Basmul Basmul este o specie a genului epic n proz, de ntindere medie, n care ntmplri reale se mpletesc cu ntmplri fantastice,

iar personajele nzestrate cu nsuiri supranaturale intr n conflict cu forele rului pe care le nving. Basmul popular are caracteristicile unei creaii folclorice: oral, anonim, colectiv, tradiional. Trsturile basmelor sunt: 1. prezena formulelor specifice: - iniial: A fost odat ca niciodat. Aceasta fixeaz cadrul desfurrii aciunii ntr-un timp magic, n care totul este posibil; - median (nu se regsete n toate basmele): ...i merse o zi, i merse dou...;...i se luptar, i se luptar... Are rolul de a menine treaz atenia cititorului; - final: -am nclecat pe-o a i v-am spus povestea aa. Aceasta anun ncheierea aciunii, ieirea din acest timp magic. 2. elementele reale se mpletesc cu cele fabuloase; 3. personajul principal este Ft-Frumos (fiu de mprat sau de oameni simpli). El este nzestrat cu urmtoarele caliti: vitejie, frumusee fizic, modestie, onestitate, capacitatea de a se metamorfoza...; 4. personajele sunt reale sau fabuloase. Unele au puteri supranaturale, putndu-se metamorfoza, sunt pozitive sau negative. Cele pozitive sunt considerate ajuttoarele lui FtFrumos (calul, tiuca, tunele, Sfintele, Setil...), iar cele negative mpiedic nfptuirea binelui (zmei, balauri, zgripuroaice, Spnul...); 5. existena a dou trmuri: acesta, unde se afl personaje reale, i cellalt. Trecerea spre trmul cellalt se face, de obicei, printr-o groap (prpastie, fntn prsit...) 6. prezena cifrelor magice (3,7,9) i a obiectelor miraculoase( solzior, peni, ap vie, ap moart, ap dulce, nfram, palo...); 7. n final, binele nvinge ntotdeauna rul. Schema basmului este, de regul, urmtoarea: eroul pleac la drum (prilej de iniiere), trece diferite probe n care i nfrunt pe rufctori, avnd alturi personaje pozitive, la captul drumului ateptndu-l rsplata binemeritat.