Pământul încotro?

Prof. Zaharie Dragoş-Radu

Şcoala Generală„Fogarasi Samuel”Găneşti, jud Mureş
Profesor de Limba şi literatura română

Problematica poluării, a efectelor pe termen lung sau scurt, a fost des

abordată în lucrări de specialitate, articole etc. Cu toate acestea punerea în
practică a soluţiilor găsite este greoaie datorită nepăsării, a costurilor mari, a
intereselor marilor puteri şi nu în ultimul rând a ignoranţei.
Până nu demult resursele naturale ale Pământului erau suficiente pentru
nevoile omenirii. Odată cu creşterea populaţiei globului, intervenţiile asupra
naturii s-au intensificat. Omenirea, însumând peste cinci miliarde de persoane,
exercită o presiune nemaiîntâlnită asupra resurselor limitate ale Pământului.
Se consideră că un nivel de viaţă ridicat duce la intensificarea consumării
resurselor existente. Efectele sporirii numărului de oameni, ale creşterii nivelului
de trai sunt direct proporţionale cu dispariţia unor întinse suprafeţe de teren, într-
un moment în care este necesar să crească rezervele de hrană. Este un lanţ al
slăbiciunilor care va avea, în timp, un efect dezastruos asupra Pământului şi
implicit asupra oamenilor.
În cele ce urmează voi prezenta câţiva factori care afectează natura şi
oamenii. Poluare solului este cauzată de depozitarea defectuoasă a gunoaielor,
de accidente, de utilizarea pe scară largă a pesticidelor. Acestea dăunează
microorganismelor utile din sol care descompun substanţele utile. Accidente
precum cel de la Cernobâl afectează pe termen lung solul, animalele, oamenii
prin eliminarea în atmosferă a particulelor radioactive şi transportarea lor de
către vânt pe distanţe foarte mari.
Eroziunea solului prin cultivarea sau păşunarea intensă duce la pierderea
în fiecare an a unor teritorii întinse, de dimensiunile unor ţări. Un alt factor al
erodării solului este defrişarea necontrolată a pădurilor, „plămânul verde” al
planetei.
Exploatarea ţiţeiului a dus la poluarea solului, a apelor şi a aerului. Un
exemplu ar fi accidentul petrolierului Exxon Valdez,din anul 1989, care
deversează 240.000 de barili de petrol în apele Alascăi. Indirect, utilizarea
acestuia în industria auto duce la evacuarea în aer a unor gaze otrăvitoare, cum
ar fi monoxidul de carbon care produce smogul, „ceaţa” metropolelor.
Atmosfera este în pericol deoarece compoziţia ei se schimbă, rezultat
direct al activităţii oamenilor. Stratul de ozon, „scutul” Terrei împotriva radiaţiilor
ucigătoare venite din cosmos, se subţiază de la o zi la alta datorită gazelor de
eşapament, a arderii gazului metan şi a cărbunelui, a utilizării îngrăşămintelor
chimice, a freonilor etc. S-a observat, încă din anul 1985, apariţia unor găuri în
stratul de ozon deasupra Antarticii şi a Europei de Nord. Se ştie că tot poluarea
intensă este responsabilă de apariţia ploilor acide, cele care pot transforma
teritorii întinse în spaţii selenare, otrăvind atât solul cât şi apele.
 Desigur că e greu să renunţăm la confortul automobilelor actuale, la
exploatarea pădurilor, la extinderea spaţiilor urbane în detrimentul terenurilor
agricole, dar toate trebuie să aibă un început.
În cele ce urmează voi prezenta câţiva paşi ce trebuie a fi urmaţi pentru
un viitor mai bun. În primul rând trebuie să se reducă poluarea prin utilizarea
energiilor alternative, a soarelui şi a vântului. Trebuie să se stopeze tăierile
pădurilor, „plămânul verde” al planetei, şi plantarea de alţi arbori. Un alt pas a
fost făcut în momentul în care s-a cerut renunţarea la utilizarea freonului din
procesele industriale. De asemenea o mai mare resposabilitate a oamenilor
privind reciclarea ar ajuta mult la conservarea resurselor planetei. Aici un factor
important îl pot avea cadrele didactice, care trebuie să-i responsabilizeze pe
copii, să le explice faptul că o singură bucată de hârtie adunată poate salva un
copac de la tăiere. Copiii trebuie să ştie că niciodată nu e prea devreme să ai
grija de planetă şi să fie implicaţi în activităţi ecologice.
Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a mediului reprezintă o problemă
de interes major şi de actualitate. Acest lucru a impus înfiinţarea unor organizaţii
internaţionale ce au ca scop adoptarea unor soluţii de diminuare a poluării şi de
creştere a calităţii mediului în ansamblu. Deşi este bine că s-au făcut aceşti paşi,
nu trebuie să aşteptăm ca aceste organizaţii să ducă tot greul ci trebuie să ne
implicăm activ. Orice pas făcut e un pas înainte.

Bibliografie:
Gavrilescu Elena, Surse de poluare şi agenţi poluatori ai mediului, Editura Sitech,
2007
Vlad Iordache, Florinela Ardelean, Ecologie şi protecţia mediului, Editura
Matrixrom, 2007