Povestea lui Harap Alb

Garabet Ibraileanu afirma despre povestile lui Creanga ca sunt ,,Bucati rupte din viata poporului
moldovenesc".

 basmul cult apare in 1 aug 1877 - ,,Convorbiri literare";

George Munteanu numeste basmul ca fiind ,, un veritabil bildungsroman".

 tema: drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la stadiul de om matur, initiat;
 motive literare: Imparatul cu 3 feciori; probele initiatice; dobandirea ajutoarelor;
interdictia; prezenta cifrelor magice; motivul apei; calul nazdravan; podul cu diavolul;
motivul juramantului etc;
 titlul: harap - rob, sclav negru; + alb - simbol al puritatii;
 Yin (partea intunecata) si Yang (partea luminoasa);

Criticul literar Vasile Lovinescu, considera ca alaturarea negrului cu alb semnifica unirea celor 2
principii Yin si Yang, in planul logic al actiunii, Harap-Alb devine sclavul spanului, iar in plan
spiritual devine sclavul propriului sau pacat.

 perspectiva narativa : naratorul heterodiegetic, relatarea la persoana a 3-a , extradiegetic,

nu e neaparat obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii adresate unor
intelocutori ipotetice : ,, Poate vor izbuti sa ia fata Imparatului Ros, poate nu, cum le-or fi
norocul , ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati.";

Formulele specifice basmului

1. formula initiala : ,, Amu cica era odata, intr-o tara, un crai";

2. formula mediana : ,,Si merg ei o zi si merg doua si merg patruzeci si noua" , ,,Si merg
cale lunga, trecand peste noua mari, peste noua tari si peste noua ape mari";
3. formula finala : ,,Si a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea
si manaca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iar cine nu, se uita si rabda.''

 personajele - ele indeplinesc prin raportare la erou, o serie de functii ( donatoare, ajutoare,
antagonist);

Vladimir Prosp - ,,Morfologia basmului" , propune urmatoarea clasificare a personajelor:

1. eroul principal : fiul craiului, care dupa prima nastere simbolica, primeste numele de
Harap-Alb;
2. antagonistul : Spanul, Imparatul Ros;
3. donatorul/furnizorul : Sf. Duminica, albinele si furnicile;
4. ajutoarele : Sf. Duminica, furnicile, albinele, calul, turturica si personajele pantagruelice;
5. falsii eroi : fratii zmeului;
Craiul Verde Imparat

 aflam ca Verde Imparat, ajuns la batranete, ii scrie fratelui sau , pt a-i da un mostenitor;
 aceasta cerere constituie factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea
drumului initiatic;

Basmul popular
Definitia: Specia genului epic in proza, in care sunt povestite intamplari fantastice, la care iau
parte personaje inzestrate cu puteri supranaturale, protagonist fiind omul, care este ajutat de
obiecte sau fiinte miraculoase.

 tema: lupta dintre bine si rau

 apartine lecturii folclorice, are caracter oral, anonim, colectiv si traditional;
 criticul literar George Calinescu il denumeste gen vast, depasind cu mult romanul, fiind
mitologie, stiinta, observatie, morala;
 trasaturi : initiale, mediane, finale;
 plan fabulos+real;
 motive: lupta cu zmeii, victoria personajului pozitiv, probele depasite de erou;
 personaje simbolice cu calitati exceptionale;
 timpul actiunii - nedefinit, mitic;
 sunt prezente cifre si obiecte magice;
 Petre Ispirescu - ,,Legendele sau basmele romanilor" - 1882;

Basmul cult
 isi are originea in basmul popular;
 este opera unui autor cunoscut;
 este elaborat in scris;
 actiunea este mai putin stereotipa;
 personajele sunt prezentate mai amanuntit, au un grad ridicat de complexitate;
 poate ilustra idei filosofice sau morale;
 I. Creanga, M. Eminescu, I. Slavici, B.S. Delavrancea, Vladimir Colint;
Tema - prezinta aspectul general de viata in jurul caruia se incheaga actiunea;

 poate fi o idee, o atitudine, un sentiment, o actiune;

  ex: natura, iubirea, istoria, timpul, creatia, raportul omului cu divinitatea, conditia superioara
omului, conditia geniului, aspiratia catre un ideal, jertfa, varstele ( copilaria , adolescenta),
conceptia despre moarte;

Motivul - element de constructie, unitate tematica minimala ce ajuta la realizarea temei unei
opere literare, prin repetarea unui simbol/imagine/obiect;

Motivele se coreleaza intre ele, constituind tesatura tematica a textului.

Motivul este un instrument de reliefe3d`are a temei;

Motivul literar poate fi : un obiect, personaj, o culoare, cifra, fenomen, avand rolul de a face mai
clara ideea centrala a textului;

ex: motiuvul padurii, dealurilor, izvorul, apa, ploaia, luna, soarele, stelele, cerul, norii,
comuniunea om-natura, singuratatea, uitarea de sine, zborul , coborarea in infern, calcarea
interdictiei, lumea ca teatru, viata ca vis. carpediem ( bucurate in fiecare zi), fortuna lavilis;