Nulitatea actului juridic civil

Nulitatea este sanctiunea de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele
contrarii normelor juridice edictate, pentru incheierea sa valabila.
Deci, nulitatea este sanctiunea care intervine in cazul in care nu sunt
respectate, la incheierea actului juridic civil, conditiile de validitate.
Nulitatile actelor juridice civile pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
a) in functie de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la
incheierea actului juridic civil (un interes general ori unul individual), nulitatea
este
de doua feluri: absoluta si relativa;
b) in functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este tot de doua feluri:
partiala si totala;
c) dupa modul de consacrare legislativa, distingem intre: nulitatea expresa si
nulitatea virtuala; acestor nulitati li se mai spune si textuale, respectiv implicite;
d) dupa felul conditiei de validitate nerespectata, deosebim intre nulitatile de
fond si nulitatile de forma.
A. NULITATEA ABSOLUTA SI NULITATEA RELATIVA48
Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea
actului juridic, a unei norme care ocroteste un interes general, obstesc.
47 De reþinut cã dreptul terþului se naºte direct ºi în puterea convenþiei dintre stipulant ºi promitent. Doar exerciþiul
dreptului subiectiv astfel nãscut depinde de voinþa terþului beneficiar. Codul civil face aplicaþii ale stipulaþiei
pentru
altul în materie de rentã viagerã (art. 1642) ºi de donaþie cu sarcinã (art. 828 ºi 830).
48 Sub aspect terminologic, nulitatea absolutã este denumitã, în legislaþie, practicã ºi chiar doctrinã, uneori, prin
formulele: actul este “nul de drept” sau “nul” ori “nul de plin drept” sau “actul va fi nul”, iar nulitatea relativã este
indicatã de formulele: “actul este anulabil” , “actul poate fi anulat”.
29
Este relativa acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea
actului juridic civil, a unei norme care ocroteste un interes particular, individual ori
personal.
B. NULITATEA PARTIALA SI NULITATEA TOTAL A49
Este partiala acea nulitate care desfiinteaza numai o parte dintre efectele
actului juridic civil, celelalte efecte ale actului producandu-se deoarece nu
contravin
legii.
Este totala acea nulitate care desfiinteaza actul juridic in intregime.
Dintre aceste doua feluri de nulitati, nulitatea partiala este regula, iar nulitatea
totala reprezinta exceptia.
C. NULITATEA EXPRESA SI NULITATEA VIRTUALA
Este expresa (explicita ori textuala) acea nulitate care este prevazuta ca atare,
intr-o dispozitie legala. Majoritatea nulitatilor o constituie cazurile de nulitate
expresa, prevazute fie in Codul civil, fie in alte izvoare ale dreptului civil.
Este virtuala (sau implicita sau tacita) acea nulitate care nu este prevazuta
expres de lege, dar rezulta din modul in care este reglementata o anumita conditie
de validitate a actului juridic civil.
D. NULITATEA DE FOND SI NULITATEA DE FORMA
De fond este acea nulitate care intervine in caz de lipsa ori nevaliditate a unei
conditii de fond a actului juridic civil: consimtamant, capacitate, obiect, cauza.
De forma este acea nulitate care intervine in cazul nerespectarii formei ceruta
ad validitatem.
49 Înaplicarea prcticã a acestor douã categorii de nulitãþi, trebuie sã se þinã seama atât de cauza de nulitate (spre
exemplu, nerespectarea formei cerutã “ad validitatem” va conduce la o nulitate totalã), cât ºi de complexitatea
conþinutului, clauzelor actului juridic civil (deoarece doar la un act cu mai multe clauze ºi, deci, efecte unele pot fi
desfiinþate, iar altele menþinute; spre exemplu un împrumut fãrã dobândã, e greu de anulat parþial, pe când un
împrumut cu dobândã, mai mare decât cea permisã de lege (camãtã), poate di anulat parþial, desfiinþându-se doar
clauza privitoare la dobândã, dar menþinându-se restul efectelor actului).
30
Ca frecventa practica, mai numeroase sunt cazurile nulitatii de fond, decat
acelea de forma.
in general, se poate spune ca nulitatea actului juridic civil are in mod global
urmatoarele cauze50:
- incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de a face actul;
- lipsa ori nevalabilitatea consimtamantului;
- nevalabilitatea obiectului actului juridic;
- nerespectarea formei ceruta ad validitatem;
- nesocotirea limitelor libertatii actelor juridice (normele imperative ordinea
publica si bunele moravuri);
- lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative;
- fraudarea legii.
Referindu-ne la efectele nulitatii, esenta acestora este exprimata chiar in
definitia nulitatii: lipsirea actului juridic civil de efectele contrarii normelor
edictate
pentru incheierea sa valabila.
Efectele nulitatii sunt insa diferite, avand in vedere ca aceasta poate fi
invocata sau sesizata la momente diferite in timp, dupa incheierea actului juridic.
Astfel, o prima situatie este aceea in care actul incheiat nu a fost executat.in
acest caz actul fiind desfiintat, nu se mai poate pretinde sa fie executat, partile
aflandu-se in ipostaza in care nici nu ar fi incheiat actul.
in situatia in care actul a fost executat in tot sau in parte pana la momentul in
care intervine hotararea de anulare, se va dispune totodata desfiintarea retroactiva a
actului (deci cu efecte ex. tunc) iar prestatiile efectuate in temeiul actului anulat
vor
fi restituite.
50 Dintre aceste cauze, unele atrag nulitatea absolutã, iar altele nulitatea relativã. Când legea nu precizeazã felul
nulitãþii, este datoria interpretului sã stabileascã acest aspect, apelând la criteriul de clasificare a nulitãþii, în
absolutã
ºi relativã, la natura interesului ocrotit prin dispoziþia legalã încãlcatã la încheierea actului juridic civil. Pentru
anumite cazuri, nu existã soluþii unanim admise în ce priveºte felul nulitãþii (absolutã ori relativã), atât în doctrinã,
cât ºi în jurisprudenþã.
31
in sfarsit o a treia ipoteza, se refera la situatia in care actul a fost executat, iar
dobanditorul de drepturi la randu-i le-a transmis unor terti subdobanditori, pana la
momentul intervenirii hotararii de anulare a actului. in acest caz, pe langa
desfiintarea actului initial executat (constatat nul) si a restituirii prestatiilor
efectuate
se va dispune si desfiintarea actului subsecvent. Efectul unei astfel de imprejurari a
fost exprimat plastic in adagiul: “quod nullum est, nullum producit effectum”.
Pentru a opera, insa, aceasta regula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor
nulitatii si anume: 1) retroactivitatea nulitatii; 2) restabilirea situatiei anterioare -
restituio in integrum - care se realizeaza prin restituirea prestatiilor efectuate in
temeiul actului anulat; 3) anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a actului
subsecvent “resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis”.
in ceea ce privesc regimul juridic al nulitatilor, deosebim dupa cum ne vom
afla in situatia nulitatii absolute sau relative.
Cu privire la prima categorie, aceasta este carmuita de urmatoarele reguli:
a) nulitaatea absoluta poate fi invocata la oricine are interes (ex.: partile
actului juridic civil, avanzii - cauza ai partilor, procurorul, instanta din oficiu);
b) actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila, adica ea poate fi
invocata oricand fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie;
c) nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare, expresa sau
tacita51.
Regimul juridic al nulitatii relative se exprima la randul sau prin urmatoarele
trei reguli:
a) nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost
nesocotit la momentul incheierii actului juridic civil52;
51 Nu trebuie confundatã regula inadmisibilitãþii confirmãrii nulitãþii, absolute ca validarea actului prin îndeplinirea
ulterioarã a cerinþei legale, care nu fusese respectatã în momentul încheierii actului.
52 Invocarea poate fi fãcutã personal de cel interesat, dacã are capacitatea necesarã pentru aceasta, dar pote fi fãcutã
ºi
prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exerciþiu.
32
b) actiunea in anulabilitate este prescriptibila, ceea ce inseamna ca nulitatea
relativa nu poate fi invocata oricand, ca in cazul invocarii nulitatii absolute, ci
numai in termenul de prescriptie extincitva53;
c) nulitatea realtiva poate fi confirmata expres sau tacit54.
Sintetizand aspectele referitoare la regimul juridic al nulitatilor, putem retine
ca intre aceste doua categorii nu exista diferente cu privire la efecte, ci numai cu
privire la regimul juridic. Astfel aceste deosebiri constau in faptul ca:
- nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes, chiar si din oficiu,
nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost
nesocotit
la incheierea actului;
- nulitatea absoluta este imprescriptibila, nulitatea relativa este prescriptibila;
- nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmre, nulitatea relativa
poate fi confirmata, expres sau tacit.