ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

MASTER FINANTE CORPORATIVE

Creditul de consum n contextul finanelor comportamentale

Prof. Univ. Coord.:Brezeanu Petre

Masteranzi: Popa Andreea Catalina

Rolea Andreea Alina Seria A, Grupa 3

Bucuresti 2011
1

1.Stadiul actual al cercetrii in domeniul creditului de consum 1.1 Stadiul cunoasterii

Potrivit unui articol din Journal of Banking&Finance creditele de consum la de uz casnic au un efect de majorare al datoriilor viitoare,iar cele oferite persoanelor juridice determina o amplificare a investitiilor cu rol in expansiunea economica a intreprinderii. In consecinta amplificarea numarului creditelor de consum acordate persoanelor fizice pot genera vulnerabilitati ce se pot precipita intr-o criza bancara cu precadere fata de cele acordate intreprinderilor. In studiul propriu-zis s-au utilizat date provenite din tranzactii onlevel, biroul de credite si cele din consumul individual. S-a pornit de la 138 de categorii de chletuieli individuale si s-a restrans aria de cuprindere , adoptand doar aspectele cheie pe baza carora putem face predicitii.Conform datelor studiate 5% din esantion prezinta o datorie de inceput 20.190$ care la sfarsit ajunge la valoarea de 27.612$, deci indatorarea sporeste din 2005 pana in 2009 cu aproximativ 36% semnal de alarma pentru consumator.1 In ceea ce priveste caracterul pietei de creditare a SUA se caracterizeaza in ultimii 20 de ani printr-o stransa competitie datorata in principal de costurile reduse ale dezvoltarii. Modelele de scoring ale creditelor apar in rapoartele agentiilor bancare si pot fi folosite pentru potentialii clienti, in scopul determinarii eligibilitatii acestora si a riscurilor la care institutiile de creditare sunt supuse in momentul acordarii imprumutului respectiv. Astfel de modele nu interfereaza inforamatiile cu privire la creditul de consum si mediul in care potentialul client isi desfasoara activitatea: locul de munca, domiciliul, respectiv alte informatii contextuale cu privire la circumstantele lor personale. Astfel s-au realizat studii referitoare la potentialele costuri care nu sunt incluse in evaluarile creditelor de consum. S-a dovedit ca persoanele casatorite au performante mai bune in ceea ce priveste creditul de consum in comparatie cu indivizii singuri, deoarece primii au teoretic doua venituri. Totodata persoanele supuse divortului devin instabile economic. S-au elaborat studii si in legatura cu perceptia pretului creditului respectiv, adica daca evaluarea inexacta a imprumutului este asociata cu rezultate nedorite pe piata financiara precum falimentul. S-a demonstrat faptul ca o autoevaluare mai mica a creditului fata de cea

Journal of Banking & Finance 28 (2004) 835856, Consumer credit scoring:Do situational circumstances matter?

de scoring determina o viziune negativa in expectativa, iar ultimii ani au reprezentat martori de interes ai solvabilitatii, scoringului, rspectiv rezultatelor creditelor ipotecare.2 Potrivit unui sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare i a populaiei, realizat n februarie 2011 de ctre BNR termenii creditrii au fost relaxai n cazul creditelor imobiliare, dar au avut o evoluie mixt n cazul creditelor de consum i al celor acordate companiilor. Cererea de credite rmne redus n cazul populaiei, dar a nregistrat o uoar revigorare din partea companiilor nefinanciare. In sectorul populaiei ,bncile au preczut prevd o relaxare a standardelor n T1/2011 att pentru creditele de consum, ct i pentru achiziia de locuine i terenuri. Termenii creditrii au cunoscut o evoluie mixt. Bncile au apelat la o reducere a costurilor creditrii (altele dect cele cu dobnzile), att pentru creditele destinate achiziiei de locuine i terenuri, ct i pentru creditele de consum. Msurile de relaxare a creditrii pentru consum au fost contrabalansate de diminuarea gradului maxim de ndatorare. Cererea de credite a evoluat diferit n funcie de tipul creditului: (i) a revenit pe o traiectorie pozitiv pentru creditele imobiliare; (ii) ns a continuat s se deterioreze pentru creditele de consum. Aspecte specifice creditului de consum nsprirea modic a standardelor de creditare n T4/2010 a intervenit, conform bncilor (procent net sub 10 la sut), pe fondul deciziilor de politic monetar sau prudenial a BNR, precum i al ateptrilor negative privind situaia financiar a populaiei. Aceti factori au alimentat comportamentul preventiv al bncilor pe tot parcursul anului 2010. Termenii creditrii Msurile iniiate de instituiile de credit n T4/2010 au vizat n principal diminuarea costurilor creditrii, altele dect dobnzile (23 la sut din bnci, n procent net) i a spreadului fa de ROBOR 1M (Grafic 1). Aceste aciuni au fost contracarate de impunerea unor restricii suplimentare privind gradul maxim de ndatorare.

Journal of Economics and Business 60 (2008) 125138, Consumer credit literacy: What price perception?

Graficul 1-Termenii creditului de consum

Sursa:www.bnr.ro:Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare i a populaiei, februarie 2011

Evoluia cererii de credit de consum Contrar ateptrilor bncilor, cererea pentru creditele de consum a continuat s scad n T4/2010, avnd drept cauz interesul redus al populaiei pentru cardurile de credit i alte tipuri de credite .n T4/2010 s-a conturat un comportament similar fa de creditele imobiliare i cele de consum garantate cu ipoteci. Bncile consider c T4/2010 ar putea reprezenta punctul de inflexiune al cererii pentru creditele de consum garantate cu ipoteci. Previziunile pentru T1/2011 sunt optimiste, bncile (n procent net de peste 50 la sut) anticipnd o majorare a cererii, n special pe segmentul cardurilor de credit3 La nivel agregat, pierderea medie n caz de nerambursare (LGD) pentru creditele populaiei intrate n starea de nerambursare4 n T4/2010 este de aproximativ 35 la sut. Conform bncilor: a)cele mai mari pierderi sunt nregistrate pentru creditele de consum negarantate cu ipoteci i pentru cardurile de credit (n medie 54 i respectiv 62 la sut); b)cele mai mici pierderi le contabilizeaz creditele imobiliare i de consum garantate cu ipoteci.

3 4

www.bnr.ro:Sondaj privind creditarea companiilor nefinanciare i a populaiei, februarie 2011 Starea de nerambursare este definit conform Regulamentului BNR nr. 15/2006

1.2 Scurt istoric al sistemului bancar din Romnia

Primele dovezi ale desfurrii unei activiti bancare pe teritoriul Romniei au fost descoperite ntre anii 1786-1855, reprezentnd 55 de plci de piatr, gsite ntr-o zon de mine aurifere. Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane i conin detalii referitoare la contractul privind nfiinarea unei instituii bancare. Clauzele principale se refereau la faptul c bncile acordau mprumut n numerar i percepeau dobnzi. n epoca modern, primele ncercri de creare a unei bnci au avut loc la nceputul secolului al XIX-lea. nc din 1861, a fost ridicat problema crerii unei bnci naionale de ctre Ion C. Brtianu, care n, discursul su rostit n Camer n ziua de 10 ianuarie, a afirmat c: atta timp ct nu vom avea o banc naional, nu vor dispare crizele financiare din ar. La 27 februarie 1880, Guvernul I. C. Brtianu a depus n Camer proiectul unei bnci naionale care trebuia s ajute economia naional mai mult ca oricare alt instituie. La 17 aprilie 1880, proiectul depus de ministrul de finane I. C. Brtianu, a devenit legea prin care se statorniceau normele de organizare ale Bncii Naionale a Romniei, care urma s-i nceap activitatea la 1 iulie 1880. Acest moment important a fost caracterizat de tefan Zeletin ca fiind cel mai de seam eveniment n dezvoltarea burgheziei romne moderne, metropola capitalismului nostru bancar. nfiinarea B.N.R. a creat premisele pentru apariia i altor bnci i pentru dezvoltarea sistemului bancar romnesc, Banca Naional a Romniei constituindu-se ca o important instituie destinat creditrii activitii economice i comerciale, scontrii dar i operaionrii cu alte instrumente financiare. n anul 1989, n Romnia existau 4 bnci: Banca Naional a Romniei, Banca Romn de Comer Exterior, Banca de Investiii i Banca Agricol, la care se adauga i C.E.C.-ul. Dup 1989, Romnia a fost martora multor schimbri, iar trecerea la o economie de pia a determinat creterea continu a numrului de ageni economici privai.Reforma sistemului bancar a nceput n 1990-1991, prin elaborarea i abordarea unei noi legislaii bancare privind organizarea i funcionarea bncii centrale i a bncilor comerciale. Sistemul bancar din Romnia este structurat pe dou nivele, respectiv o banc central i instituiile financiare, crora prin lege li s-a acordat statutul de bnci. B.N.R. este banca central a rii, instituia de emisiune a statului romn. 5

Prin noile reglementri, Banca Naional ncearc s creeze un sistem bancar modern i, n acelai timp, s-i ndeplineasc rolul de banc central.Astfel, operaiunile comerciale ndeplinite pn la 1989 de ctre Banca Naional au fost transferate unei noi bnci comerciale (B.C.R.). n Romnia, bncile comerciale funcioneaz conform legii privind societile comerciale, legii privind activitatea bancar i pe baza licenei (autorizaiei) acordate de B.N.R. Avnd n vedere rolul i importana pe care le au bncile la buna funcionare a unitilor economice i a economiei n ansamblu, s-a impus ca n perioada de tranziie la economia de pia, s se creeze un sistem modern, capabil s ofere o gam larg de produse i servicii bancare de un nivel calitativ superior care s satisfac exigenele tuturor categoriilor de ageni economici (clieni) din economia de pia. Exist un potenial considerabil de cretere i dezvoltare a activitii bancare, att n domeniul clienilor persoane juridice, ct i, pe termen lung,n domeniul clienilor persoane fizice. n acest context, imediat dup 1989, la nceputul perioadei de tranziie, n activitatea bancar din Romnia, s-au produs o serie de schimbri eseniale:5 Banca Naional a Romniei a fost reorganizat, intrnd n sarcinile sale fireti de banc central, urmtoarele funcii: emisiune monetar; asigurarea stabilitii monetare; administrarea rezervelor valutare ale rii; urmrirea executrii balanei de pli externe; supravegherea activitilor bancare. Pentru acivitile comerciale ale Bncii Naionale a Romniei, a fost creat Banca Comercial Romn S.A. Pentru meninerea circulaiei bneti la nivel corespunztor, B.N.R. asigur legtura dintre dimensiunile creditului i volumul masei monetare aflat n circulaie. Bncile (Banca Romn de Comer Exterior, Banca Agricol, Banca de Investiii), pe baza Hotrrii Guvernului, au fost transformate n bnci comerciale, cu capital de stat i autohton privat, aprobndu-li-se i noi statute de organizare i funcionare. Au fost nfiinate bnci cu capital privat autohton i strin, precum i sucursale ale unor bnci strine.

www.bnr.ro

Bncile constituite aveau obligaia de a deschide conturi de corespondent la Banca Naional i de a crea rezerve minime potrivit reglementrilor date de ctre B.N.R. i alte conturi, precum i s se refinaneze de la aceasta, n conditiile stabilite. Crearea de bnci particulare contribuie att la o mai bun acoperire a nevoilor de capital, ct i la dezvoltarea procesului concurenial cu efecte benefice pentru agenii economici i pentru economia naional n ansamblu. Principalul obiectiv al reformei sistemului bancar romnesc este de a se crea un sistem bancar modern, corespunztor standardelor internaionale, care s contribuie direct la dezvoltarea i stabilitatea economiei. Acest obiectiv poate fi atins prin activitatea concentrat a Bncii Naionale a Romniei i a bncilor comerciale. Sectorul bancar a identificat un numr de obiective pe termen scurt, mediu si lung, de natur s ntreasc i s dezvolte infrastructura financiar. Astfel, Banca Naional a Romniei a stabilit prin regulamentele sale, att nivelul minim de lichiditate, ct i modul de calcul al gradului de lichiditate al unei bnci comerciale. Structura sistemului bancar Sistemul bancar are urmatoarea structura : a)Intrarile in sistemul bancar, factor ce determina existenta si functionarea celorlalte componente ale sistemului, cu care se afla in relatie de interconditionare reciproca. Este alcatuit din urmatoarele elemente :6 Resurse umane Mediul economic Resurse financiare(depuneri, resurse interbancare) Informatiile b)Iesirile-acestea constau din : Servicii bancare : operatiuni de schimb valutar, operatiuni de arbitraj pe pietele monetare in numele bancii sau al clientilor, servicii de asistenta in materie financiara, juridica si patrimoniala Produse bancare : instrumente de plata si decontare, cecuri de virament cu si fara limita de numerar, cecuri de garantie emise.

Berea Aurelian, Paul Alexandru Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucureti, 2003

c)Structura de conducere a bancii ce cuprinde organizarea , planificarea si controlul elementelor de mai sus, in vederea realizarii obiectivelor sale. Rolul si importanta sistemului bancar Bancile au rolul de intermediari financiari in relatia

economii-investitii, relatie

importanta in cresterea economica, fiind o categorie de institutii financiare care asigura lichiditatea si servicii de plati, formand o modalitate de transmisie a politicii monetare. Procesul de intermediere financiara influenteaza dezvoltarea economica a unei tari prin faptul ca bancile mobilizeaza capitalul si il distribuie pe baza unei analize riguroase de credit catre cele mai sigure si eficiente investitii. Bancile urmaresc sa se asigure ca isi vor recupera resursele financiare imprumutate astfel incat vor ierarhiza proiectele ce le vor aduce un randament adecvat si vor monotoriza modul de utilizare a fondurilor imprumutate. Datorita functiei de reglementare si de disciplina asupra intregii economii, bancile sunt supuse unui grad mai ridicat de reglementari si supraveghere decat a celorlalte institutii din cadrul economiei. In cadrul tarilor in tranzitie, bancile joaca un rol mai pronuntat decat in economiiile dezvoltate pentru ca sunt principalele institutii care produc informatia neceasara pentru desfasurarea intermedierii financiare. Gradul in care un sistem bancar sprijina dezvoltarea economica a tarii depinde de starea de sanatate a economiei.Slabiciunile sistemului bancar pot compromite functia sa de intermediar financiar si pot afecta eficacitatea politicii monetare stabilite de bancile centrale. Politica de creditare Preocuparea constant a bncii centrale este de realizare a unui sistem bancar sigur, modern i competitiv, care s asigure o bun intermediere i s genereze ncrederea publicului, se concretizeaz, ntre altele, n monitorizarea sistematic a pieei interne a produselor i serviciilor bancare i a tendinelor nregistrate n sectorul bancar european. Informaiile astfel obinute sunt valorificate prin elaborarea de studii i analize ce au ca principal obiectiv impulsionarea dezvoltrii produselor i serviciilor bancare pentru care nivelurile nregistrate n prezent pe pia sunt net inferioare n raport cu cele ale pieei poteniale.

Unul dintre cele mai recente studii7 realizat n acest context de ctre BNR, a analizat urmtoarele produse/servicii care se circumscriu situaiei menionate: creditele pentru investiii; creditele ipotecare; creditele pentru agricultur; creditele pentru Administraia Public Local (APL); creditele pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii (IMM); instrumentele financiare derivate. Produsele/serviciile au fost selecionate pe baza consultrii cu numeroi reprezentani ai comunitii bancare, n cadrul crora s-a evideniat faptul c, n condiiile n care bncile consider saturat piaa creditelor corporative pe termen scurt, strategiile lor de expansiune vizeaz, n principal, produsele de mai sus. Scopul principal al analizei BNR a fost urmrirea identificrii cauzelor care determin ponderea relativ redus a acestor produse/servicii n oferta bncilor, precum i a factorilor care frneaz dezvoltarea lor, considerndu-se util implicarea activ a bncilor n realizarea acestui studiu. S-a urmrit necesitatea trecerii la o etap mai activ n reglementarea i supravegherea bancar, n care BNR s nu se limiteze la a reaciona la evoluiile pieei, ci s ncerce s le anticipeze i s sensibilizeze factorii decizionali n vederea adoptrii acelor msuri care s conduc la dezvoltarea sustenabil a activitii bancare din Romnia. Un alt obiectiv urmrit de ctre BNR, de natur strict prudenial, a fost acela de a permite bncilor s identifice riscurile asociate diverselor produse bancare i s ia, din timp, msurile necesare contracarrii acestor riscuri, evitnd astfel posibile dificulti majore. Nu n ultimul rnd, se dorete a se rspunde preocuprilor legitime ale agenilor economici i ale populaiei, care ar dori ca bncile s se implice ct mai mult n activitatea de creditare. Exist o serie de factori care au reprezentat un obstacol major n ceea ce privete sporirea portofoliului de credite pe termen mediu i lung, cei mai reprezentativi fiind: volatilitatea nc accentuat a economiei; incertitudinile legate de previzionarea corect a raportului de schimb RON/USD, RON/EUR; nivelurile ridicate ale ratelor dobnzii.

Banca Naional a Romniei, Crearea cadrului necesar dezvoltrii pieei unor produse/servicii bancare

1.3 Cadrul legislativ

a)Legea nr 58/ 5 martie 1998 privind activitatea bancara: Banca Nationala a Romaniei- banca nationala a statului roman, cu personalitate juridica. Banca- persoana juridica autorizata sa desfasoare, in principial activitati de atragere de depozite si de acordare de credite in nume si in cont propriu. Filiala-persoana juridical autorizata in care o persoana sau un grup de personae care actioneaza impreuna detin 50% sau mai mult din actiunile cu drept de vot sau o participatie semnificativa, care permite acesteia sa exercite controlul asupra conducerii sau politicii filialei. Sucursala unitate operationala fara persoana juridical a unei banci si care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile bancii, in limita mandatalui dat de acesta. Depozit-suma de bani incredintata in urmatoarele conditii: -sa fie rambursata in totalitate, cu sau fara dobanda sau orice alte facilitate, la cerere sau la termenul convenit de catre deponent cu depozitarul. -sa nu se refere la transmiterea proprietatii, la furnizarea de servicii sau acordarea de garantii. Credit-orice angajament de plata a unei sume in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si plata unei dobanzi sau a altei cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei uneo datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta, sau altui drept la plata unei sume de bani Expunere-orice angament asumata de o banca fata de un singur debitor , indifferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil sau in afara lui, incluzand creditele, efecte de comert scontate, investitii in actiuni sau alte valori mobiliare, efecte de comert, garantii emise si acreditive deschise sau confirmate. b)Legea nr. 101/26 mai 1998 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea stabilitatii monedei nationale pentru a contribui la cresterea preturilor. Pentru atingerea obiectivului, BNR a elaborat, aplicat si raspuns de politica monetara, valutara, de credit, de plati, urmarind functionarea normala a sistemului Bancar si promovarea unui sistem financiar specific economiei de piata. Bancii Nationale i se consulta punctual de vedere in ceea ce priveste actele normative ale autoritatilor publice, ce privesc politica monetara, activitatea bancara, regimul valutar si datoria publica.

10

Politica monetara: BNR utilizeaza proceduri si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara, de credite a bancilor si de control al lichiditatilor prin rezerve minime obligatorii. Operatiuni de piata monetara: BNR poate sconta, dobandi, lua in gaj sau vinde creante, titluri sau alte valori asupra statului, bancilor sau a altor persoane juridice si poate atrage depozite de la banci. Operatiuni de creditare: acorda credite in conditii de rambursare, garantare si dobanda care se stabilesc prin reglementari proprii. Rezerve minime obligatorii: stabileste regimul rezervelor minime obligatorii pe care bancile trebuie sa le mentina in conturi deschise la acesta. Politica valutara: Banca Centrala are rolul de a elabora poltica privind cursul de schimb, urmareste aplicarea regimului valutar pe teritoriul Romaniei Creditarea bancilor: BNR acorda credite bancilor pe termene care nu pot depasi 90 zile garantate cu: titluri de stat provenite din emisiuni publice cu sacdente de plata in termen de maximum un an de la data construirii garantiei prin remiterea lor in portofoliul BNR. cambia si bilete la ordin trase sau subscrise pentru plata unor prestatii comerciale, industriale sau agricole de catre persoane juridice eligibile. depozite constituite la BNR, constand din active pe care acesta le poate vinde, cumpara sau tranzactiona.

1.4 Aspecte teoretice privind trsturile creditului de consum

Societatea n continu dezvoltare i nevoile din ce n ce mai acute ale indivizilor coroborate cu o putere de cumprare relativ redus sau o nevoie de finanare urgent pe termen scurt, mediu n vederea achiziionrii diferitelor bunuri pentru confortul zilnic, dar i ali factori de insuficien bneasc sau avantaj fiscal au dus la apariia creditului de consum.Cci trim, deci pretindem i respectiv consumm. n legislaia de specialitate, creditul de consum este definit ca fiind: creditul acordat persoanelor fizice n vederea satisfacerii nevoilor personale, ale familiei sau ale gospodriei acestora sau a achiziionrii de bunuri. Nu sunt considerate credite de consum creditele destinate s finaneze construirea, cumprarea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinaie locativ.8
8

Norma BNR nr. 15 din 2003, privind limitarea riscului de credit la creditul de consum , Art.2-Aliniatul 1 i 2

11

Reprezint deasemenea vnzarea cu plata n rate a unor bunuri de consum personal,de folosin ndelungat i de mare valoare.Intre creditul de consum i cel bancar exist raporturi de determinare.9 n ceea ce privete acordarea, garantarea i derularea creditelor se ine cont de regulile interne ale societilor de credit (persoane juridice romne sau strine) aprobate de ctre consiliul de administraie al acestora. Totui legislaia BNR include cteva elemente eseniale de reglementare ale diferitelor categorii de credite de consum dintre care amintim: a) organizarea activitii de acordare, garantare i derulare a respectivului tip de credit; b) clauzele obligatorii ale contractului de credit; c) documentaia care st la baza contractului de credit. n acest sens mprumuttorii trebuie s ntocmeasc modele ale contractului de credit i, dac este cazul, ale contractelor de garanie; d) competenele de aprobare a creditelor, n funcie de valoarea acestora. n acest scop fiecare mprumuttor trebuie s stabileasc valoarea de la care un credit este considerat credit de valoare mare; e) indicatorii pe baza crora se evalueaz bonitatea solicitanilor de credite de consum i modul de calcul al acestor indicatori. 10 Documentaia se face pe baz contractual prevzut de normele interne ale mprumuttorilor n concordan cu cele generale din fiscalitatea autohton, cea a BNR. Exist i cteva elemente obligatorii ale documentaiei referitoare la :

capacitatea titularului, posibilului credit de consum, de a dispune de venituri certe cu caracter permanent, dovedit prin adeverin de salariu sau declaraie de venit;

declaraie pe proprie rspundere privind valoarea angajamentelor de plat ale solicitantului i ale familiei acestuia, o atenie sporit a nendeplinirii obligaiilor de plat, nsoit de copii ale documentelor care atest gradul de ndatorare a solicitantului, respectiv familiei acestuia;

declaraie privind litigiile cu terii i motivarea n prealabil. n etapa de aprobare este necesar determinarea datelor de identificare a solicitatului (nume, prenume, domiciliu, CNP, cetenia), informaii privind dimensiunea creditului (valoare, scadena, maturitate, schema de rambursare, destinaia, moneda), date aferente
9

Dardac Nicolae, Barbu Teodora Moned,Bnci i PoliticI monetare Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 2005,pagina 164 10 Norma BNR nr. 15 din 2003, Monitorul Oficial, Art.4

12

bonitii clientului (rata de rambursare, alctuit din principal i dobnd, s nu depeasc 30% din venitul net al solicitantului i familiei acestuia , venit ajustat n prealabil cu litigiile cu tere persoane). n situaia n care creditul de consum are ca destinaie achiziionarea de bunuri, solicitantul trebuie s prezinte garanii personale din partea unor teri sau s achite un avans de minimum 25% din valoarea respectivelor bunuri. Acordarea creditelor de consum care au alte destinaii dect achiziionarea de bunuri este condiionat de prezentarea de ctre solicitant a unor garanii reale i/sau de prezentarea unor garanii personale din partea unor teri, la nivelul creditului solicitat. 11 Creditele de consum sunt acordate pe baza unui contract de credit ale crui clauze 12 vor fi stabilite prin normele interne ale mprumuttorilor, cu respectarea prevederilor prezentelor norme. In continuare sunt evideniate cateva elemente prevazute de OUG nr 50/2010 referitoare la creditul de consum. Acordarea creditelor de consum care au alte destinaii este condiionat de prezentarea de ctre solicitant a unor garanii reale i/sau de prezentarea unor garanii personale din partea unor teri, la nivelul creditului solicitat. Pe durata derulrii creditului de consum mprumuttorii au obligaia s urmreasc ndeplinirea condiiilor prevzute n contractul de credit de consum, precum cele referitoare la destinaia creditului i plata la scaden a ratelor reprezentnd principalul i dobnda. Garantiile pot fi, dupa natura lor: a) garantii reale; b) garantii personale. Garantiile reale sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin afectarea unui bun al debitorului in vederea asigurarii executarii obligatiei asumate. Acestea confera creditorului garantat urmatoarele drepturi: dreptul de preferinta in temeiul caruia, in cadrul executarii silite, din valoarea bunului respectiv se va asigura mai intai satisfacerea integrala a creditorului garantat si numai ceea ce prisoseste va servi satisfacerii pretentiilor celorlalti creditori;

11 12

Norma BNR nr. 15 din 2003, Monitorul Oficial, Art.9 www.bnr.ro

13

dreptul de urmarire, in temeiul caruia creditorul va putea urmari bunul in mainile oricui s-ar afla, in masura necesara satisfacerii creantei garantate.

Garantiile reale sunt clasificate in doua categorii si anume: garantii reale mobiliare (gajul) ce pot fi, la randul lor, cu deposedarea debitorului de bunul afectat drept garantie sau fara deposedarea acestuia de bunul adus in garantie; garantii reale imobiliare (ipoteca).

Garantiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin care una sau mai multe persoane se angajeaza printr-un contract accesoriu incheiat cu creditorul, sa plateasca acestuia datoria debitorului in cazul in care acesta nu o va plati el insusi. Formele de garantii personale conform reglementarilor in legislatia romaneasca, sunt: fidejusiunea (cautiunea) garantiile prezentate sub forma de scrisori de garantie garantii personale reglementate de legi speciale.13

Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe14: comision de analiz dosar remunereaza serviciul prestat de banca pentru intocmirea si analiza dosarului de credit;

comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent- perceput de banca pentru gestionarea creditului, el poate fi incasat o singura data la eliberarea sumelor imprumutate sau periodic la soldul contului, situatie in care se poate asimila unei dobanzi;

compensaie n cazul rambursrii anticipate, costuri aferente asigurrilor, dup caz, penaliti; comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor. Scadena sau termenul de ramburasare stabilit n contract este diferit n funcie de

particularitile sectorului de activitate i de nivelul eficienei activittii beneficiarilor de credite.15

13 14

Note de curs Lect.univ.dr.Adrian Enciu. ASE, Bucureti OUG nr 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori,Articolul 36 15 Dardac Nicolae, Barbu Teodora Moned,Bnci i Politici monetare Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 2005,pagina 159

14

Dobnda repreziny o caracteristic a creditului i constituie preul capitalului utilizat sauchiria,pe care o plateste debitorul pentru dreptul care i se acord,cel de a folosi capitalul mprumutat. Un nivel redus al ratei dobnzii antreneaz o cerere sporita de credite,ceea ce determin efecte favorabile asupra produciei i economiei,dup cum un cost ridicat al creditelor,genereaz diminuarea cererii de credite.In funcie de inflaie se utilizeazdou tipuri de dobnd:fix i variabil. Dobnda fix este stabilit n contractul de credit pentru intreaga perioad a creditului.Dobnda variabil(sensibil) se modifica periodic n funcie de presiunile inflaioniste si de evoluia nivelului dobnzii pe pia.16 n contractele de credit cu dobnd variabil se vor aplica urmtoarele reguli:17 dobnda va fi raportat la fluctuaiile indicilor de referin a BNR, n funcie de valoarea creditului, la care creditorul poate aduga o anumit marj, fix pe toat durata derulrii contractului; marja dobnzii poate fi modificat doar ca urmare a modificrilor n acord cu politica comercial a fiecrei instituii de credit, valoarea marjei formula dup care se calculeaz variaia dobnzii trebuie indicat n legislative care impun n mod expres acest lucru; i valoarea indicilor de referin pot fi reduse; contract, cu precizarea periodicitii i/sau a condiiilor n care survine modificarea ratei dobnzii, att n sensul majorrii, ct i n cel al reducerii acesteia; elementele care intr n formula de calcul a variaiei dobnzii i valoarea acestora vor fi afiate pe site-urile i la toate punctele de lucru ale creditorilor. Totodat, sunt interzise clauzele contractuale care acord creditorului dreptul s modifice unilateral clauzele contractuale fr ncheierea unui act adiional, acceptat de consumator. De asemenea, se interzice introducerea n contractele de credit a clauzelor prin care: consumatorul este obligat s pstreze confidenialitatea prevederilor i a condiiilor contractuale;
16

Dardac Nicolae, Barbu Teodora Moned,Bnci i Politici monetare Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 2005,pagina 160 17 OUG nr 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori,Articolul 37

15

creditorul poate rezilia sau denuna unilateral contractul ori poate penaliza

consumatorul n cazul afectrii reputaiei creditorului18. La ncetarea contractului de credit, creditorul ofer gratuit consumatorului un document care s ateste faptul c au fost stinse toate obligaiile dintre pri. Totodat, se nchid i conturile creditului, fr a fi necesar depunerea unei alte cereri de ctre consumator i fr plata unor costuri suplimentare, cu excepia urmtoarelor situaii: contul curent a fost deschis anterior contractrii creditului, n vederea derulrii altor operaiuni; la data ncetrii contractului de credit, contul curent este utilizat pentru alte servicii contractate de ctre consumator; conturile sunt poprite sau indisponibilizate, conform prevederilor legale, pentru ndeplinirea de ctre consumator a unor obligaii asumate fa de creditorul nsui sau fa de teri. Consumatorii trebuie informai, pe suport de hrtie sau pe un alt suport durabil, n legtur cu orice modificare a ratei dobnzii, cu referire la: valoarea plilor de efectuat dup intrarea n vigoare a noii rate a dobnzii aferente creditului; informaii n legtur cu modificarea numrului sau frecvenei plilor. Consumatorul are la dispoziie un termen de 14 zile calendaristice n care se poate retrage din contractul de credit fr a invoca motive.Acest termen ncepe s curg de la una dintre urmtoarele date: data ncheierii contractului de credit; data la care consumatorului i sunt aduse la cunotin clauzele, condiiile contractuale i informaiile contractuale, n cazul n care ziua respectiv este ulterioar celei n care s-a ncheiat contractul. n cazul n care consumatorul i exercit dreptul de retragere, acesta are urmtoarele obligaii:19 de a-l notifica pe creditor pentru ca exercitarea acestui drept s i produc efectele nainte de expirarea termenului de retragere; de a-i plti creditorului, fr nicio ntrziere nejustificat i nu mai trziu de 30 de zile calendaristice de la expedierea notificrii de retragere ctre creditor, creditul sau
18
19

OUG nr 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori,Articolul 40 OUG nr 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori,Articolul59

16

partea de credit tras i dobnda aferent de la data la care creditul sau partea respectiv din credit a fost tras pn la data la care creditul sau partea respectiv din credit a fost rambursat; dobnda se calculeaz pe baza ratei dobnzii convenite. Creditorul nu este ndreptit la nicio alt compensaie din partea consumatorului n cazul retragerii, cu excepia compensaiei pentru orice taxe nerambursabile pltite de ctre creditor administraiei publice. n cazul contractelor de credit legate, dac dreptul de retragere dintr-un contract de furnizare de bunuri sau servicii a fost exercitat de consumator, acesta nu mai are obligaii n temeiul contractului de credit. Potrivit dispoziiilor OUG nr.50/2010 instituiile bancare vor avea voie s acorde n magazine doar credite "legate", pentru achiziionarea de bunuri i servicii, respectiv credite prin care s i asume rspunderea, alturi de vnztorul acelui bun, n ceea ce privete drepturile consumatorului. Astfel, consumatorul se poate adresa instituiei bancare n cazul n care vnztorul nu i-a oferit serviciile specificate n contract. Creditorul rspunde solidar cu vnztorul pentru orice pretenii pe care consumatorul le poate avea mpotriva vnztorului. Dreptul de rambursare anticipat Consumatorul are dreptul, n orice moment, s se libereze n tot sau n parte de obligaiile sale care decurg dintr-un contract de credit. n acest caz, consumatorul are dreptul la o reducere a costului total al creditului, aceast reducere privind dobnda i costurile aferente perioadei dintre data rambursrii anticipate i data prevzut pentru ncetarea contractului de credit. n cazul rambursrii anticipate a creditului, creditorul este ndreptit la o compensaie echitabil i justificat n mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipat a creditului cu condiia ca rambursarea anticipat s intervin ntr-o perioad n care rata dobnzii aferente creditului este fix. O astfel de compensaie nu poate fi mai mare de: 1 % din valoarea creditului rambursat anticipat, dac perioada de timp dintre rambursarea anticipat i data convenit pentru ncetarea contractului de credit este mai mare de un an; 0,5 % din valoarea creditului rambursat anticipat, dac perioada de timp dintre

17

rambursarea anticipat i data convenit pentru ncetarea contractului de credit nu este mai mare de un an.20 n cazul contractelor de leasing consumatorul poate s i exercite dreptul de rambursare anticipat numai dup trecerea unei perioade de 12 luni de la data ncheierii contractului. Creditul de consum prezinta avantaje pentru ambele parti. Cumparatorul are posibilitatea sa obtina marfurile de care are nevoie fara sa dispuna de suma necesara achizitionarii lor, iar comerciantul sau producatorul reusesc sa-si promoveze la consum produsele. Pe ansamblul economiei creditul comercial duce la cresterea nivelului de trai dar poate avea si actiune destabilizatoare in sensul incitarii la productii supradimensionate.21

20 21

OUG nr 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori,Articolul 67 Note de curs Lect.univ.dr.Adrian Enciu. ASE, Bucureti

18

2. STUDIU DE CAZ 2.1 Prezentarea elementelor creditului de consum la principalele bnci din Romnia Creditul de consum Raiffeisen Bank
Intitulat Flexicredit creditul de consum , produs al bancii Raiffeisen, are drept plan suma de 10.000 Euro sau echivalentul in Ron , o maturitate ntre 6 luni i 10 ani i facilitate pentru clienii care au virament de salariu sau de pensie n cont curent al Raiffeisen (pauz la plata a 3 rate pana la 31 martie 2011). Dobanzi si comisioane

Valoarea Tip dobanda Suma Indice dobanda Marja dobanda finala rata dobanzii (indice+ marja) Comision administrare DAE*

LEI fixa

< 3.000 euro 3.000 euro 7.000 euro > 7.000 euro < 3.000 euro

ROBOR 6 luni ROBOR 6 luni ROBOR 6 luni EURIBOR 6

11,00% 9,00% 7,00%

18,50% 16,50% 14,50% 17,99% 15,99% 13,99% 22,25% 13,50%

0 0 0 0 0 0 0 0

20,15% 17,81% 15,50% 19,55% 17,22% 14,92% 24,67% 14,37%

LEI variabila

3.000 euro 7.000 euro > 7.000 euro

EURO

< 3.000 euro 3.000 euro -

21,00% luni EURIBOR 6 12,25%

19

7.000 euro > 7.000 euro Sursa: www.raiffeisen.ro

luni EURIBOR 6 luni

11,25%

12,50%

13,24%

De asemenea clienii care au virament salarial, primesc o reducere de 1 p.p la dobnda.22 Legat de documentaia aferent , Raiffeisen solicit : factura de facilitate (energie electrica, gaze etc.), fia fiscal, dar i rezerv dreptul de a cere i documente adiacente, precum i adeverina de salariu. Din gama altor faciliti enumerm i : comision 0 la analiza fiecrui dosar , comision unic de 20 Euro pentru orice solicitare a mprumutatului cu excepia: modificrii datei scadente, eliberrii adresei de lichidare de credit, comision de rambursare anticipat 0% n cazul creditelor cu dobnd variabil, 0.5% din valoarea rambursat n avans pentru credite cu dobnd fix, dac rambursarea se face n ultimul an de maturitate i 1% din valoarea de rambursat n avans pentru credite cu doband fix. Modalitatea de calcul a dobanzii Rata dobanzii curente 6 luni* variabila + este calculata dupa urmatoarea acordate in formula: EURO) Rd= EURIBOR marja (pentru creditele

*EURIBOR 6 luni = valoarea EURIBOR la 6 luni valabila pentru ziua de 20 a lunii iunie, in cazul Datei de actualizare de la 30 iunie, respectiv valoarea EURIBOR la 6 luni valabila pentru ziua de 20 a lunii decembrie, in cazul datei de actualizare de la 31 decembrie. Rd= media aritmetica pe ultimele 30 de zile calendaristice a ROBOR 6 luni + marja (pentru creditele acordate in RON) Actualizarea ratei de dobanda se face de 2 ori pe an la 30 iunie, respective 31 decembrie.

Creditul de consum Banca Romaneasca

Conditiile de eligibilitate fac referire la varsta solicitantului 24-70 ani, cetatenia romana a acestuia sau cetatenie straina cu rezidenta permanenta sau temporar in Romania, respective un venit lunar de 800 Ron pentru creditul in Ron si 1100 Ron pentrul cel in valuta . (Euro). Caracteristici Suma minima
22

RON 2.000

EUR 500

www.raiffeisen.ro

20

Suma maxima Perioada minima Perioada maxima Comision de analiza dosar Comision lunar de administrare credit Comision de rambursare anticipata

45.000 120 luni 350 RON nu se aplica nu se aplica

10.000 60 luni 75 EUR nu se aplica nu se aplica

*Dobanda Variabila = Indice de referinta* + Marja fixa DAE** referinta Variabila 1-36 luni 5.620% 6.384% 12.004% 13.29% RON 37-60 luni 5.620% 8.384% 14.004% 15.33% 61-120 luni 5.620% 15.384% 21.004% 23.43% 1-36 luni 1.093% 9.852% 10.945% 12.08% EUR 37 - 60 luni 1.093% 11.352% 12.445% 13.76% * Indicele de referinta EURIBOR/ ROBOR 3M - este determinat pe baza monedei creditului, conform valorii indicelui de referinta valabil in data de 15 Februarie, 15 Mai, 15 August si 15 Noiembrie cu aplicabilitate din 25 Februarie, 25 Mai, 25 August si 25 Noiembrie. ** DAE este calculat pentru un credit de 10.000 EUR, respectiv 45.000 RON. Sursa: www.banca-romaneasca.ro Moneda Perioada Indice de Marja Dobanda

Creditul de consum BCR

Se numete Creditul Divers BCR ,avnd dobanda fixa i moneda de acordare ron.Valoarea creditului are o valoare minim de 700 euro,cu un maxim de 20,000 RON,cu o perioada de rambursare de 5 ani. Criteriile de eligibilitate cuprind o vechime minima la locul actual de munca de 3 luni i o vrst a mprumutatului cuprins ntre 18 ani i 65 de ani(incluzbnd perioada creditului). Dobnzi i comisioane Dobnda este fix pe ntreaga perioad de creditare:

21

Sursa:www.bcr.ro

*Clieni care au un istoric cu banca (ii ncaseaz salariul ntr-un cont curent deschis la BCR, au avut un comportament bun de plata etc.) Costuri: Comision rambursare anticipat: - daca rambursarea anticipata intervine intr-o perioada in care rata dobanzii curente aferente creditului este fixa: 1% dac perioada de timp dintre rambursarea anticipat si data convenit pentru ncetarea contractului de credit este mai mare de un an, respectiv 0,50% dac perioada de timp dintre rambursarea anticipat si data convenit pentru ncetarea contractului de credit nu este mai mare de un an - daca rambursarea anticipata intervine intr-o perioada in care rata dobanzii aferente creditului nu este fixa, nu se va percepe comision de rambursare anticipata Comision unic 10 EUR echivalent RON pentru prestarea serviciilor cuprinse la data solicitarii imprumutatului sau coplatitorului/coplatitorilor in lista de tarife si servicii afisata la sediul Bancii

Creditul de consum Bancpost

Beneficiarii de credit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa fie cetateni romani cu domiciliul stabil in Romania, sau cetateni straini care muncesc in Romania cu permis valid de munca si au rezidenta permanenta sau temporara in Romania.

Cu varsta cuprinsa intre 23 si 65 de ani. Sa faca dovada ca realizeaza venituri constante. Nu inregistreaza debite sau alte obligatii neachitate la scadenta catre banca la data 22

Caracteristicile creditului sunt urmtoarele:

Sursa: www.bancpost.ro/Persoane-Fizice

Costurile creditului sunt prezentate n continuare:

Sursa: www.bancpost.ro/Persoane-Fizice

23

*Dobanda Anuala Efectiva este aferenta unui credit de 10.000 RON / 10.000 Euro pe o perioada de 60 de luni, avand o rata lunara de 275.04 RON /luna/ 260 EUR/luna.

Creditul de consum Piraeus Bank

Se intituleaz Creditul Asigurat ,se acord n euro,avnd o dobnd variabil.Criteriile de eligibilitate se refer la un venit net lunar minim pe familie de 1600 de ron(sau de 1000 ron pe imprumutat),vechime minim la locul actual de munc de 3 luni,iar vrsta mprumutatului ar trebui sa se incadreze ntre 22 i 65 de ani. Caracteristici Suma minima Suma maxima Perioada minima(luni) Perioada maxima(luni) Comision de analiza dosar Comision lunar de administrare credit EUR 500 10000(6-60 de luni) 20000(61-84 de luni) 6 60(pentru credite<10000 euro) 84(pentru credite>10000 euro) Se percepe doar daca este acordat creditul23 0.40% aplicat la sold

Sursa:www.piraeusbank.ro

*Conform OUG 50/2010 comisionul de rambursare anticipata pentru creditele cu dobanda variabila este 0%si maxim 1% pentru cele cu dobanda fixa Dobnda Rata dobnzii este varialabil i se calculeaz dup urmtoarea formul: Rd=EURIBOR 3M + 10% Marja Piraeus Acest credit ofer o asigurare gratuit care acopera patru categorii de riscuri cu impact major: pierderea involuntara a locului de munca (somaj), invaliditate totala temporara ca urmare a unui accident/imbolnaviri, invaliditate totala permanenta ca urmare a unui accident/imbolnaviri, deces ca urmare a unui accident.

23

OUG 50/2010

24

2.2 Modelul de regresie multipl

Pentru a vedea modul n care valoarea creditului i rata anual influeneaz suma rambursat de ctre client am extrapolat cateva date la nivelul bancilor din Romania.Astfel am analizat un eantion de 50 de bnci cu elementele urmtoare: rata lunar, suma de rambursat,valoarea creditului lund o perioad de rambursare de 3 ani. Am construit un model de regresie multipl ce are drept variabila dependent suma rambursat, respectiv variabilele independente: valoarea creditului i rata lunar. Ecuaia de regresie cu ajutorul creia se implementeaz modelul econometric n Eviews este urmtoarea: SumaRamb =a+b*ValoareCredit+ c*RataAnuala +et ,unde a i bi c sunt coeficienii modelului de regresie, iar e este variabila rezidual. Aceasta este introdus n model din dou motive: asupra variabilei endogene mai acioneaz o serie de factori care nu sunt specificai n cadrul modelului de regresie din cauza faptului c o serie de variabile nu poate fi msurat direct sau nu este observabil i seriile de date sunt obinute n urma unor observri asupra unor eantioane, iar dac eantionul este reprezentativ, atunci dependenele dintre variabilele de la nivelul acestora sunt valabile i la nivelul ntregii populaii. Pentru a evidenia modul de influen, respectiv legtura dintre variabilele analizate am realizat o regresie multipl cu ajutorul programului Eviews.

Sursa: Prelucrare proprie Eviews

25

Testul de semnificaie pentru termenul liber arat c eroarea pe care o facem prin respingerea ipotezei nule este mare(deci nu o putem respinge).Astfel putem afirma c termenul liber nu este semnificativ din punct de vedere statistic. Parametrul b este coeficientul pantei de regresie i arat sensul dependenei dintre variabile, precum i msura n care modificarea variabilei explicative afecteaz valoarea variabilei explicate. Valoarea lui este pozitiv i arat o dependen liniar direct ntre cele dou variabile: la creterea cu o unitate a sumei rambursate,valoarea creditului va crete , n medie, cu 0,00039 uniti. Acesta este semnificativ din punct de vedere statistic datorit probabilitii asociate mai mici dect pragul de 5%. Pentru a verifica dac modelul este corect specificat, se apeleaz la testul F. Probabilitatea asociat acestui test este mai mic dect 0,05, aadar modelul este valid, iar valoarea lui R este relevant. R arat c suma rambursata este determinat n proporie de 98% de valoarea creditului i rata anual. Testul Jarque Berra privind normalitatea rezidurilor evideniaz un p-value = 0.239209, deci eroarea pe care o facem prin respingerea ipotezei nule nu este tocmai mare, dar se afl n zona de incertitudine n ceea ce privete repartizarea normalitii reziduurilor.
10 8 6 4 2 0 -0.4 -0.2 0.0 0.2

Series: Residuals Sample 1 50 Observations 50 Mean Median Maximum Minimum Std. Dev. Skewness Kurtosis Jarque-Bera Probability -2.01E-15 0.025996 0.345927 -0.518670 0.214705 -0.555677 2.628934 2.860000 0.239309

Sursa: Prelucrare proprie Eviews Testul White referitor la analiza homoscedasticitii datelor prezint o probabilitate de 24.8326%, aceasta reprezentnd eroarea pe care o facem dac respingem ipoteza nul.

26

Dac acceptm acest risc, respingem H0 i acceptm faptul c cel puin un coefficient este diferit de 0. Ceea ce indic existena heteroscedasticitii. 24

Sursa: Prelucrare proprie Eviews

Previziunea seriilor de timp

Am efectuat o previziune pe baza a 45 de observaii din totalul celor 50 i a rezultat output-ul din figura alaturat. Prognoz static
13.5 13.0 12.5 12.0 11.5 11.0 10.5 45 46 47 48 49 50 SUMARAMBF Root Mean Squared Error Mean Absolute Error Mean Abs. Percent Error Theil Inequality Coefficient Bias Proportion Variance Proportion Covariance Proportion 0.226622 0.187614 1.552543 0.009508 0.358155 0.003708 0.638138

Forecast: SUMARAMBF Actual: SUMARAMB Forecast sample: 45 50 Included observations: 6

Sursa: Prelucrare proprie Eviews Evaluarea bonitii previziunii este dat de mai muli indicatori dintre care vom comenta civa. Valoarea indicelui Covariance Proportion indica un procent destul de mare 63.81% , dar cu toate acestea , ilustreaza totui o bun previziune static.

24

Note de curs Prof. Univ Spircu Liliana, ASE, Bucureti

27

Un alt indicator ce exprim o evaluare a previziunii Mean Absolute Error are o valoare realtiv mica 0.1876 , ceea ce determina o abatere mica a erorilor valorilor previzionate de la cele observate conform output-ului. n timp ce coeficientul Theil exprim o valoare foarte mic, deci evaluarea modelului este una foarte bun.

2.3 Simularea creditului de consum

n acest scop am presupus o familie constituit din 2 membrii cu urmtoarele caracteristici: Venit net lunar titular: 2.500 RON (606 Euro) Credite la alte bnci: 0 Alte chetuieli lunare: 1.000 RON (242 Euro) Venit net lunar codebitor: 2.000 RON (482 Euro). Am presupus c familia are locuin proprie, deci nu achit chirie, astfel n alte cheltuieli sunt incluse cele aferente utilitilor, mncrii, altor datorii inopinate. Suma datoriilor/ cheltuielilor fiind una medie. Vrsta titularului este de 30 de ani i cea a codebitorului de 27 ani, iar bunul de consum pe care doresc sa-l achiziioneze este un TV LED cu o diagonal de 102 cm marca Sony avnd un pre de 3.300 RON i o main de splat vase marca Bosch la un pre aproximativ de 1.600 RON. Am dorit o comparaie a tipurilor de credite de consum punnd n balan extremele: suma minim, suma maxim, perioada, dobnzile, condiii de eligibilitate etc. Conform urmtorului tabel n care am simulat potrivit produselor bancare: Unicredit Tiriac Bank, Raiffeisen Bank i BCR.
Comparatie credite selectate (1.500 EUR, 36 luni) Informatii generale
Credit Credit de consum Metro Credit Pe Loc Practic SUPER BCR

Banca Public tinta Tip credit

Unicredit Tiriac Bank Persoane fizice Bunuri de consum

Raiffeisen Bank Persoane fizice Bunuri de consum

BCR Persoane fizice Bunuri de consum

28

Moneda

RON -

RON 70 EUR (echivalent a 300 lei)

EUR -

Suma minima

Suma maxima

7.140 EUR (echivalentul a 30.000 RON)

2.350 EUR (echivalent a 10000 lei) 6 luni 60 luni

2.000 EUR

Perioada minima

6 luni 60 luni (18 luni pentru telefoane mobile) -

60 luni

Perioada maxima

Perioada de gratie

cel mult 2 luni, fara depasirea termenului maxim de rambursare

Creditul se acorda pentru achizitionare mobila, bunuri de folosinta indelungata, centrale termice, telefoane Descriere mobile, geamuri termopane si alte bunuri agreate de banca in cadrul magazinelor METRO Cash & Carry.

Credit pentru cumpararea de obiecte de uz casnic, pe o perioada de maxim 5 ani, fara avans, fara girant, cu posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.

Creditul este destinat achizitionarii de bunuri si servicii din tara sau strainatate (aparatura electronica si electrocasnica, mobilier, produse IT, blanuri, materiale de constructii, biciclete) de la furnizorii interni sau externi.

- nu se solicita avans - nu este nevoie de girant - aprobare rapida - documentatie simpla - rate fixe pe toata durata Facilitati contractului - beneficiezi de un pachet de asigurare care iti poate oferi protectie atat pentru viata cat si in caz de pierdere a locului de munca

- Creditul se acorda pe loc - Fara avans, fara girant - Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala

- Fara avans, garanti sau ipotecarea unui imobil - Gama larga de venituri acceptate - Posibilitatea Refinantarii creditelor angajate la alte banci - Rambursarea ratei de credit fara deplasarea la banca, utilizand Serviciul de efectuare operatiuni prin Canale Alternative BCR - la orice sediu BCR, in numerar (inclusiv in ziua scadentei)- utilizand Serviciul de efectuare operatiuni prin Canale Alternative BCR, din contul curent in lei/valuta, prin ambele

Modalitati de plata

- anuitati, rate lunare cuprinzand principalul si dobanda

29

componente: Alo 24 Banking - efectuare operatiuni prin telefon si Click 24 Banking efectuare operatiuni prin internet (se completeaza in prealabil Cererea Contract de acces la Serviciu)- la orice ATM din reteaua BCR, din contul de card de debit (se incheie in prealabil Conventie), prin Direct Debit, Standing Order, pentru creditele acordate in lei - Creditul trebuie tras in maxim 3 luni de la semnarea contractului de credit - prin virament, in contul furnizorului de bunuri

Modalitati de acordare

Calculator rate
Credit

Credit de consum Metro

Credit Pe Loc

Practic SUPER BCR

- suma cheltuielilor DAE estimativ depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor Cost initial depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor Rata lunara depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor Costul total depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor Suma maxima imprumut depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar

- suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar

- suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar - suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar

30

- suma cheltuielilor Rata maxima lunara depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar

- suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar

- suma cheltuielilor depaseste sau este egala deja cu 30% din venitul net lunar

Costuri
Credit Credit de consum Metro Credit Pe Loc Practic SUPER BCR

Dobanzi

- Fixa = 11,9 % - Acordare = 0 %Administrare = 0,7 % (se aplica lunar, la sold). Pentru situatiile in care nu se achita un avans de minim 25% din valoarea bunului se percepe un comision aditional de solventa de 0.55%

- Fixa = 15,5 % - Acordare = 5,5 % (se aplica la inceput, la principal).Administrare = 0,55 % (se aplica lunar, la sold).- Rambursare anticipata = 0,5 % Daca rambursarea se face in ultimul an de contract- Rambursare anticipata = 1 % Daca rambursarea se face inainte de inceperea ultimului an de contract

- Fixa = 21,5 % - Rambursare anticipata = 1 % Daca perioada de timp dintre rambursarea anticipata si data convenita pentru incetarea contractului de credit este mai mare de un an- Rambursare anticipata = 0,5 % Daca perioada de timp dintre rambursarea anticipata si data convenita pentru incetarea contractului de credit nu este mai mare de un an- Alte comisioane = 10 EUR Comision unic pentru servicii prestate la cererea clientilor

Comisioane

Asigurari
Credit Credit de consum Metro Credit Pe Loc Practic SUPER BCR

Asigurare de viata Asigurare bun (imobil / auto) Asigurator

Conditii de acordare
Credit Venit net lunar minim imprumutat Venit lunar minim familie Varsta minima

Credit de consum Metro

Credit Pe Loc

Practic SUPER BCR

450 RON 18 ani

21 ani

31

Varsta maxima Aport propriu Grad maxim de indatorare Vechime la locul actual de munca Vechime totala in munca Vechime angajator Vechime angajator

65 ani 3 luni 12 luni - la evaluarea eligibilitatii si calcularea sumei maxime imprumutate vor fi luate in

70 ani -

Alte conditii

considerare venituri din surse multiple, cum ar fi salarii, bonusuri, comisioane din vanzari, pensii si diurne - gaj pe bunurile cumparate - venitul lunar cesionat in -

Garantii

favoarea bancii - garantie reala mobiliara asupra conturilor deschise la banca

Cetateni straini

da (rezidenti pe teritoriul Romaniei)

nu

nu

Venituri
Credit

Credit de consum Metro

Credit Pe Loc

Practic SUPER BCR

Salarii Pensii PFA Chirii Dividende Comisioane din vanzari Drepturi de autor Venituri din strainatate Alte venituri

100 % 100 % 100 % 80 % 100 % 80 % 100 % 50 % -

32

Documente necesare
Credit Documente standard Credit de consum Metro Credit Pe Loc Practic SUPER BCR

- Copie dupa actul de identitate- Documente privind venitul (adeverinta de salariu si fisa fiscala pentru venituri din salarii; pentru alte tipuri de venituri solicitati informatii suplimentare de la banca)Contractul de credit si scadentarul creditelor pe care clientul le detineFactura utilitati (doar daca solicitantul de credit nu este proprietar)- Cerere de credit si Conditiile Generale de Finantare- Formular de acceptare (cuprinde Acordul BC)

- Act de identitate, original si copie, pentru solicitant si sot/ sotieAdeverinta de salariu (completata, semnata si stampilata)- Fisa fiscala

- Cerere de credit (formular tip BCR)Declaratia - acord pentru coplatitor(i), daca este cazul (formular tip BCR)Adeverinta de salariu pentru solicitant si daca este cazul, pentru coplatitori (formular tip BCR sau alte modele de adeverinte care sa cuprinda elementele minime stabilite de banca)/Extras de cont/Stare financiara cumulat(a) pe ultimele trei luni pentru clientii care incaseaza salariul lunar intr-un cont curent/cont de card la BCR)- Fisa fiscala aferenta anului precedent (original sau copie) cu stampila oficiala a angajatorului, dupa caz- Talon de pensie (original sau copie) si decizia de pensionare (original sau copie)- Cartea de munca (primele si ultimele doua pagini)/contractul individual de munca cu viza viza directiei generale de munca si protectie sociala/registrul general de evidenta a salariatilor (filele care cuprind elementele de identificare ale angajatorilor si inscrierile referitoare la imprumutat pentru

33

solicitant si, daca este cazul, pentru coplatitori)- BI/CI (copie) pentru solicitant, membrii familiei acestuia si daca este cazul, pentru coplatitor(i)Factura proforma pentru bunul ce se doreste a fi cumparat din creditFactura de utilitati (din luna precedenta sau cu cel mult 2 luni anterioare solicitarii creditului)Copii ale contractelor de credit pentru cardurile de credit/descoperit de cont/linii de credit/alte tipuri de de carduri, in cazul clientilor care beneficiaza de aceste produse oferite de alte banci- Alte documente solicitate de banca Alte documente - factura pro-forma Metro -

Observatii
Credit

Credit de consum Metro

Credit Pe Loc

Practic SUPER BCR

Observatii Ultima modificare

15.03.2011

09.02.2011

28.02.2011

Nota

Produsele bancare sunt actualizate de catre banci si sunt verificate in mod regulat de catre personalul nostru specializat. Notificarile pe site se efectueaza doar pentru modificarile aduse caracteristicilor unui credit, nu si pentru verificarile periodice.25

* Informaii prelucrate n cadrul site-ului www.vreau-credit.ro conform cerinelor proprii formulate anterior. Astfel,ca i concluzii a simulrii de mai sus,se obtin urmtoarele:
25

www.vreau-credit.ro

34

Pentru o DAE de 11.9% de la Unicredit Tiriac Bank calculul ar fi urmtorul: Valoare credit : 5,000.00 RON Durata (ani) : 3 Rata lunara : 163.69 RON Dobanda totala : 892.97 RON Suma totala platita : 5,892.97 RON.

Pentru Raiffeisen Bank cu dobnda de 15.5% caracteristicile ar fi: Rata lunara : 173.33 RON Dobanda totala : 1,239.76 RON Suma totala platita : 6,239.76 RON.

n cazul BCR cu dobnda de 21.5% obligaiile contractantului la nivelul remunerrii devin: Rata lunara : 188.38 RON Dobanda totala : 1,781.51 RON Suma totala platita : 6,781.51 RON. * n ceea ce privete drafturile de contract i eventualele beneficii i obligaii acestea au fost schiate n tabelul anterior. Cumprturile n rate sunt o metod uzual pentru a achiziiona obiecte de folosin ndelungat cum ar fi aparatur electrocasnic, mobil sau maini, deoarece nu plteti ntreaga sum pe loc.Pentru a acorda acest credit, n general, instituiile de credit solicit un document, de obicei factura proform, prin care se atest faptul c solicitantul consumatorul dorete n mod serios s cumpere obiectul respectiv. Consumatorul nu poate cumpra altceva cu banii de credit dect ceea ce a declarat n cererea de creditare.

35

Concluzii

In urma cercetrii realizate in domeniul creditului de consum s-a observat ca cel de uz casnic are un efect de majorare al datoriilor viitoare,iar cel oferit persoanelor juridice determina o amplificare a investitiilor cu rol in expansiunea economica a intreprinderii. In consecinta amplificarea numarului creditelor de consum acordate persoanelor fizice pot genera vulnerabilitati ce se pot precipita intr-o criza bancara cu precadere fata de cele acordate intreprinderilor. Se evidentiaz de asemenea i faptul c cererea pentru creditele de consum a continuat s scad n trimestrul 4 al anului 2010, avnd drept cauz interesul redus al populaiei pentru cardurile de credit i alte tipuri de credite. In ceea ce privete termenii creditrii au cunoscut o evoluie mixt. Bncile au apelat la o reducere a costurilor creditrii (altele dect cele cu dobnzile), att pentru creditele 36

destinate achiziiei de locuine i terenuri, ct i pentru creditele de consum. Msurile de relaxare a creditrii pentru consum au fost contrabalansate de diminuarea gradului maxim de ndatorare. Pentru a vedea modul n care valoarea creditului i rata anual influeneaz suma rambursat de ctre client am extrapolat cateva date la nivelul bancilor din Romania,analiznd un eantion de 50 de bnci .Am ajuns la concluzia c suma rambursata este determinat n proporie de 98% de valoarea creditului si rata anual. In urma prezentrii elementelor creditului de consum s-au evideniat urmtoarele concluzii: prin intermediul creditului de consum cumparatorul are posibilitatea sa obtina marfurile de care are nevoie fara sa dispuna de suma necesara achizitionarii lor, iar comerciantul sau producatorul reusesc sa-si promoveze la consum produsele.

Bibliografie

Berea Aurelian, Paul Alexandru,Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucureti, 2003 Dardac Nicolae, Barbu Teodora,Moned,Bnci i PoliticI monetare,Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,2005 Dedu Vasile, Adrian Enciu, Stnel Ghencea, Produse i servicii bancare, Editura ASE,2008 Dedu Vasile, Gestiune i audit bancar, ed 3-a,Editura Naional Bucuresti ,2001 Note de curs Lect.univ.dr.Adrian Enciu. ASE, Bucureti Note de curs Prof. Univ Spircu Liliana, ASE, Bucureti Legea nr 58/ 5 martie 1998 Legea nr. 101/26 mai 1998

37

ScienceDirect,Journal of Banking & Finance 28 (2004) 835856, Consumer credit scoring:Do situational circumstances matter? ScienceDirect,Journal of Economics and Business 60 (2008) 125138, Consumer credit literacy: What price perception? Banca Naional a Romniei, Crearea cadrului necesar dezvoltrii pieei unor produse/servicii bancare Regulamentului BNR nr. 15/2006 Norma BNR nr. 15 din 2003, privind limitarea riscului de credit la creditul de consum OUG nr 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori www.bnr.ro www.vreau-credit.ro

38