Sunteți pe pagina 1din 5
Mee Lucrarea de laborator 2 Masurarea tensiunii electrice Voltmetre feromagnetice 1. Notiuni de baza Masurarea tensiunilor electrice se realizeaza prin conectarea in paralel a unui voltmetru cu ramura de circuit electronic pe care se doresté determinarea caderii de tensiune; aceasta este metoda preferata, numita si metoda de masurare direct Masurarea tensiunii continue se poate realiza fie cu ajutorul aparatelor de masura analogice (voltmetre magnetoelectrice), fie cu ajutorul multimetrelor digitale in curent altemativ indicatia voltmetrelor magnetoelectrice va fi nula dup cum a fost precizat in cadrul laboratorului precedent. Pentru masurarea tensiunilor alternative se utilizeaz@ de regula voltmetre feromagnetice. Ca o alternativa, putem utiliza si voltmetre magnetoelectrice cu redresare. Pentru tensiuni alternative sinusoidale ne intereseaz& valoarea efectiva a acestei tensiunii, definita ca fiind tensiunea echivalenta unei surse de curent continuu care determina aceleasi pierderi prin efect Joule intr-o sarcina rezistiva. In continuare vor fi studiate in detaliu aparatele si tehnicile de masura analogice. 2. Voltmetre feromagnetice (electromagnetice) Voltmetrele feromagnetice sunt cele mai simple aparate analogice destinate masurérii_curentilor altemativi. Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza interactiunii dintre cmpul magnetic creat de.o bobina fixa parcursa de curentul ce se masoara (sau un curent proportional cu tensiunea ce se mésoara) si una sau mai multe piese din material feromagnetic aflate in acest camp. Exista in doua variante constructive : cu atractie gi cu respingere. Constructia si functionarea dispozitivului feromagnetic cu respingere pot fi studiate cu ajutorul schemei din figura 2.1 Fig. 2.1 Dispozitivul feromagnetic cu respingere - Bobina fixd 1 are forma cilindric&, este parcursa de curentul | si determina crearea unui camp magnetic B; - in interiorul acestuia se afla piesele feromagnetice 2 — fixata pe interioru! carcasei bobinei si 3 — solidara cu axul 4 al sistemului mobil, care se vor magnetiza in acest fel; - Fortele de respingere dintre cele doud piese vor det ina cuplul aci nobil g P (2.1), care va pune in migcare axul sistemului odata cu acesta acul indicator 5 gi paleta 6 a dispozitivului de amortizare observam ca Ma este direct proportional cu patratul valorii curentului ce parcurge bobina fixa; - Cuplului activ, care tinde sa imprime o migcare de rotatie sisterului mobil, | se opune cuplul rezistent determinat de elemente elastice 7 (resortur spirale) a cdrui expresie este de forma Mr = - Da (2.2), unde D este cuplui rezistent specific (constant) si a ~ unghiul de deviatie al sistemului mobil observam ca Mr este direct proportional cu unghiul de deviatio ~ La echilibru cele doua cupluri sunt egale si de semne opuse Ma+Mr=0 (2.3). Scara dispozitivului feromagnetic este patratica, ou diviziuni mai apropiate la inceput si mai departate spre capatul acesteia. Printr-o alegere adecvata a formei pieselor feromagnetice 2,3 si a pozitie! initiale a acestora se poate obtine o variatie a factorului dL/da care s& compenseze intr-o buna masura aceasta neliniaritate; ~ Pe langa functia principal, aceea de a crea cuplul rezistent, resorturile elastice au si rolul de readucere la zero a acului indicator la disparitia marimii masurate si de reglare a punctului de zero prin surubul corector de ze10; ~ Indicatille sunt influentate de fenomenul de histerezis si de curentii turbionari deci se utilizeaza doar la frecvente scdzute; alte surse de erori le constituie variatile de temperatura, influenta cémpurilor magnetice exterioare precum si forma de unda a semnalelor alternative. Datorit influentei campurilor magnetice exterioare aparatele se ecraneaza; ~ In _principiu_aparatele feromagnetice pot fi_utilizate si tn curent continuy unde_sunt_insa_preferate_aparatele magnetoelectrice caracterizate prin precizii mai ridicate si consumuri propri mai reduse. 3. Principalii parametrii ai voltmetrelor feromagnetice ~ Tensiunea nominala pentru indicatia maxima (uzual 15V — 600V); [Pentru masurarea tensiunilor mai mari de 600V se utilizeazi voltmetre cu domeniul de mésurare de 100V conectate in secundarul unor transformatoare de tensiune (vezi fig. 1.6)]: - Clasa de precizie (0,1 — 2,5%); - Domeniul de frecvente (45-65Hz de regula, cu posibilitati de extindere pana la 200Hz); ~ Rezistenta interna Rv, avand in general valori cuprinse intre 5000 si 10k pentru instrumentele cu scara de 30V; 4. Erori de masurare Din numeroase cauze, rezultatul unei masuratori difera de valoarea adevarat a marimii studiate. Diferenta aceasta dintre valoarea obtinuta prin masurare (Xmas) si valoarea sa adevarata (Xreal) poarta numele generic de eroare de masurare. in procesul de masurare pot apairea diferite tipuri de erori. Dintre acestea amintim + erorile absolute - practic diferenta matematica AX = Xmas — Xreal (2.4) i Exemplu_: un voltrmetru care prezinté eroarea absoluté AX = 100mV va indice pentru o tensiune de 300mV valoarea de 400mV si in cazul unei tensiuni de