Mee
Lucrarea de laborator 2
Masurarea tensiunii electrice
Voltmetre feromagnetice
1. Notiuni de baza
Masurarea tensiunilor electrice se realizeaza prin conectarea in paralel a unui
voltmetru cu ramura de circuit electronic pe care se doresté determinarea caderii de
tensiune; aceasta este metoda preferata, numita si metoda de masurare direct
Masurarea tensiunii continue se poate realiza fie cu ajutorul aparatelor de
masura analogice (voltmetre magnetoelectrice), fie cu ajutorul multimetrelor digitale
in curent altemativ indicatia voltmetrelor magnetoelectrice va fi nula dup cum a fost
precizat in cadrul laboratorului precedent. Pentru masurarea tensiunilor alternative se
utilizeaz@ de regula voltmetre feromagnetice. Ca o alternativa, putem utiliza si
voltmetre magnetoelectrice cu redresare. Pentru tensiuni alternative sinusoidale ne
intereseaz& valoarea efectiva a acestei tensiunii, definita ca fiind tensiunea
echivalenta unei surse de curent continuu care determina aceleasi pierderi prin efect
Joule intr-o sarcina rezistiva. In continuare vor fi studiate in detaliu aparatele si
tehnicile de masura analogice.
2. Voltmetre feromagnetice (electromagnetice)
Voltmetrele feromagnetice sunt cele mai simple aparate analogice destinate
masurérii_curentilor altemativi. Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza
interactiunii dintre cmpul magnetic creat de.o bobina fixa parcursa de curentul ce se
masoara (sau un curent proportional cu tensiunea ce se mésoara) si una sau mai
multe piese din material feromagnetic aflate in acest camp. Exista in doua variante
constructive : cu atractie gi cu respingere. Constructia si functionarea dispozitivului
feromagnetic cu respingere pot fi studiate cu ajutorul schemei din figura 2.1
Fig. 2.1 Dispozitivul feromagnetic cu respingere
- Bobina fixd 1 are forma cilindric&, este parcursa de curentul | si determina
crearea unui camp magnetic B;
- in interiorul acestuia se afla piesele feromagnetice 2 — fixata pe interioru!
carcasei bobinei si 3 — solidara cu axul 4 al sistemului mobil, care se vor
magnetiza in acest fel; - Fortele de respingere dintre cele doud piese vor det
ina cuplul aci
nobil g
P (2.1), care va pune in migcare axul sistemului
odata cu acesta acul indicator 5 gi paleta 6 a dispozitivului de amortizare
observam ca Ma este direct proportional cu patratul valorii curentului
ce parcurge bobina fixa;
- Cuplului activ, care tinde sa imprime o migcare de rotatie sisterului mobil, |
se opune cuplul rezistent determinat de elemente elastice 7 (resortur
spirale) a cdrui expresie este de forma Mr = - Da (2.2), unde D este cuplui
rezistent specific (constant) si a ~ unghiul de deviatie al sistemului mobil
observam ca Mr este direct proportional cu unghiul de deviatio
~ La echilibru cele doua cupluri sunt egale si de semne opuse Ma+Mr=0
(2.3). Scara dispozitivului feromagnetic este patratica, ou diviziuni mai
apropiate la inceput si mai departate spre capatul acesteia. Printr-o
alegere adecvata a formei pieselor feromagnetice 2,3 si a pozitie! initiale a
acestora se poate obtine o variatie a factorului dL/da care s& compenseze
intr-o buna masura aceasta neliniaritate;
~ Pe langa functia principal, aceea de a crea cuplul rezistent, resorturile
elastice au si rolul de readucere la zero a acului indicator la disparitia
marimii masurate si de reglare a punctului de zero prin surubul corector de
ze10;
~ Indicatille sunt influentate de fenomenul de histerezis si de curentii
turbionari deci se utilizeaza doar la frecvente scdzute; alte surse de erori le
constituie variatile de temperatura, influenta cémpurilor magnetice
exterioare precum si forma de unda a semnalelor alternative. Datorit
influentei campurilor magnetice exterioare aparatele se ecraneaza;
~ In _principiu_aparatele feromagnetice pot fi_utilizate si tn curent continuy
unde_sunt_insa_preferate_aparatele magnetoelectrice caracterizate prin
precizii mai ridicate si consumuri propri mai reduse.
3. Principalii parametrii ai voltmetrelor feromagnetice
~ Tensiunea nominala pentru indicatia maxima (uzual 15V — 600V); [Pentru
masurarea tensiunilor mai mari de 600V se utilizeazi voltmetre cu
domeniul de mésurare de 100V conectate in secundarul unor
transformatoare de tensiune (vezi fig. 1.6)]:
- Clasa de precizie (0,1 — 2,5%);
- Domeniul de frecvente (45-65Hz de regula, cu posibilitati de extindere
pana la 200Hz);
~ Rezistenta interna Rv, avand in general valori cuprinse intre 5000 si 10k
pentru instrumentele cu scara de 30V;
4. Erori de masurare
Din numeroase cauze, rezultatul unei masuratori difera de valoarea adevarat
a marimii studiate. Diferenta aceasta dintre valoarea obtinuta prin masurare (Xmas)
si valoarea sa adevarata (Xreal) poarta numele generic de eroare de masurare. in
procesul de masurare pot apairea diferite tipuri de erori. Dintre acestea amintim
+ erorile absolute - practic diferenta matematica AX = Xmas — Xreal (2.4) i Exemplu_: un voltrmetru care prezinté eroarea absoluté AX = 100mV va indice
pentru o tensiune de 300mV valoarea de 400mV si in cazul unei tensiuni de
S-ar putea să vă placă și
- Curs MEEDocument54 paginiCurs MEEfatigue_deea4322Încă nu există evaluări
- CID BibliografieDocument54 paginiCID Bibliografiefatigue_deea4322Încă nu există evaluări
- Prezente Tci Anul 2Document1 paginăPrezente Tci Anul 2fatigue_deea4322Încă nu există evaluări
- ColegiDocument1 paginăColegifatigue_deea4322Încă nu există evaluări
- 08 - InductoareDocument8 pagini08 - Inductoarefatigue_deea4322Încă nu există evaluări
- 07 - CondensatoreDocument16 pagini07 - Condensatorefatigue_deea4322Încă nu există evaluări
- 06 - RezistoareDocument19 pagini06 - Rezistoarefatigue_deea4322Încă nu există evaluări
- Oxizii CupruluiDocument5 paginiOxizii Cupruluifatigue_deea4322100% (1)
