Basmul- trăsături

Definiție

Basmul este operă epică în proză

în care se povestesc întâmplări
fantastice puse pe seama unor
personaje sau forţe supranaturale în
luptă cu forţele răului pe care le
înving.
 Trăsături

Se încadrează într-o anumită “schemă”: viaţa tihnită,

apariţia unui eveniment, împrejurare prin care se pierde
starea de echilibru, o lipsă sau o prejudiciere, acţiunea de
remediere, pornirea într-o călătorie cu ajutorul unor călăuze
şi înzestrarea cu unelte năzdrăvane, lupta purtata pentru
refacerea echilibrului, victoria, restabilirea echilibrului
iniţial, răsplătirea eroului;
 Tema este lupta dintre bine şi rău; binele
învinge răul

 Pe durata acţiunii, elementele

reale se împletesc cu cele fantastice
 Prezenţa formulelor tradiţionale

• formula iniţială introduce cititorul în lumea

ficţională. “A fost odata…”;

• formula finală indică ieşirea din lumea ficţională:

“Încălecai pe-o şa…”

• formula mediană se întâlneşte mai rar, mai ales

în basmele cu o acţiune mai extinsă şi au rol de a ţine
trează atenţia cititorului: “Şi-nainte cu poveste, că de-
aicea mult mai este…”
 Timpul şi spaţiul au o ordine proprie, fiind
anulate ca dimensiuni reale:
• timpul fabulos este sugerat prin formula iniţială, concentrându-se
sau dilatându-se;”A fost odata ca niciodata”
• spaţiul se concretizează prin existenţa a două tărâmuri care
reprezintă lumea reală şi cea fabuloasă; se afla la mare distanţă unul de
altul, au înfăţişări diferite şi se conduc după legi proprii.
 Personajele au însuşiri supranaturale şi reprezintă lupta dintre bine şi rău.
Ele sunt:
•pozitive când reprezinta forţa binelui: Făt-Frumos, Prâslea, Aleodor, feciorul de om sarac,
Faurul Pământului, Sfânta Duminică etc. Eroul basmului românesc este Fat-Frumos, un fiu
de împărat sau fecior de oameni simpli. Învinge, în final, prin calităţile sale deosebite: forţă,
isteţime, cinste, curaj, tenacitate, bunstare, modestie, generozitate, dragoste pentru adevar;
•negative când reprezintă forţa răului: zmei, balauri, capcauni, Muma Pădurii, Pocitania
Pămantului, fraţii (lui Prâslea) etc. Aceste personaje au o putere fizică neobişnuită, întarita de
obiecte miraculoase, cu ajutorul carora obţin succese de moment;
•reale : împăraţi, fii şi fiice de împărat;
•ireale (fantastice): zmei, balauri, Sfânta Duminică etc;
•personaje ajutătoare care îl sprijină pe erou în acţiunea sa: cal, albină, tăun, peşte, corb etc.
Prezenţa obiectelor
miraculoase: oglinda,
peria, paloşul, năframa etc.

Prezența substanţelor cu
calităţi tămăduitoare: apa vie,
apa moartă, apa dulce;
 Prezenţa unor cifre cu rezonanţă simbolică:
trei, şapte, nouă etc care sugerează o gradare a
acţiunii, menţinând interesul cititorului;
 Prezenţa unor motive specifice:
comuniunea om-vieţuitoare,
frăţia de cruce, pactul cu
diavolul, falsul erou, urmaşul
mult dorit, drumul etc
Modul de expunere: naraţiunea, dialogul
 Are caracter anonim, oral,
colectiv si sincretic (basmul
popular)
 Clasificarea basmelor:

a)basme populare:
•ex: “Aleodor Împrat”, “Greuceanu”
etc;

b)basme culte:
•sunt create de scriitori, după
modelul
CREDITS: This basmelor populare:
presentation template ex:
was created
by Slidesgo, including icons by Flaticon, infographics &
“Harap-Alb” de I.Creangă
images by Freepik
Prof. Bulf Veronica