D,[jJ,cD!a romana nll S4 de:sco,periit inca 'un eimiUr in care' si sa gaseasca m,otlmln®e a[e alJ!t\ohto:nilor impreun,a eli ale adminisM' tratod~,o!l' s,a,u ca,loni§tllor de'ced!a~i, dQvada a de2vOitarii lor separate:

147

Difelfl1H'I~a 1m P LIIsa de jus elvl u m ;;;i jus '!Jle!ilti urn nu era cu nim~c deosebita de

ap artheid=u1 plraditCat~1fn Africa, G e oS ud, _

Ro manii Tin~i~i nu d U cesu 0 pol iti ca de 1'0 man iz:ar~, p:astrandl den L1miri le autohtone. 0 bkeiuri, cred inte, 0 e asem erie a, e~ obUgau p e compone ntii formatiunilar de !:lJlile ~i echortes, aeestea neav8Jrild j!).!s civiium, saJoloseascatehnicaJ de lupta §~ arm smen~ul proprlu.

Martin i flljte de ne bi lid ii!ioii~mb,raca,ii in sturaie! romali1e rill!.! :s ~u 9 as~t Deed, nobnM dai'l::i ,",Ui s~illIU lasat rCH1I'Ian~za,l~ ~~ ~i-aLJ respecta;~ ~il pastrat obic9-' iurile s;~rabu.ri'®. Cu ~t§t mai mu It. oalmen I I de rhd n u au ~ost IrI:.'!lm a nlzal~.

Ruminii AU i,i-,fIU uU:!iI~ nfficioclaUi adevaratf'llior lorigins daciid.

De aceea, aCIGHilista ICO niti i fIIt:i!J llalio nala eS~€1 rema.r'Ca,ta 'chi a'r §~ de !JI ni i scri itQ'rii s~ra~n l, ca isla ricul po Ion ez Lech a rd Go,re ckii, 1ln I LII crarea sa "Descrierea razbDiuf,rJi punat de Joan, domnul Mo/oov:ei, cu SeJiITI; sulta.nur turcHor", pub~jcata '19 fllalkfurt, Thl 1578.

Nu este, d!eci, de mirare ci1! §~efaJil eel Mare §.~ iilfls:peeiall Petru Rare§! au d.u tat sa Iva rea, romin nor de su b desp o~1 s m u~ feUld~~ u ngar, p:r~rn irnUirl rea pos!es~urnjllo r mold ovene§iti di n T1"ansilva n la, ca ~i ajutom I dat de II1O:manii til'a ns i Iv,aneni aces:teii 1iIncercarii. Petru Rare§ § i Ylrma§ii~ I y~ a I.! stap.a nit p~na pwin 1566: T,ara CiceuluL T,ara 6is~nte'il. til"'!iJlh.Ji~ ~nJgura~ullui. Valea Rodnei, Tarn s eCLJi~or ~ r r ara Bi':l.rsei, au e ra~ovul,

Memorabila fncercare a lui Petru Rare~ nu este, dec~to conUnUi1IlI"eal p'atlriotismullui tra,c,o-diac ~~,I sltueazs [PEl pOizi~ja de ocmtinuat.or al lul Mi'rcea eel 18 a~r€tF! ~i un P recu rsor al lui M ihai Viteazu I in tnoerca rea de reun ifi:calre il, tJU turor ~inutu~l1Qr st ramQ§e~t~, stapa ~iite ~i ,1oCluite de miJen Ii de traec-caeeruml~lI"'!i.

EI n ~IJ fa,ClJlt all:ceva deC§tsa co ntinlJle lup:ta m~1 em,lIril 81~raa(H:li3,cllor Tm potriva stap,~m~riJor s:tlrain ~ "

. Con ~ti inta unu~a~ii ml~iional e Q inUlinim ~ i in alre sih.La~ii,

1 n ~u p~a de a'p'a_ra re irnpotr~v" i nva,J,ie:i IIUI iAlle)::aJndl'11.1 ,cell M a.l'e, tr,aci i .. triib iilIll~~ c and u § i de SoyI'm os' a ufo!5,1 aJjlJjta~li (it! prO'vilti~ de dl;I!I;;'D~ge'ti i Ide pe, 1m ii!imtll stan,g al IOu narmt S~ nu uit~m ca dl'1felrlt.e!le n u me date tra.c U,Of I1IU Ireprezin~a, infa.pt, tlflburl dffistllnct.e, IC~ lfIums!l:e lo,call~t~lii pr,incipal'e a zemel poe ca.re 0 OCUp.aJiU s.aJu 0 pO!'lec~a. In aceastiiisitmilitie, IDunarea n~ cornstlituiia o frontier.~, ci uda pti'im~liIt!!.l11 aC!eluia,~ tr~b, C€S8 ce intalniml i'i in cazul N'rSJ!ru~lJii saLJ Tis.ei.

L~ 335 Ke,n.~ t~ib~rijle daco--get~lor din Campia M~.mte!rlie~ S .... j~:IiI.Ji unit ~i a'U reuii-it sa se opll,.llna amt lui Areas, c~;~ $i lui Alexand ru. z~s cell M <'l fe, iar Q a Ita iJl'lliLln®',SiJ'b mnd'lJIceIN:~a lui IDrornih,a.ltes, 1ln pre~~ma anull.!i300 ~ 292 '.,e,n .. a

148

i~reg i~t~a,~sLJ ccese d e ~are rasunet in r~ibo,a le Ie ell lJsy m oJ.hos I. regele Thrak~el. cees cel1~ GQnstltLJ~t 0 stra~ucita afirmarl~ a daro-getiror tn ~s~ol'ia sudeS~l.!IUlI european·· .

~nsec .. I'I! i,'€I.IiI'j peliioadla exp\ansjun i i roman e spre rasar~~, dla ce - 'g,etji n 1II au frilcet:aJ~ ni ci I!.!n m omelilt ,Sa, vlin a tn a~utolm II pop'l:JI~ati i~Q r b,doa.11I i,ea'! • ill i ri ~rac ~~co rd i~c~ ,_~ twi balU. Cea m a f veehs aotMJ'; e de a~est gEm e s~ t'l"Sl oe,re~ D~ ~an~. ~ ahat~a i soord'u~QiJor,~fll anli.i 116'9"" (I 6te.l1I. Sa mai Q~e8!Za camD,aniill

de IY mllil'une ,a dacller ce atacase ra pe roman i inlail1ul 15-14 i.e.n. .

. !n. anu~ 611l.e.".~ KalJatis, aJiata cu trlburfla f.ocaleale getilor ~i bastannih:llr g9~jZatl, ~V1nge ~:efinitfrv pe procor1!sl.!lul Makedonief, C- Afiilon~us Hybrida 117.

& Dupal 91J rebi ~ta I· (:Ynoa~tem azt a,l,jan~:a dl ntrs Kot~s I) - IKo'son !ii i B,!'LlltlJlS I!mpotrival ~ i O~tavlal'l USj' fnvin~i Ins:a de a oosta In b.Atiiitia de I a Filip! (4:2f.e. n.],

, Sub Dllcomes, daoo"getiJ ~i-aLJ oantfnuat otensiva Tmpotriv8 ·pute,rr~ rornane

sJl.!nsi!l, ~a! Dun1!ire,slprIY~lfliil~u!r ~n 3,1 iI.e.n., pe IMarcus A.nif!Dnius impotrilva lu~

Oellav[;:lilll,Il.!S. _

T~ anii 29-28 te.IiI,. d;3loo~getii,ali,a,i ell b;astarnii,at~,u:~a tlliibul trac al aI,ent~e~.etil Of, pr-obabil' pentru a-t pedepsl pentrLII p.act~;;::a re CIJ roman ii, da~r su nt resp,ln!}1 de ~roconsu lu,1 Mia ~edQn lie~. Ma reus Ucinius Crassus, ajutat de regele . glellRo~es din sUdul Do,b,rogei. rn' utrna oontfriluarii campaniei a,rmah3i rornsne spre no,rdu~ Dobrogei, reg'eJ e get Da,pf[)( se s.inucid e, iar .zyraxes se refugJaz~ ,1a nord de D Ynam, 1 ~

_. La r~ ndul lor; roman j,j organizeaza centraatacu ri p"n Cornelius. L!entl..! I LII is (11 ~12 ~.~.) §J Sextus Cat~s" cam a stra,friIIl!Jtat 50.100 dEl! dilCi din Camp.ia Mun~E!nlel in sudl!..Jl D unili rliJ, tn 16 8 .. n, m

.. T~n_2lce.ea~i, peri~ad~, d6,C~i Tri atacal pe RJman~ la Aegyssus (Tulcea). fif112 e,n. ~I Troessmls (igh~a), ilil15 e.IiI,~~~, ea §i ilitr-o zona mai ra vest, Din relatari!e lui ~eJ:lejus Patercu Ius, afl,am: ~Cetaf~nii mmflf1'i zdm.tNli, ns'guta.(orii masscrati. un ImportlJtnt d~t~$~un~m d,e&Yeteraru Celre sfa'tionafntN::m punct rnal fndepartat de c~and~nt . .fJxierrmnat p,an~ la utl'ul ... prelutinciel1i devastat'e' genera/a' p.rin foo ~l sable . Din ,aresl pasi3J, rezulta pregnant ,ca.r-a!~~€lru I d!e I'y pUt de eli bar.are all~l'!::e'sto,1' a~a'~lUni. IEle~zau num!l1i' di~trLUgerea totala a cMl~enilolr ~i negustorllior rOom a Il! !i!~ a'a rmarel roma rI,e, ia r WI U laiR! L

. ,Un 260'.,n,ta r~blJcnit 0 nouii rascoa~la. a bli!i,tlllla~nor dobrogel'll., A fos:~ neVOl'e ~ WIiI MQeslas~ fie ad IJse~rei ~egi un~. pentrlJ a men~,i ne () ~~ n iJllte r-elativa, .peliltr,~ca a,oeas~a t;?t nu S=8J pu~ut!iea~iza. Cal maswi de preveder€, tmpikatul ~be FlUS a. !rebwt sa re nun~ I~ se Nicme ne siiguI'I9 ~JI,e men::e n(;l,lii~or traci, ca re, slgu~. nu dadea u ra~da mentl.JJ SCQn"'Ital lin I uptele cu fra~i~ fa r d.aci., fa~a de car,e rna mfeslall . .I! 0 adevamta loia mate.

. T ntn~!85-89 €I.I'I., au loe en .. 1'i!~€llle Illl.Ipte' d intire IDece ba I ~ $~ii ID,otn~Uii!in tiS,

,d~n care r,egele d'a,c rese lIicwr1olS. Prima moercare de sUlbjlJgare 8 e~l.!at, .

Nl,,!' treooser,a Imlid 12 alili ,de ~a c uC€J~re:a Daciei §oi, in ca d~n pr,i mel'e .lile a I,e

com If'II~ei trn p~ratullJl i Publ ~us Aeliu s Had ria I1IUS ('117= 1 ,38). popu la~i a aufohto na_ s~a ras e u mat, fllnd ajutata de s'HirTla~i-iazig~ ~D sarmatii-roxolan i. Situ atla c:rnala a fost ,atat de grava, ne spurts IEutmpius (sec.lV},Tncl.it Hadri,anus era hotar,a~ .sa paraseasca Da,eia. Numai interv,entia priatenilor saj l-a deterrninat sa renunte, In 'final lufmd hoHkineSI sa sceata suprastwdura podului iui Apollodol"os, spre a svita tolosiraa sa de caire atacetorl'",

Tn170 e.n., cestcbccil, profiffind de transferul Leg flJniia V-a Macedanica de, la Troesrnls la Potaissa, ataca Dobrogea ~i ajunglla E'eusis in Elada, lncao d eta, se rernarea func1~io n a rea irepni<iijab i,la, a s lstemu I iJ i de' info rmalii a I dacih)r lib,e,~i, ea § i pe rma nen,a il1l iii rm;\!iri 1;, e,leme'l'IIte, cars 191 perm ltea us a amce 'aLI p romptitudine am per~u I rom an ih mornentsl e 9 f ,zonela csle rnai priel nice.

NIJ este ii-i aceasta a dovada'graitoare a !.U1ui patriotism eare-i face pe costobcci, ca '~i pe carpi. sa stea permanen~ de veghe pentru a da lovltura de, grai~ie. acelor ce le ~neal.! fratii In jug? Chiar daca jefulau cu ocazla atacurilor lor, aoest element rarnana cu csracter secundsr. Ge puteau sa duca de la ElelJ.Jsis la 8IJceava l1i~te ca,lal"eti? IBijuterii. De la cine lie puma lua? De 121 magM\ii rcmsnl, Ca plata a ~roma.nizarii~, consider CSI nu era pres mult,..

Aoeste atacuri ale costcbccllor vor continua panal la sfar~itl.!l sec.lI,m,l44 CostoDoc.i i din Calrpa1i.i Paduro~i ~i Bucav.i na, earpodacii di n M oldova i'i Carpa~li,i Orierntali" d ao1ii rna rij ~i daci,i liberi din nordull §oi vestu I l"ransilva nlel, ca ~Ii dacoiJetii din esttll Tani Rumane§oti (dinoo!o de Limes Transaletanus: Turl"!'u~ Mag urele - Ro~iorij de Vede ~ Co:ste~ti ~ Pite~ti - C~m pulu ng-M uscel - Bran - Ra~l1ov) n-au fost nilei od ata sup u § i de roman I.

Gand Umes A lula n us' s-a dovedit insuf.io.ient impotriva ataeurilcr dacegetilar din Tara Rumaneasca. care cautau sa-~i dezrobeaaca fratii olteni ~ poate in legatura ~i cuacestla -, s-a eonstruit Limes Tra'rlsalutanlls, lnauqurand, la 214 e.n., ataeurile bine orgl:3J!iliza_,te lrnpotrlva ~,~ararii liasall"itene romene, earpil, veni\i t.Qcmai din Moldova ~il neuLtamd, pmbab~~. tlfrangerea din ex1raordinara incle~ta ma de la Adam-Clisi, din 11 05 e. fl., inoep atacu nle I a D Lmarea del jos. i nl ·238, ali,a~j cu gotii, organizea.za primul ma.i"e ata,l; in aceea~i zona, dup,a, care atacl.IIdle lor vor deveni t:0'~ mai freevente, a.tat :aici, cat ~i in aile plJncte al,e fronUereli II mperiul u i Homan. Fl'ri ntre. cel,e ma i .i mportanr~e, p utem clla:

- a1t~cul din 242, ll1 al'ia.nIB cu go~i, in urma ciiru~a aunt p~lstme Mge.sj,a ~i

Thraki,a;. . '

- atac-ul din 245,-247 - cel mal puternic ~i fara ajutor strain, Tn urma camia 81 fost desfiiotat, pen~ru totdea.una, acel Limes trallsalutanllls; tot atunei sunt d'fstru ~e: S I a.v,enli, Romula-Malva, Aquae ~i Raca,llI din Dacia M alve nsis Iii;

- atacul Oobroge,i din 24B,inaliant.a ClUI goti, taitaii ~i bastarni:

- atacu,1 din 24,'£1 aSlJ p.rEl LO nel 0 r piJ-stiite in an n 245-247. la un an d IiJ pa

refaocewea local uta~ i lor Slaven ii ~ I Romulla- Mahra" de da t.a area sta a Ira~i eu g'ol~ il ii SIU b cond U oerea r,egel u i, go'~ KnI~\I'a. loca I ~tati care su nt di:struse d'efinit!v, ~ar zona, proD a oil, (lC!'! pata. de as ~menea, defin itiv de carpi:;

15'0

.

_ atacul din 253, de la D unan~a de jos, Tn ,~liai1ta cu gotti~i' populafia

!ocata, cu r,epetari in .;;11'11"" urrnatori; "B 124

= atacurile din nordul Daciei din anll 257 ~i 210 . ,

', ataeul din 38,1. ultimul semnelat de istori.ci. ,

incepimd eu data aibandona,rii Daei'em !i'l p:a.na pe Ila. anul300, dacii

libe'ni pa.lrund m Dacia romana, IEste ca ~~ cum refuglatii politicil ~~ anii de

resulste de diJpa 106 se r,eintorcde11nit~v Is ve~rete lor stram,o~e;;~i." .

Este e,videli1t eii. 0 l'Iomanizare,efediva <lit" fli condus la des.naflollahza.rea d adl or S YIp Ui,i ~ Cal §,i a eeler Iii be ri~ §! i hi-a m m a I til as lsfat liaeven lme fillte ea ce I,e sem na~ate §i i altel e asernen aa, poste m,a i dra.matlce. Data lu<3.m Tn consld erare mIh~oaroe rea d aciior tn zonele pa riisi~,e, incepiind cu anul 1 06 e.n. !?i, rlIbdama de tier CUI care ei au asteptat acast 9V9t'11iment. este sLJficien~ pentru a ne da saarna ,ca.t s-au luptat daell, pe multiple 'p,I<lInurl, to,cmall

imlPotriiva pre~insei rom a ni:za ril de care sa face at@J.ta caz, pe dege:ab~. .

Este. de asemenea. evident oill influentele pe care un popor Ie pnme!ii'te de la veciRii sai nu inseamna desnaficnalizare.

Distli'ugere!lll de catre carpl a celor '1.7' eastre alcatulnd Lime's t~t1S~I ulan Usa fost (I ope ra d!e anverg u rill. ca re a II ecesitato pregs,~lre mimJ~IQaSa" il'1lforrnatii precise GU caracter millutar. un plan S:~ffitegic blne oQIJnt~r~t, stabilire~ u nor planu 1'1 tactlce p reclse pentru ataca rea fieca rui! ca Sot ru, 'preigatl~~ d e I~pta. a armatei at;lcat,081 re, asiglLil rarea aprovizio na,riii In perlo:ada celor c:rrca dol am c:9Jl a u dural I u ptel e (24S.247). organiza,r,ea 4111 81081 ea~9 cOI1d1i~ii a _atacu I ui centrulu: Dadei Malvensis etc. Tetul a fust ala't de bjne 'orgardzat, Tnca,t numai eu mare 'greutat:e impaH:!tul Philip Arabul, cars a condus personal aparar'ea zonsi, at I',eu~it sa limit'eze dezastru'. Dar, acelasi succes nu II-a mal putut repurta in 249, c~md Siavenii, Aquae:;:i Romu~a Malva sunt distrusa pentru tQtdeauna,

mira, putinta de reracere, . •. ~ " •

Tot ~ajFpU sunt acela care e,libereaza definltlv de sub sta,panl,rea

ro,mana bazili1uls.!.Ilpe:ri!)w a.11 Oltului, T~rnave1or !ii~ poate'~ al Mut"el,ullll, in care se "ii i!'I:;,e'a.'z:3 ca. elibe,ra:tDri. in lJrrna, lupte~of cuo Tlreoonius Gallienus

(253~2IB3). , . ._

Est'€! mtal,gre§iU, pare rea un-oral dupa care, pe cal1pi i~ar fi a.WIS ~afl!ll.

Pentn.!I aceasta:

~ nu era nevoie sa sa deplas,eze atit de,. muU, ,avand mail aproape

Dobrogea: 'I •

- dupa Jaf, s-ar 11 intors iilIcasa lafl'.!.!"1.ilili, cee~ oe n-i3U faclJt, penttll'u CSI S-clU instalat in ZOli1ele elilberate (Oltenba, Trans;lvania):

- _ perltru jlefiJ i ma, oentrullui pol,itic a I Dade i Malvel'J'ls Is 1Il.u e,ra n~vo ie de di stru ge;r'lea Trwtre gu I uii ILi m as "fransa,lutamll s, ci era siJficieliilta 0 b F'e!ii-:3 de

.acces, ceea ce a r 'f! n e,oesitat distruger'ea doa r a catorva ca stre: .

_ pentn.l jaf, IiIU era necesar:81 distrugerea de dD~;!!i,oriJ la nnt~rv;a,l de. numai dol ani, a centrLl~ui Dtilci:ei Malv,ens~s, ln a~a hal Tneat 1ll.U a mal Pl.!tut fI 1.51

refacLJt; dupa un primjaf, se puns intr,ebama:.of:! mal plJIteaujevLJi a douacara deci, care ar mai putea fi eficienta lul, pentw a rnerita 0 preg,'Wre $i 0 deplasare tur-retur din: inima Mo'idovei pane in iililima OUeniei?;

- d aca in Dada F el lx er f 'fast at~,ta bu m\lsta re, c~U se intea rca a se prezenta, la SJ dOUl21 "lnvazle", carpeto-dacil ar 'fm ataca.t <l1'ta, 2.Df'la, eu dhsponibilit6,~;iemnomice m a i marl deeat resturll e prim ului Jaf;

-jiafillJl'ptesupunEl unele difil:::lIJltati eeenemlea pentru a carol" solUJ~onare nu exist,a alt,~ eale, ceea ce nu era eazut la c,arpi, la care ,alime!11tatia sau d.h~lhj i 9me :adm i nis~rative nu col1lstiluia,u p:roblleme ca I EI roman i, sau la popoe rele mig retoa re: d,i m potnV81, necre pol e I e alesta stat unstad i u de oivi'l izatie supsrim, clit ioi bl..H1astare:

- 181 atacama D'obrog,ei in anul 245, f1war fi cfll.ll,at Tro'paeum Traiill1li, Ulmetum, C,alrsilJmim ceme,laUe cetati e:lene de Ipe coasta,,11 care, potential, era u eele mal ilnd icate pentru jaf.

IDar, lu ptatm p,ot1riva 0 LIce rilbDIi'UO r 1'0 m III ni se' dl'JclEl'a §i i pe pi an inte rn.

C hi a r tn sec. II, i nse 0 u r itatea. e ste' COIi1SEHli'Ili1 ata ~n ins crl p,1 l, Sa relateaza cum fiii unui magistral din Berzob:iS' $i-a'l.! razbunat ta,t~1 uels de taJhari.

Ace~ti "tall'iarim - latrones - erau, de altfel, fcsrte raspandi~i In Dacia romana. Adev,;ir,a,! precursori ,ai Iilai,ducllor~ ei nu artacau decal viirtll.llrile a.dm'inis~raliel sau mlar~i negllJls,tOr1 remanl.ceea ce 'es~ i~tE!'resant de m~inut o a naliza rna i atenta aacestu il f,eno men Ole duce la eonel uzia ci\ii - in fond - asistam ~a un gen de Iluipta de partizani d~sa de au~ohfuni lrnpotrliVi8 ocupanti1or

stniiinL •

As tfe I , putern cita cazul primar~lui Diemel, Publil.ls Aelis Ariortus, un ililijir ince~~Bnit de ca;~Te Hadrianus, care a rust ucls de ni~te latroaes ill drum spre Tlbiacurn, sau al quaestor-ulul drubetan lucius lulius El,a:ssus; UciS1in1 padurile de la Baile Herculane, uncle, venise, sa..l9i trateze reumadsrnul,

Castrul de la Buciumi:--Cluj avea baile in incinta. !apt neobi~nuil. ,dovada a

insecurita~'ii locui'ilor. .

Pen'~ru a-i: determinas~ venl.mte la o8tima~I" Hadiriiam,!s (117~138) a mars pa na a 0010 Tn c~M i-a IPHil it pe nea.stam para,! i roxo 1,<lIIil L 111

In timpul domni,eil ILJi Galli,anus, simtamintel,e patriotiDEi! apari'i sub aile fonne. Generalul Regaliaflus, din f,amnia lui DecebalUls, estEl' procmalllat imparat de trupele Ipanoniel1le In anul ,258, dar illil .1I::ela,1 an dispare de Ipe arE!'na p olliiti ca.

Chiar da ca aces.ta lEI Ii fi yost un imlPolStor, i Iii port:ant e faptu I ca S=ai considerat UlrmEl~ allui Decabalus, iar IlU alllJi Traianus. Sanu omitem nh:::i fap1uII ciI; independent d,e v,el'idicilal'8<1 acest,ei rudenii" ,el i§:i ,asum.a un m.afie FI~u! arfirm,and public 0' as.tfel de fiUa.1iune.

Dato rita at,[lJcl.illri lor, Iperm,anente a Ie d.adlol" Ira m a§~ in af,alra IDaclem romanel 'oser-ie' de castre sLin~ p,all!',asiitie sau dwstil'illJse', ihcelp·and 'C!IJ Iper:ioada im.ediat urmatoaJlI'e ocuplr~i Da:eie'i: Ma~:1ie.§:1i §oi Duajna de Sus in anul 117,. 1,52

nl,rfj9<orfn perioada lrnparatului Hadrienus (11117-138). Auqustla la 2:400, Arutela la 240, Gherla la 260.11'7

inzOfiel'e nep,ariisite~ romanllii au f,ost nevom sa ia masuri durabille de aparareiJm pc,t1riva ataeu Iri lor p,ewm a ne l1I!e arre 'iiII'~toht~ nU.Il!", Citam:

Castru I de 111.1 G~,ti[Jnel,e = j ud, G ori, care a de i nuut pana. la Ga I lisnus (253~ 266), a fost inwrit CLJ fortificatlii de pamant, spre a IPUItea face fata nurneroasel

populatili daclce de pe, Valea MotruhJii. .

lBogatii Golol1i~ti de 181 Aqua.e, pentru a=;;1 prcteja r~ntabilele vil/ae rusficae impotriv8 atacurilor ba,~tina(iiilor, au ridic3't (I oetalede pamant Acest€ atacun apar ea foarte jUislifi cate, aJv::3.l1'1Id 1m vadere Cal ,dacii fusesera fF1.!stra~i de eel e mal b Line p a m!'!lJintIJ ri §:i sUiti. sa traiasca in paduri sau in locurl saraGacioase.

Tot T'mpotriva alacetorilor autchtonl a fast fortificata §oj Sucldava.

Castna de la Praetonum (Ianga Raca,vita - judo Valcea) a fast r-efaclilt ~i extims la ruanat dol ani de la zijdir,sa lui in anu1138" C~ urmsre a incendierii ~u d i strug,erii ~Uli de cake ba~tina§i i dad.

Cil nu jafulera scop ul acestor ~Uilha ri~ ,0 dovedeac tocmal acesteatacun impotliva garni'zeanelor ~i oficialita:tilor romane. Pentru c~, in defihitiv, aoe§ti lafrones puteau jetui pe bog,ata§.i ~ra sa-l ornoare, eMmel,s lor apar, astfel, ca acte ,de ta!i!':b un a re, ca ~i jarul ca ra unna ca actiUIQ esecund are.. Es~e ce It ca nu sa curno;a~te asasina rea unor dad, vildim'e~e fUn d n umaw veneUcL

Localitatea Aqluae, a fest una din '~intt!'I'eE!itaGI.!ri~or cal'pilio:r de la 245~ 247 ii apoi 101 249, pent",!.! ,ca era 0 colonie formai;l numal din str~Uni, ea nefiind grefata pe ,0' asezare veche diacica, De aceea, ~i numele el este roman. rill aceeasl pe rioada ~i pentru acel easl cons idere:nte, a 'rost distms,a ~i asezarea rura I,a de p e terJitori L111 comlJl nei Barca, a~ez;a rea ee ~n~ra I,M pe:rimetn.J I aqUia ens,

Pana la crearea acellU~ Limes Tranaalutanus Romul'a-MllIlva a tast PSfma~ent ~biectiVU~ de' atac al a_CY11~'r letrones, care treceau Oltul mal ales noaptea, vemnd din c~mpla munte.ma.

1111 aoeasm e,podi., framantata ~i pUna de sperante pentru viitm, dacii ,aflali Soli b .sta pan i re iii rom.an.~ n-au putuf.s~Hi'i man i,feste. pre,a III ult pmtestel e lor, flind lipsiti de IPosibilitatea CGnfec~jonarii arms,lor de IlJIpta,decat fiugind Ila. fratii lor cal'p,i ~ in specia~· SaiU c,osto,bOCli, penfm a-i infolilTla iii a lupta al'~:l:uri de eo impotl'iiva romanilor.

Sa ~tie ca pdmu II Q ra:~ paris it ,a fost IPomliss u m, eel care ,a avut mai m LIlt de suferi~ ca un1l1 are a ats"clJI.rilor penmlfH'lIlimt,e ale die c;i~er. Este de ~ai s~me de inteles ca,ace~tia rlLi~;;,~ IO\l'ea,ufra~ii lor afla,~i in sLJferrn~a, ci caUitau sa I'e-a u,ureze, irloerco§nd sa distrug.a dUi?manul lor OOmUlrl, care" Ilatrei ~u'l,ii de ma, pir,ilsire,", Poron:ssum-ulu~. eta fi nev,oit sa decretez·e abandonarea ihtr,eg'ullui teriito:riu o·cupat.

Anrul elibel"arii (211) a adus cu el lil'eDntr<llrea instap,a.nirrea 1~,rH Ii paras irea volurnl,ua a D,aJofei de catre s~r;1in ii li"Ieasi m illa~i de autohlt.o n i: cadr,el'e adrnini strntiei, oo!(mi~ti i = rna ri Ilati'funda ri n.J rali, 0010 ni ~tii ~ ora~en i ,arm <Ita .. 117 153

A,ee,1 ea,m 11il1pt.e ~li1dt6 rjit:e de' apirare ,II independe n~a S Ulll'llt c aJrac~e rl stice tu tll!lror WI eam u rl 10 r'trace.

Reg atu I Od I'Vslillo r a rezistat atatmil~o r 11'0 manilor diln sec. 1111 t.e, n, p~iila illl anu I 46 r.e, n:

DaJrodania s-a apii!nt cu ind~ rJ i re cH~ sec, 1IIII ~~na ifNi a ~ul 14 t.e, n. ta fie! e cucerita de !COm anil, pentru ea in sec. V e.n, sa re~aS!ca i'ar cal pro'll;i neie a utonoma ~i su b ace I a ~i n urne,

Makedo !'iI~a devi~ e p rtliv,i ncie rQman8, jmpre'Llnal CUI I~ pkul ~i IllIyricu m de ab r'a 161 14'9 l.e.n., dlupa 0 serie de rn zboale cranoene {p~lmU!1 cu lMakedonia Tn _ 2115~205 I.IEl.Irl_ §:i IPf~mU~ C!.lI 1tI:ly,rjum in 229~2:!!B iJ!!.n.).lZA., ill"ll cadl1Jl c;!J.rora s-a, rernarcst m e~te!}ug am I mysian Ad rikos (i~n .Adramytt:a'ion.

D intra tra ei, El!xem plul eel mal v~g U IIOS a I sp:iliitului de Ii ndepend e~ta ]I consmu le be ssii, ca re reu~ise ra sa~~i tnterneleze micul lo:rstat Bessica _ De~~ lft'llNanti de censulul Ucinus Lucullus, campaniile de pacif!c::lrn· au durat pan~ SlJ b Octavia nus Augustus ..

AI~tUfi de tH~SS~,. Ti putem eila ~i ps traee-dacl, LIJI~ M, UlpilJ;$, Trelanus i-autrebu it 'OaJlI1 i de mobil lza re~ ~ pentru a infrang e dorinta de I ibe rtate a acestora, all1~ 181 tare maitreblllie ad.au:gati inca vreo 450 ani de ta.tIO>l1!ani, hirt!!Jien §! i prelgla.t.iri infrYlctuo.aJse a !1Irel!l"io a PC!;! •• Este 0 pelrf,o rman!a Ilu!!ati.l1isi31 de n~ci u nu I din po pO<l!re~e (l!IJ(le'ri~e de ro m a nl, ava.PI d in! v,edere~!i fi51p,tul ca - pe!l~ru GUcerl! rea, Dadei ~ 'lira i.ii!in us. a ~ost 'll,E!voit sa mcbiil~rZieze 01% d~1fI forle·le ann a.t~ a Ie bn pe.ri;ulu L

s-ar putea ~epro§ia ca nu se paste vo rbl de 0 ccl'tl§.1Hn~1 J1 a~tonala in co"," oep~ia rnoderna a aeestei nOi~u!ni, $ta~ele na~onale ap~ri:ir'ld de abia in Evui Mediu_

in 'a:lE! p.riive~te Ipopo!rU ~ da,c., situ <I,i a e, t!o;(;iilIll d.i~etita daa eel Drlilllli~e pepe are eIU repene, In prum ul ra nd i daei i au co nsmu~t ee a ma i fI Ullme reas a etrnie dim EUfi@pa, ;:tvaliui! Q ICilJlt,ura, Ic~vil.i:za;~le§llimba UlnitallEl, e~ement~ de baza af,e ul:1e~ c.on§!ti.in~e naJ~ionale'. Inal doilea r\!ind - ~i ca.o cons.ednta a un iffitii de cultura - ,. intr,8 dife rm~ lei trib lIIIrj daclee 111 UI au elXis;tQit rivalliW!t~ sa lIII Mlndwlflte de sybjugalm~ ceea oe a permls lui Ei,~rebi5ta ~i apo~ lu~ IrJeoebalus sa le unifice fara. p rea. multe erorl.Yril, statlU I, lui Bu re bi sf a mn.d p t1im u Ista.t un it~r, l"!a~iQ!f! a I, 'oe.!i'!tr,<liWi~at §i i nde pe I'lIde'nt. din Eu ropa. i l1"li sMr;I:~, aceas:ta Qon~tiinta conslatatal sub 18,twebista §i Inti'lrita de urn impoW"iv8J remanaor a riilmas· t re·aza panililalzi i ·fa Fa intrempere.

Aceasta cQn~HI nta nation ala, m ent~n uta die-a lung ul saeole lor ca reau u rmat dlJl,pa UPii Ifi carea d:acilor:s LIb EhJ reb~$!ta ~ ii rnal apoi sub [l eceba I us ,. lextplka. de ce revo 1 u~jona ru~ Horea. 00 nd~catQrul ~soo\aleiG,e fa 1784 din T ra nsilvanfa, a fest ~l.l!mitRex dac\omm- faptulnu e'sm ifl~ilmplalor, deoarece §i naarnerile straii!fl,e aveau GUno~tiil1~:a die aoeaslt:6i ron~ti inta na~,i 0 n a 12i .a dael I or ~.i au oonsem.r1!at~ ~n a--onicile liar, IfI u mi mdu~ dlaci p~ 10 ciIJ:i~or~i T1'3JQI$ iiiv31f1 ie I, Putem a~tfulj elta lucrarsa ~R,erum Ungaricarum decades Qootor cum dimid#!l', rpub lica.t~1

154\

de ~nt()_n~us 90n,~in~us, la IB~sj,le~. ~ 1543, unde, la p, 173, se de-sene s:f.~rli'it~r un wa. dl~tr~ mfllr,l !?UC~ n:~malill din zona lacu lui B8.1 aton din IPa nna n la (U ngmla de az~),. IE:! a luptat Impollnva regeluJ Ungarf,eu,$~fun iCel Sflint, d'upa an!J.l1' ,000 ~ara f~s~ caPt~ral.~~ ucts de dUm a?es:ta, Dup1i capturarea sa, spune cwnh::a: capul Sal( a = t:aral Tn palr-u parp,' una a fost 8ga,(at~ la StrigcJI'Iium, alta la

~es.prem",~ tr~la fa f:a,ufium. iar a pafra a f()lM a!aI:Usa~ Fn Tran:silwmia pa.ntm a mfno?!a m.lml1e dac~to~". Ace\ast~ ~tire este I'edat~ de aut():r~i de LJlrma~lii sa i fn e(h~nle alrl 15>68 palla Ja 1770.

_ _ IEsle lin~pet!~' OUmaCE!'ilsta c,olfl§:Ui !iI,a n atio rnalla. ,1;1 df:llcrn~o r ex lsta tn seco~e·le XVI~m., ~ .. hU la romalili~ IUl'fila§ii dacUor. cat ~i Ita straml1li. care: foJosea.iIJ nymele de d a.cil penrua desemna ~€I ro Duitorii fr,ansiIVa!niei., .

155

Calpitol u I XIII

IMPERIUII.. ROMAN :::: 'I'DAGllA MARE:u $1 URMA~1lI1 DIIN 1RO(MA) - MAGN'A.

Com(:lararlld d~alectLlI treee-rcmsn tU' eel traco-dae din vechil~ noastre scris ri, eenstatam, in p.rindpa I, ca forma Icuvwnt~lo.r dacel-er3 rnai eern p lexa deltat a cellar' tra!c,o~.rolm aru:!, ca stLtcHul fenomenu I ~j de inchide:re a vocalelor ne auata ca mu Ite CUVUnlte romane au vocala mal inch ise decat 00 respondentele lor din daco-ro.manili, Ca. unele d!in cUi\liiflte sunt ma~ lungi' in caa;:Hiomana decal \I~ womana. cii - Ires.p ecto!ind ieg'il e fOIil,et~o9 stab iI i't:e azi- 1fI'U metal~e Ie noastlr-.e de la 1 I~a 11[1 n IJI de r~va din ro m ani, ci.i 9 rama;ti,ca noastdemaii com pl:exa d'eca;~ cea romana,. ca da!c,o~rolil1~lna p3streO!~a inca tonne arhai'ce a.le daeoI aUlile~ etc. etc,

Iintl YOIii~me din perioa.da. ~mlpaetU'lu I Ramel as u pra Da.c~e is U I'It apm,ape r:1I!.!ie, iar rnajol'itatea C!IJVililtelol' romalile,§!:i ehllln:8 e,xis;tent:e' itlllimba rClol'lfIil'la, su nt de! o:rig illle daoa.

. lLi mba. toma.l1Ia - mo~teniloan:~ direota a Ilimbi i dace - se vor:be~te azi in to.ate tE!'t'Uito rille 110 eu Ite de! ttaci: $iI dad d i n V!1"e rn uri ~mermoriale~ ~hia F daca aceste terito.rii sunt :situalte in a!ara, granite I 0 r stifltLllui 1il1lltional ro man.

Compalrand azi ra pcuiu.l d ial,€ctal1lntrl1l '1 i mba roman a ~i rnaesdo-rem a ria, eel mal mspj~lJnd it grali romsnesc de diinooJo de g'ranitehll: Rom@miei, M p ute m cia seam:;! ;oi de d ifef~ntel e - oncum rna i m~c~, aeum .2 .. 000 de ani - intr~ Urnba da.cij ~ii Hm ba tra GEt 1r!l1t;l;oedoneana. dardsJwn a etc, Aviind in vede rs oonditiil € soda I-pol ~tIDe diferile Tn cares-a dezvoHat Macedonial, de 161 140 t.e, n. §i Dada, de ~:al 06 e. n, p!rII3 az.i, pu'lam eench ide - f~ ffi a gre~i - ca, lim ba tra comaoedoneana-dard a na ,i lim ba d.ad, iM pe'rloada din a Inte de eu C,e ri re.a i'iOmaIil3, cO!'lstituiau 0 s~nguri limba, diiMr·en,iaJta. Ipriin pr,oviil1'ldalislme" cOnlsemnat®, ln antichi,tate, in special irn tepcnimie,

ILi mlDa d aciil:olr §i ,in 'g:e rIIerall, abl"a()ilo,r a. fust fuh)s i~a permlanent, ,etl iar § I du pa CU'C!e ri I'll iii S U Cees iva de 'citre !I''Om ilini a diewi~e 10 r ter~~D!I'~iistapini:te' de ace.§Ua.. Atestalil e (j'OOLJrTll3lniarle s~nt fUJm!er'OI!;lSfL V1()m .spucui din e'le pe c€le m a ~ .s,e mnificative.

1. lmpantu~ roman Maximltllus., supranumiit 'ftilrax (235-238 IEUI.), orig.inar din Mo'esii:a., vo rbea. I:atiina eu acce tilt trac.117 Ca sa ajunga general m. .armata ro'ma na ~~apo'i 1m parat trebLJia sa fi servit in armata. eel putlin 30 an ii, timlp~lfn ca Fe ar ;fj avuI posibilitatea sa T'nvete bina I i mba ro rna na. De aiGi. 8e pot

trag € ma~ mull€: concluzll privind e·xi~~enta §ii um1~iz:are~J limb1i 1Drace $~, prin urmere, ~i alim'bii dace, GU circa 30 ani ifrlainte de abandonarea 'Da!ciei,

a) Ms_ximinusa servit num a il Tin unita~ trace ~i, dacl, nl~avea jp:rea. mulla I;"reme sa, eunoasca perfect ~ i mba romana, in a(ara unor rella~~i spored ice au auto rUa~ile eEl ntraJe dE) 181 Roma. lEI aves 62 ani cand afest ales l:mpawat La

Ro rna, n-a fast n~cr,odata. .

b) Maxi m 1,IiIY S, o:~ :§Ii su bal:temU sait wli1cl!uswv s,o~da~i l, va rbea iili1 mod eu rent Iii mba traca, lar oei care clJno~~eau ~'i rornana (sie pa.1f8 ca em u fCNll1e

PiJ~ni) (I vor!bea lJ marte r6lr. . .

c) DiE! cagan eralllli nu putea sa vmbea5C~ in mod ecreet li mba !IDman~ esw8 cert fap:~ul ca Irestu I .pop u I at~e'i tJI',u;;e! 11I'U cu nO'ite a de,l,oc I ilm ba tomanilli, . mal ales d. nevola lor de lao eu nos!}te nlll se rldlca 181 n lve I 1.11 §iefulul ad ml nis-

tra,iel. . . '.

d) Moesia a fast transfc;:J!rmati'i in prolVir'lcie romana In anull "15 e.n., dec~, la

n Si!?~erea ~ui M axi;min us (173 Il1m.)1~, era de 158 an lsu b stapanir,ea ro mana ,. iaw I a' 1I rG2Ire8 p ejron perilQaa a atinsesfo) 220 ani, m,au mu1lt deca~ a. fost ocup.atii Dacia. Deci, ne~ PIJl~em ililllrl3.glna cum ·,i !cat v'o'rbeau da!cii 1I0n1liill'Iil~'fuI an!.l!~. 271 ...

2. Dupa 'ell'litef!ea ed~ctu~uii Ilui Car.alcaHa la 212 e.n, (QonsJitutl 0 antonrniana)" comunitatile. d,?brog:E"l{!lea 1II capatat cets_t,enia [ICIm.anaj in 8COPU~ E!xtind,erii bazei impo(Z;itelor. I'n alooasUi. !pe~ioadai a erescut 1frecven~a ro manel lncereete pe in5<cr,iptiil.e .a.o'bmgene .?'7

ConQI u~iiille' Ce sa deslpriirnd din aeeasta mnslatare su nt simillareou eel e

ex~r;II.I15!e rnaisus: .

. a) 'ana ~la:21i2, eXlista un 1'iI'UliJlar InmitOlit Ole lacultawiai cetiililor elene de· pe n~orahJI Ma.ril INe~gre CiUQ· C!.l!I'1IIO§W<!U ~(Hni!IJl1Ia .• 'fi:e tn cadlrul .relaliilor eB lie ~M1!laU cu II umea romana, fie pentrlJ tr.;lnsCf~erea pe pi!latm a dvsiPo!Z~~ilor a.utoritatillor ~i a s€ rvilismul ui fata de imparn~i. D up~ 212, [nmllll~ind!J!-se nu maful ceior care aveaUi nevo le sa se exprim;e in lim ba romanii sau sa sOLllpte,zB i~~(ue in pi:8Jtra r a itloeput sa i8sa I~a ivealill. neeunoa§itel"ea ~iimb~i ~@m:1Iihe·., at~t de ciMre oei care eomandau II:Elu(j'ele, d.lt ~i de eel care sClJlpta.u, ea §i pri!eten ii sau o8imenii apro pi;ati lor, care t-ar fi puiut oereeta data ar f cunoscut Ilimba romana. Ma.sa P'QPU la1iem nUl cl[jjnc,§~ea deeM e~:enaJ (orn~el\e ~i zDnele limltrofe} saUl dac:i!J.

b) Dolb,ro ge!3. a ~ntr:at sub su p rni\,!ieghE~l'!-ea, romanli~or lTli ~m'L!~ 28, i.e.n.~ .cieci ~a 212 e. rn. ave8 2~QI.a n~ de CQrIIl:act d,ir,ec1 cu roma nli i; mult ma:i ~flItens de cat au avut dadi tn ao€ea~i Ipef['Oad ill. Sa nu rnai vorbim de dacii Uberii_ $~ tO~LJ~i, hi ,an ul .212, nu se 'c·u ",o§t:ea. bi ne Ilimtba. Iralmana § i, CLI a.t:ili~ m aii p u ,i nfse vQrbea. iNteGtlnoa ~t:e'fea co",ecta ;;Ii II i.mb~i roma ~e dQvede~te certfllh)s i re Ole i sp,olr,ad i cill. de ·catre, u n-Ii1'l.m~ar extfiem de Ii rniit:at de o,ameni"in p'1l!ra le!11 c!iJ limba dac~.

15.7

3"rnitr-o inscmiptie de' '113 Scaptap:ara (azi Gramada - Bulgalria,), satenii se pla~g de fisGalitat9i1l1,e}(cesiv~ din timpul lui Antoninus Piug (238-244)., petiti.a flind scorisa lli'I Iffim ba elena! ia r raspun su~ g~ . ivern ateru lui tn lrom an ii. ~n

Con c I !J!I;i";mUe s u I'ilt I~m pe'l;i:

a) si3Jle,n i i e rn,U! ~ra eel nero man i za~i:

0) s.ilitenii i'1lue:~iau sa sa exprima nici intr-o romana s:~ricUl, ;;:1 miid macar Il1Itr-o latina "\lulgar~~ ,d,®:§ i locali,~:at€la era fuarteflrril cvent8Jt~ de nota b iii Uiti rcrnens:

c) saten i i iii!!.! anau m a'e all' UIi'I iinter'pret care sa tra duca cererea in limba romans;

d) cell p U~"'l'! 0 IP'alll"te d~ln, s,a~e,",i CUI n o§teaue len a. G El!CJI ceV2l cultu ra e.~ civiliza;tie,aveau, dar au ro man ~, dup a CCOli,. 300 81ni de .s~p ~nife sITa in a,

4. PubUlI.Is Qv,ld'iUlS I~as,oa scrls po~zU 1lli'I llmba 'ge'tici (atidispatrute).

Tn timpul,exiiluluij sau la Temis, lll'il~re aFilii 8-1 S e.n., ded CIJ mai PIJ~in de 100 ani Tn 6 i nte de cueerlrea D~ clel. EI a tr~lit mtr .. o re~gliune 1ln, oalie 00 ntaetu I cu I Ul!l1ea el ena ~i rrorn<Hl a era oel rnel puterr1! ~c~J eelrnai \f,e dilL IDac,ili Illiim ha d 21ci ar fi 10st II1IHTH!!li palrl!i.llliUo:m an i2.at:1:i., 1i141" ma,i 1I'i p:re:mntaJt n i,ci U IfI ~rnte res §iii 1fI "aJr ma i fii El')c:i'stat n liC i e r a,i,u l'IIe pe ntl'iu c a lffi a rei e p OEj,t s-e fe,llosea:s ca 'h1 compul'llerea unerpeezll, Mail wezu~ta ca ()'lAdiiusa [lilvatat-o foarte repede, dill oi era, fu!a rio a,prQ p~a,ta de Iliimba rOlmaJn~.

S. D~tn tope nimele de ori:gine rom ana folo sHe im! Da de roman a nu :5~a pastrat niei G U'mrl6. dovadii1ll, ~a alllltohtonii le foloseali" r ~f la plecsrea :autowi,ttatik.lr roman e n-a mal r.ama s nid 0 amum)t ire. De aiel, se rllla,ll poa.te 'Deduce' ,cat elra u d,e illd ragi~Willta.t eeu pa l1I~i I, cat III 11m ba I!DI~ •. IMiiSlu m u I~~ acolo LlI G1Ide romanii au m~mtinut derrumhile dadce, dar le-su adapl'at pron.unti el lor,au::9ast~ nu a daJnuit: dl.l pa ~ b8ndonarea Daci ei: davadla d, n~ci U Ii1 tOIP,on i m flU Ii ~ost: rom anizalt, autohtcmi ii folosind deru .. !m~wite dace iwn tail timlpul oeu (jatiei rome ne, cal ~ii dup·a in cet:ar'M .aot'ilstJeia.

'6. Se plU ne i1n~re bama legit~m ~: d a,ei i 1llliber,lld InC ah os!ovacia, por,onla,.

Ucrai nOlt ~i C~ ucaz, cei d~n Cllstu I ~i nordul Da c,lei rom aII'l.e, ca ~I C3I'1PO-d ad~ din

M unter'lia n eOClIpata, ,i-au r'O m iiln iza:t.si ngl!l.l ri ,i h:l:e nt,te Ii mb~ dUiP'3 pi ec:a Ilea. I w,oman Uo r~ ei aa rBm! UlraUi aUit dEl mu It pEl fOl1ilani ~ 'WIldt ii ataca UI permallQ I1l1

7. U rma~i~ 'e~eni~o'r din 1Q:eti\l,~i I e ~il .Zione~e rUlraJ,e ,8 I e I itoralului M a ri i N'egre vQrbesc ~i a stiiizii greoe~te. 8 impla a~e.za rea un or ve~en~.ni!, al ccalroov limba n-o cunoa~tem. c~~i instala!iea I,Ul y ii rlluma ~ inf1 m de dfi cia I i:ti:iti, nl'U a pUi~l.Jt sch~mb a limba ~;i obiceiuri'i!~ Irmpulatie~ !e I ene., 'cafe era p,utin !in umeroasa. Este Un fapt p e cam nimenlli nlH [poate combaie" Rezulta ca infl'uiI!inta fCma.l1l~ eri1ll afat ,de s.1 aba" tm:~~ nUl IPui~9a afecta n i d pOlpul a~a, categori c mUilt mai lr'Iume-roas~', fa mnata din da.oo-gle~,

8. ~n ID,~b rag ill a1~ cea ~ar\f! a stiil~ :sub sta p§nwre3, ro m Olill1 ili C€l~ ma~ m1ullt, ffinsc ri,p;ti~mein rom an tli (H:mstitu ie 0' raritaltef fnQa 0' dDvaJdi a uUI iziriiii mli liIo:r;'Ie

158

a a(;este~ ~lmb~4t.! §i, respectiiv, a IPosllb;iliHitii de ililil\luenif,are' a Iwmlb~lor curen~e: daca iii f.!'I!el1la. OSJ'e Ovhjius die' De a mvata;~ limba bi:iiJ:i:tina~ilori? N!umai 'cal sa scrle ni~~ poe.z~i sa u ca Sa 1)9 pOOliita 1itr1te I,eg'e cu eif Ra spun su'l nu poate fi decat unul.si ngur: ca sa-l eLI Fh)a:sciIJ. d LJ pa care S-8 simi~it atras Sia serls poaz: i intr-o IlimM plina ds sOlf!oru~te. care" poate -IPS el, (fa poet ~ l-a IIllGantat ~ii clfril care - el Wlr'llS!JI~i 0 reculioa~te - s-a foJ~~n!l'1, ccri.Hrles.ale, constatand lotodata ca lWmba.grear:a g' ro'st Invinsa de limba getJc:I" ,~i c~ ge~ii nu ClUr'lO§'te'3t! WiOU"l1<1W11aJ m " $ iaeeasta se ~ntilm p la chiitJ r 1031 incep utul m iJleniul u:i nostru ..

. 9 ..fro pas um liira'ian i i:-a ded ica~ .1 u i Au re I ian u.s f2:70~.~r75) ,0 s€llrie de

e IQgllI~ntr~o r~ mI3'llJain'Go,rlecl:ii, 'ou 9 1'\€!.j:.E! Ii de' ,~,;do'gr,a'fie "I de ge n n7 • Su ntem in perioada dedupii 27"1 §I in !D·obr-ogea, "r:omanlzata" iWilca nu sa cunQ~tea bin e ro m 81 n a. nici chia I' de cat re ace i a C;iueav~a!.:! r:J evele ~ ~ interes· S~Q fof01s.e;asdii, - sc~ I pt.or~ in piatr~ ~'i c~lient~~ 10 r ea lie ~e' c{):mQI~dau lu orari I,e,

~ O. ~ns,e,c. IU,sec!ollu!1 aDand,onilwi!i D.acieli~ Illmba Iromali1aera <1§1!i de putmn tas pandU.i:lJ inmsa§ii armata romal na pe'rwfe rl,ci~. iinc,Si~ ell! 9 reu se m a i putea ilntel!ege 0 cOmJal1!!d~ dillit;\'i in aceasUil~mtb,!l!i.m

. 1 "11, in :sfudi ul "OberG ie S p:raclhe und LeberH;we~se der Ttl fBI ker lm 4 Jh, ~.:I:, " ("Despre limba .~~ fe.lul ,de vi;l,i,:a ~I tracmor din sec, IV" - Sofia, 1958, p. 731- 739), Dim Ital' De'C!ev ~.st!e rilevoil sa recuneasea ex~sten~a, m sec III~ ~il II V e.n., in Thtreaga M o es~a ~i TIl racia, a unui f~put€lm/c sentiment de patrlo.tistfl 10-' cal in vorbim (IimtJi<J tra'c:a n;nd CUfloscula' inca .~i 110m/fa de () bum'! pal1.ea papl1/.ajiei)!, Fnantrop,onime, ,obiceiun, tel de viar~, riturifune.rar;e autonto.:'18 pfJglme etc. "1 ~g,

1:2. 0 cUI/:mtare {i nUi!:~, f;l,i 3'99, de patri:afh,UlI~ len G'!i.llra ,~e Aur at:est:~ ~rad!J cel!'ea S c ri Ph,! riil'olr i i in Umba.tra cal fi ind de (I Bl(oeptiomaia valoa fe, pentrL! ca vine d'rrll part:ea unei persoane '~oal~e seliiosHu!, ne,intemsata de d~fb,rman:!a realit8Jti i. in cerca,rea I.Inora d fa ;1l, 0 consid era '6lxag€raJl'a, SLJ b pr-etextLilI decfinului Tn care s·ar ti aflat !!mba traca, asle lips:fta de o~cefLiliidamerr~, pen;tru ca:

a) fillJ! tni se pl1ezlint~ nici CD dovada c~ Ilimba t!!'ac~ se ,afi8 in dec!in ~a sfarli\itLllI sec. IV'il,n •. , d'ed a/firmatia este'gr,atlUita ~i as!ftll S9 de~~rama intr,egul' e§:2llfOdaj al a ooste,~a:

. b) dimpot,riva. ~iimba II'(H'I'lI,an<l era iftiotal de'tl~n~ maim a~e.s iIi'Il'mlperluli

de' Rasirirt, und!e fuse·se deja apnJape com(:)let rnlocuit~ QU oea e~en~; msec.V - ur:malor - rOl1'lana vati inl,o,cUlltiil definru~iv~i mn Apus, deci IDcmai aooro U nds ,ar fi tfeb LlI~t s;§ fi·e rna ~ pu~e mid;

c)fapb.1!1 cii traco-ga~ji G"J~ar fii scr~s nimic in limb~ lor nO'llit~onala :p.anitl la ace-asta data rlU poate. oonS:~ilh.Ji' LIn motiv ~au un ,a rgu.meri!trmpotrtv~ posibiHtatii trad ueerii Scrlpturi lor in !i mbatraca. dooaffic® ~ 1;511 ace·asta epoca - eei I nteres ati

1.59

sa lraduca aoe:1i't:e carli ill' limba preprie a popearelcr in curs d'e Qfte~tina!l'e ,e:ray preo~i; tradiucerile, dea, leffioo~JLlI a,oo~~ia, ~~ cum, fIl'l'ai tarziu, ciih.19arii Metodiu ~~ Kinl vor folosii un alf:aibet5pecial pentru slav~ - allfabetLlI chirilic avend la Iba,z~ aifabetul d!acG , tocmai pantru a p LJtea~mduce Biblia Tn I ~mba, 81 ~va ~,il astfel sa-II pOOfl.t:a cr,e~tina pe sJavi.,

loa n Gura, de!' Au rT palriFlit~ Ell 8 ise,ricii Irasalritene. vorbes elena, cal $1 Tn treaga acm i n frstral~ie §:i bi':iH~lridll ras~,rltea na ~i nu putea glre~i in oonsemnarea sa. co nfun dI~r1d roman 8, cu ~Ji,mba traci 10 r, Precuzam di e I nu a minte~te de ' tr:aduoerea, Scriptll! rilor Tnl 1 i mba mmewna, irn:,;a 0 dov;;3,da oaJ m~s e le po[plL!,larEl:,. ~a sf3:r§~t d,e secollllV! nU vcrbeau mman iilI. ell maratEl l~mbi'J tracilor? 0 regaisim cu transrorm,a rile ~rnerente lin tumpl~i"Ilati na zus,a ~dun@lrean.§~. 1olos~ta in sCflieri (d rferirtac(e latina ofldal.~. pastlr~1:3 tot in sCflierir), !JInde ~~mba tf;j~ca vo:rbirti!l die PO'I .. )Ulat~acjjin zona Du nall'ii era~ra,ril sc~is!ii S!JI b IDlrm a I a~iin~ ~i com p 18tat~ >C!J neo~oglism e I aline ~i ele ne fex:emp lu :subdiacoo us}.

Da ca!ilr f exi:s.~t 0 latina dunareana, adi trebu it sa existe ~i ·0 latina de pe Sena :!iiii un ~ de pe Ti ow, ~i, peate, una de pe IE UlftraL.,

o rh::::ulTIi, loan Gu ra die Aut, care l-a auzijt pe traGi vorbifi! d j'mJ limba 10f, e ra mai Tifil m~sulI'as!i!i, faca difen!H'Ilt~er'Ela i~~J,e ClGeastaei ruma,na de'c~t unll cereetatoOri 09 tr!iiesc a.zi Iia o diflerfllfllt~, de 1.600 de, an I ~i care, oorllstata d ispa.ritia limbu ii tr,a'Qi lor, de~i tort ei a1irma ca n-o eunose.; A.ceast~ almudine nu ,esue dsloe ~lii '1,ifid'i, oi ce~ IP util'1 paradoxala, eenstltu i nd astfelunul d ~r1I cele ma~ pllJl'tem i De ;5i,rgu merlte a h~ ner1)man~zariJii ilimbii trace, d eoarece mJ LlI po:tll afi rrna ca a d isparliit. cava ce nu eunestt..

13, ]ntr-a scrtsosre din anul 535, impara~lJi JlIIstiniamls marturise~te ca a rredlactat IlagHe 1l11llimba ,el,en;§, pen;~ru a fi intelese de toti oeUI~enii impam~iej1J9. Ded I' ll'imba !",oman a El'ra t,oa t1e pu,~n 'fo~osiifii.

14. Papa G rigolf€ m ill rtulr~ se~h~ cA, I 03, sf~ Ii~it u I 8lec. VI, in ca pU<l! I a IlmlperiilJill ui de Rasa r,i~J nuu ma~ cu no§,tea bil1'le! IlaMnil, ("hodJe In CO:flsfantinopoJrtana civi(ate qui de Graeco in Larin urn et de .t. all'no in Grnecum dictata bane '.ronstSrnn/ nan suntJj'.

A09ast~, mil! rtl.Jl rieoonsem l'Ieazi§ 'f~ ra e chhfOC de!cade rea total!;l a, lim bU roman,e ,ca Ilil1'libtl'l ,ofiiclala •. insi!Ji~~ folo!Sirea h~'rTtrlerl!ului de "Jlml:J(j; oifitiaiili"'este dQvadia inoo:nt~stab~Mi ,ea romaJllia, ai\l'lea, va:kil,alm lfIurrnail po ,cull,oaf\e~e, edifi(l~ilor' ;aJlL!to,rilb1it~1 ow sau ifil 'cQlnenZrnme m iUtall'le .• eil dad r:oman,a! n~ vo rbeau n iei m aC3 r ca l1;ulra rWi, c.u ml P U ~em pll'Qti nde eli ,0 Vlorilleau laraniiii d ac~1

15, La ilnCle pund ·sec,. Vii 'e. n" dllu91i NJI Tholodos i ~s a cl!l!id it:,a!pwi'iI pe' de Marea. M Clar:ta, 0 1m anastiire ell! trei blse riciJ d~1iI (l;;Ue' una pe!ntll'lJil bess i (tn:u::~), do.V'ad 3, a pOlfsisfelf!feli Iliirmb i;1 a cestlOra il1l S'f!!C .VII e. n.

160

~16, N~ci un document istc,tl~c nu amiflte~te de in~erpr-e1i p9htru limba daca sau ~ra,cili., a§<li cum SUfilt pOlTilefili~i p'entll'u alte na~iunt Es~e lIrlOa Q dovad.~ a m a rU a pr,opieri d i !1Iit:rB lim ba traco-ra m a.na~i t~ac,o-dOlU:: a.

17. In ps rioada C:1ie~ti ni!Jlr,ii pope arelor III cl use in ~ mpe rlul Roman, I'rmb a ro:mafll,a, a f,os~ preh..!,aJUi de, Biserka Apuseanil!, Ca urmare a cre$tinarii ofrcia~'lti3!tilor d~n admrrl!i:;;tra~ia rnnnana, ea a devenr'~ limba, Ic,filtiala a Bis.erh:;iii C ate I h;e~ a pusene, t~ man and, ca ata re, si dupfi caderea I mperrL:llul Roma n de APUSIIl a~uI486. IllfIIfD03ita aC9i31sta perioada. €a nu a evcluat deloc, d'atQrr~ schernafismelul la care a,junsese, cld .;;.~ faptuh.li ca era vorbita de W'I numar destu I d~ flestrans de oa meni, s~ re dsoseblre de liIumeroills e Ie' didirlll'C:W trael ce \f()rbi,re tmr-un afilumit IperimetrY al limperiul'ui Roman (Iberia, s~dul Fi'Eln~ei, Hal I a, Corsica, Sam~n ia, S.idl i a, Da,l militia I "Hiiral<f a pwopri1J..z~s~. Dada, Pann 0 ri~a. care au evolust farii~httrerupaw,e ~Ii dup.a schernatlzaraa dral€ctiJlui traco-latin datorita!oc~mai mCl:orUor de care nu benefi'ci,a jJmba rornana; liibel'tatea deplin~, a. mas.e~or pepu la Fe deal ere"! §~ modifica clJvuntele dup~ pwpr~~1 e reguli, pre rum §:I n~n:'~lirUl~.'lmern;; de oa,mer'l~ participan~i la aceste modifican iOi creatli,

18, IDliilIl!ect:el!e tr,aco-da,ci,ee' 59 vorbe';Ju,. inca ifilaJllIie de expanslunea romarna. dinco~o de g'rani~~~e R.omeii, in toafifl zQnele leculte de pelasgi, rapt consernnet de foarte mr.Jl~iaul'Ori jjlr!tid. Este e.r aeeasta 0 dovada a irlrMlIdirii Irae o-eae i I or (lU pel'asg i i.

~ 9. Nu putern Inche la a,ceast~ suecinta prezenl81~e de O3testari d _0 aumentare ell ref!ewire la folosiJiea lim bil trace ~i dace in pe rioada de a pogeLJ ~I decaden~a a l'mpe~ilo!~lI.Ii Roman, lara a-I c~ta pe VelleilJls Pa~ercu llus pt 1.10,5) CC!I1€, Ilf'1 al1ul30 e.n., ne comL.mllciJl: ~Daf. in toate Paf'Jo.rJH!e, S!1(J( In fu/osintMexisU!l nu numai oDioeiurl, dar chi'ar *i cunoaftefiea limbfi romane, jar

fo;;de muft' se ooup~ ~i cu (itera1.ura'. '" .

Tn fataacestei mal1ur~~ a generah.l'~ui roman Panitem::ullJIS, facuta la numal 21 ani de Mil cucerhea Pan nQnh~ l, tre bUlle s;~ 1in~,eleg e m ca I imb,a V DrbUiin Pannonia §i Diiilc!a, era aseminatoare' cu UmbaJ liilfina ,J romana, ele av§!nd II) ,orl~glifile (lOmUlla nJiJ pre'a hldQPo1i.rtatil, Am a:d~ugat ~i ~'fl D~cia~; pen!:rul cii ~el1cetarile ameologice modeme au desGO()erit exis:!:enta unor ~ocalita~i dace I" 'Ungania lis iSh..! cia I zon a d~n1l sUmg a IDull a rii e B Uldapestei (19 uda, in i,imba g'Mrg.iana, Tl'ls6amna. ~d.aya", lar in Romania! au existat 73 de iOlcaiiUaU ell nu m e Ie Blu da § ~ Bu de §it~j a p a,re firnd 9,zi d IS:pi~H'lde) ~i Szentendr,e :jli pr'E!Z~nt6 1.f:I s~eged, Hadmezavi;lsarnely, Bekecsaba. Fenyes, D,ebrecen etc" urc~nd p€!na iflIC!hQs~oV~~ia. (Sratislava'c N'itriansky-Hradoc, Mis-col'D, Zeplin e'te.) ~i coboralnd If! JIU'!JOislaVla (Zemun, 8elg'md, Gomolova etc.),

. . Tot. mJt~t cI~ i~p()rt;tmta e's,~e ~iins~ri,Ptta de':5CDJHlIfit~ ~a BriigeUo, in PannoFUI8 (az~ Szony, fn URligafila), f~cut;E! pe 0 lespede de morm~r'lt de cstre Marcus Ulp:i us C e~erin i1jS I pe,ntn.r! e'l e.i 'fi!J I sau, ~n ca~e a utoruJ sa i ntitu I eaz8 I 'ffinterrp rex dac OfU m n. I nscrjptia este din tlimp u I fr:np ~ ratlJ I ui roma n Ai.! reUus

161

Ante nius Caracalla (19:8-,2'17), can d ~egi unea I Ad i utrlx, din care 'fa,cea pa liiIe M. U I pius Celelri nus" a l.uat parte I a tu p,te,le centra daciior I ilberi tn nord u I PanliilonieL Ded. in aeea peri,oada~ chia!!" §oii ill PalflnO.nia sa vorhea llmba d aca, dle!?i traolJsera peste 11 DO ani de I a 1ili1l(!heierea celul de-al doilea Irazboi romano-dac, iar panSJ la parasirea Daclei de calre Aure I i an ~u m ai r:3.mases€m decat dwca 55 ani.

Stud~u I 0 lfiglinii ~i i;storiei limbii rom~ne pacetli! ie~te, lin merna nllil de fate, eb initio, pti nJ red ucerea cereetarilor dea r I a foloslrea ~metodei dic{i0nareJor", conform careia olriginea Uliilui clilvant rOrnElneSIC se afflil!iTfll erlee limbia earn tekISe'$te acel clM!'.lnt fara 0 analiz;a [nterdiscipli~ara IISJ care sa participe ~i iistolilia, bi,ologi:a, eccncmicul, soclelul ~k;. Dar, se pun deus 1intrnoari elemelilta.re: pepcarele respectlve sustestari; doeumentsre p rivi nd GuvMtul resp €c,uv irrnainle de mi:glrarea, lor in spa~i!J1 carpatc-dunarean? Sau,i:1Iu lasat aeel cL:!vant la n eamu rile Inmdite r.amase pe terito!iiul de unde a LJ p~eca,t? Nlum,ai raspu n:s uri aflrm alive I a cele do u,a tntre ba ri pot oonfi rm a ca raeterul de tm pm m ut a I cuvanh.J I u~ a nalizat.

PrMnd problem a origl~rl'i i ~i i:stlJr~ ei Ii mbii Iromtine din aoeste puncta de vede re, putern face 0 se Fie de con sideratiun i.

A.ntemior s-au expus, in ansam bl u, con d i,iille ecqno m~co-;soda~e care g~ cond us la eel e do 1J~ m arl m ig mti.~nii po m i.~e din spratiul: carp.ato-dunaf-ean - INe i nternseaza, tn mod specie I, orligine a latinl I o~. a u nor popesre its'liioo (I iguri. LImb ri .cscl :;l'i sabin i.) ~i frs nce&:&mel1idionalfl; (Ug u Iii" 10 ~geidod}, a ca WI' I~mba € iruudita, CU :1 i mba, r-oma na, PentrlJ a exern plifica medu I ell m tn'1!'b uie abordat studiu I origl~n iii i mlbiiii ro mane, vomenallsa cl:Iv£intlJ! I an.

In lim bla arMica, ,este :atesla,t le.x€mu~ a mn us. de'lvenit apoi ann us, care av.e<3, sensul, de "eer:c",SJ€II1S p.ii'h!ltlrat in dirnirQutive,le annellus: {aliilelltu:s, ann~ll.Is) ill i nep1~, in eel lelalt~ I ~mbi eu w-ilndien e, rltcil I exemu I ~i nid de nvate I e I!J~ nl.i s:xistii'i,

Alial iland evolutia semantidl de ~a cerc-Ia perio;jJ,da de 365 ,die zi Ie, COBstatam ca, cel:e douti selns.uri, ~rimitiv ~i evo!uat. au Q legah.mIll reala, in senSl.l!1 cal d1llci i masu r:au Umplil i pe 'ce~t, fii nd lolrn:iata. siinglu ru I p,opor d~n lu IT!Ie' 1(l,1lIfe 'l'o!IOSE!!<1 cer,c"d pe I"ItfiU m asu rarea Hm pliIllu i,. Ded, Icuv:t'lJntlLl I e! de 0 r~g itle d1!ilch:a., IDe aiel. se mai d esplirtid §~ allte con cl uzj~:

in p ri mul rand. fol~os~rea lu ~ de, catr,e Ilatiin i p resu pu I'll!' conv~e!u ire'a ~atlni'lor ,eu dacii~ fapt perFeot explicab:ii, a,vo'l'.itr:ld in veder-e ,dli dardalil~i., stil'amc,~ii womanHor,faJ:eau parm di:n grupa de trwburi trao:irce' aile moesodan::lanilo,r :sa u dacom Desi e mil ow, dl n ca re 0 parte au ro it ~n As i iii M ici ,I alii mon dlat Tm,iaJ.

in al do ilea r,~ nd, aceasta C10lilvi:elu i re treb,u me .s.a fi avut lee acel 0 undle ex is tat! sanenr are eire U I~re, respecti\{ in zona S arm izegeluse il $~ F etelo r Albe

din rnuriltii Ora~tiei ~i PealcflFArad.a:r ' .

in altreilea ~and, nll!J se peate spun e Ica. lexe In U li1lIh este de orig i 11iE!' romana pentru dl, In acsst caz, romanfi ar fi pasnat ~i rnasurarea timpului pe cere, Or. a m v~zutcii, til perioada fundar~i Ro rnei, anul IOf mas ura dom 300 de zlle, ceea ca dermta Un prim itivlsm cert, S i.gur ca, odata C\I em~gra rea lor d i til Daman la ~i :apoi Troi a, I atiinii n u au dus cue i ~is,i,stemu I maslJ rarii limp ulu~ p e cere, acesta flind 21 pan aJ ul saea rdD~i 101' dact,

Limba rom~ na, pilstratoarea rnu ltor arh aisrn e daeo-lati ne, 21 men~i nut §oi un d:erivat de ~a lexemul amnus siaruime 31tT.!nar, care !nse2lmnal ~srldpul ce s[is(ine acop'8ri§uf fa mar:ginea tindet csseto« !elnlne$,r de tilp dade.125 Sa nu uitam ca amnus = "cere' era materializSlt prln CObSrJIH.

I [Jeaseme nea, nLU ma~ I a nol, roma n i l, s-su pastrat expresli de t i pul "timpuf ttece ca msts carUIr;r; ~roats vieti'i~ etc,

ina I patrul e a rand, tin21nd seam a de faptu!~ d1t sin guwu I curvs ill cornun daco-laiin din mtreaga grupa este a n-ann us .:;)~ cii revenirea dardandor cu Ainea~ s-a ifaGUt dupa caderea Trols', lfezLJlta ca de,g prin derea I ati nUo r, Ii gt! rrn~o r, cS.'cnolr~ 1Umlbr~rnor~isabinUors-a Iprodl~s odata C!JI mi:gifatiunea doti:en~mor, dedi in m i len i u~ III i.e.n. sau po.ate li'lH11~ ina i nles, . Go IiiIdluzia € ste confirmata de 1 storie, popoarelles u s am i liitite iii nd (:J1l! Ie m el vee hi ve nHe liill ltal i <I. DerhralPEla total diffilllita I:n llmba rom ana ;;1 lim ba romana, CUI at~t rna i mu It CUI c~t ~iriI!Jre e~e se plasea!lao p e:rioada d~ ap roape 2.000 ani, aliil'sta dezvoltarea to~;;d5!eparaHil a limb:]] IstJ1ne~rQ oomparatie cu limba daca, d'upa acea perioada deoonvietllJ~ re, cand popoare: € resp €ctiv€ fololS!eau in ccrnun cuv£mtu I an,

Tn SffilFliiiit co~wiie!iU ilrea. :§ii. fo Ic,siirea. comu Ilia a. CUVal1ltu I u~~m nus-.aJlil nus es~e una din dovezlle C!OmJUIIil it;!'i~iietnice dillii~re t raco·.dalci: ii traco-daJrdaJWI o~

~lat;in i j -ul'Um i~ ca ramun~ mino:ra a daca-Iatini lor. '

Romaniir se chinuia.u cu ... I~rti,na. !

Tn con~inuili'ie, '110 m detal i a, !pri n exempl iflicari, ,arh~iiS melle d~J1 lim ba rDmana.

Pent~u, a n~ s'e cr-ea co:nfuzi i, p reciza m ca prin arh ailS m I i.f1!gvistiG - m ai p e scu~t Sl'habs.m - 110m in~eiegle' atat forma I exicl! 1l.J i, cat ~ 11egliil e ronetice co mun e limbli latUne arha~Ge ~i limD~i romanerntr-o vreme calnd c1Jrltacte daco-romane, practic2 nlJ ,e);lis.tau, Ne remrim Iia per,ioads c:upJi1llsj3lll":!tlFe tegea De lor XII Table tSCnl69 Ilfl~re 45'1-449' i.e.,rII. :;;1 refaCtilte in arm~ 390 ie.l!1l_. dupa distrugerea liar de catireg,a II i)m ~i @paca i mper;ia~a {se c. 1111~.,e. n). Acea s;~a latina a rh~id:1 0 Tnta~nim at~Jt Thn Le;gea celor XII Tab~e (Lex XII Tabularljm), dn ~i la scriitoni ca TMacdus Plautus, M. Porciu:s Cato {234 i.e.n,), S~atius Caedlius {219-148? I.e .. n}, Quintus Enniius (238-169 j_~.!l.), Cna!eus Naevius {245,~200 (e_n}, li"erenlills PubliiLlS Afer (1 ~;lO~1158 Le.n..) etc_

163

lex.i ell ~ Ii mbi,i rO m iii na cOIfI,ilne mu Ite C uvi n~e 'c u eti moh)g i a ~ati lila 21rhai (la., Spreexoemp'u~

lal~ na a rha~ca

Latina clas.ca ~romana)

ecce ilium ecceiUa ~COO istam ad miss;lIlri us f~rvere esse

IHe

iUa

inio

Ibibel

eoci~um accilla secistam anmi ssari us 'fervere

fuo ;;. fio eHum ei~Elrn

hlrrlo lubere ficatlJm rnals macn!lls mmtUis rnerta

aeela acasa aceasta Blrmas.u fie'rb~re (a,)fi

ala.

ala

(a) h§iraL

(a} luel, lubira neat

mal

macri~

mort

mcartaa

pius macies mortuus morl.US

164

Tot anterior, s-a aratSil ca IPop,@mll~D:man I§:r are oru9~nea 1ih sruprapunerUlj ~n doruoi pelFioade istQlric e d ife rite, a darda n~11 or. Aceasta prezenta refac~wl de Vergfll i us Tn "'Aen eida" 12& este confirm atill §i de a lte lzvcere afi!~oe,

Festus ne cOnlfi rma ~ ~Priscii faUnt au fast acei.a care' ;:l'U existat ina/nte riff: fum:J:ama Romei". 1~

~ n "o.rigines~, lis illlonJls di n $e,viUa ne: rei at:eaza ca, in ace I aii, Lati u IT'I~ se' va rbeau p.atru 'I imbii asemilm ate ar,e: ''Unii' au spus ca au rose fnsa pstru limbi tatin!f;',adlcfJ Prisca (ees vecha). Latina, .Roman's. Mixta, Prisca a focst aceea de Gare s-a u to1oslt -eel mai v~chl (/0 r;;wlbn) ai UaUfJf in timpullrlilanus §I Sa'urmls', neregu!a.ta-bamar:a. dU(J.J cum se I/eas din cAnrece/e Saliilof',

ln aces:~e U pstru Ii mbW', recu noa ~~em Y~O'F I~mba vorbita de pri sci: lat~n~. de latlnll mal. noi, de Ilocuitorii Romei (ev,olu8i!i mull lata dis semin~~ile ~lilconJlHatoare din m~jlocul ciirora pl!e,easeri;l)" precum~i 0' Iimb~ame'Steca;Itii, ca urrnare a 00 ntacteler ~.rim{l)1 or trail,

ILil1lgua IplI'isc:a:§ii ~a;tili1a srau vo,tlbite de p,opor~ adic~ de rnarea masa a popullatiei di n latium i pnm a avand y~J o'riginea t1 pel'iio~,dj31 anierioara intemeierii lavinium-uluil de c~tnl! Aineas ~i da~danii lui - ded, 0 Illmb~ daco-fatiina - lsr iii doua reprezenrtand Umba dalrdanUor IIJ~ Ainea:s ~i a troienilor lui Antenor .. 131• '~T

ILi 1'119 1.iI.3. to mana n u ,e'ta al~cevOil deM;:at: !ling ua latin,aJe\!ol u aHi" ver bna, I a ROlma ~ I sc he maJti zata, de sc ri itDlri ,,~ g'ra m ath:i pan a 'lOll n~vel u ~ m ax! m C'U fIIo!scut sub den u m~rea, de Ia:ti rna. ,c~a sid. Aceasta evolui~i,e este €xplicabi I a prln d ezvolta real mpetuoe s;§ .~ ~omei, prin t~ooriirii. 1111 oom.par:atie cu resl1l!~ latium~ului ~~ Italh;;!~! ca ;;~ p,ri'rl conaentrarea in C®tate,Si Etetrla a celer ma: ""van sate v:al o~ spiritu ale iEiI~e lurn Ii antice.

Paistlfarea in Urnba I'\O,ma_Ii1H~ a e~em~ntelor arhslce prezentate rnai sus at.esta, i ndu bit~bi I. com y nwta~ea de lim ba d i ntlre I ati na i8!rhai,ea:§ii I ilm ba d .. ta, ~ra nsmlse !1 QUa prln aoeasta din urrna, Aceasta a se J1~u ne eS'~e irda rita §.i prln faIPlU I c§i in Illmo,;:) rorn~ rio1Jl se rna.il g~se8c cuvinhl! a ri'i a i De au 5 IriI ero~cizat. aceiEllsti!i faz~, mgas~ndl.H~9, ,de exemplu, in limba rolosit~ 19 alcatuima Legii celor XII Table. Alcise fQloSie.a erhalcul ,arbosem :!ii ausum pentru oIasiQul a rbonl'miil allJ fiIiJ m'~o .~)eGi. in sec. ~V I, e.n., rotecls mul lui Sera nlete'lIimil1£11t. faze irn care ne atlsm ~rilcal ezl, cea ce preSLl!pune comryfllilta:~ea IlaUflei zisa po p!l.!ialrii § ii a ~~m bU !:Ia.es a ntelrioa,rasec. ,IVt.e. n,

Aoeste con siataril nie ab Ilga Sa prtivim alN"e~ m.igine'21 I'am'bl, 1'0 mane. CB re' are II,a IOi'i'l,Z8 (I limba dla,co~lalilrll;§, at.egtatal dccumentar in lat~F1la 81rhaliM l1i oonstituind stretuf, avalild 'til sUibstrat llmba vechimor Ipe~la.sgi din, tI~,daj m 19ra ~:l Unlrot sudu I Europe l, nmdu I Afl1id~ ~i vestuf A'S lei, p ~stB a cestea ad:iu ~ gandlu~se surperstrat'ul de mllgirl® if1l special ele~a ~i 'latina clasi'cajrQm~U1~L $""a foJosit califiicativul dadO~llatin, av~nd in vedere eEl dardanCl"latinii inteme~etorl iif.!'i IRa mel s-au de sp Fins d I rII m a rei ~ tiru ndhi al~n:H:;o~d ae llor ;;i rllU irH1B FS.

Iinoons~$tenta teori.ilor romanb:ante, este tntiiirita ~t da alte argumente. Insu~il

1EHS

Quintilianl.Js, spul1ea ca, tiinerii rotllliaJnffi treDuiau s"" lu p~eaJl1Iffi il1ltlregi CYI inV3!area Um!cj i I'atln€! (Insist. Drat. 1, I, C, X II). De aceea, nki ali Wo cu it!Dwiiii Romei nt!<!J1L! ~nva~at ~i nu verbese UrnbaJ latina. lin GO!1secinta,este 0' eroara a af~irm,a col d acU au inva~a~ Ii mb'iilJ llati na ch i [!II!" pe Bu g, mal blns deca~ a Ita popoare s upuse, de~i contactu I lor CLJ ramal n~i a fost eel rnsi SClJI rt in 00 m par,at~€ ClJI al ill I tOt po poare cucente de ace9ti a

Studiil €I cell e rna i .reoente stabi I esc un nu mar de1 ,253 e:limoaln,e l8Jtine, a lcatui nd I <.lUna duna rea ria, din ca re 1 07 !l U!ITl;;:l i in lim ba mm Eini:L ID in acastaa, 176 sunt Ire 00 nstruite, cea ce du De irn pllclt la mig I nea lor da c~, Analliza fonetica, glotocrono logica ~ i romp ara.~a cu I a ii na a~ha.ica ~!i elena. ( in special He meres) rile rona lice ta Llliimi1toarea com pen en~a a fc nell.! lui Pral1roma II lc: origii ne daoa - 441, romana,-147, elena - 8.

1 n stalbil i rea a.riglilrl li latin e ssu 61 ,altar (loligin~, fi lologli i<'l U ea Oala n u mai si m1hh..J d i nea die forma, aGonj~nd u-se origin sa - (oldeau 1111·8- cUlV@l ~tului stra~n, far~ a seti n € searna daca pope rul res peeti.v putea ave a acel eUiVa nt sau nJU, ad~cafara a se studia toti factorii" aratati anterior, cere com::um 181 creerea u~uij cuvant, Spore 61X!61.mpILII, d QI'cWi ,aJllJ eu I'IIOS CYJt §ifo 10 si~ pa c ura lin 1;'1 inrea tlytu !,c,!, PQPoarelor el!ropane~ lneluslv a rOn1aJlf!ilor. Deoi, picula {mur~;'!liIile pe plelea G1JPlililor m ici - de rival de' la pi.x, ~i eiis ~paGura"). de I <'l care a r putea d e riv~ pacu ra (de~i n-au nid 0 oont~ngenta) derivli din pacuril!, Acest 00 nsidierent sta ~i la b<1lJza lipse~ din aromiiina a c;uvin~elor bOlUr,. aur, p.acuri\'i, deoareoe aromanii nu a I.! esemenes bunuri, Apnii din p/'cula e mai i~dhis de cat adi n p~koU ta. 120

D ac i i :§ i franc ez.ii ,- IOlriig~:ne co mu n iii

Co mUi rill tatea etnrnta fri,b uri 10 r pel asge §! ida c e-l at! !'ale, skolb u ne ale tra c o-dac~ruo r, ras,p,ili nd H~ po U Iil S pa~1 u iinruMl sin j U ru ~ Medlii~e ran e l, CUI extin die re .S por.e Bal tlca, firi fl'e i iii C a u caz, expU c~ ,i co m un itatea, de' Ii m b:l d i ntre nol § i ee Ie II''I1oaJW v'liIchi triibY! ri ita lice ( 'iigll ri, umbri, esei, sabl ni etc" ~n care se cuprind ~ii Istinii ), lboOlI~iciiJ' (m~i,faJniir h:ispalnlii, baseii e~(l.

II mba rom a M pastreaza 'fo ilIlrte m ulte euvi ntfli eu fonelism 'pe Cam l-am plUtea. nlJmi dace .. um briia n \}i cam nu rnp:N~lZirlita. evolutii din roman~ spre romana. Cuvilnt€ liS I a care ne referi m sunt 'cornu ne tll"i buril o'r su s-m9n~ioFl ate ii limbi i romane, ceea ce presu~nJI"Ie 0 aceea §iii Q rmg in€!, d.u ,~nmri oa ra tTl i 9 raliu nno r din m~le!'ii~ul ~mlw i.e.n. spre ItOlim~a,

Driginea daCicii it! Unor c:uvint:e din lim b s IFO manaslE! mal IPoate dJ(nJied~ ~i pri n com unitaltE~a lor ou eeli,e apa fIIin ~ nd in sp ecial dia I e ct!Jlu~ I an 9 Ue d' QC, explicabila pr~n a,rig i ne a ICO tfill!lma a s twa m 0$ i I or dacil ow ~ i fra m::e,ziillo r meri~ d i om an. Vom red a. IJili continlJ a re, cate.va ~xem p:le de, cUllin te d~n poezii sense Tn langu€ d'oe-wl (\lee, XI, clJvlinte care nu se reg,asesc in limba latin~,:

166

l!a!1!!g'Ue d'oe I'imlba Iroman' greuglreu

ClILilar cane

Ii m ba fran ce:za diffilcil

quii

]e

separer nos'tal,g~e

~es. slens

plus

arrnee iI (est) entree

limba. roman",i gravis

~uij

ego

saparo, are:

ieu depillrtir dOli

lor

mals est

el (es.) intrar

au

(a) despal1i t-te dor

{al) ~or

rnai

oag~e

€II (sste) intll'are

suorurn plus

De aseme nea, wrah,eeza tn e d~eva Iii are 1l1II!!J Itli ele m e!ilte lexl ea I e ;~

fon eti eEl com U ne eu lim ba ro mana, da r n u cu ro marta, EXlem ple:

-. cests acestea cette ISM I haec

- test ( a) cest rn iste, hie

~. ~or lor ~eur S uorum

~ flJ ru fult~lit

~ vos:tre vostru vetra vast.er

- eU eel ,oolui-I a. ill e

- lcest

- ai v'ostra

is:re, ~tO vester

soest

al vostru

Din ,ce!e prezentate msi sus se desp tin d c-aleva (';:0 nelu zi i €v,id~n te:

~ I i.m ba d [!lea mOlfmeazl stratlJlII ca re, Iprin eiv'D~lUlrne, s;-a trarM.fo rmat in llmba romans de azi;

~ da ca vram Sa sta b llirr'l ~i un su bstrat, ecesta '61 sre al catuit din WUnba pel;ils.gilor, care sUi §ij la baza limbiifritll1cl1!,ze meridliona1e, SI celel spaniole. pol1lJgh€2!e ~ii ltallene, prln ligluri~ ei bas6i migrati din Dacia TIn ltalia, F~.;lIlita, Iberia:

• limba, l8iti n,a ,. um,bmla!1la., OSC61 $:i sab I n~1 constitLJ ie d~alelc~elle iita nee 81 e limbU dac!e;

• S UlIP'ra.str,ii!ltul I i!'ll1,bi i O'IIDmane es:l'e. irJ! spech~l, ,die factlU fa If()mami ( I a.tin~ dask.ili ) .;;.~ el:erna,~ apl ~cat peste stratu'l daci:c, in epoca mod ema ~i co~tempo rEI n~" p rin ~nt'Eirm,ed~1J1 cu~tlJl rii frarliCezie. 111 principal, $~l;U plieh..!at dkeet de patura noastra culUi;

• e,onUm.ll.itate'ilI Wi!1'lhiil dace panilJ in :io!:ile'le no<!'stre, ii1l mod unwtar,. pe tJoate te r~tolri i Ie I oct:Ji i~e de rom hi, este tO~Cld aU. ce ill m a.i b u nil! dov,ii!d.ii ill cDnt:in u iUili i I oc liIIiir~i Da:ci:eii de 0 !ii!tre stram,o~ iw fl,o§tMi ~n(la de a,tum 2.000.000 de' a nm §i i pa na astizi, fa ra nrnci ,I) intreru pe're; I rlrvazi:al rom ana, ca$~ wate

167

celelalte mvazil carcra aceasta le-a deschis ealsa incepf:lnd' CUI secolul ill e. n., nu a reus it sa Thlfr2mg~ ten acitatea papa rului dee, ramas neel intit pe iJ amantu I din care s-au naseut primii stramosl, legendarii titani, din uranus §i Geae'a 12'8, sirnbol al eternita~ii ~i ublicitatii materiel;

• Ilimba romana e'ra formata Ia eontactul eu rornanll, adaosurils ulterioal"e ~i infiuen~le fiind de minima importanta !i\'j nealtenlndu-i caracterul specfic;

• l,aU na zisa "p opularll ", care sa verb aa alat in Ltati um~ c!lit § i ~a Ro rna, era un diamec:t dac; ea a evoluat co1Hre lingUi1iIlrOimana, pe care nol 0 numlrn azl I,a,t'lna cl:asic,a S,('lU, mal scurf. la~ina,; termenii au fost copi,ati din limba franceza, inca din secoiul trecut.

Viziun ea e rona.t§ asupra celor do lIa laUne uzual e. d i 11 ,I:ota.iul de pat ru, ca iii a raportului dintra ele, explica neconcordenta colilslatata chier de latinizanti intre teoriile lansara, concluzf ~i re,alitatu.

Analizfmd, in particulal', procentele stabilite pentru cuvintele de origil1i1li I.03tina, ne putern cia searna c'at de ne~tiintifica au fest modelele folosite de to~i et.imologii, Dsca mal adaugam ~ilipsa oricarui CUV:ElIlt de origine daca, afinl1a~ia e ~i m a i evide nta. Toata acestea sunt consecl n~a nea d mihnii u nui f,ap:t stat de evident cum ests ccntlnuitatea foloskii I[mbii pe care 0 vorblm de-a lungul mil e n i i lor de exh;ten~a pe aeest p;3,m ant, p@ll'llt:i in ,zil el e no astre. D aca este 0 raal itate ca toatssem inl ii,!:e striH ne care au ram as, pe te riltori U I 'Di\liei e i, in migrar,ea lor mL!ltldin::lG~ionala, au fast total aslmllate, esta GU totul paradoxa I sa admitern eEl dacii au n~nuntat total la llmba lor, ei care au fast dintctdeauna ~i au rarnas patrio~i Tnflacarati. Ei, care- au luptat 1,812 ani pentru a realiza reunificareastatului lor, puteau oare sa renun,e la limba lor vorbit:a de mHenii? A~a ceva nu ~a il1tamplat niciodata c~i nicaieril in lume!.laJ daca unii (~i poete au dreptate) nu sa recunosc continualo.ri ai poporului dac ~i ai limbl1 sale, Ireb u ie sa se ;;tie cill II U ma rul celo r ce :s e mCUnOSC estill ,extrem de mare,

Adevaru I se prezi nUl, astfel:

Plednd de la faptul'ca rOhl,allilii ,enliU I~ origine danJlianil, d,ed traci, C:3J a.he~i, ion ie nti, e ol.ielll ii §,j dDrien iW erall!.l mi girallli di n spa1 iu I ca.rpato-du na I\eal"!, ca troienii, frigieilii, italicii, daciii, iUirii, mOlicedonenii Ei'rau trac:i, ea Ililguriil din Fr:an,a, Iberia §i Italiaj precum ~i umbrieoflU erall mwgratil din C'aCiEli~ C<!I ~i pelasgii din t1o,rdlll Afri,cU, Pirliilileii;;i apus,ull Asiei, pr,oblema oil'iginil Umbii :romane capata CUI totul alte dilnru.'l'ns~Ulni. Toare popoal1ele enUmerate mai sus, eLI toat,e componente'le lor ~ub forma triburilor: gin~ilor, llniunilor de triburi, oetati ,etc", vorbeau, acum circi:I.1.000 anii~ dialecte aile unei limbi pe care 0 putem filumi, f,ara sa gre,im, pela:sgo,rraca .. in functre de conditiile s,.ocial-poUtice, eoonomiDe, geografice ~i ijstorice ill care s:~alJ dezvolt?t de",,,, I u ngli.J I perioade,lo r de mig ra re in hinte:rl a ndul eel nt'ru,.sud ~i est eu rop ean, lim ba peIClls,gotraca, s-a, impih~it pe grupe dliial:ectall€l~ mai mul,t sau man pu~~~ d if.lm3 n~jate, fllnc~ie de con dli~iJ,le spe cir!;icate ante rior.

1168

In rnomentul agrav6xii star;ili conflidua~e' dintre rornanis! daci, terminata In 106 e.n., cele dO'llia pepeare trace 'VQ,ibe'illJ llrnbl foarb? asernanateare, Faptul ests a:t:estat documentar, ceea cs este foarts important.

Sa ne reamlnnm de Ov~dius! care ne-a cornunicat ca da,cii radeau "pro,soo~te" atunci cand lie 'ci~ea p'oe~ii in mimba romal!'la. OrJ ca s,;} starne~ti rasul, trebula s,;} vo,rbe§'tii 0 nmo'a pe care S~O ilntel,eaga interilm;u1lorul tau, dar sa t'e exprimi sau sa pronunfi cuviilltele de asa rnaniera "ncat sa pari fie cuit, fiie camg hlos. Era!?.i n 0 rmsl ca dacii Sa r,ada ,attl n cl cami Ovidius spu nsa dies In lac de dzi, terra in I cc de ~'ea ril etc,

Ca n uma p rnpr,l i lin talnim: Dec,e bal u s din nerd §i D'9ce bal UlS din sud u I Dunarii, B.urebista d:rfli nord ~j BUirebista dilnl sudul Dunarii, Thiamareus, Orol es, Rille m,aJ!'OS! RUII::i Db ostee, comes i,clLls, Du ras-Oi Urpal1HUS etc" etc, Fi3ra a fi rna[i~io~i, putern at]li1ma CUI cermudlne ca tat§1 ~U'i Decabalus, ca ~ii parintii celorlalte capetellii dace, nLJ potf acuzau de, .. rornanizarea limbii dace .. ,

Dar, din Ip,ij,c,iii,te, fiiloillogi:a hD3stra_ tefuza sa priV'easca inapDil, dlhCOWO' de hotarul sec. V e.n., pentl'"lII ca nlcl Occidentul n-o face ,i, dec,i, nu are surse de il1lspira.ii'e. Sa 'fol!oseascar ,Dare, sursele an'tiice? Ni,ciidecuml' Pentru aceaata pe I i!tf1lga ta I a ntu I de fi lolog, cen)~datiJnj I tre buie sa cunoascs perfect lstoria .antica. ~ij, ded, I i mba el ena, ling ua p risea, lingua latin.a ~il ling ua roma na pentru a pubea~radu ce direct pretia asel e surse de i ntbrma~ii al \5 scrlitorilo r antic~, fara interrnediull im bii franceze, ge rmane, e ngleze sau ita I~ene. Urm are a d i reeta a "Iii psel aeeste r eLI n o§Unte, esta tradacersa ,e ro nata, uneorl e U consec;inte grave,ilI uner terme'lli. Se pcete cita in acest serrs, urrnatorul ' exemolu tipic: Tn toate lucranle eLI ceractsr filollogic sal! istoric, cuvE'iritul barbar:us e tradus prin termems "baroa',-", lar nu "strain"a~a cum il Tnielegeau alat elenii, cat!iOi romanii in perloada lstorlca in care l-au folcsit. Pentru emeni, to~ ceea ce Ill! apar~ihea poporului lor, chi,u!?i roma!1iili, era c.alifh:;'"'t cu ~,ermenul bat:b;1U"OS" Se ajunge, ;astfal, ca 0 caracterizare facuta ,g,e~ilof de Dion C hr;sostomos sa fie. trad us,~: "Getii Sf.lI'lt mai fntelepti decaf aproape tori barbarii §f mal ,asemenea ereni/or". in is 11.lI~ aOElsta, stra III cits, 'cwvi I izalie ill g,etcdacill!o:r, fo arte a prop "ata, de cea e I en~, oontempo'rana. ,atestata chiiar de eleni §:i conti Flmata ell P rlisasin ~a de cerceta,miJearhieol ogice, este categowisita dirept ':bar:bar~", in lac de "Stltll'I1~"J cu toate consecintele ce decmg pentru eei ce studiaza istoria multimilenara a poporului f1ostru, fie romani, fie sh·eini. Sau, r'ezu~ta ca ¥i greeii erau asemenea "barbarilor" ... Nrc!: asta nu se poate admite.

Tot astfel, Dada FeliX est'8 tradusa ~D'8cia. fericitlj~ tn I,oc de ~ce,a b()gaMJ~ sensul de baz;31 a'l clwantului felliix.

Sa ilLi maii vorbim de fa,plul ca se campara termeni romani cu termeni dill sec. ,XX, ,dupa 2,200 ani distanta fI1 timp. Ex, : tetra cu '~~riil, in knc de arhaicul 'te8Ir,a sau diE!:s eLJ zi in loc de dacul dlii, c.ar,e, Cia ~i in cazul ro:laolsmulLUi de tip leud. esle posibil ~a se n diiieren~iat ca fOn1lema lin .01- dies speGiilic limbii romane ~n ~i - zi specific limbii romane, De acee,a, nu ne 8urpriinde sa constatam stu-

169

pefsctia unor filologu cu privire lOll 9Iel1sral izarsa rotacisrnu I ui Tn textele norddacioe {Maramure~, Bucovlna) Tn loc de Ol~enia" unde influen,a romana - cat de cat -a exlstat, in timp 08 nordul Daclel a fast 80)(0Iu5 total de la a,ceasta

, influenta. Tratand, tns8, rntaclsrnul potrivit anallzei faclJta anterior, stl...lpel-aCliia

d~sp,are ~i totul rev:ine I a loglic ~ i 1,81 normal. •

in lumina calor expose p~lla acum, este cert ca llmba latina ElF,i11 un dwal,ecl dac sau 0 Wa,tina dwn Daela, pentru a tolcsl - prin oomparatie ~ 0 expnl'lsi e a ~un L. Pet it d'e Jullevill e: ~je' ne d is, pas un ~a:ti n'l gau lois .. ,. m a i s un I ati n de 103 Gaulle"!"Eu nuspUrl' 0 ra,jna galicii. -c-i 0 latfnlj din Garta"14'

Est,e abslI rd s,iI! af nm!!lim ,ca II m ba lafi na ~~ cea d.aJca e rau ~i mbi d i:ferite ~j ca limba daca a diisparut, din moment De IDEX nu consemneaza nfci 0 etimologie dacica iar unll autol'i nu au reu~it sa deplsteze dec~t 1160 cUivin~e de origine daca, prsa pu\ine pentru a se putea frage 0 asemenea concluzie. Cum 0311 trebui tratate, atunci, aflrrnatlile marH majori,mti a filologil'or cii llrnba romana d,eiivE! din ~atina popularili - ,alias Ilati!oa - ceea ce nu este departe de adevar, 'tinand saarna de cele prezentate anterior? Guml ram~ne ell spusele poetului OvidiUlS, care a campus poezll til llrnba gelid!: "Getico scripsi setmone Hbellum structeque sunt nosuts barbara verba modis~ (Ex. Ponto 11v'13.19,20). Cum raman e cu afiirma:tii I E! gene mlulu i Pate rcu nus, din an uJ 1110 Le, n., CLJ 0 cazia cues rirl u Pa n neniei, referi [or 1.21 I imba I ali na, folos.it,a de cei cucerlfi? Oa lie, toti eel can3 au CUIlOSC'ut lirnba dad'i ~i au consernnat aceasta III scris au fost

. neseriosi ssu rnlncinosi? Oa re , acsi care aflrrna ca p,annonii erau illilni,42 nu-si dau seama ca gre§:e5G, din moment ce M. Ulpius Celerinus, subO'li~erin legiullea XI Adiulrix. trirnisa de Caracalla (lfnceputul sec. III e.n.) lrnpotriva dacllor liMri din nmdul P annon lei, 13-21. intituh::ll "in terprex da cor,urn" pe I espe dea sa de marmant dasco peritsl la IB rigetto, TIl Pan nonia (azl SZOIlY TI1 Ul1g,nia)? In sen i me, se denatureaza unel,e adevarurii istorios, cand se ~tie ca rru e;xista 0 etilmlologie mmanlYS- roman, Cuv3.lIIltulromBin mnd e creatla '1m Ita, din sec. XIX.

NLlme'lle' lIlostn.l e rut'llan, ate'stat docUlment~r incep,and 'CLl se,c. XVI ~II p,al1a, in se,e .. XIIX in tQate lirll.liturile Ilocuite de rcmali1i~i caire ,est~ de proVien Ie n~a pu II" autohto na, i ndife ren t dl af d eriva din a rim i no sa u din RUM. Cert est€: ca. intemeietorii Rome~, a,a CUm ne-8 comunicat Vergilius :;;i Titus Livius ~i au confil'rnat arheologii, au a.dus humele, "ce'tafii eteme" din pa;t:ria tracUor, de un de aU ven it!, ind ife l1ll·nt caire a r fi fost zo na de mig rare.

RaportLllril€ de evolulie dintre latina, rornana ~~ romana nu sa pot slablli cored decat daca I,egile fonetfce sllnt aplicate eu rigUm!Zttate, ded, daca filofogia intelege sa n\1mana §tiin~a •. Sa nu·scapam din vedere di romanii nu au I'eu§it sa rCH1'lanjzeZiSi triburUe dlin Italia~ cu Ciillrese 1Inn.ld'eau ~i care' ~§oi aZli -vorbesc di[lj~ecte fOOline diferen1iate', incat pmvincraliismel,e din~imba rnm ana nid n LJ m a;i e cazul a fi luate in collis[de.ra reo lin cad rul un i~a~.i i ~im b~ i romi'lille, unm.'l~a chrscta a limbnu vorbile dE! un paper din care 0 mica parte a

170

stat sub stap?IlI'irea romani 0 scurta perioad-a de limp (165 alili). 'Lo'cuito,rU Romei nu au adOiP,tat limba roman.a ~d 111-0 yoribes,(l ni,ci azi" dar se af~rmla d d!'ll,eil de' pe 8t!91 au adoptat-o. Bravo IOIi!

Tn ce pri\lie~te rornanizarsa ,etnica, probl e rna are un aspect simill a r ell eel 211 rc man iza Iii I ~m bin. E suticient sa rea m intim 08. dupa U mJ ilil, d ad! a u fest romsniza~i ill 100 ani, decl intre 105-116, lar dupa altii, Wlicli inainte de cuceriraa Daciei...

Nici latllinizanfiij nlel fiomalil'izalrlliili nu Justiifica existenla unor cuvlnte eemune liln "mba, romii,lf'Ia §oi in IIrnba p,ela.sgilor din Ubla ilna,inte' de c u cerl rea ro m ani.

Continuitatera dacilor :;;i dao:nomanilo!l In Da,cia mal poete f sus~nuta 9i prin cuvililte de lo:ri'QIEne g,ouc.a pastrate in lim:ba romana sau intralte tn co rnpu neraa ifl:O~~t.ora, -

00 s,erie d:e pse udo-sava ~~i straini mal susun ~i azi teo ria Vet) lJilui crest i1n Dada p:rin abando naraa ei de d~he Aurellan us".

Rom.anii au dustata doe diU::i '0 pollitiica de adevlirat apartheid, asa GUm se va- a~a~ mal depal16, element esential Tn dovedirea nerornanlzaril dacilor, De fapt, mtlrliilnili n-au dus nicai:eri 0 politid de desna~ionallza.rej rnspectand pretutlndenl credintele, cbiceiurile tradii~me etc, ale popoarelcr cucerlta. Aceea~1 pol iti ea a IJ d us-o ~n tn recrutarea lruP9!lor straine {alae ~i ochortes), care erau angajate cu armamentu! lor. cu Iernnica lor de lupta etc, A~<lI se explidi :;;i men~iullllil,e refer,itoare la lransplantarea IPopula~iei in sudul Dunarii rntre 271 ~i 2750, ele privind doar pe eel carora Ie dadea 0 attentie (arm eta, administratia, co'loni§.ti i) ..

[J u pa para.si rea Dade l, M!iitina~Jlii au co t'l'vie~uit 0 buna pe rioada cu g,o:~ii~ 111 Dpor cu care au avut totdeau"a aliante de 'prie:tenie ~i care au las61t in liimba noastrii '0 sene de cUl/inte, dovada a aeastei Donvie\uiri.

Ain putea Gila astlsl:

- gamOliIilDom" = gaman

- caps'Dman {ka ps '"prost" in 211 b,an![j'za -I- m an ~om,")

~ lU'~uman = tu~ (miFa~) "'" man ·om~ - ho'~,omgn ;: hot"'" man" om ~ etc.

Toate aceste' cLivint.e, ca li>i componente'le lor; au Tn DEX 'etimologie necunosouUi Ca p,articUlI a Iit.ali, rema rca m : oompullerea tuturor ou man: ~om~, ret~e r~re n II mai 103 om a cuvinte10r oompuse :;;i 00 i'lsidewarea etimo,logieu IOlr, Tn [) EX, .ca ne runoscLitii.

Am ma'i putea eita!ili uo-maloare1e expresii popul'al",e ~ a)'folosite la alungalr,ea pisicii, a caro'f orilgline flU poate fi dec~t gotica: "car pisiea; c~t! (fol,osite lin toats l1egiunile ¥in!), hast (folosit [n jud"Go,~): ~} aJ se ;co~oi etc.,

171

Ca Dacia nu a fest tlotal pal"i1isit~, 0 dovadesc multe fapte !?i evenimente

- mentionatetn cronlca lui Anonymus'4:3 de la curtea regelUli II.Ingur Bela I, din sec, XI, a unul aitAnolllimusl31 , francez de origine etc. insu~i faptul di ungurilor le-au trebuit 800 anl (sec.xI-1 867) pentru a conduce intreg AFtlealul din punct de vsdere politic este d€stul ,de elocvent, Dad Dacma ar f f,ost lota,1 parasiiki., sa eu·'fi fg,st lmedlat ocupata, de popoarele mig!l"atoare, goni:1:e dins-pre lIasairit de hoardel e nom ade asietice. lLa~oate a eestsa, am eologia §:i-a s p us u I timu! cuva nt s oo,,~'md la ~ve ala cultura mate rial'i3, a dael lor, creata, pe teritori,lj I patriei noastre din vrernuri lmernorials ~i pan~ 'azi, taM nici 0 Tntrerupere,

IJrupa abandenaraa Daciie~ de catre romenl, si,llgurele Ei!,llemente persis,tente, sunt cele ee ap~r~i!il netndolslnle culltpl"ii daco~getice anterioare contactel1olr cu romanl]: prefuerarea metalelor, a lemn~'lui, a pieilor. ~esatoria. olaritul (ex: ceasca dacica rarnane un element autoht,on pregnant al asazarilor p~ma in see. IV. e.n].

In 08 prive~te r~~LJI'i1le religl!oa~s,e, acestea vor disparea total sub inflLlenta

ore~ti nismu iu i. '

Decl, baza material,a ~i spiritual,a Oli civil,i:zaliei ptefeuda,le ~~ apel a celor urmatoare rj:im,jllle tot eaa daco~gelic;1i, bi;nein~leSo, eu inf1u8nt,~lIe aslImnate pe parcurs, asa Gum s-a Intamplat :;;i se Thtampla la toate popcarele,

Cu toah~l vitregiile Goa rtei nea m ului daoo-g el, acesta n e-(l transrnis ora I pane astazi amintirea luturorcela\ilor sale, sub diferirlte denurnlri: oetate, cetaruie, cetateni, piatra, pisco gradi!?te etc. Aceste amintiri Ie aflam pe intreg GUipri~sUI ~arilii noastre ~i constituie, desigur, eel mai tulburator element 81 permaJ'Ien~ei elernentunn itlutoht,on pe acssta meleagUll1i, num.ele de 'cefate fiind anf'eri:o'r sblpanirii romana, deci dade, deoarece dupa 106 nu s~au mali constrult Delati ( v. ceetus "unire, adl:lf'lare~:> ceata> eetata )_ '

Este damna de re~lnut concluzia la cam' ajunge americanu I P,aul Mlac ke nd ri,k: ~Dar §l dupJ Glceasta daia ( 1 06 E!:. n.- n. n, ), populatfa geto-daca a continuat sa ,raii'!!,.sca, dovedind 0 for1il noobi$nuit~ de adapta.re la j'nf!u,ent~l'e din Mara, f~r.§ 8-§i pierde tnsa, im:Jillidualitatea. care caracterizeaZ8 RomJI'l'i<;l pan8i' In zilefe n08stre. rl m

.nflllLlen~a fomana A-a Ii'mpiediicat pe' locuito,rii din spafiul Garpato~ dunarean-bal'c,~ni,c sii"'§ii pastre~e v,ech~me EoII' tradw~ii. Printre altals, ceramica ilira, hacica ~i dadca a cnntinuat sa fie ILlcrata!?, folosihi til parli:cular, singura cliviliiza!i,e d iln s u d~e s~u I eu fopea.n COl I"e § i~a p,astrat intacta au tonom i ill pili ilia azi e ste' Gea da,eiica.

172

De la "rumini" la reman]

insl.I§i nurnele pe care azi iI pl!.!rt:ij,meste de' OIIrigine daeica, corupt Tn epoca ccnternporana sub forma de reman,

A!?a cum a aparut in scrierjls rnedlevale ~j ale epocii modems. nurnele cored e "l.IiT1a~i'D tar tara locuita de urrnasii dacllor S-ill, nurnlt "Tara RIJmeniiiUic;;i"144 , nume lnscris pa 'sigiliullui Petru Ce.rce-I in 1580.

Ac,est nurne 31re 0 veche ori~glhle dacidi ,i tracica. n reqaslrn ln

on u mercase I u cran, incep,flln d eLI anti ch ltatea .

Astf;el, unul din triburile etrusce se numea RlIJmiiflla,~~", La vechli troienl, Rum era IJ n entropcni m curent pen tru fern ei, Du pa Hell ardco s, care sene p e ta anu I 400 Le. n., U lysses .~ ~ Aine'as tree p ri n~arile' tracilor ~i rno loti 10 r in I tal i a, u nde femeila tl'oielie, venire CLI el, Ie ard corabiile, Aineas intemeiaza orasul Rum" denurnlt dupa una din acsste troiene\~~. 9i legendele siracuzanilcr pun in legatLlr.3 ell Roma pe Ulyses~i Aineas, faptslIblinial de istoricul german KQmemanrn.

Smocbinul sub care se zice ca. au fost gasiti Romulus!?i Remus sa nurnea ~ficus rumin,a"!1!l, uncus .fu.me,nu sau '"ficus ruminalis~m, de unde SB zice ca

~ l-a tras nemele ROina _ .

Ru m (Roma) e ra ~i u na din ce I e petru flii'oe l1g al e lui Askl e pyos (Vn lat Assculapfus), zeul msdicinel, de origine traca 9,i'fiu al altuizeu trac, Apoflo14$ , Rumi,aI sau Rumina era, J,a rornani, zeita alaptarii. protectoara a noilorna SCL!ti119 , n LJ mere e i f i nd I eqat fnt de anlroponirnul fe minin Rum.

Numele v,edhl al Tibrului era Rume saU R,lImon;~~, topcnlm de orngine tracii, asa cum II arata terminstia,

Unul din c~le trei tribul'li aile Romei, reprezentand pe urrma!?ii intemeietmilor acesteia, purta numele de Ramnes, jar u!'!a din cele trel centurf de cavsleri sa numea Ramnenses_ Aid trebule c8utala etirnologia cuvintelor Ram ~i ramlean.1< Eponimul Rum s-a mentinut ~i in pakia sa originara,

Turcii numeau Thr,alda eu etnonimul R.I.llITile·lia!m, iar tartare-ala ocnstrulta de sou I tanu I M 8.l1iomed a I I H ea pe cos sta ell ropean a a Bosfo nul u l, ¥n vederea cucen1rii Ccmstantiino pol u I Uli" au n umit-o R!lJ m e Iw~1H i s air (castell,ll R ume I ue i}'~, De'ri I.Irnirea tu rce'as!ca ~i bi;z~mti naa patlliarh lei din Co nstantulllO pol est~ :jii

azi IRu m PatllialFna nese_

in provincia autonoma Voivodlina din fasta Jugoslavia, langa Novi-S,ad, exista. ~i azi localimtea. Ruma.

in letopis'etul Tarii Mo~d,ovei. Grigom Ureche folose:;;.b;l lermenul de Ram pentru Roma iar mai departe vorbe~te de IUlptele romanilm cu Rumele,

~ N. edit.: R\jIm era ,eunosout, in a.ntidhitare, ca z'lilul SOc<l_rehui. Vechi ~egendEl rom8m~~tii sp!.!!~ cii Ram a fost IPrimulllocuitoraJ zl:Iinei Carpatilor_ Ram, IIIl egi pte.ni. api3Jrea sub mao ill ulle forme: R~, Amon-R<li, Amen·lRa, ne'ffiin d' exchr-s,:ll, decl, ~j toml ula rum." Gum u nel~ smse voi:besl;;despr,\'! RAMANI ("E19va~i'J (;a Iocuitonl ai ~OPlei carpatioo, CQfel~fi\<l RArvlANIA

• Roman ia Sf: implIns' ,de la sine". •

173

p~in cere fu'lelegles .• probebll, amaznanele tllflce, sall, cncum, 'ferneil,€: razbo~lfiIice de owi:g i:~e traca, mi me tot2J,~ (ii<stiinct de Ram.

Indiferent daca Roma §;i-a ea patat nume le t;l rinfiliera etrusea sa u cea . troiana, el este decl!Iigline ua ca, avand Iia b8~a etlmonol R~n'I.

Et~Gnimul ru man ~i adlverbl<! I nwmane§ite l~e~nt@J1 nim pentru prima, data tOil tn Letopisetull TSlrii Mo~ldove~. in te:xl'ele a~riblJ~te lui Simtoml IDasciilul, Ele sunt '~o!losfte d ~striflU::::ot f:a~a de antroporl~mU I ~i Elpon imui Roma n :;11i etnen i mul ~am I.en i ~ mentuofiliat.e jill a caeasl I ucrare. Es:tefo6rte lnteresa nt fa ~tul dl Slm len Dascal~lfolose~e termenu.i ruman ell sens etr1ionir;n,~c Tin lMoldovaTnc®puh.Jlui de veac XVII {1642-111647j.145

Adj,eeli;V1ul n.!m§nE)'sc i1 int§lnim, apoi, la sptiidarul Mcolae Mil,eseu (1681 ).1ol!1 $i Miron Cost~r1l, Tin ~De neamu! mo/oowmifor", face dist~nctie ii1tre etillonim ul

IrlJlmi:lini ~i romani, adlica rfim~ell~1~'. .

Etnon~mLlI: rum:tili1i se men~i~e chiar ~i in secolul XJX,fiind in uz ~a to~i scriitorii. Exempiril1iciim pe: Ion Rus, care, 1m, "leoana Pamentului" (Blat. 1.842.), scrie: "rumfmii au rna/lime QU ce va mat mica caardefen#. _ . "'J1 :. Paul, ~Q ~ovh:::~, cu luerarea sa "ObseroatJioo IimM fU.iWaneaSc.a~, tipilllriti!ii la Buda ,1in,1179geOC;,

~ponimul ru mil a I'll este fOlarte folosit ~ijazi in m ediul s;i!!litesc, sub forma "rum'nul meu~JJ cu sensul de "bal"batul meu' sau "ernul meu", consUluindl, poate, cea mal pU!temicaatesta rre, atat a Ve chimii, cal ~i a eo respo rujenl~eii IfU maJ-r-u man.

In scrlerlle stral ne, prima a;~estare cecum ®ntara a derilumhii de RLJ menia o gi1isim la R udolf von Ems (deC€l;dat. fI1 1254:), a I,aturi, de MQ esia, Pan nonia" Traki a ,. U ngaria, B u IgarJa" ca lal"i udare die 0 un&lJe, in geog rafiasa ve~ificata" uW€'ltcnronik", Pe roma~iili di~ Tr'ans~lvani8i ~i d:enume§te insa WUd'e Vlaoh-in ~ ilJa!J# de padur-e" ~3"j

Tot 13 scrmori striiini, elno:niirllul tl!:! IT! hii WI 9a1sim pernnJi prima data S~ b forma IRumen,Qs la a~hiep[s:oopUiI bulgarde Ohrfida, f"li1.mcisco So[mirovici, in lredar~liea istoricului dalmat ~oannes Ludus {lucie) d~n Trogir (1604-16191). A~hiep hllCOpull, cal~torind pnn lara Rum aneascal, a rlIota,t catev~j pro po;zitiu n'i in liimba wmaflla, pe car-e Il7a tradlus lin limba womans_ mn ana,liiZitl ior, cat ~i a trsdu:oe,riilor, r,e2ulta, ~viderli~ ca el n Ll Cl:i n~tea ~iim ba rom.ana ~i riI ieii nu pronu nta GOr~ot cuvi I'Ite~e,rn,pt perfect justificat I a ci rJt~val ca,re ~aoo nta c~, pentru prima data, CUi () I imM straina. ID e aC13-9:a. aoeste eXlPr'Els~~ i§~ Ipropo'z~~iuni trebu i esc anal ~zalte eu mu It discerna manit ]n prob lema numelui d,9 flU man, IE) I ne pl'lezi rata

Llrmatoallrel e mO--SNe: 147 .'

I. rom !lina ~. rom ana

1. S U! nol sentem Fl,u me~L

2- INa:! sentem di sange Rumania.

3. Rumi to~ sv,e Iiltia acolo.

4. !Rumen Muntean.

Etia mas ~O$ SUlmUS Romani

Nms aumUS desall1guine Romano_ Romas omn i a Sa neta i bi.,

Roma~ us Mont:mus,

H4

Pen~ru a apreeia ca'litatea expnmar[! TI1 rom.~~e~~e~il a traducerii in romaVila, redam una. din pro pozitil.J!1:i ill orr,ginal.: ~Bine amga sit predomneves(re~ Acsasta se~ran sene com ct: ~f3ine<5im g~sft pre domnsvesfre" Traducerea teste fac1.Jt~, evident. dupe: urache. Rurneni [ij tradus, tara nlol .0 b:aza, CIJ Roman il. s'u e scris pentru § l, pe care erh i eplscopul rur-l pu lea pronur*lJ ~i tradus ,eUam,oeea. eel p resupun e di mal sLmt ~i al~i roman L 0 ar cine ar putea fl ceilal~? Rum~ ,este tradus Romae, orIn aO@9 perioaoa, Rome:i i sa spunsa illl roma ne~te R§m, i ar roms nUor - tam Ie mil. De asemenea, intmaga pro.poziti,LHlle - til romanB - nu are sens: '~AcQJo, Ja Roma, .foar~sunt sfi.nte", Tlnandl seam a ,(j e' me d ul popular de exp nm a rs ,s,elnsUlI este urma,tom I: ~ Aw.fo, (oate Rumile (farnaite) /sunt / cinstf.te! sfinte"sau ~AcoJo, alice Ruma! estef cinstfUii ! sfan ta i"

IEste a e re marcat di arh lep is'copul n-21 putut pmnunta nid I.Ir1U I din d iftong i; ~i de acses a pare:

Text odglinal -dornnata

-do mne ves~re

-tot

Pr,on u nt~a 'co re eta. durnneata

du m neavoestra

toate

~mu ntsn rnu rlIte~l~

in 9 l.osawul lu i tcan nes LLIICcius, maig asiim ;;1 adjec~ii\lu I ru ma.nes~e pentru ru miine~teM7, acelasl din ~L9tOpis,fijj.rJJ TtfJirii MoldOllel", ceea ceo II e conduce I~I cond una c~ '~ermenii ru m a n, ru marne §ite e rau utiliZillJli in vorbilrea cure nita, I a incepu~l!Il sec.XVIII, i!lihM in Tara Rumaneasdi, de unde probab~1 provlne, cat !}i Tn M 0 ldova, De rernarcat e fa ptul ca, fu cron ~ca lui U rsch e ,apel at!ivui ru m an este utilizat in sensu I de e~ie, la r nude ooncHtle :5<0 c:i a I iii ,

Sub forma omupta de zara (lara) RUlimenaske ~ii RUlmuny, cel€ doua lexeme s~.mt. men,iQnare ii-i de sasul lohan Troster in! ~ucrarea sa.ITDas A!t~urJ'(J Neu -Teutsche Dtlcia' / Vec/1(\lo\il §i noua D-ac-ie".

LalJlr8ntius loppelUJ1lus (lcrenlz Toppelt), sas din Media~, precizea2il in ~Origines ef ocasiJs Transsyhla'norum" (1667) ca valachin T~i spun rumulnl, loannes rlr.3hciSCus, inl ~Memorabifff4 aliquot Tr:ansylvaniae~ repet,a ~firmatia ciii va~~J~i j i~i spun ru m lJI n L

Arnton Maria Id ®I Chiaro F~Qre fltino, In rr'srnria d€rre modeme riVGI,U.l~'()f1i della Valachia ccm fa desGn£.io.f1~ dtfJi paesiff,. natura, cos.fumi, riti a r:e1igim~e' degfi obfta'nU~ (1718). 00 nsemneazfii rn "Vfl'J:ahii .. .ffji spun romuni, patriei lor, adica Vaiahiei, Tzat:a Ru-maneasca, far limbii: limba mm'aneascall ~.;jr.

Antropaniml.ll RUlm II gii1M~ltm,!h aooea~i perioadill, il1tr-un act de transmitere de pr-oplrietate datal.20 mai 1"11'99 (1691) ~i ilnche;iat la CIh~ojdLJ dlhIlIB§s.ca, judo BuzaLJI, centl'ul uneii umiuni tr~bale aacioo ~i alunei oonfedera,ijii popular~ satE'l~U de, tipul Vrancei, Gampu'lungului Imunrean ~i moldoveSIn" care·~ unindu-i"Sle .~ au 811 dltuit cnezatele ~~ voievodatel e ro m@lne~~, i4.!i IDoell mentul nr.1:2 men~iDneaizl .. : ~_, ,pana fn holf'Jw! RUfflei" •. Acest 9Jrltroponim ~H~ pas~rat pan~1 az:i. subfoulma Deall,ll Rum iii, situat la sud de' GOmu na Sta,rchr,(J jd, 1.~

H5

UI:Uma expre sie din 9 lcsarul lioman·laturi! ~llui ~ oanne,s LucciJu s, Rume 111 IMIl!.lnte'f1, este de asemanea tradusEl eronat, c;5i, poata avsa sensul de~nJlm,~Mll Imurlitealfir (de la mun~e) sau "m,uliiltean rumen", adica rcsu la fa~a, C~ne a s~udial cu atentle ~rrffiti~area oamenller no~tmi de la 'mu~te -al mlJlntenilof- unde S-a ps s1hrat eel mai b I ne Ii pul dade. poata constata u rma.toarele: femeil e sunt foa rte frumoase, Iro~ii inobwaz, p~rul castsalu, i:ar Mrba~ii aufa~a, lin gel'ller,al, ffi9i€tic8" adlic~ ru mena. [hil ~i unii oonsidera aCElst (;uvl.lnil de prov{i~~en till shl'~va. el nu fac€' decllt sa reflecte frumLlisetea ~i ro~eata aeelor R!i.I m €It de u nde a die ri\l'iII~ adije,ctijvul fill menl ~i insa ~ii denumirea data cu tii mplJI'l oamlenil Dr ~ oestor locu ri:

IrUrtnen i rllHlIl§Jn l, coru pt apo~ de afida I iitati in re m a n~. Pad3Srar fli lI1len~ I nul denumlrea Rom~ I, 8lt!Jnc~ ns-am fi n LJlirlili~ §oi nQ~ ramie nii, cum no i 111$i l:1le il-am dese rnnat [PEl locuito rii Ramlul u ii, adic§a'i Ramel.

Ce-ea ee trebute luat fliil o()ns~d€ratie sunt primil termeni atestaf documentar, peruru ca ei d'esemJ1!e~zt'iJ eoreet vorb~real la data (land au fest fixa~1 in scris.f orrnele u'lteJlloan~' re prez.inla cmLlp~ele de, natura cl.J Ih1i ::;>i dat;1! ros lie i'ece'r1Ila (sec. XIX).

Forma r,ominest tnttlll"1l:ita ta Fr:anc8SCQ della VailE) (1545) este 0 CO rI.I pt.el a da,torata plroril.H'J~iei ital iene ~i confuziei dintre ru m'n ~i ro man, De asernenea, Irolm.ni~ln;)malil'a,~.sca, o08xi'stand cu n.!lmiin~ rumh~asca in PelJllia de la

147. . . ~ I·' I d ~

Ow~~tie (1 :581~~ 582) sunt lot eoruptele. Pentru aQea~ta com:.YZie p e_,e8Jza

rnal multE'!!' argum,ente'_

In pw~miJl .t1JJnc] , acesl:efoO'me slJl'Il tolosits, lin mod silfllgula.r, nemaifiin~ rape-tate dec@!t dupa aproxim8ltivJOO ani.

. In 811 doilea rand, eie ooexista eu cere' uzuale.

in sfalr$ul, form a rom ali'! nu mn::;;tituie 0 trad i~ie dun epoca rom aF! a, deoa race cuvint,ele ID:itlic~a, ~i d acl sun;~ folosit~ curent '181 W~i a Lltori I antic! ~i rFled leva Iii i pi!ina la inlocuirea lor Cl,lI Va'la.hiia, Vmachia, Vala,chl,aJ etc, ~i vl'!lIchrn, v~ahi, va.laJbl, bl ah i ,etc" d upa oa re apar ates:t~te datll mef1ltar,. Iru:m ~ n ~i lara rII.llnaneas ca, distiJl!·c~e f~;t,a de Ram ~i r,i§J:m lean.

[)'@nurnir'!1la wum,i.lJ!I1 8~211 mellitinut ~i in taate limbile sn·ijine,.

Miron Coslin i~i intihJleatz;3l Cap., 10 dlinuCrnn)n~kjjJ, zi9m Moldawskich II Multani!\'lk~ch" (11611): "0 IEZYKU WOLOS.KIM ALSO RUMY.NSKfM (Despre 1imb.a va'€Ihfj·sa u romal'1eascllir. ~.~

De- ase mene 9, este ~th.l ~ ca, d'u,paaba ndQIi"II i1.llre-al lDaciei, nici Q sclilien~ n~ rnen,ion eaz,a pentru 8,ceasta a~t t:ermen iii Cllfalra. de IDacia, pana la apawiti,a etl1oJi1imu~uli V~16Ghi6i ~~ apoi fara RlIIm:iineasd. Oed. Im.ll apare nidlteri Romania sau oeva silmilar.

Lactantiu'S FirmianLlls (cca. 2·60-325). Mror de, ongirne :afrjcall"1l~, serle dsspre 11m pa ratul de orig i ne data M rudrniia nus Gale riLlis ID,aia (31 0-.313 ) ca arfil de clara~, c~n d a pri mHo Uti y I die Irm parat, ·'c~ esttll du~manul numetui de roma.1'1 §i ca vrea sa schfmbe UtuJalura imperi.urui Tn ~ceea de tmperfu dar;;ir;/, Nici 1'1 u~rebu ie o· ma i bunili 1m a rflJlllri'EI a pimp on derentei elle m e ntuW~.H daoic in zan a. de' ,est a

176

~mpe'rjl!.llu ~ Ro m a 111~ ea ,ia co ",~ti~1fI1e i de nea.m d,alc. in fa pt, IlWH::e pan d CII!J C. lulh~s V~I\US Ma.)!Jml~nus lhrax (235-.2~8), ~mlperiul Roman a avut 3:0 iimlp.~rait!i traclt thn c,alre Eli d<;u;:i paM la Herak~ios (610). '

P:aulin~s ~in Nola { 353-431). referimi U~5'e ia ro Guitorii D,ilIciei, iii situea:z:Si Udet};Jrle panil' sub Ursa· Po/a'rli ~/.

Rufius FestlJIs Avienus (sec" IV e. n.), Trill "DesariptirJ orbis terree" co nsemnea,z;3. CIO'~iti nUW~ilIte a daJco-ge~i Ilo'r: ~Da aei Tn a in te , ps unde !}"Uisri; s~fJ8rea a'~lVfJonu:!w In{Jhe~at;stf!rpanesc sBrma,if, germE/nit- gervi, fioro§if bast;am{ ~I neamunle dr!!u:;dfo('l,

PauhJs Orosius (sec. IVN), vorbind (~e cursui Dun@hii, .spune ca, h/a rasarit 59 gase,§l~ Alan/a, /'a mijloc Dacia',.. unde e !ii' ·Go!ia (DBcia ubi at Gothia)~: Este verba de lucrerea s a ~Hisroriae (;j:dlteorsus paganos':,

. ~~annes Miallatas (CC"-i_ ·491-578) eShl! prlmul autoj" grec originar din AntlO~Ja, cere pove;sl:e~te despreo regina EloaJ, vadUV!\l, unu i (ege num it Blakos (Bi aclil os). E.s~ penjru prima 08 ra c~ nd a [;lam OlIDest a nru-oponim,

in a sal ~~e ori"gfflsaclibusque Geta'mm~(Geticap.l', ap~ruta fn anu[ 551, ~ordanes: (m!~loCIJII sec, V~). pre-zlnta at~t rstori~ gotil'or, c§t .~'~ pe a gle,iJor: uaceast~ Go~r~/.~eGB.re st~mo~ii~O§rrf au numil~o DaGi~ §f care a cum se m..lm:~te Ge.pfdJ~' . Nu este g 00 nfuz~e, de nu me intrleg €~ll §:i go~i, asa cum J.:I n~ i autorl modem~ IiOI conte,mpomni prezinta raportuJ geti-goti. t'n fapt', es.~e verba d~ ,mOdul cum etau eu nascu'~li locui~Qrii Daciei, in sec. V[i. Data fli nd stap [! nirea rru Ilt~ra p ® care, gotri ~~ 9,epizii 0 e,xercita u, eel d Iflll!):! nom~na I, In oepiflind GIJ sec ',1 Va~LII Ptoa .Dac~e~,: aeeasta era da-aeern eu noscLita sub n l.ImeJe de Golia !iOi apo! de ~elP[d!a: NI~~lc d~.olSebltnu apare, nlel in constetarea 'ca urma;;H gotilor ,aUl~ nLJmlll~:mO Da()!a~11 gG'~!I air fl1fQst: S~fa m 03 i i got~~o r. lD~n rnement ce go{ii st1'lP~ l'Ie;;3,Li acum fost:a IDs,cre locuita de getu, 11 tnd'lleptatea p e ~orda n es s,a-~ 00r) sider€! pe getl ca s~ra mo~~ a i gotilo f. E singura 'EHtla r"€: ~ mpo rta nta dalr pe'

, ca re c ~ U (I pYlte:m cons,u:ferE! GQnfu~7 i pe ntru cal tot e~ pr-ecizeaza, Twn cap, V, at ~nG! ccAndi vOJ"be~te §II det,arifl geplzlr,or din sec. IV. coi F"n cuprins ul aoesteia se afla~i Dacia, ~aptH"Sta (J'e Alpi abrupti, ea 0 cunun.if'.

. .~ Tn .. "7:~'b~1a P,fH.J(f~genaml' (seo. ~H), apare rmmel.e de daJ(1~ petopDr~arnf, aciJci31 ~riaGlI Jw Pe'topon.s"(gre~ith"adus "cia.eli 11IIJ ~etopo.us~) ~19tnonimLiI G,a,e!Je.131

_ C~ de ri!!(.!m i rea de dalt~, c a "I a a Ito r ~rib.!rii de traoi ,SEI' nienl~lI1e $iin se~,oIQI,e .u,rmato,are, Q atesta documenhn operal die strategie militara a sc.rut~_li!.du~ IblZ,anturn Ke,k~Llme~os, (sec,. XI), intit~lata, "Stra'tegikon If: ~Va 8f;§tUl~.:s", dec" pe vol §l p.e U'!ma§it 1t()~tri, ufrtlaloarefe, deoarece neamuJ \tQ!atll:rorest~ cu toiui fJ'8credin:clos (, .• ) d'Boaroce I'l~ ~S"tral nioiodara credlnt:a faf~ de cinev8, n~ci fatlj de imp~ral;; mar dfilmuft 8i romei/or" Loviri cu razbOi de c~tm fm,mr~tul Frahm §Jinfrant! pe rJeplln, au fosfsupu§J de aces'la, iar regels lor, nurmt DB~balU8, t1l fast uets fl capuf i"'oa fast fnflp( tntr:-o suiit'll, !n mfj/ocuJ o,?~etorrome'far (n.mI, - e vOflba de: roma.ni). (JiJci aC8~~ia sunt a~g-11umfW rlaci li1$'~1 besr."~1 _ •

177

in ce rcari I e IJ nora de a cree im presl a romanizarii dacilor are 0 nota, de facil ltate ca re n u serveste cauzel poporu lui nostru in ceea ce pfive~te stabilinflfi oorecta a originii sale ~i a llrnbl] pe care 0 voroeste.

Imoortants mentiunlllui Kekaumenos mal rezida ~i 1In eonfirrnarea origini~ comuns a dacilor §i besilor" stramo~wm valahUor" ca ~i a permanentei eon§Uinlel na,kmal'i, marcata de Ilipsa, de credin~a (n.n, -,a se citl nesupunere) fala de imparalii vtlmeilm_ Da aiel, rezulta ii cstilitatea autorului fata de 0 pcpulatie care n-a putut fi .sLJPUS~ 9i nici rornanlzata nnciodata. Sa nLJI uiwm ca, dl ntre toate naa m UI ri Ie tf,acWce, d aei i § i besii,;<!Ju fost ce i 1'11.I:'li' refraetari, Decl, §ioi SLJ b acest a sped, asoelerea daci-besi n u este into!li mpl atoar,e,

TDt asa de inter,e:s3Iut este ~i passjul privind rudele lui Kekaumenos:

P o'lemareh 0 S ~ i N i cui i ~a din Tes [lJ~iia_ 1 ~ 1 , Coexis'en~a acestor dou ill n urn € r denumlnd doua rude ale unel acslelasl psrsoane, ne ajuffi sa inre9lDst.ram inca ,I) dovada 8 nerom<l!l1izarii trace-dacller, fezis.t:enti totodatiil §lla el·enizare: levolutia distincta a a ntroponimelor a doua popoare dlferlte, oonvietuind pe acalas] teriroriu .!ii supusi - 0 perioada - acelelasi stapaniri stn~jne. Traeo-dacll n-au renun1a~ la fiin~ lor l'IIa1ion.alla §i Iia Wimba WOI' materna nlcl dlupa ce limba elena. a preluat d-efinitiv lccul eelel remane in ~mperiul BizanUn (sec. V).

Isidlorus cHn Sevilla (570-6306) 1 1in s erie tn "MapamondA'-u~ sa u ~i, ID u narea, cu regiunil'e ;storice' fespe.c;tive., printre care ~i Dada ubi et Gotflia I Dacia unde

sste ~~ Go,tis- 13; ,

Aeei asl men~iu ne 0 rae $i Blah.J s (p rent spaniol pe I a 7716), ~MapamQndur Anglo-Saxon" (sec. X) $i ~Harta CoJ:oniana" (tnceputul sec. XII)_ ~Jt

Pe harta lumii dlntre anll -11283-1313, ~xistenta kl catedrala Hereford - Anglia, figureaz!l\ ~i "Dacia bec Y oppidum'l.

D'enuITdrile trace ca Messia ,(Moesia) ~i Pannonia Ie reinU'Ilnim chlar la inceputul sec, XIV, tntr-o lucrere intitulata "Descriptio E.uropae orientalis", a unui anonjm francez, scrlsa prohao] in <'llluI1308: ~R'egatul Ungarieindinfoara

.1'1 U 58 chema Ungaria, ci Mess/a §.i Panl1Mia; Messia se nuw ea dupa p.ro dusul ' s,eceriJului~, c,ii,~i este bogat,,ii muJt 'n seceri!j; Panfu:mfa' se JI1umea dupa

boga,ia paint!., _ ... 131", •

_ L,e e\i lie CI cupa:tie i 11"0 rna n e

Dezvoltarea_ total separata Eli dadlor in !"aport cu adlministratia romana ~I] coloni$ti. sub toate aspeGtele vietii materiale !?il spilfituale, lupta p,ermanelliW a m.asslor asuprite din Dacia traiana aj utata de carpi, mnse rvalrea ~i transmi~el'lea

'. peste veacuri a tuturor elementlSlor de civilizatie ,dacica, indus"\! a limbii lor, constituie tot atateill lIeptHe, pentrlLl argumentare,a conUnuita~ii p,opulaliei autohtone pe IpamanturUe 5tramo§e§1~i. BUCUi rIa da,cilor la plecarea Ifom an nor ~.~ - odata cu ,;;Ieea sIB ~ 181 relua,rea insUipa.P1i r€! a p arnE! nturilo r afl a~e

* N. ad l,t.: Acest pill sOIj es.te fuarte importa n~ p001m a rn~lege dne Eli ·f(bsllistls Chrlsros, CJfl inS(: FfU\llJ, de fapl, MAs-la ~I clm~ ~e afla 1<1 baz;a apari~el c:re~tlnls<muJuj__.

178

totalmente In ager publicus roman tirnp de 169 ani, trebuiie' sa t1i lOost fira marglini. Este de neimagililat caace,I'e rnil!i'oane de dacl, atat de retractar! fa~a de stapsnirEl-"a Rornei, de la care au lrnprurnutat foarta P!Jtin in dorneruul vietii spirituals, ca sl al celei materiale, si f urrnat ca $UPUfl admil"ihlOtralia romana, dupa ee luptasera 1'65 anw,. nefn,trerupt:j ca :d "I ,e3§tige liberiatea! Care logics ar putea dernonstra ca un popor, vazandur-~i asprltorll pleeand, rstum\ii benevol!a tibertate, pentru a insoti pe fOi'tii stepani, parasindu-:;li astfel pe mantUlI srrai1lo~esc p emru recoll§uiga rea csruia au varsat at~ta silmge? Nu cumva ch1lsva sl-i imagine,aza pl,ang@md de durere la despar~iiWe?,,"

Acela care afirma ea roti dacil au plecat din Dacia in anii 271~275 nu si-au pus nrc!' mtrebalf'eit.l ul'1Ide puteau ofi eazati peste noapoo eateva mmoane de oam 8 ni ~IlIDac ta Med lta ranensis, C are era rna] m iea d 9,dt 0 Itelll la no alstn1!i? De unde s-ar fi p,utl!.lt.llua Ipamantull1lece'~Hrlli" pentru a til dat spre eultlvare mllloaneler de dacl transferati de ima;glilla1U bollnavicioase? Conchidern, astfel. ca neromamzerea dacilcr constituie eel rnai puternlc argument pentru dovsdlrea contil'1luitatii poporului dac pe stravechea sa valra stramoseasca.

Sa nu uitam ca romanii n-au romanlzat nlcl rnac,ar popoerele italice eu care aLI "ost tn contact permanent pana la eaderea Romei. Actualul eras B,ologna (cite~te 8010ni6) Sill nurnea in Umba etf'il.lsc~ Bononla, lar iiim-. Hmba rOl'rna.na Fe~sina. Mai putern clta ora~ul P'lovd~v din Bulgaria, pastrator al demanirii antice P'ulpudev,iiI" numit de efeni ~i de rornanl Filipop,oli's. Exem p lele su nt fare sfa~jt

Pe mru a tnt,elege mai b i ne u ra a utohton i lor fa~a de sta pimiito rii roman l, vrernelnlci pe pamailitlJIIDacieu. conslderarn ca este lnstructlv a releva eateva aspacte GLI totul particulare ale legislatiei noastra medieval!"! ;;i mcdarne, cuturnlare ~f sense, transmiS9 - unsle ~ pana in perioada contemporana,

IEste verba, in primul rand, de infe,rdiic~ia prevazuta pantru str,iiini de a clJtnpara pamant. P~me la na~iolilallizarea principalel1Qijf lmijloaD~ die prodlJ~e in tara noastra, ceta~el"lii stniiini ave-au dreptul sa ii1fiin~zEl sociel,ati economice, sa exploateze ffira, Itm ita bogilil ~~Ie ~~lIii nOlllstr,!"!, U!n sin gu r d rept C L! c a ra cte r' eeo n~ m Ie n,L1 aVE!OlU sl rain i i: s §J c u mp Emil pam ht. In re rd ictia este ju stifli cat~, pri rI ura pe eaw~ autahton i i au purtat=o tuturor oeLi panlilo r, Tncepa I1d CIJ raman rr, sub can:~ Illtmaga fea'ra deve!! ise ,ager public.us "proprietat'ea Senatului r0- man "- ~ i ipentru ca asUe I de situatH sa n l'J Se ma i repete, ca 0 reac,i une 1ireasca, s=a nas(;ut Elce8sta unterdietie.

in al do ilea rand, pani prlin sec. XVIII; aexistat interdi'ctia ,casiitorfel rm'lJfIancelor cu straini, Tncalcar'ea ei atmgllnd 00 sel'ie de sanctiluni. Astfel, 0 Ie ge din anu 1176 7 stab~le a izglo hi re a di n ~ar,a a CEl,1 or v~n o'l{a~i, confisca rea averii §m privare'8 de dreptllrl politice ~i civile, a:tfit pentru ei, cit iii pentn.l copiii' fo,r. Aceasta prev1edere este unicoi in I,egisllalia p,op,o,arelor, av,~nd ca baza, de' plecare interdiqra disatoriet f~meilor dace cu elemente strmne inca din p e limtilda st;§ panirii romans i'n Daci at, EstEl' yorba de elemente Ie de Or&9 i ne romana ~.i COIQili~tr de na,icmalitalti = alrele decat cele innudite cu dadO. A!?a se

179

explica ;;1 deeesul rnultor eclonlstl, tara mo~tenitolfl, obit'gati iiind astfel 8~I"~i I ase ave rea, prin testarn ant, sdavi 10 r. l.nterdic~ia ,casill~ormilDr c'eta~n I romeniperegrini dael era, de .<!Ilttell,. pfievazuUi fiilln legile rernane, a~a cum s~a a J-atat ante rior,

- in al treilea, rand este drslptul c!.dl..llllniar c.u·e admltaa casatlOria unul barbat de oondilie mijl,lju~'ie CLI doua S3'U trei femei. Conduc:iUorll av,ea'l.l dreptuW 181 un nu mar neUmltal. Mlenurnorut ~habebat p/urimas amic8s~ gllasuije~te acel AnonfmLis al regelui ungur 8ella I in crornca sa. Mircea eel 8.atra n a avut mai mu I~e n eveste, lar ~tHfarl es I Mare, cin e m a i ;;tie cate. Gert este f,aptlcil.i ca urma~ i i d:e la to ate neveswile ,e ra u r,e,cU noscu,i de tatilJ 1110 r, Clhiar ~ i 00 pm do mnito ril or, prove Iill i~j de ~a mai rnu lte neveste, erau rf:)cunosc~~Ji ca atare de tatal lor (erau os de dernn). Baietii avea a celeasl dreptu Ii de succeslune la dcmnie ~i, existents lor nUl constiwia 0 nilelegiuirs·. Obiceiul era atat de inl"i1idacinat,lnc~t nici reliigiaJ ,c!"eljtima hul-a ,putut ~·ndepal1:a. ded.t foarte '91reu. EIl"lste mentionat ~i intf=o .ege· din 1543 in Tara Faga,fa!i'uIUli, alii in care est,e lnterzls.

Acest ob~cei i!fl p.amfintuh,dr unic·in ~ume IP'anoi I'a ap,aritia haremurUor tu rce ~u! I~ i are S,Drg iurea tot iII1 e po Cal 0 C u pa,iei Iro mana. ca nd - pentru 0 pedoadi!iJ - a-a prcdus 0 reducers numerica a b~rbatilor, ea urmare a razooaieloT rcrnano-daclce, a captl.Jrii ~~ stralmutariii unordael - ca scla.vi - in Imlia. Scaderea ponderii nonne le a elem ernulul b8rbat:es.c in an sambi u! popula,iei dace a condus - evident, nurnal la incspuwl ocupetlei rorrtane - la un dezechilibru numerlu Tn reportu I M rbali- fa mel, 0 partie din e lern entu I femecesc Jisca I'Id s';;( fam:i!ula in atara casatorlel. Talala averslunaa a,autohtol"lilar fata de elemel'ltele straine venlte sa se capahjiasca ps 'spinarea primilor a rezolvat ~i aceastsl problema delicata. prin permisiunea ea un bal1bat sa paille ave~ d'reptulla ea.s.alorie cu doua f,ameil sau mal multe, ill funqie de, pozitia sa sociala. dedi in functie de posibili.ffitile materials de care displJnea. Tn fslu~ acesta, in mod egal, l1ioi 0 tarnaiill' nu mmEi nea necasaiorlt.a, Acest obieel se corobora perfect cu i Ii1terdic~ia femeilm de a ·S~ rnsi¥J.to~i ell straini, deoarece Ie era astfel .asig Ulrata posibirilat~a casatoriei. Trebuie· Sa recunoa~tem ca avem de=-a face cu un obi:cei foalrr1e· olri gin a I. caire a pe rm i s m,entii ne'li'ie aetn ieit al i ida c ice a auto htCHfi Uor. Tr-ansmiterea lui de =-a,lungui veacurilor, psnaTlil seG., XVI, ci¥md a fost interzis prin lege, oOl"lsMuie 0 ex,cep~ioll1alili dDvad~ a cOIi1Uli1u-iitiil!ii autohto,nillor pe

intregul te·ritoriual Daci,ei lui Bu!"ebista §Oil Deeebalus., .,

9i fiind~ ~HlJ vorbit de obiceiul pamaritului, consideram ca nu este de n.eglijat a explica sensul expresiei.

- Rome,mii i~ij aveau I,eglile foarte riglJlros catalog ate sub difelite forme (table, codex-uril, etc.). ID;1'l!c n~ rn e aiv,ail1d man i a scr~s 1.111.1 ii (pe care 'i1 folos'e.au in cazu ri deosebite, de§i eraU II1J"VentaJ~,orii Ilui' inainte de Ugarit -v. Tablite~ede Ie Tartfina. cu cO vech'ime de 7.000 arnm, fiind totodata 'oo~ mai veeni document. scris), s·e cood u ce au d upa I1J ornne n'fl)s.clriiS1e!, ca re s .. aU trillllsmiis de~a. lu n gull ve'acuriil Dl' s·ub fo rml3 de 0 bice~url. S i s~em um p resu PUIilO 0 m em oriie exes pl,kmal a §i i

180

mnulU:iiiJ clnste, Faptul di acestaa FlU erau'lmprufEluturi Sal! adaptilir~ de pe Ileg]sla·tii stll".iiffine, fiind lzvorate de la eel ce erau legati de pamantlJl pe care saLI naseut, deci de la eutchtonl, a fficut Cat ele sa capete denurnlrea de ,obir;,eiul pamantuluJ. Aceasta origlne, Ie, dadea 0. putsre atat de mare, il1dt s-au tfansmis

pana azl. chiar daca uneori nu Ie remsreem Tn mod deosebit. '

Tot ea 0 detormare a lstoriel dacilor, mal putem cita cazulilui KtitDn~ care afirma ca Traianus a luat din Dacia 3.310.(lOO Ikg aur ~i t,650.000 kg argil"1t; ca"tita~i pe care istorici i mod e mi Ie w8du c de 10 on, sub pret,e:d eEl "nu sa poate" sa fi luat asernenea caniitali. DSIF Traijanus a pli:ltit ceUitenilor' R'omeii premii de circa: 40 O. 000 ·cew~eni X 650 d enarl d e r~eCflJre X 4 gr. a rgintJd enar= 1.'0\40.000 kg. argin:t Plia,tas-81 facut din argi.ntul jefuit Dar reducerea de 10 Dr! inseamna 32101.000 kg. argif"lit. Oed, KritollaJ avut dreptate, tar nu "sav1'lIntii" lilo§bL ..

Argumentele pentru 0 centinultate lsterica gllorioasa

Sintetizlnd aspectsle I,egate de originea limbii romans precurn ~i pe cele rezoltate din studiul anexelor, putem tra·ge urmatoarele cDnclluziiii:

1 .. Liimba daca peats primi fcarte biliJe ;;;i cored denurnirea ode da."c,o-laUna, pentru a sa scoate in ,evkien,a caracterul ei cornun cu latina,. at2lt de sugestiv romarcat de genileraJul i?ater-cullus.

2. Li mba roman a 8Jr'9 un carade r latin m ai putem le de cat s-a C'DnS iderat "ana aCIlI11J, aVal"H] in vsdere ca numann de cuvlnta comuns cu latlna este mull rnai mare dedit: cel lnclus in latina dumlreana,

3. Umba daca este lliirnba rUn 'Cg,j'\e s-au desprins.la:tina S'll'haica (Unglu.a prnsce·), dlialecteEe ltallee - ca urnbriana, osca, sabina §'i llmba ligurimo.f din Fran,a (dewimita azi occltana) ~i nordul ltalla], precum ;;i limba aheilor §i d orlen i lor, in care a scrls H omeros,

4. Lexic-ul dac cuprlnde atilt cuvinlele considerate carac@Jnd ,part.€! d~n latin a dun area na; cat ~ i:

- oele ce i:~i .au corespondemtu! In Hmb21 IIJ] Homeros, in latil1Ja arhaica §'i III dialecte'I'€i italice menlionate la, pot, 3 de mai sus;:

- oele consna emte 81 fi P Ulr d 8 oe:' dobe nul nl:l p utea lua cllv8intu I C Oli§. din limba Istirila, branz.a din limba dad! lii IIrdii dintr-o Ilimba necunoscuta.

5 .. lmens.itatea spa,iullulil illl care triiiesc vorbitorii I i,m'bill,or neolatineeste expl icabila, flU Iprill FOmanizalrea 1<1:111'1 ci prin (l,riginea ,comuna tracaj comunitate c(:u,e ,es~e men~onat;!i de Herodotns: 1racif sun.t eel mal flumeros POPO( dupa inzi". De aoea.a, ··roma n iz,are.a" n us-a extihS dec.at n uma.i asup rOll te ritQ'l'i i 110 r locuite dill tra<Ci, iar nu ~i asupra oelor OLlcE!l'ite dar loeuite de popoare semitice (vBch e a F enicie, M a Ita, Vlach e a P alestin a, 'lie chea Mas·o pota mie). ham iIi eel {Egiptul)., irariiene (vechea Persie) sau de altl1i ·ori·gh1i (Tntreg nordul Africii).

6. Vechiimea Hmlbi i d ~ce· s·e· exp·licap,nin:

~ v9cnirnea de 1.800 .. 000 ~ 2.000.000 ani a luil ~A us lra loa nfropos

181

Otteniensis" de la Bugiule:;>ti , Velea ILlii 'Gr-sunceanUl, judetlll VAlci1la, csa mal mare din emlstera borea~a; tn9buie precizat ca acest tip de homiFird era de taUs mare. spre deosebire de Austrotopithecus, care era de talie midi;

- cea mal veehe mocuire in bordeie din mums, vechime 1 B.OOO ani, la Cotu Mi(;lJlin~i, judetul Botosani;

- cea mal vechs activitate de miiler]t din Ilume §i cel mai vechi toporta rn ilIco,P de rn i 11 e r din hu me', I a Cotu Mlirulinl,i, 18,.00 I) an i;

-cel mal vechii harpon din lume ii eel ma~ \lechi \fiilIT de lance CUI dou~ canelurl ,(tip b.aio,neii) din lurna, la Cotu Miculinti, 1'8.000.atIIl;

- ce a m a i veche activitate din me'tal,lLIrgwa a ra m e i d i iii I urne, I a. Sche~a Cladovei (Drobeta-Turnu Severin). 8.000 ani;

- cea rnai veehe scr~ere din Wume, de 101 Tartaria pe Mure:;;, vechirne

7.000 ani;

- cea mal veche explOoEitare§ii preluerare a aurului din Europa;

- c,ale miili v·echi realita~i 'yeo.logWc,e consemnete in I·ex.cui OOrnU".

Ex.: B.aragan = bara "baltiil" + gam "a merge" in limbe rornana, basca, armeana §iii gatica, Acurn 1600.000 ani, zona BaraganlJlui era acoperits de Marea Sarrnatl c.a. De aceea in I i mba elen a" [) unari i i se spun e a a ke a n05 Petam os "Fluvl ul ocsa n ", in ace ea§:i perloa da., ootul 0 Iwl u i de I a sud d'e M u ~t~l Sa raolt forma tot 0 bara. "balM", In care sa varsa Ollul ce lzvora din Mun~ii Fagara§:uliJi. ~i se varsa in Okeanos Potamos. Prin fertornenul de eaptare a apelow, MUJil~i~ Fa.gam9Ldui au fest taia~i lar eel de-al trejiea. Oil a captat Ollul m.1 ~i 2. In felul acssta, a dlsparut bara I!balta~, dar localnicii ii-au pastrat numele BaraoU in muntel€! ce lirnila bara.

Teate aceste priorita'~ all condus in mod implicit le aceleasl priorita~i ~j In craarea cuvlntelor legate de activita!ile :;oi realitta,iie respective,

7. Lirnba rOm8!n3 cuprlnde eel mal mare i1l:Jlmar de euvlnte de' origline I aUna Tn talPa rt c u ea Ie la lte Iii m bil nee I,ati n e, de:;;i lDaoia a fast ultima ~a ra cucerita de rornant §oi prima parasita, lar stapanirea remana s-a extins dear asupra unel treiml din teritoriul ai, Este Inca (I dovada a desprinchinii IimbH I atdne' din ees d sca.

8_ limba romEina esre cea .mam uni'tanl tUrn Europa ~i. in acela~i ti'mp, vorbU;;i de 'cel mai mare nUlmar de oamenij, dovad,a a stabilita'~ili cmalmilor ei daci, stabili.tate combinata cu un pastorit itinerant (cjrculal'~ia ollo.r In timpul u!lui an, urmaind zonel€! eel maii propice pentru pS¥lInat, eu relntoamel'lea la <'liiezarea agricola permanenta la sfa'l9itul unui ciclu: a nu se ooAfunda eu tra,nshumanta, c~re llnseemna circ!Jla~ia oamenilor;;D a vHelor, far a fntoaroere Ie Ut'll punct stabil),

9. Limba daca formeaza ptincipall:lll fond ~exical allimbii ,Ii'OilH'ine, cam nLJ este altceva decet limbe daca aflatiil intN.Jn stadiu superIor de evoll.il~iej ra (') dista nta de 2.000 dean n in raport cu ,perioad a cues ri rri 9i st~panirii rom ~ rile. Tot ~stfel. II u se poate vorbJ de dis pa rii,ia lim b:ili III i Hom e,ros, ci de evolutia e i sp re e len a v,e che ~i a poi sp re 18 I ena de azi. Lim ba, fi i nd l.J n fe nom e n essn~ial-

182

l1IerlOO: viu, esta totoda't.~ tntr-o GOrlitinu~ mi~ca,re e~oiutiiva.

10 . .cuvintele considerate a fi pur daoe (\I. l.l. Russu - ~Lfmba traGD~ dad/or" ~j ~Etl1ogeneza poporu/ui roman; 'fa'G parte din ace,asta Umba dacelatina, ele constltulad fondul de difel"ell~iere in report cu latina din Latium. Fenomenul diferen,iel"ii este roarte normal, avand in vedere marea vechlme a

separarll latinilor din spa~iul carpatc-dunarsan, ~

11_ in general, fondul de cuvlnta i,i'iclus tn latina dunareana este comun limbli rornane ~i celei romane numsi sub forma etim.oanelor, lin, timp ce denvatele lor in romana ~i romana sent, in generai., total distincte. Aoeast3 dimrEln~iere doved€r;te ~.i sta b il,e~te rnomentul despri nderii lann i 10 r din tru rlIchiul mare a I dacilcr in perioada cand limba acestora ca ~i a calor rama~i in spa~i:u' carpatodunarean, aveau comune numal etimoan@le ~i arareori 1~2 derivate,

Din rnomentul acestei nasprinderl. derivarea etimoanelor a operatlndependent la eels doua n-amuli ~i asttel au aparut difere,ntieri.mari in,deriv,ari.

12. Existenta unu:i fond cernun rominQ~Occltanf In special romanoital.ia,n, romano-spanio,l, romano-por1ugnez, care nu se Tntalnlt!~te In llmba romani:l. esta inc~, 0 dovada a origi,l'llli comune a vorbltorllor rsspectivi. A{;a~ Lisa "rorrtaolzare" nu mal peats justifies aceasta comunjtate lexicala.

13 _ F,Olildu I cornu n dace-a Ibanez rep rezi Ilta 0 dovada a desp n-indiElri i s.tra,mo~~lor actualilor albanezi dint:f-unstriwe'chi tnmchl traco-illir. in csdrul ea ruia. dadi au constitu ~t cea mai nu meroasa ramura.

1,4, Cuvintel'e comune cu pcpcerele vecine, folos.oo de Horneros, ln vechea elena :;;i in linqua prisca sunt de orig~ne dace,fiind preluate foarts t~rziu (dupo"i sec, VI e.n.) de acestl veclnL 0 dovada supl1me~tara a aeestsl asertluru este marea diferen1iere a limbilor neoslave in report C1.J psleeslava. care 'era 0 limba unitara .. e7 Aceste dUferentieri colncid, in special, cu tmprumutur! din nmba romanii Fenomenul este explicabil prin stadiul de civmzali,e rnult inferior e I sl avil on- in perioa da expa ns i L1nii 10 r din S8 c. V I e .n., in com p,ara,i,e CLJ n lve I u'l de civilizatie' a I dacilo r, asa cu m connrm Ii sbso I ut toa te d escoperl rile

r

arheeloqlce din tara noastra.. ..

1 EL IR.oman i~airea d aci I or ~i a lim b~~ lor s-a m iii n~fes tat foarte PUlllli1, Ail-a cum am sratat, hU ;a m Vmpl'umurlat nici un te rm e n din admin ist rCJ;~'J;a stata I a, mganizarea agricola ~i rea militara (,cll.lvantul arc e de origine daca, dooar-ece romanii nu~1 fulos,eau). Dill comsl\, avem doar cuvintel,e .negiItfJfor~eg~stor, a cumpara, iar din meselfiii, nioi unul. Din oculpatii diiVerse, am mo~t,emt doar

d ~ , ~_IJl 'oua cuvuni.e :

af pasl'or-p~'stor - explicabi I p rin confiscarea tuturorturme IO,r~e ~i, ~adl devenind aslf,el ser.litori in cr,e~terea aceslora, adica pastores: dlstmc~ra ~ntr'B priO priatar de oi ~i servitor s-a p~strat p§.lna in zjl,ele noas.tre Tn teJrmeni~ ~~aneiti mocan "'proprli,etai" §oi pljstor "servLt'Or', ca ~i vernbul "a piJstori"j ad!ca a con-

duc:e cee·a c-e es:te a~ a~tuia"': _

bf macellarius - explncabila prin ,aceea (;3 ,era. Tntr~adevaJ, 0 ocupa~i6

183 _.,;

necu n oscuta in DaJe!a pa n a I a venitea ro manUm, ea iii i1lfi~nd F! ecesara tn GO ntex~uj vie~ii al.litohton~~or.

De asemenea. irn do menil.J I constn.Jotiilor, ea elern (!lote 00 ~stf!JGtive sau or-gan'zatDr~ce. in n urn rsm!3itic~ ~i~n dome n~ul culhJtii nu n ~ s-a transm~s nlcl un Cl.JVant oonsedn~a Oil faplului ca nu am lImprumuta~ nimk ca elemente concre~e din acesta domen~~ de activitate.

Cu Gateva rare e:X"Crll,ptii, taste eel e 11 .253 CUvln1te alcatlll I no ratina dlm a rearna se liefer:a nurnal la elements I e de ~f'!fr.astruGtuli'a aps rtill and fm,dullU ide· baza a I I exucul ~ i. ID,in S uprastru ctu fa see ia~-porn~ti,ca, ,ad m in~strat~var [\(It! fI ica, nl!J

amtmp!'iumlutat n:jmic. ' .

Sa rtu liInta.finl di itnpar:aJt!l.l1 He'rac~~os (616-6411), ultimlul iimpii,rat a~ I m peri u i uli ,Rlom~,n de IRbiliti~~- a SCieS lim ba Jatina {care se vorbea ahllJtu ri de, cea e~ana la OOl!iistanUnopole) din oerc:urj~e' I01liiciiale, Este, una dilil eele mai pregm'lnte do,vezi C~ lin,gu,a .",cmana era D II~fI'1Ib;l1i de' call1celaJie, ~ar nu Hmba \!',et'bita de papa rJ ,eu aHit m.a~ putin de ,porpuWa:t la Pen i nos 1II re i B,aJkanlt;'e §Ij a D.lflIci,e l, fa pt consem nat .;;.~ Tf! sse tIIll e .n: de catre j nsct~ptia de la Brig €<itlio ..

Desigur, ~nfluente romane asupra dVi!i2atiei :;oi limb,jj traco-daejlnr au exist.at; dupa cum s~a pehecut ~jfenlomenu! lnvers, romenlisu lmp,rumutat cuvinte daclce, obfceiuri ~~ chlar portlJlJ. Se milj~ poate clta Tm,prLllmutarea de calre toate, iegiunile romans a drapelullJ:i dae. Aoes,te r~fJ'Uet'l~B, ~i tntr-un sens ~i ril, ceiala't, sou nt norma I e la dou a popcara veein 9, ferto men ca Fe 8. e>:::lcstat dintotdeauna, a~s cum exis:ta ~ia2j_ Dar, d2i!ca lTrnU!ilnum brlUgi peste to'~, ny inseamna cii ns-arn americ:an!zat. ~~ exempts se mal pot de multE"L

IDe aserrte nea , e b.ine s:a~III'asam pe lltus Lilvius sacl"le spuna TM ee sta,r-.e se af~a ~m,peri'ld Rom[lJ11I iii! sec. II e.n., d'ed cu circa 1 (l.O ani inain~e de cucerirea romana. pentJr1J a n ~ da sea ma mai b,ine Ge exem plu civi liz:atm puteal fj p entru popoamle subjug ate sa u vedn r:

"PifJrerea m~a 19 ca fi,(j(;.are CII1'! trebufe s.1!l se straduiasca 'fil'-§i da .&,eama C,um a fos( vlata romani/of, C:~' obiceiuri au 8Wt, prin ce Mrb-aji $i prin ce mijlfJ'ace s-e rnter:reiat $i a Cfl[tS-cut put;er.ea R-omei In Mnp doe pace, ·sau de rJzboi.apoi cum, siabmd trepta!, tteptat, flu d,'eca.zut mai tnt~l moravr.lrire §i a,r:)oi oamenij din ce m ce mat rrwlt, ~na ne..,am p-ravalit In madrla, meat am ajufls ioacttlaleie vremufi sa I1U mai putem rnaura nid pacatele .I'103Stre, .nid primi /;eacun de tndreptam".

Tl~us livil.ls iEiI i3\(ut dr,eptate, lEI traia Wij iepoca dec-adEHlltei Ilmpelriului Roman, al c~rtli star$it avea, sa vina I'a_ numai 200 ani de Iia abarndonarea Dadei.

Vedem. deei, cam care mal era [;lute-rea '"womaniz;;mttii" a Romei §il cat ii

rna I p utea rom aniza pe atalt de recalcitrant Ii da oo-g e~ .. _ .

. N ivel ultEllricirii §il b LJnasl~ki~ pop u!atiilon::tloerite nu poate sa ne fie pm.zelltat mai bine de~t die Come,liu:s Tacitus (.55-120 e.n.). istOtllG .rom.an, sumbw ~i wetoric, prln cuvinle puse in glura UIliU i ~ef S ootuan: ~RomanO' eel racomi i§i inrobesc supu:§ii, je.wiese, ucid, sjluiesc" Constrangerife sunt Ja (')r;r;jinea zilei: sentictuf milltar, impo2ift;_fe, irlbuM In natura,. coNe2ife. CampuriJe, mine.18J

184

portrJrii.e st!'~'lI1;n romaifJi!or; in limp O~ mUnCi(oriiagrioo~i, mf~erir§i docheriisul1t M~tina§i. Ins<§e;i td~ea de .imperiu Bste o mare amJgu·e; er tron$forrn~ [atul in

pustilJ §i fium8Sc 8cea sis pace". "~ .. ' .. _

Aceasta OOrl! statare e,s:l'e p enact. val a blla ~I Tl1 gur:a u mil tersbostes. De aceea, nu esta I ~psit de ~~t.eres a ne referi I a cuvsntul .Piicai"a, ca Fl!IU2! eti mol og~ ii 11 u-iga:sesc nici 0 origl~~e ,. de~.i, 11n I~mbs rom <mal, lJ'iJlfJ;iJ'.lis lnsem na "vestlt.()f(i.I pac-rin, eel caJ~e an~rJits"pa_Dea'~ la cei in'J~n§i ?~l'a pace~ u:lC.ma" stramo~ii no~tri: dacl au surprms-e rn modi intelrrgent in Pac<i'ta :;:01 o1'l' pacall.

Ad m~tiiiln d I!ln .1:;'Drltffilfl u are teo rl i Ie roman izarnte air ins emna s 30lid mi;tem c ~ Iil U mle.ro:s ul pop@r trac air fi pri m u~ mare popo r din toata lstorla om e Iil irii e ar'GJ §i-arfi phnd lilt fiirnn1a n alWo nah1li. Or, aces sta ar conlbazice re 1liI~ta.t:ea evi deh~~ a i:storie~ pe,pc rLII~ul rom 6111i, 'c@n:t,inuo:I"toJl'L!11 dilreci 31 po,p().fullu i traJc, ca re a I u ptat1i :812 ani ca. sa-~~ r,efaca unita'tea na~ional a, la ears n-a re IfIlUl'lita,t: nic! 0 ciip,i:L

ln I ucra Ileal de fa,Ji, am pweZiellltat pri tleipa lele e:l,emenbe care ar sta I a baza unel argurnenti!itri "In extenso" privind neremanlzarea dacilor, lr-eaba n LJ e lJI~oar~ I' ei - dimpo~riva, - extwe m die I abo rioa..sa 1 dar nl.l -dificiJa, imp unand restudlerea lintreglillllllll~ m.a~e ri"d daclL!me:nta r ~ii awheol ogic e:ll;istelilt., 9a once, m uncjijJ d e ~:ionierat. ea ee fB mu~t.31 dla wite de siln e, sacriil1ici~ m~te rial e §.~ mu It cu raj pe rntrl!J ail1lT;ra.lI1:g:e ~ a.tit pe pllan i l1I~em, cit mai alias pe p~anext€i'm, t'lrn:§ite c'Cil1llce,p~ii gre§ite, adsnc il1raidacil1late' in cultura el!Jlrolpeani, au privilre I a I'Ilve!lul civll'lizatiei dacice, pers istienta ei Plana in zU lele noastre, Driginea tra ca a. romanilor, natura civilizatte~ rornsne, originea limbii IfOm.me ~II romans, culh.Jlffi maced eneana. tend entioiS num ita hele nisM etc,

A ea,uta me,reu~ merel).!~ arguments! de to~fellJlill pentrustabmre'iilI ulfle~ o:ri giin i, indife:r>ent C are, Wn aifarra p,i) m iintu lilll i dhl ,care neamu I n os:trlu s-a nas,cuf §i <Ii tra.it de sum de mU de ani ca 'pe lasg~! I atmno-daciif dadi, d;;u::oru malfl~ ,ii I'iU malfl i :sau ro m ilIn i, ,col1lsi:der ,ea es~e 0 sub esUm a rea !,!!oastra irn§iiile i.ilatlll'F)i~~ nu !'lie IP,utem a!1'telpta (la s~rai,nii stili a~e:z;e lIlea.mlull rama:nlesc il1ll,ocu~ pe c are iii merita. Dimpotriva" tt,ebu i,e sa ne lupt:lim din 1n9.sputewi pentru a e~ilmi~a un balast Ca,re rile a:pasa d'e1895 doe arll~ CIJ glrE:ulate8. t:ocmaia acelora pe, care vnl!,m sa,...i fa cem neapa.l1'at str;1.l mo~~ ~i care ne-a u adus Tin sflpa de leMn, ps car,s astazlirile straduim .s~ofacem din ate'!' iD ar, nki ad ala IiIl111 YOI1'l reu~i aceasta, d iiI,c,a AU ne VQ,m, da S8 ainUI d, am ~riit d intlo:tde au naJ pe acest pamalflt, dl fo rmare,a no,astra nu are lliim i~e in tim p, ca rnu dtalto ra m ni m iii nUli nimh::. oeal fiI,ici u!'IIi i din straiirniiil 'care au tre'Cll..!'t p~ ~iici nu ne~ u aj utilt C!l.l n~l'I'iI~c 1 nici cu b ani, ~l d Clil da,tiln i, nid cu I,exjo ~. d~m'potrliva, s-au If'lfrupitat din polin Clil laate aoestea, ~a r no ~ am rim pru mulat foarte, foarl:e putin, pe ntr~ cii li"I~am riyn it Ii1 h;;;io,d]ata, lin iiiltre-agla. no:a:stra istorie,: Iia Ibu nurile albJl'aJ., A§:a Gum g8 imp une 8Izi, amud i n:ea de expectativ.~ tre bu ie in,la c u ita CUI una 'm ilita nUijobieldiva~ i §itiii I1Itifid. Nu constru ind ol.!vinte hidine~ti pe schele~u I ce 10 r dacic,e, p e ntrLJi a Ie erea acestora 0 rigine rornana, cUlm ne

~S5

!nd!eam~'a mUt1~r, ~I nid considen~nd cLniinteJe ,el,eneforolSite az,i in vocabularu~ Int~ma~!Of1ta,l,ca filn~ tot de origine rornena, tum l1i SI;! reccmanda dl1! catre aJtii, "10m resta b! II adevawu I aSL! pra IJmbH daeice, d 00 mpar,and~o pe aceasta CUI ll mb.a . tra~il Dr io r ~prQPiati: an sen i, dorien l, el eni, urn b ro..Jatln~, iJgorf, francez i ~e ndlonall i bssci, S umerlen U, georg len r, i beri etc. N u mal asa \10m face ~ti in~ ~I vern r~s;~<il bW ad 9Van..niale my It d\ utata: vechilil'1rlJea pop,orL! h.ll~ dac~ i a I lm bwi sah'!', O!"'l~~~fH!a t~aC_ilI a ceta~ennor R.onlllli anUce§ii I,imbmffi lor, carac~8njl cosmopeljt, ~ pnnclpal €11E!n; al dv~IRzatiei ztsa "romana", jipsa unor traditii la r~ma ru, d atifi i nl d, m.pf:lll ea e ~ nu au CO nstf~LJit n lcloo ,na U! n popor, ci a LJ rarnas 0 s!'mp'Ii!!i_ cetat~ (d,~ 8i?eea nu~j~~lu lasat rnosternrs n,id nurnele, pernnsula nu ~ndu-se ~I' a~u Ita IliI, asa eu rn se nemea s udl!J I el n'l seQ.. VIII i.e_ rJ ,J. ,otiig i Me a daca a nI.II mellw de rumil n §:i a. pe po ru I u ilr,oman ere.

. P,entru a at~ng e acasts ~'eJ uri, cuvl nlel e istoricul wi germa n din sec, XVIr I i SC,hl,Oi~er, alese coa motto in cadru~acestei lucrar~, ar kebui s~ constituie pentru no! .totl un p erma til ent "rnerne nto". Pentll"lI ea ,klt atalt de adevarat ests eEl (lie I rn a ~ bun aJ_tlto r EI' ea I pe C.i1I f,e tii-I da~ ~IJ ,ile in s u ~i. San u-] UI~tam n rei pe P,etl"u 1M ater, ~emln e rit expon,ent 1l1J 900 I Ii Ardelen e I cam, tn "I) isserl:a~ia" la ~Islorra pe nnu mesp liItul Rama nilor in Dacia", a OJ ju ns !a. eoncluz la os. "de vronlsai vorblm obJu (tlrept)j' limba rornana eo mumii c,#l.ei latine~ti" ...

Potopul de la Marea Neagrrii

§ i' Oa ma nil P'rim Qlrdia Iii dirtl Carp a~i

"Miturile astrafe", dupa cum Ie I1ljJme!i'~e Vrclor K!embach Tn ce!ebra sa, Ga~€I' , v(lI!besc ~n mod expr~c:it de sprevifj:n~r'ea Pi)!. fa m a nt a ''2ei:klr 'civUiz <lit:ori", c~ leal re all! c re at 0 m lIIll §II ~-a U Sou plr<liveg heat indeap ro ape evo I u fia, Putem sa nu c:redem (To) aceste afkmatj~, dar nu pu~em sa nu const(:lJtam identwtalte'a s ut,e 1'0 r de, Ie Q'eJ !"Ide despre' ,P oto'p ex~s bl! nte pe tof G 1 Db u" data fild d~n pewJ8de in c.ue, 91!"aU~ eXdU89' cpriltaGtele dlinfm popu'atiile aJfIate la distante prea ~~rJ, :S~IU$~ Ignoram 5,en~.a~~'H'nalele d;eSGOp.91rllr~ arhaQlogic~ din ultimere decem~ {o parlie v'"au fost prezen!ate h31 irnceputul prezl3'~tului volum}. TQ:~Qdat~, un€l,l~ dovezl 'c@'"'cre~e a~e s!:.lp'fav,e'9Ihel'l~ii~ ~i im p reze n t, a civiU iz,~~1 e i III ml8.lfIe de catf~l.m8J sau _m,ai mul~e cJvli],izatii super.av.msate aLl! fest enumerate ~.~ sJa tot TIl P !llll"! e ~e paglnl a I,e <llcestei ca,~i,

_ . ~ava ntiiau eO'l'ils~~~t:aJl, ~~i ei,~ cu stupoare, ca, teo ria eva IlJtro nistaa h..J i C harl,es D~l'INnn. nu c:ste vaja blfa. ~ca stra m Q~ u I 'Dm Y llil i al~tua~ a, iii pa rl!t ,bruse, in mod tnl~st:enos.. In' 1(.1 rmi ell! 35 -40 .00 O!:'lni!

, T rJ ulll mere deCBf1Iiti" s~a!J mai co nh.J!'at dteva eel rt~tLJdill i ~ti intiflce, Jncredibile

~~ de ~eoo ncep.ut ;;J ntel"llor. lHorCi. Ter,re i a, iii pa.rut d i nfr"D sur,s' U fl i ca, brusc § i t1u_pn~ evolutle!,omull are a'cema§:~ cod ge.flet~c, indiferent de n~.sa, actualOlJ Ome fill r~alr.e. la, b~za a ceEla~~ pop ul ali €I IP'fi mt@.rd i !l!i~a, ad iel, s .. a nbcut 1i:nt,r-o, zona. §i!' apol, conform 6ibUe,!, s-a inmult~t ~~ ill ocup.!llit P,lma.ntul .• ,

166

Cine a fest aceat P'PPOIi' P'tiirnDrdi a I, und€lSr2i "nas()uf' el !Jii de un de a mit pe Tntreaga plane!a? Dupa cum ati pu't.lJt constata din ouprinsul acestel carti, :501lvalltii ru~i nu au nlcl Q !ndo~ala cal civmza.rea 'f:errem a ifilcep~t in ,ii din carpatJ, locul fn care a ap.awt prima. 8c:riere din lurns :;;1 din care s-a difuzat legen cia PotapLl!1ui,

S avan tii .aw con statal, cu IJ i m~we, cil Ilegen dele d lluviene s urlll extrem de as e rna n atoare, in d ife ren t de long i tud iin e §;i ~ati tud i ne , .. .A.cea:stS stra n~ 8 conseei tl~a pe ate avea doa r dO'U81 C6,uze:

• Poropull a fost un reno men ge neral~i de 0 catastrofa~a arnplcara, lovi rrd' in .. tre.ag a p1arnel.a, ar justfflca ~i intinderea goo.erala ~i klenliletea mnlUwilof despre polop; • Potopul ar'Ost un fen o:mElI1 zOl1Lalj local dar rn srcant, mOli1ldiali Z8t prin migra~ia acel~i popula~li pa intr,eg mapamondlll (sau prin inte:rmediari iJ"lt1lJerl!!;a~i anterior). iPi'Uma ~pot®2a are prsa plJIt,ine ~anse Sa fie ~~ esa r,eala, data fiind impo~l'ibilitatea caTerra sa poata 'fi acoperita in totalirliate de apa, pima la vlil1ul cetor mai~nal~1 mYn~i, dupa cum afiimnEi mitl!ri~e ;;1 Bilbli;::L

ln ee p rlive~le a OOU8J ~poteza, ea trebu le completata cu 0 serlede informatii ca re n doved esc valabmtatea. B i blku! mu nte Ar~wat nu este identic CUI eel din G aorg~a, In plus, est.e r,ecunoscut faptul cill, in oe prive§ te PII)~DP u m, e~b I ia s·a. '·rnnsp i rat;" Co p~os din Ui bll,e 1'9 S u merienej di n lelge flIId ill I uw '1'3 hHgame§.

incepand insa cu 1995, dol g9010gi de la Columbia Univ€rsity, wmmam Ryan ,~i Wa Ite'f IP ltma fiI i OJ u diovedit c~I'I!Il CU I die ser Is in 'Ie tin ium Testame nut ca f~:un dl ~t'I u tidal de pO!~op,este '1:"':lI! al Malri i Necglte. ~P:ol(}PlJf 'lJi NOfil" a,fost, deel, GO n sec i rr,a termi rl2lrli ,e rel 9 ~aGi a r'El i>~ i d eG~, a top i ri i maslve a glhe~ ;:uiler, detellTlina nd mig r.3Jtii m aslve de poptldatie_

In noWemlbriie 1199:9.) exp f,Olra"tDIfI"ill F1:o bert D. Eli:! ilardi de..scop erito ml ~ nor ep aV'E! ,ce leb l1e, i nell us iv a lltaJlk:ului (11985), fQikl'sind rehnica d e ~ It'i ma, or,a ,a cercetat I itoralul su tiacvatic al M a rii Negw'e ~i a ven it CLJ com ple~ari de senzatti e I a teo ria ~tiin~ ifk-a ag 8ologiMo r ;il merica IrnL

Conform lui ~a liard, la, 6JlOO i.e.n,. Marlea,INeagr~ era 0 dep.restune1in ca re IOGU [au (),am en! ~ ~Marna .N8agr:l!J~ cum 0 (;urJ'oa§:tem al;j' - precizOll el-,s4i for~ mat M dami etEJpe, Prima: fopirea gherarffor, cu 7.500 arM In' ,urma. Nivelul apef SEi stablUzeaz{J ta 0 cota cu .20f) m sub niveful actual. fn j'Uful m/fm'i, aparsate de pesci!Jr'_ ae.9a ce demonstrea2fJ ca nil<'elulapeior era sfabif (, _,) Eiapa a doua: cU' 16.0,00 ani fen ~r:fflii~ se p'fodJJc,e, b'f~sc~ ,gen renamen tn urma drola nivelut apelor urea cu 200' m, ,Oamenff f:;i abandoneaz,il locuin~e'e!. multi dintre e( pierind tn urma ca'(astrofe'i, Eu erea cl e v,oroa' de Po't,opuJ lui Nos '~"

Dar, ,d u pa CIJ mati v:azu ~ pe p a Fcurs ul 8Jcestei ca ~i, a.e u m 6.000 a l'Iii~ ad i'ta pe 13 4i.OOOii.e',h, din zona IRomani,ei aGtI!J<l!~e a.1J! migrat 'etrll!s'ci~ ~rn vi~mtorii Sill m,e ri e nU leu IlU d up.~ m um~e sacCI lel au~ panll t crvi I iza~ia eg i ptlean ili §ol civiliza~ia InduWui, pe CQjrQ Zecha.r~a Sitch~n ~!e COlnS~d:9~a Ufml<l§B directs i1de c,ivi i iza,:i,e i s u m.E! r[e no ~ •• ,

Cam in aceea~:i IperiO!adi ist!@ll"ica '11'011" apireill etru.slcii in Insulele Canare.r Turdtetania (C~mpiile Elizee, considlerahil 0 Z'OI1lt3 centralll ,iii legenda re!i Ana filt~ddih cilv i I:izal;ia m i ceni an a~ Qserie de c Mlli~a~i i iln li!:!Dt'I.aJ U!1

eau ca~iialila sa lJI eivi I izatiiil e dinvestu I Ell ro Pill i §i ... d~n Ame rlea Latll1la!

Am vazutlii ca sum.erienii divinizaJu mun~ii, 1ilnk~o zona In care rJU aveau iM!tim II naturale mall :mal'll d·e 30 m. Ro man i f aVE!'CIU ;;i e I Uri MUlite Divin La riga Roms. Teate pOPlJlllla!~ile ii::.l:vorate d~n CarlP:ali vorbaau de Muntelle .s.f.ant, unde se aflau zell, reminescElril~a a. VElchii cn1!dTnte In KogaiollOrlul dade,

Eg~pte'llliii afirm au c.a ~a ra .io r a fost po pu I ata I a !in cepul';' de "Ziei!i,j venl'V din h,Df;dl,. dlneole de "ma'roa ce[ trNlfflf' (Mediter.ana). dlllpa un potop. Pre.:::o lu rnbien ii \1'0 rbe:aui'~ e~ dies pre ze i~ civmzatori~ e U plete § i bOlllrba (ca dacii diE! pe. Go~umna lUI Tralanl), veni~i de d~neolo de AtlanUc. Mai talrziu, I lsus C hr~:stos~ eel oreseut :§ i i nfluentat d'e esenien;1 I .... ~colarizati de preoli i dacl, plelstal (dupa cum ns spun!'! .Josephirs fla.v.iLJs)., va fi reprezentat identic:

Irna It, eli pl~elte ~~ii ba:rbil. ..

Nuintamplator, 1aranii pe!l"ufvieni au .00proape ,,!cela§i port ca ~i: l;all'anii l1Io~trw (p urtat de 2.000 ani) ,. n UI mta mpl';U:or, i nU:;aJ,U ave ill u ace lea§: ii bu RE! ,ob~ce~ur:j Cal leea In lei i !!.I n UI i sat d~n S,ibffiu. (un bat pus 1031 poarla.2lr.at21. ca, st2l pan i i nu sunt acasill) iar Til lirnba azteca. apach iohual iztli insemna poto p, in undal ie, nu Flnls mplli;j;tor 'Ul"ltrib d i iii Am ilI2!oni iii ill re in mi mbaJ C uivi nte .... ro mahe~~i, la fel ell m 0 .s,eriel:le C IJ vin~e "l nte fin iilItiion a le" (vez~ 'crocodif"!) p rovii n din ve e l:1ea ~~mb;'j. tra Ga ....

Era posibUa 0 ase men ea m rg mre m as iva, in toats roltufiJe lu m i i? IDA!

Pe~asgii, ",oamenIJ aivinf", Gum l1i nurrteau, cu evlavije,gredil, erallJ Toal1:e bUlilii !ilavi:ga~ori, dl:..:!pa cum am V8ZLllt, 3i pUirtatior~~ unei ,cMlizatili tmate'rffiale

§ i SIP,i ri~u ale S~ perioalra p e nit:ruiilce Ie vre m u rt, .. •

Des.copertlrll,e ameolog Ice;; I ;;tiin~ifice- d~n ij Iti mete d Glee ni i au d emOr'lstriflit, t:o,t ma i mu It, caeiv iHzatiiia !.lima na s-a fo rmit ,~ dezv,olltaUn ElIlm,P ai, nu inffimp lalar nu mita. B~tr.§nuJ Continent. ole auci mi9lra nd spore J'lordlJ I Afric1i, Am,erid. Orientu~ Aprop.ialt sal! pa n;ji I a gr"mitBi cu Gil i na. Unde ,a fast iz:v orul ;lWElst!U ~ ex-ad TIn tcH:lte d i rec\iil e am vazut pe pa,fCimm I ac:estui volu m §:i vom '!/edea ~ I P e paroulrsull valli nn.ull!l~ viitor: AN:iea 11~C:etatea. 1M U fl ~iil o,r § i lO'!1a Mtl rit Ne·Qlf'e.

C iti n,d §i dec ri ptanril c uaten~ie talb~ ilel e s um,er~e fie, "Crollicife pamanturul'. oUlm Ie nume~te Zecharla Sitchin, cele mal Gomplexe ~i credibi!e sl.!rse istorioo, pUI{e:m aflla cail ;Zona, Carpliill~~IDr era (l()I1$idera~a lara Z'€!i~orJ Tn caire zeul Enki (eohival.entul ~ui Nept~l:1)ii sor,a .S,3 S,ud'/Nlnna,rs.a'9 aU! creat Omul, p.ri!1l e~lPetimel'1life g'eneUce. Enl'd era SI.,!I)fEH'lUmit {':Domnul pam.§n'tuluiti Sr:lilij s~mp]lj j'Domnur' i ar desp rs SudlN:illiharsag, sll pran umila"MAMM1" de SlJ m eri en i ~i CUI1:0S0Lill'a drepl 'GeeaJG:a~a -Zel~a Pam~rltL!lui (lao tmco-daoi). ~sis (Ia egipterli) sau iFeciMra M'aria' (Ie traco·daci ~[i coo~tini) §i diviniz:ala dr6pt "\I.:,u:;am (cum i5e spLlnsa, prin spa,te, la balriine~. I'uf SlJdlNfflharsOl'lg) de indieni, !'Hlmerielll~i afilrmOliU caa c reat emul di Ill!) rop,ria gena, 1i'fi COl Utate sa de Me d i t ~ef a~I'zei lor •••

Mitul Ziei~e'i-fecioan! este, unul foa.rte veohi~i eLi maFle ifilti!ilde~e. Isis era repre.ze,rntata eU pn.mrul (Horus) in brate ~i avea ca $,emlln d~stini::tiv erucea. La" precQlumbieni s~a d,escoperit rep rez® nt21 rea, urnui b~rbat cu pi ete , barba, un ve~m a nt lung pan3 lla palma rl1. CUI Yn,.. m~el 'in bra,e. La dad. aceea~~

183

repreZfl'fIlItrne tp~lete, baliiba" vesrnant I u ~g) era com pl,eta.ta deb i necunoscutu I dar, .. viiitorul cu~at blbllc: ~PaGea mea () dati vou~". Deci, fecioaJ<l Mlar~a §i c refti n.ism u I n,u au aparut dmn Illearnt! EI~e 'rilprezi ntat in 'fa pt~ nasterea If i ul uil Om IJIlu i de ,ca~rEi' S UldiiN i n harsagJFe"c~oafa Mariia. pr~n I'IfIfl1bJde 'gene,tioe'l 'I a r, 0 m U I l1lJ esta n~U'le ni altcinaYa decat II:: n kmJU ranu s, eel care i-a Great pe oameni dupa chipu~ §iaJsemanarea sa, zaul protector reprezentst de tracedsoi in Mun,ii Bucegi (\I1echilUlI ~i stantul Koga~onon). D,upa Gh~puf §i a.sema~ narea sa nu i~seamna nimlc altceva ca ernul a.ctual are aoel;a~i aspect (chip) ;;i aoe:la~u rod, ,genetic (asemanare) eu cr,eatorii sai. ..

N eincreziitgri i vor trebu i sa-;;i puna" t'OhJ:;;~I" Galeva intire baril, d aca vor sa

aIle n?1s~ 1II nsul eerect:

• de ee HAR-DEAl in.semna "Casa (G ta din a)' Domnutui''7j:

• de ee F eel eara M a rl aJ este cons~derata preteetearea R:om§n ie~ ? j

• d,e ce, in rna i ~ 9'99, pe Ol'opel1 l, Pa pa loan Pa ul al ll-lea num ea Rama nia ijGriiidina, Maieii DO»1'.i'U).tU:.i" .;; i a b~rl eGuvanltaasl11el: "Cu ajutorol 'ui' HrfstDs, ve! ti proJ.agunisJa unei man perioa de de enfuzlasm §i cura}, vei fi na'riune prospera, pamant rodifor de Dine, papo;, ooltda'r .~if~C8(or de pa ce, Dumn\Elzeu s~ te ocroteasca $f s~ te binecuvSnt·Bze mereui"?

.' dece, Tn vechirne, zona Carpla~ilof era ~umita Tara Soarelui iar cronicaliH no~tri sp unea IJ ea "to'ti de 1;) R',im t:le trogem"~ Tn oondli~~ne ~n ea re RAM e:ra ZeUll' S·oalr'e:lui?

Am va2ut~ IT:f)om.rwJ" era zeul Enki, Inter,e~ant3 este,lnsa, revenirea pe!imanenta a [llotiun iu de "'9Ira.diin ill" can d vi ne verba de zon a C aWp'a~ilor, ciJdid'i Q .zo~a ifni care se culUva eeva ~~ se culeg roadete, Sa nu uitiirn ca ~i ~d,e'liiIu:11 IR.a~ ul eratot 0 9 radina a "rJo rnn [jlui~ ...

fo;.o€e1sta regiune a fost cunoseutatn antuchitate ~i sub aUe denurmri; iPel!asgeea (~ar:a ~€~te~ pam~rlituh..ll-Geea 1 Gaia), Ramalf!i<l! (~ara .zeuhj~ Soalre), IHyperboreea (ffregiun.rf.e uda.fe de DUnare §i Don ~- vezi Slrabon),. lara, Nem uritoare', Tara Bwnec!iJv§nta:ti:li de Zei, Matta E.lJI:lrOpeil, ,Ge'Hmlls Polus, [I'a.k§;1li ("oel capabfr, Tn sanscrlta, de unae der~vat [1'01 k~a- D.~ci~. Qonsidl€:ra~ Ce ntru I Suprern al Lumn), Tracia illic, ,in care Muntele Omul era ,oonsude:rat ~OsilifJ Lumii". Aid, a~ ~ra.ii~ pelasgii, ~oam,ePlTi alb~", nasouti din pam~nt neglr'u, d~nfiul

I!J~ P,e lasg08 ~ 1M iperbor€us., '

Vasile Lavine scu oanside ra ca "D,otc.iO! a "DS} SI(ulill.I Celltrolui S up.rem f.nt~o pel'ioadjj /iDane fndep.ilirta'fa" ~I ffice ill Q obs.eNaJ~iefoarte im port:anta:

"D8c~se preJ:unge§.te venfcafa Pol - Eames - Dacia, ea va ll''aversa Tmci~, Arhipefesguf •. Egfpful-~i1lra' lui Kush ( .. ,J', aces1a ~f' fi primutmertdia'n ",."

lMackinder o'OselVa, I a roil ndLll-i, un .aspe·ct deds~v pe~trl.J in~l.egerea istorte il triaco-daGo-wmanilo:r: "Sus, ;hMarnrl'nJfE!$, e,xista un l.oe .ma'n:at drept c.entrurSa trlnu$,ui Con tinent (Eur-opa de la III Uantic fa UraU). QriGine cMduce Europa de Es( condU'Qe inima Europel. clne condf./Ge infma .EurGp'ei oonducB Insula Lumif, .§i cinfff, condrJce 'mula Lumii cOndtN:e Lumea jj:

lDad1l. pe Van"IJ1 Omyl ("Osla Lumlr)ex~st;!i al doilea Sfin:x aiIOmeh:irii,

189 .

Mun~ii Bucegi fHnd Kogai:omJonul (mllll"lt€-Ie sacru aldaoilor), pe Ceahlau (care se \Jed€! del a "' . .Ca pUI Marngal'ia!), pe platoul sal.J. 58 af a 0 pilram~d il! erQ~ata, iide!fltica unela egjpten9 {siilmnaJaUI de Mircea Ticleanu}. Asem2lnalri~e cu Egiptu~ me rg ~i ma! departe: studii ~li I n,iflce, de s,~)leci,i;dita~re ,au doved it ca as@mana.rea. dil1l~re Sfil1lxul de ~a Gliseh §i SflinxlJIl din Bucegi es~' perfrectilill

r!:xista savanti care conside:ra ca i1iulimd Bab!)J1 ar fi fest cO'l1s~minn Cetate,a CaJrlf),aJ~lIor ~~ nu Trrtampla,ior, de aiel mlgrand ill [ume populatii transformet:e ill numeroase popoare. De altfel, Ardeahd estill consiiderat ~eiilgalflUiI in~regii Um~n~ Ui~g, din "Casa 100m rIIJ1u i~ m igra M su merienii sau etrLlscii.

Herodot {+ 425 T, e. n.) can strata, delco iriUi m pl:ator: ~jNeamul tracilor este: eel m~l mo1t~ :;i ffl'rJi ti'umerO$ din .'u:mej dupiJ[1el al ;11'%iI01". rrar:ii aumai ~u'te nume dupa regiuni~ daf obJceiut1le suntiilce/ea§i Fa toW' (!Forrlte'5, I, p.65),

lDup~ M ~rcea E liade ~I loan P,etru Gulis nl,ll ("Dir;tfDnar a' roIifJiilor"), 9 iganticl! I a rbo riB a~ traci lor avea ciirca 20 (I de Ira m uri. Redam mal jos 0 liist~. inoomp:letill a trlburllcrtraclce, a_~a eu rna fest pre.zenteta de Dum ~trlJJ B a I asa, in ffBasmul mmanizarii / Dscii, In.teme;i"etorii Romer, lP~g.9-1111) f.:l :

AC II, AIEZn, AGATI RSII (dad), AGRIM I (~raci), AlBANiEZII, Al BOCIEINS II (Yn Dacia). AMAGOCH,. ANARTIII (in Dacia), AJNARTOFRACTII, ANDIIZETII (Ulyri) APSINTIENII (laflga AthQs), APULlI, ARAViSCn, ARCAD~E.MI, AREATU sau ARE.~I, ARSIETIII, ARTACII (fn Mo~si<li), ASTA~I. ASTRU, A;USONIEINU,

BEBRYCII:, BERECYNTAE, BEoSl (BESSI), BIEfll, BI!::SII, BISAlT!~, B ISlrON!II, BITYN II, BODIN II, B,RI,ANTAI!I, 8RIGII(friglieniil}, BR.~nEN II" IBR'ITOlAGII, BURl! {buri'davensii},

CALAllENU, CAlPIIZU, CAPN08Alil (mceslenl), CARPI!, CAIFlPIZIIII" CA!UCOENS~.I (in Dac.ioi), CE:RBREMI, CEIAGISIII.,GElEGERH, G ELTOTRAC It , C~CONU, C~MMERJENill, eLMII, OORALI~, CORPIUI, COST0I30CII, OOTEiNSll, CRESTONAU, CROIBIZII, CGAN!II,

DABII, DACII. DACII MARl Om Maramure~). DAII, D.AUvtATiI, [lIArNll.I (danezil).

DANTEl~TII (dant,;lotii), O~OSI~, OARSII, DASSARE,TI~, IDAURSIOII, DERRONES, DAVII, D.lMENSII, [lOiLONC III, DIOII, D~SORAII, IDROSOI~, DRUGEIR:II,

E[)ONII, EfIRUSOIII (ESnRAC~I), FRIG~ENII {FHRYGYENII), GALAIIO~:I,GETUUI, GETII, GEViNIi. HARPIIII (CARPH 1), HIBAIANII,

IBERU, ILiRII' (ILUAU), IST~~ENII, ITALIOTII, LAII, LATIN I ~. lUCIERII,

M.A.:CEDOrNENlm, MAC~DOE3."{f'FHINI'i, MAIDII, MAASII (poplJ!lati.e nalica',

METANASTII, MIGDANII, MISII~ (MISSn)J MOES~I, MOR~SENI.I, N I PS.A10 I ~,

OBULENS~I, ODOMAN'Til, ODRISI~, OUZONES, OSC~I, OLTENSIOU" PAl'OfilAi I, PA~T~,I, PANON II (PEON I ~), PELASGiII, PELEN n, PH RYG,I EN IJ,

PIIASTAII, PICENSU, PIEFIGU, PIENG~TI'I (PII ENGt=TII?), PIROGERII, POTULATENSII. PRiEDAVENsn,. PRIANl"H, PRISCU (s8uLATINn ct=~ BP,TRANI).

190

RAiMANI~ (din Ramidava], RAMAN!! (din Hama, actuala Seroie), IR.M:lANIl (din 'Ram1;ll, din Asia Mica), RAMANU (ROMANII d~ maitarziu), RATACENSB, RONDAICII, RUS~DAVENSIII.

SABI!N III, SABOCU, SAC III , SAil, SAMAIOII,SALDENSII, SALON III (.:;POPES111), SAMNlr~~" SAPAEIII (.;lOPJII}. SATRII (~~ IB®ssi), SCAUGDill, sCrRMIAZI'I,. SENSU (~n ,Dacia), SCORDISCII, SELElES. SIER[UI, SICA801l, S lei LlIEN~[I, SIGU IN~~ (sau SIIGYN II), SINDtI, S!TONI~, SINTENIII:, SUCII (SU CI DAVEN Sill), 81 R I'OPA~ONJ ES Ii,

TAJN.A!TII {Ial'ilga Don}. TERZII, TIEUCRI!, ll;:URIISCII (;;;;TEIJRISr~I},THEIICU.

TILA"fAII (Ianga OORISI), TIMAH~1. TINII (THYNH), TINTE.NOII; TIRAGEr~1 (TIREGETI!), rrru TOMITANIII, TRA.Clil, TRANIPSAII,TlRAUSll,l1RERU, TRIBAlI.I" TR~COC.ERNENSn, TRIHIIJ, TRO'IENU, TROGI..:ODrnl.

LJ MBRII (Til Bali a), U R.GU, USCID ENS I 'I, UTI I , ' .

VENETII, VOLSClil, r'

ZBALENO'II, ZEFtAN J 01 ~, ZI Ai DAVI ~, ZU SI DAVI ~.

D u nililreOl §i i te rmtorl u W de I~a no rd u I Say III rau considerate ZO ne' saere, ce im pu nea u te 1;11 m,i § i r~ sp €I d. ID El a I If-el , panilll la ce~e, d eu i1i razboii!ii:e daeeromane, f!lJwei unul: elmn marll imlparaU n-au 'c!!,u::errn~ te-r~toirii de dincollo de D U !lara! mul~um in du-se cuo cu pawea vrernel n h::a a Dobroqel. N I el [J arUl.J S, A!exa ndru Macedon, 'Iu I i us cezar sau Tmpi!ira~ii IB 12:;a1li~l.J I ui

Aceste t~riIuturi erau atat de .iegeflldare §ffi inspil.iimanb3toare lpentn~ antlciJ ineat,1ifI 73 t.e.n., guvematorul roman C. Seriboni'L.l!s Curio nu h1dwszne:;;te s,a treacii DUn area IT,din cauza coddforiMtuneco.Ijr!

Aoeasla te<:l'ma este cat se poate die expl icabih~, din moment ce dincol() de Dunare era IHyperbortl,ea -Tara Zenor iar" OlimplJIl din mito.logJia gr~aca (UUMP - ~LL!mina", iiSpJendaare~ ~ tn ~imbEl traro·daca) nu era altcsva d~Gi~it Mu nkl lEI' eUlesg i •••

"rad.i{i~r,e vell1eau ins-a. din Vll"eltll U Iii ~Jr[le In aria le, eLI mlil i.oan e de anii in u rma, Terra avea un unic contin €nt, cu nos cut acum drept iP i::llrlgee'a. 0 d ~ nu m.in") mito!ogioa delec intllllmpMitoarS,. C@lnd acesta s-afragmenl'at In cont~nentele de~ azl, Ma~ea M editera,n a era a!~menitat~, de DUn ~re §i Nil, -d 0'11.1 a f~uviii pe ea re s· au d ezv,oltat pti mala c:hl'i liZa~]i ~mpO'r1:a nte ale Urna n i~a~i~. Du n~kea (Dan~'bius, lsbru, SElU Fison- dupa SioUe) era oonsiderata primu~1 dintre eele ,patru fluvww a Ie P,,[lJlrr,OlJd IS·l:!~ui b I bnc. M~.m~ii Cawpa~i ~il D unsrea au _consntu H~ leaga mull d i 1"1 care au aparut Ice,j Imaw vechi oamenl de. [pI:! pa.rII1ant, Rai.ul atestat ln V®chiLlI Testamel'li~ drept Tara lui lliav~lalh (denlvat lIah. V'lahia, V:;;lJWahfa), din care au fost :£illljnga~i pfim~i oarnenj, Mem §.i Eva, pres tnseta~i de tainele zellor. ..

Pe tema lsterle i veda! ,a Rom@miei se mal pot scrie m LJJte., foarte m ulte! NeG p rim a lei, d eccsmdata, n LJ inainh~ de a oferi 0 in~olrlln atue extrem de, g@to<are_ Conform lui Max H eindeF6, alb ashliJ, . galbe iii, ro§u s U lilt (l U I Dti~e fu nda m e n~a le~ eelelalte culo ri nef lnd n~mlc altC€iva dec~t com b i na~~~, mai mu It

sa u rna i pu~un reuslte ,. al e acestui trllco k~.r p ri m.o:rd~al.. '

IN u rata~i vo I urn u I II ! N iei I1IU §~i!~ Ce IP ieft! elL,

191

BIB LIIOG R.AFIE.

1. Zecha.ris SilchiFl -.A dou';!ispmzecea'planeta ~ Aldo Pres-so 1009; ,2:- Zecharia Sitchin - Riiizboill11 zeIter Ctl oame~ii - AIde Press, 1 998;

3. loan Pe~ru, Culianu -Ciii'~"Qrll111 h.1.mea ,o'e dincol0 - Nem ira, Ul94. 1 900; -

4. Vicror KemlJadh - Enlgmeie mH.urilor i!tstra/e - SaecuhJm I. 0,- VeiSta~a, 1996: 5, Toni Victor Moldovan ~ Programu,' Terra' - COliieJ!;iuni, 1998':

6_ Pa.lIl Lazar Tonciulescu - De/a Tanaria la Tara Luanel- Miraoo! • 1996; 1. Pau'l Lazar Tonciulescu -lmpa'c,tul' R'o.mei asupra tJaeie; - Miraccl, 1997; '8, Paul Lazar TonciuleSC\JI - .i),e ia Tara Luane} 13 I,e'lld - Mi:r<iu:;ol, 1998;

g, Adrian Bucurescu - Da.cia ,sec~l~ - Arhelip, '1998;

'10_ Adrian BUClJl'eS-cL.I - D!I'c,ia PlaglG,'; - Arne1ip. 1'999;

11. E:ugen lozov;:lll- Daelia Sacra --:- Saeculum 1.0.1999;

12. Dumibu BlIla~ - Basmulroma.niiziriil. Da.cil, ]niellJleietoriil Romei -

Fun.dlaliaJ MeloF DOf~, 1998; -

13. C.C,Pe,tol,escu - D.OI'cia §i lmperiu/ Roman -leora. 2000;

114 .. M ioara CiliILl~i~-Alecu - .lafmoxis - Gemerli i, 19913:

15, Gee SITae - ,Daco"Ramiini,i'I th~m",rlt;oare- Tempus., 1999; Hi. Silviu N, Dragomir - El1ig,me injurul Qti'StrlI - Enmar, 1998;

17. I osi~ CQn,sla nlin, Draga n - Imperill1t Romano~ Tra'c - EuropaJ Nova, 2000.; 1 B. Sun.dar Sin,gn, - La picioarelfi.' Maestrulal- Sapientia., 2000;

19. Apocrif -Ca:rtea [Ilui E:noh - Miraool, 19-97:. _

20. Ion Fruma - Pfocesul Sui l~s!J,s - Roza V~nitur(lor, :moo:

21. Gheorg he RMucoo - ,Dumnezl;iIu e~is llii11storla spune da/- MiraGel, .2.000;

22. Neofit - infrontareajidovil'o( - Samizdat, :WOO

23_ loon. Fa11Ca§, Ilie G'he\UJ - Univ'ersul lara taine - Edit Pres, 2000: '

24. Micha.e'l Baigent, Richard Leigh, Henry linooln - Sta'ntl:ll Gm!i't §i sang,e1e

/(J'j lis uS ~ Eli I.:W 0 0:

25. Gerard MordUlal,Jer6me 1I;;1lrieUf - Corpus C1'isti - Comparlia.1999';

26. Horla Mat'ei - Enigmele Terrel - vol.l- Saecul u m 1.0 - Vestal':', 1996;~ 27.lhIoria Matei - cnigmfd,g Terrel - vol. 11·- Saecul'um U) - Veslala, 1998: 2ft Graham Hancock - Amprenteie zeiter - Al~do Press, 2000;

.2.9. RotJ.i!:rt ChalrOl,lPi -Ism.rla see,retai a Omenii# - LUW1an, 1999;

30. Rooort Charroux - is,toria neCU,rU.l;ln;p tj a o~menl'o.r - EI it. 1999;

31. Robert Charroux - Carlei'l' tu,mi/or uitafi! - Em Comeolato:r , 1993; 32_ Robert ChalTouiX: - Cariea' cunoa~terii int'enis e - 8it, 2000:

33, Hans Cihristian Huf - Taln eJe istoriei -11'0': frll- SaeccUlum [..Q - Vestala, 1999; 34, Hans Christian Huf- Tainele istotiei- 1I0l.ln· w- saeculum 1.0.2000;

35" t.arousse - Cro.l1ologia Universala - Lider. 1998;

3S. PeleT Andlr,e~s I Rose L'loydl Davies - $Uin~~~!i' S§C.I'G:te .: Sae.culum 1.0, 2000; ,31. IRichard Baslide - Cronica lumi,to'f pa.ralfi.re - Lucma n, 2000;

36. Hartwig Hausdort - Ar;enel,e smmii ete Terre/- Lueman; 1999;

39_ Paul $ternlilescu- No.i' el1igme f1eetucidate ale' Is,(oriel - Vestala, 1999; 40. Alexander HleUemans.!IBryan Ell nch - /sto.ria .descoperlrito'r ~tiintifice -

arizoP!~lJri!Uder. ?;

41,. Ion VMLfva Poenaru ~ in cil!Ji.a(ea ,c~ .... mza:'iifor- Genez,e'. ?;

42. Aurora lnesn - Ca.rtea $tlJn~elor ocu,ue - vol. 1,- Tin.erelullib€r, 1992;

192

43. Auror,a lnoan - Canea $IUntelor OCIJIU! _ v,ol. -II -lin~Tetulliber, 1003; 44, M ichilille!1 Dtosnin - lCodl.ll Bibtiei - N ernira, 19-99:

45. Paul JQ,h nso n - 0 istorie a evrellor - Hasefar, 1 9,99;

46. -coleonv - Stadia et acta hisiari8f!1 iudaeorutn ROli:i8{J'h1e, - Haseter, 19'96;

47. Solin ~,~:efan,e.sm.l - S,fichrea TimplI'u; - ,AIdo P,P«l'ss. 1997:

48. AlexBr)dru C iulean - cf1igm@ arhealogJce - Moracol, .2 000; 49, IQrich VOJ1l Danik'en-.Aminliri desp'r,e vUtor- Orpheus, 1'994; 5'0, Eirich von [H~niken - Ipoteza ,extratt!lrestra - Domino. 1995;

5t, Helmut HOfljllg - ,OZN~ prelstorle, motl'~'rJ - Saeculum 1.0. - Vestals, 1996;

52. Rudolf Sle lner - Apoca'ip,sa IfJi Irum - lI'nivers encidopedic , 2000;

53. Fle:rin Gheerghit£!, - Temponau"ii galactici - Moldova,1993;

54. Cris~ian Negurean.u- Civlllza',file ,e.:d,al,erestre §i a Ill-a conf.iagra!ifl

.monetiaUl - Dalioiill. 19"9'4;

55. Cr,istia n Negu reanu - Pa'rapsJhologi,a ~i mi:del'eie tuml! acill18ls' - M iraool, 1994; 56 .. Crlsflan Negureanu - Sup,r.mata'ra-lal de, fa mit hi' §ti'in ta - Mira,coll, 1994;

57, Cris.fi{iiri Nf!{lILlreanu- "ntr~teNip.#!.ii ~i No'u<l Ordfri'B Monel/ala - Miracoll" 1994; :58, Cns1i,aJI Negurreanu - Taineie J"e,figm.or §i pop ula/me .fJni:!lI"fffsu/ui - M lraool, 1995: 59. Cr~stian Negure:anu - renoffl enulpara.norma' ,i'n co tidfan - M lracol, 1995:

60_ Cristian Negureanu - Mitul P.oporului AI~s - Miracol, 1'995;

61. Cl'istlan"l N~urealn.u - Orizanturi in lIiz ib lie - Psycho Mass Media, 1996;

62:, Cris.tian N egtJl"eanu - CO.f1spJratorii casmici ii otTJaniz'afiil€i :S'9Crete -lnlact.1997; (53. C ri.sLian Negureanu - P,mJps:fhologi',a$i .rnisterel,e' lum'tl acttial@ - D~i~i na &

IJni\i'ersul. ?:

64, ,Alexarndria!) -Istorla mru.,o,(iel aeu"'e - Humanil.as., 1994;'

6!i FtavilJlS Jose,ptms - 'stana razboiulll.i ludeifor impotriv,a rom,anU;Q( - Ha,sllifer. 1999:

66. Flavius Josephus - Antichitijji il.lda'ice - H8Jse,fer, 1997;

67. [)agoberl D. Runes - Dicfjorlar de ludalsm - Haseler, -199'7;

68. Mo~ Maur - ts'w,ria Is,rae/utai - Ai:on" 21000;

69. Mall: I. Dimord - Ev,eij., Dumnereu $1 Istori,i'I - Hasefer.1'997;

70. Papuis - $riinla' secreM Kabf'J~la - Herald.?:

11. 'Gawilirl M. Filip, Gabriel Filip., Mlihai Filip- Cabala, dil1ll Cartea D'ani,el-

Saeculurr;, 1999;

72. BabPi\ill Constan.tinescu - Marginatu Ja Th/s»ud- Dacia, 19'99:

73. Goo:ffj',ey ,Pamm:ler - #Ji"clionaml' cre~;tjnl:SmlJllJi - Lucmal'll" 199Q~

74. Nadia Juliel1l - Planetei'e care ne guv,emea,za - Teora, 1999; 75_ Horia C. Matei - S/aUdelumii (istori,e) - MBn;mia.1 999;

76, Max IHeirndel- Cosmog,onia rozicruc;ana - 7;

77', Anatol Basa,ra,o _, Numef(J'/ogta in via~a fiecaruia - Mimcol, 1999;

78., Malila C. G hyk_3 - Fl/o$'ofia' ~i tnis tlc<i .m.lll'Hiru'ui - Uflivers encrciQ,p-ed lc . 199'8,;

79. Kwa i1I laUi - Secretete asua/ogrei ch'lIeZ13$I, - Teora 1997;

80. Arthur Weigel I - Istoria Egiptutui anti,c - Ar!emis, 1996;

81_ F1orel'llin Popesou- Baoilen - Or8$U,' blestemat- Saecudum 1.0, Vestala,l'99'B; 82-3. AlexandlU MUru - Legendele Olimpului vol '~/I- Vox, 199'8;

84. MihaillDiarone,scu -1srnfi~ literaturii d:aDO TO.mane - Al.cor Edimpex. 1999; BS lndro Mnrnmn,em - Roma w 0' istoria i ned ita - Artem is, 1:

8+3. Os, Kuh!en - Sist,emul ocuU' de da,min,ar.e a lumti - Sa]ec:ulum 1 . .0 , 2001; B7, D, M. P~ppidi - Dic'ionar de istorie v&che a ,R,omilil'1iei - 1975. BUCUffi$ti;

1193

~ 88.· ~.' -"Ma9azij'w~lI, nr., 11094/1978;

89. FeliK Colison - .Na~iona/j.te at regeneration des p.ays.a.ns moldo-r.i'.taques

- Paris. 1 &52;

90.. Boris Perlov - Talnela vea'curilot'- 1975. Mascova;

911. Vo}lech Za.marovsky -l.,a lnceplit II lost Sumerul-1981. Bucure$ti;

92 ... NiaLUla:ie Miu!6'5C.u - Zalmoxis ~i dansul c~/u$,arllol' - ·Gliin~ §i tghnicii" nlJ".7 ! 1980; 93. Hemeros - Uta'da - t 981. BUCtm::~ii;

94.R!ime Grou5~el- tJempim dlils steppes -19'76, Paris; 95. * • ~ - MJceJlc,;onar enciclopedlc - 1978" Bucure:;;ti;

96 .. Maria-France'sca BaJtaceanu - Rapports ,entre J'armelli·M et Ie aaco-moesiiefl'

- Tn ·Swdia ind o-eu ropaea ad dacoromanlJls peron entia" -1' 980, BucUlre.~t6;

97. $l:efall Pa.SCY - Voi,€Ivodiaiul rransilvaniai, vo1..1J - 1979. Bucure:;;ti;

98. NA Conslal1ltinesclJ- Die/iona; ,gf)om,astic roman@sc - 196.3, Bu:cure:rlti;

99. I. P. Anton Deimel 5.1. - SUfflerisches lexikon, vol. MV,.. 1924-1934, Roma;

100. S. Landsberger - Ma.terialenzum sume .... j!;chen Luikofl, vol. 1- 1937, Rama;

101. Jules KlaproitJ - Tab.leaux historique-s de I' Asia dep.lJis la' monarchie dB'

Cyrus juS,q'li nos JOurs -1845, P.ui~" lOlldra;

102. Henrie Kipert - .JU/es anUquus - , 845. BerUn;

103. ~ •• - fJescope#m ilmeoto'g'ic;i':'· revisla "iMa.91azin~ nr, 2511984. p.B;

1104. Jl.Iles Henri K1aproth - l:liblaa u.x historiques de I' Asie depuis i8fflonarehle de CYnls}usq'iI nos jo urs, ,!!'c.c,ompa'gnes de rech eT,cha-s

his ~oriq.ues et ,eln lJ,gf,ephique.s .5 ur c-eil'~e p.art.ie du

n1'o,u#e, avec'Uti' alIa's in-toUo, -1826. Pa~i5, l()f1cira. SMtgarl; 105. Marie Nioolas. Bouillet - f)jctio.nna'ire uni'."ersel d'H"staiI9tl't dll' GeDgraphie

-1860, PartlS;

1 06. Paully -Wisowa - Rl!al cncyc/opadie - Stuttgart:,

101. L. Duicherat ~i A.. DavelillY - o;,cliotl'nalle 'Oltill..f,arn;.~is - 1925, Paris;

108. l..u:dwig Albrecht 'Gebhardi - Geschichte de-s Rei,chs Hun,g,am und der damit

veriJJJndenen Slaa,fen, vel. ,- 1776, leip2:lig.;

~ OR I. H. Cri e;cm - 8 !trebist~ ~; @poca sa - 11917. Bucufe§tj,; -

110.. Mioara Turcu - GetiO-dac:ii In Ci1mpJa MUri'~en,ei - 1~979, E!uClJre111i;

111. IHadrialfil I)aioovilc iu - .iJa'cij - 1972. Bucurei1i;

112. loslf Constantin Dragan- NOi, tracU -1976, Craiova;

11.3,. Hadrian D~ iooviciu - Dacla, de 101 BUTiElbisf.a Ja ,c:ucerirea l'O.mafia - 11972;

114. C.C, $i D.C. GitJresclJ - Sc!trt.iistluis a mm~Il'Jlor -1977, BlJcure:;;ti;

115. 1M. Petrescu - Darnbovita - SCIl,ria istol'i,e a' Daciei prerom.an;g - 1978. BI.J:CUffi$ti;

116. ~ .•• - Consid@(afii d.espre tI,adi~ia is t,oriciipfivind entitateOi politiea OJ D'<lciei-

lDl Buleti nul uNoi. haci!", nr. 58--59;

"117. P~wl Macken.drik - Pielrele daci/af vorbesc -197B, Bucureiiiti;

118. Dumilru Tudor - ltine.rarii arhl§lo.togice $$ istonc-e ohene - 19'79, Bucur,e~li;

119. toan Nadejde - Dicfion,ar tatinzroman. ,ed, .IV - Bucu re~li;

120. C. C. GLurescu - For:marea popcr,ulu;' (email -, 19'73, B'U:cu Iie,:;!ti;

, 21. ~ ~ t = DiCfiO'.i1iiinJl encictopedic fiORliin, vat: 1-111- 1962. BlIcure:;:,ti;

122. N. MiMile~cu - Geologia' teh.l1;c~ - 1952. Bucure§ti;

123. Gheorghe PCipa-Lissearm -IZV:OOlfBle istofiei Rom;!inJei - v,o' vm: C,fmica tUt N(ts~'CJ'r - 1935, 8 ucure:;;ti;

1124. Haria C. Malei - 0 istrJ,ii} a Romel antlce -1 9]'9, Buc:mefiili;

194

195

CUPRINiS

Cuvalil,'lul edltorulul ..•........... , , , ,.;.,................... 3

CU\I'an't inaJ~nt'e , , .,., "." .,..... 1·3

CliJpUolul1 ..

"EXPEAIMENTUL TERRA" .$.1... DIVERSI'UlNllE-EXPERIMENIT 22

Piramfde pe Ma.rte ".................. 22

Extratere~trii ~e De Luna~i... intratere:;,;trii di.n centrul pamamtlJllui... 23

Mari rnistere .a1e Tenei "." """,............................ 24

Amihtiri din vi~tor " " ".. :25

Nu suntem lndo-europeni ,.,........ 26

Rasa. arial1~ - 0 inventle fr§llce.z~ ,...................................... 2.9

Dadi din 'Ii'OIsttil ~i eslel Europei flU arau cel~i ! " " " 30

Capitolul II

ISTORIA fNC!EP'E iN CARPATI <0 ,............................... 33

COIl mal "batran' om din Europa esle oltaan 33

Dunarea, primul flUiviUl OIl Raiulul blblic " ,. "...... 33

IMemoria de 600.000 an] "" ,... 34

2.01)0.000 ani cle oonl.inuilate , ,......... 35

Potopul 9:i dispari!ia vest-europenncr , ,.,....... 37'

Givilizalia umalna 5·a n.asclil in Carpeti ,.,......... 36

Romania -Izvorul N~amurilm din Biblia , """ 40

Garpa~ii §oi Dun!iuea, - ~parril:ltiil' Europei .,..................... 44

Capit.o,lulllill

P ELASGU - "P HilMI I LOCUIITOIFlI All p AMA.NllJllLU I" 46

"Dadi ,e·rau pelasgr , " "........ 46

Ion ~i llumarul12 - mo~leniri pelasgice ", " 47

I on len i i-ria", 191alorii civilizatori "......... 46·

CapitolullV .

SUMERIENIII, ... AR!D:ElENI DIN MUNTI.I APUSENII ,.......................... 51)

La Tn.c:epul: a f(N;;1 Tartaria 50

Turnul Babel. .. Tn Carpati 7! , " ,.................... 53

S umeriet1i i s-au scol a rlza L 1<1 Ta rtaria ,.............. .. 56

Zeul $au~ triiie~te, in Ardeal, de "1.000 arlo 1 56

Miglra!ie cu obicei.uri dill Cetatea Munti10r (Ar,deal) 57

Ca rpa\ii - 0 a minlire d (l m!uital .. .. 58

Numerals S'i'i!cr~ • B ~i 12 ,............ 59'

~Z!bonA lui Ethan" ~i... Romani§, vBzut8i din car !................................. 6,1

Mode venaa dQt1 Dacia. , ,.,.... 63

Surne,ri en i i \IID·rDe·a 1I .. , romarl~~le ! '."". 64

Mic dic1ianer romano-sllmerian 65

<capito II!.I ~ V

lET 1Ft Us.cn - Ii TlAN'TIIi DE LJl.NG,A liSA .. a , 69

Misteriosu:l popor civilizator "......... 6'9

Origirlea limbii etrusce " " 711

Scri@:r€a etrusca - baza alfabetelor me d ltersneen e " 7,'3

196

CapHollIJ1 VI

IBASOn - FIRATIIII NO!5TRlIIDliN PlmNEI 76

D'.Artagf1a:n era haec '! ,............................................... 76

Basc:iid€ la cambridge 1'! "." 76

Rude, CI.lI surnerientl ~i mmanii.. " " .. ". 77

Caplltolul VH

TRAClI-IIMENSUl ~'A!FlB,ORE" CU .200 DE "RAMU'RI" : 80

T 1'0 la - eetatea bimi leFl8J~ " "................................. .80

Grecii SUJ1iL. olteni ! " , " .. "......... at

Homer ~i limba rumilna ., , , , ,.... 83

PrimUlI impeliQ.J din lEur-Asia "...... 84

Parli n~1 i r-ell!gi ilor , , ,.......... .. 85

Capit'olul vm

D'I: LA CIiIINA PAN' LA RIN... 86,

Dacii din T adjlk!slan, , ,.......... B6./

IMassagetii - o~man.ll de moarte aillui Cyrus .. ,,: ,.. 87

Tiragetii, ti'Sage~1 iili everge~i i , ,.................. 91

Geto-da.di·~ in India, Egi:pl, Eh/e1&8J sau Olianda ,.,.......... 92

Trace-daell " .. , .. ~ ",......... 94

Z.almoxe - Zeu I Mo::;;. model pen~ru M03se ~i lisus C brlstos 95

Traco-rcrnani' ,...... 96

Romanii .~i oultUH'I , ,.,,.,., ....• ,........................................................ 99

Rom&inii - ulnla~ii lr.a()()-odadfO'J : , .. , .. , 104

Ca;p:Ito!uIIIX

OON~'TIINTA NATIONALA LA D'ACI , 108

LeC!ie.pentm A~exandfI.J' Maced.onl ~i Lysimachos , .. , ,....................... 1 O~

C:On::;;~lInta tra~a , ", , 1 Q7

Un ifioato ri i Burebisla ~i Mihal Viteazuli - asasidl!:<i,tl ! 1 08

Pericol'ul rQnlan " '09

Pacea fOl1li!'l:na - 0 pac&leala ! , 11iO

Dacia - 0 provincie nasigura , 't'12

Daoii - singurul popor autohton " ,:... 115

Secole d€llupte de 'e1iberare , " 117

C~pitDlul X

DI::ZASIRUL ~R:EIPARABII.. AL OCUP,ATII~I 'ROMA!N'E 120

I nvazia romanil - un j<l1 de 100 mUliardiS: IUSD! .. 120

Distrug,erea I.mei oulturi superiMre , , 122

De la ·evol,U!i~. 1;liI 1.mm ani de ·n~gura'" ,. ,.............. 128

m~lrugerea i~re~l.Ilui slstem deaparare al daelle r , .. .. 124

. Uruflc.are amarnatfli 18.12 .anl , 125·

Cap~to·lu I .xl

UAMEJlE P·ALlDE ALE CIViIUiZATIIEIIIROMANIE TN DACIA. 127

"lnllu€l1te" r,omane " " 127

Fleli gi a ,............. 127

ConslruGtil piJblicre- , , 128

Loouin~·e " 12fl.

Prol,~ii " , 128

Arte 129

197

M~ ioina ,.,.,.,., .' " .. _ ,- .. - .. . _. _. _ _. _ , .. __ "_"_""' _, _. _, _,' .".,.""' ,," , ,.". 1 '29

AgriculhJr.3I "., ,.'" , , '" ,,_, ,.,," ,,_,_,_._._ _ ,"" 130

Po rt . _. , .. _. _ _. _. _. . _ .. ,",.,", .. ,.,., _, ,.,.,., .. , , .. "" ,.,.,.,."._,.,., _. _.. 1301

Admin istmtie' .,.,", .. ,. " ', .. " .. " ,.,.,., .. ,. ,. , ,.,. ,. ".,.,.,., ,., ,", .. , 130

Arma,jA ". _ ,,"'", .. """"'"' _'".,,' ." .. ,. ". , ,.,., .. ,. ,.,.,.,",.,.,." ,.,., _. _." ". ,_.", '31

. CuU ura 5iPirilua~~ ,.',., """ .. " _ .. , , _ .. _. _, _,-. . _ .. __ .. _ .. _ .. ,.,., ,., 131

(In )cUltUM, ranrn<'ma - la baza e~ecul'Ui Geu patie i in Dacia!. , _... 138

Capitol ul XI I

"ROM AM ZAREA" DAC~ E~ - UN PRE.A VECIHI I~AS M ! . "." " ,' 138

Emfi asentiale .. " ,.,.,.,."., ,.,.,.",.,.,.,", ,.,., ,.,.,., .. ,.,.,.,., ,. 138

Colonizare ou. __ 5_mW de v,etera.ni bml:aci ! _. ._ _._._.". ._._ , .. _ 1 S9

OCl!pa~ija rornsna.. eLI traei , ,.,.,.".,.,.,., - - __ , _. _ ." .. _ _. _. _. __ . 143

,AberatiJaJ "dispalJ'iitlei" dacllor " .. ".",.,." .. ,.,.,.,.,,'''''''''', ,.,.,.,,'''''',.,.,., 144

In definUtliv, we romanizarea '( ,.,." ... , "." .. " ... ,_._._._._ _ _._. __ ._. ._._. 144

Roman~z:a.rOO - 0 cllIltuN3i a ara~elor ""'"',.,.,., .. ".,.".,.,.,.,.,,,., ,,.,, ,''' 146

~RomQnti;Iatii~ OlIY'eau 'U n mare d~lfrtan: I mperlul R:oman ~ . _,,.. _."., _ .,_. _. 148

Capitol ul ::<J II

IMPEAIUL R,OMAN - ;;DACIA MAflE'" §I URMA.$III cllNI RO{MA)., MAGNA". 156

impamtli ramal'li vorbeau.; traco-daca ,., .. ,., ,.,.,.,.,.,., ,.,.,.,.'" ". 156

Dobrogea rOOlainilata. cu gre§ell ill pl:alri\, .. , ,_,_,_._. ._.'_._._ _., ... ,._. 157

Cre;:;tin,area - Tn liml:la traca ".,.,.,.,.,''',.,.,'', ,'',.,.,.,., ,., .. ,' 159

Poporul ~roman" nUl vcrbea romana ! ,- •. , •. -,-,-.-,. ,. , .• __ .- -.- _._._._._. Hl{)

Ga,llendarul de la 8arm~zflgetusEi ~,i Guvanlyl "an~ .,.,.,.,.,""",.,.,.,.,.,., 162

Romafilii S9 chinuiau cu.,. lailllnaJ ! .,." ,.,.,., •• ,.,.,.,." ,.,," , ••• -,-",-" _._,_._ 163

[)ac~i il flFanoe:zii - ol1ig~ne oonnllJn~ .,.,.,.,.,,, ,.,.,.,.,.,., .. ,.,.,.,.,., , '1166

1!.1ililitliaJ - un dialect cac ,' "".,.,.",.-,- ---.-,-, .. -.-.-.----.- .. -.-.-.- _. 1167

Traoo-daeii - stramo~ii d~reGti ai mma.ni~Qr "., .. , , .. ,."'''.~ ,.,., ,.,., l72

De la ~rumil.r!i" la romanli ,- -.- .. ,- , _ _._ _._._._._ _._ 173

lectiiille oOLlp.a1Lei: rOIlilla.l'le •••••• " ••• ,.,.".".,.,."., .. ,", , ••••• ,.,.,., .'" , ,.,., •••••• ,., _ ~ f.B

Alrgumem~ e pentru 0 coni lnu ilate is,toric:liJ g~oJf,oo>$a , .. _., , _" .. - _. __ . _. 11 B'~

potopur de 101. Maffia N,eagra ~i Oame:nii Prhoord:ial i d in CatiPa~i Hl6,

Bil.bllogn'i.fie .,.".", ".", "." " "."."."."."." ".".,." .. "., ,., ,'." ".'".,.".' ..•..... : 1'~

Cuplrins .• ,." - ,". ,.".". " ,.,' ,. " " ". "., " ,.". 1 'es

r------------------------------

I I

,,-,,-.-,-.~.~,,-.~,-

~. ~ U tl ~tl @ tl ~

I_~, I""""", !''''''''''It ....... ~_

00.00.00000 0'0'00'00'0.00 o ooooo.c,oo

I IJ • ~ • n ~ • n

,0,0000'000000 N ~'<f~ '<f~4I'"l~nlft

,I I I I I ~ i I

!fo-!!~

~.....,:j 061 > >-

-

-

-

==

- .....

~

1 ss

..