Dinamica tot mai accentuata a populatiei batrane, natalitatea in scadere si cresterea

sperantei de viata atat la nivel national, cat si la nivel international au contribuit la modificari in
randul sistemului pensiilor, astfel ca a fost necesara propunerea de noi modalitati de colectare a
fondurilor banesti: introducerea Pilonilor II si III (pensie facultativa) in completarea Pilonuli I,
specific sistemului de stat.

PREZENTAREA STATELOR: ROMANIA-POLONIA

Conform statisticilor INS populatia Romaniei in perioada 1990-2008 a suferit o scadere de 1,8
milioane de locuitori, iar trendul de scadere se pare ca va continua tot mai accentuat in 2050.
Conform studiilor UE populatia va suferi o diminuare de 6-7 milioane de locuitori fata de anul
1990. Acest scenariu pesimist este determinat de reducerea ratei natalitatii de la 13,7‰ la 10‰,
sustinuta de scaderea ratei fertilitatii de la 2,3 copii/femeie (1989) la 1,3 copii/ femeie in 2008 si
cresterea varstei medii a mamei de la 22,3 ani la 26 de ani in 2008.

Datele sumbre privitoare la dinamica populatiei Romaniei certifica o reala problema in sistemul
de pensii, deoarece acesta risca sa nu mai fie sustenabil, “pay as you go” pare sa nu fie in
concordanta cu realitatea actuala. Astfel Romania, la fel ca alte 30 de state a adoptat in anul 2007
sistemul de pensioanare multipilon compus din Pilonii II si III (adoptat ulterior in 2009) conform
recomandarilor Bancii Mondiale.

A avut loc asa numitul “boom demografic” cauzat de scaderea raportului salariat / pensionar de
la 3,3 la aproximativ 1.
 Potrivit surselor Eurostat Romania va suferi in perioada 2008-2060 a patra scadere a
populatiei la nivelul UE dupa state precum Bulgaria (-28%), Letonia (-26%) si Lituania (-24%),
iar raportul varstnicilor se va tripla ajungand in 2060 la 65,3%. Modificari semnificative vor avea
loc la nivelul intregii Europe, astfel ca nivelul demografic va ajunge la 521 milioane de locuitori
pana in 2015, iar apoi va avea loc o scadere pana la aproximativ 506 milioane de locuitori,
scadere cauzata de sporul natural negativ incepand cu 2015.

Totodata si in Polonia apare aceeasi problema demografica, deoarece potrivit surselor

ONU populatia polona va suferi o scadere de 8 milioane de cetateni pana in 2050, ajungandu-se
la circa 30 milioane de locuitori. Dimensiunile celor doua state europene sunt aproximative,
gradul de dezvoltare fiind unul din aspectele fundamentale in ceea ce priveste diferentierea
acestora. Astfel desi in statul polon aplicarea sistemului de pensii multipilon a avut loc incepand
cu anul 1999, Romania a propulsat acest proces din anul 2007. Insa grandoarea Poloniei cu
privire la sistemul de pensii este recunoscuta la nivel international, piata pensiilor polone
concentreaza 60% din activele de pensii private ale Europei Centrale si de Est.

La nivel national supravegherea si reglementarea sitemului de pensii se face de catre

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), aflata sub controlul
Parlamentului. Un alt element ce tine de siguranta sistemului national de pensionare se refera la
gestionarea separata a activelor fondurilor fata de cele ale administratorilor, contributiile
participantilor se varsa direct in contul deschis la banca depozitara, fonduri de care
administratorul nu poate dispune decat in scop investitional conform legislatiei in vigoare.
Fondul de pensii nu are cheltuieli cu exceptia celor de comision de administrare si audit, restul
intra in gestiunea administratorului. Potrivit legii, fondurile de pensii private nu pot da faliment
(ipotetic), acest risc este asimilat administratorilor al carui fond, in caz de faliment, este
transferat administratorilor cu rezultate foarte bune ale administrarii acestora.

Implicatia bancilor depozitare in sistemul de pensii private este un motiv in plus al

sigurantei fondurilor participantilor, deoarece orice modificare a contului va avea la baza
confirmarea depozitarului si in plus aceste banci sunt alese in functie de importanta de pe piata
bancara autohtona: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, ING Bank, Banca Romaneasca, supravegheate
la randu-le de BNR si CSSPP.

La nivel auditorial CSSPP a cedat aceasta valenta membrilor Big Four :

PricewaterhouseCoopers, Ernst&Young, KPMG si Deloitte. Legislatia prevede si faptul ca in
cazul schimbarii voite a administratorului fondului de pensii valoarea contului sau personal nu
poate fi mai mica decat suma contributiilor nete. Dupa doi ani de la startul colectarii si investirii
contributiilor, fiecare fond de pensii are performanta sa investitionala monitorizata strict de catre
CSSPP, luna de luna. CSSPP calculeaza lunar rentabilitatea medie ponderata si rentabilitatea
minima a fondurilor de pensii.

Potrivit legislatiei in vigoare un fond investitional este obligat sa aiba o rentabilitate mai
mare decat valoarea minima relative determinate de piata, iar in cazul situarii sub aceasta limita
timp de 4 trimestre consecutive CSSPP are dreptul de a-i retrage acestuia licenta de functionare.
Scopul acestei modalitati de garantare este reprezentat de inlaturarea fondurilor neperformante
de administrare. De asemenea legislatia din Romania reglementeaza destul de mult problema
pensiilor private, astfel ca din punct de vedere al fondurilor de administrare investitiile acestora
trebuie sa fie cat mai sigure acestora fiindu-le interzisa investirea in: asa numitele active
“toxice”, “exotice” sau periculoase (cele care au provocat sau au rezultat din criza financiara
americana si globala), piata imobiliara sau in instrumente cu expuneri imobiliare ( obligatiuni
ipotecare), in produse structurate sau complexe, precum si in hedge funds sau alte asemenea
vehicule de investitii. Este limitata si investitia la Bursa la 50%, cu toate acestea doar fondurile
cu risc “ ridicat” isi insusec aceasta posibilitate de investire sub prag procentul clasandu-se
undeva la 30 % - 35%. La polul opus instrumentele cu grad minim de risc (titluri de stat si
obligatiuni supranationale – BERD, BEI, Banca Mondiala) sunt reglementate la minim 50% din
portofoliul fiecarui fond.

Este dezbatuta in prezent existenta unui Fond de Garantare la care vor cotiza toti
administratorii de pensii private si care va reprezenta o solutie de siguranta in inlaturarea
riscurilor imprevizibile.
 PILONUL II

In Romania Pilonul II face referire la contributiile banesti obligatorii pentru persoanele ce

nu depasesc etatea de 35 de ani, pentru cele cuprinse in intervalul 35-45 de ani aceste contributii
sunt facultative; Pilonul III este bazat pe contributii individuale si facultative, ambele modalitati
de finantare fiind administrate de companii private. Aceste noi sisteme create au drept
caracteristici investirea capitalului atras de la participanti si posibilitatea detinerii contului in care
sunt depozitati banii de pensie, iar la nivelul administratorilor fondurilor apare fenomenul de
concurenta manifestat prin oferirea de randamente eficiente ale investitiilor realizate cu banii
participantilor.

Potrivit legii, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) sunt obligate sa realizeze
o rentabilitate cel putin egala cu zero: la finalul perioadei de cotizare, suma totala din contul de
pensie privata nu poate fi mai mica decat contributiile virate in perioada activa, diminuate cu
comisioanele de administrare si eventualele comisioane de transfer.
Aceasta reprezinta o garantie puternica, practicata de foarte putine state ale lumii, pentru
sistemele lor de pensii private.

In prezent in Romania exista 12 administratori ai Pilonului II dintre care amintim: AEGON,

ALICO, ALLIANZ-TIRIAC, AVIVA, BCR, BRD, EUREKO, GENERALI, ING etc., iar in ceea
ce priveste Pilonul III acestia sunt in numar de 11 (ASIROM, BCR, BRD, RAIFFEISEN etc.).

Evoluţiile numărului de participanţi şi activelor nete în sistemul fondurilor de pensii

administrate privat
Conform graficului de mai sus se observa o crestere a paticipantilor la Pilonul II cu 84,3% pe
perioada iunie 2008-ianuarie 2010.De asemenea valoarea activelor nete a suferit o crestere
importanta de 13,56 ori pe aceeasi perioada de la 187,1 milioane lei la 2.537,7 milioane lei.

In timp ce in Polonia participantii la sistem vireaza, prin intermediul institutiei de

colectare centralizata ZUS, 7,3 procente din contributiile sociale catre sistemul obligatoriu. La
startul sistemului din 1999, aderarea a fost obligatorie prin lege pentru cei cu cel mult 35 de ani
si optionala pentru cei cu varsta cuprinsa intre 31 si 50 de ani.

In ceea ce priveste modalitatile de investire a activelor la 31 decembrie 2009 in Romania

situatia statea in felul urmator: 64.7% titluri de stat, 1.3% obligatiuni municipale, 3.8%
obligatiuni supranationale, 13.2% obligatiuni corporative, 6.7% conturi bancare, 9.3% actiuni
listate si 0.9% fonduri mutuale.

Fondurile din Polonia au debutat cu investitii foarte prudente in 1999, plasand la finele
acelui an aproape 71% in titluri de stat, peste 9% in depozite bancare, doar 7% in actiuni si 13%
in obligatiuni corporatiste. Ulterior, ponderea titlurilor de stat, a obligatiunilor si a depozitelor a
scazut, iar fondurile au inceput sa investeasca tot mai agresiv pe Bursa de la Varsovia. In
prezent, titlurile de stat ocupa 63% din portofoliile fondurilor de pensii, depozitele bancare doar
ceva mai mult de 2%, 2% obligatiunile corporatiste, 1% in alte instrumente si nu mai putin de
32% in actiuni de la Bursa poloneza. Per total, doar 1% dintre plasamentele fondurilor de pensii
poloneze sunt facute in strainatate, industria fiind astfel departe de a forta plafonul de 5% impus
de legislatie.
http://www.knf.gov.pl/en/Pension_system/Financial_and_statistical_data/anual_pfm.html