XERXES Pomiti plangand in jalnicul alai Alintristarii. CORUL Mauzi? Auzi? Ungrozitor, pamantal farii geme, Subt pasii nostri... XERXES Morfii tanguii-i, i tanguiti gi navele persane, Cu vaslele-n trei randuri... CORUL Te urmez, Cu lacrimile intristirii mele... Regele pariseste scena urmat de Cor. 16 SOFOCLE ANTIGONA 442 i.en,PERSOANELE ANTIGONA ISMENA CREON HEMON TIRESIAS EVRYDIKE CORIFEUL, CRAINICUL UN SCLAV / CORUL: batranii Cetiii. Actiunea se desfisoara in zorii zilei, in fafa palatului lui Ocdip. Se sfarsise, in ajun, lupta pe care aheii o purtaseri impotriva Tebei. in bezna nopyii ce urmase, ei luasera fuga, infranti, Antigona iese din palat, aducand cu ea pe sora ei Ismena, ‘Améndoud sunt cuprinse de o nedeslusita ingrijorare. ANTIGONA Din tot ce-au fost ursifi si-ndure-ai lui Oedip Urmasi, Ismena, sora mea, o fi vrun chin Ce ni-I cruja-va Zeus cft zile-om mai avea? CX una-i soarta ta gi-a mea! N-au fost dureri, ‘N-au fost népagti, batjocuri nici huliri n-au fost, Ce-asupri-ne si nu fi nipadit!!.. $i azi, Ce oare-o fi porunea ce zvonitu-s-a Ca regele vestit-a-ntregului norod? Nu stii? Ce-or unelti-mpotriva celor dragi Acei ce ni-s vrijmagi? N-ai auzit nimic? ISMENA Vreo veste despre-ai nostri, Antigona, n-am: Nici bund, nici vreo veste rea, de cand pe cei in ultima parte a tagediei Ocdip-rege, le se leagi de raticirile périntelui lor orb, prelunite, lipa mori intémplate la Colonos, 9Doi frafi, ce moartea-si dat-au unul altuia, Pierdutu-i-am gi tu gi eu doar intr-o zi. De ciind ast’noapte-ostagii-ahei ? ficutu-s-aur De nevizut, eu nu mai stiu nimic: mai rau Ne fi-va nou’-acum?... Mai bine oare-o fi? ANTIGONA $tiam! $i din palat vrusei s8 mi te scot, Ca-n taing, singure, de taind-aici s& stim. ISMENA Dar ce-i? ci, pare-mi-se, mistui tu ceva... ANTIGONA. Cinstirea-ngropiciunii Creon datu-i-a Doar unuia din frafi, dar puse-opreliste La-ngropacitnea celuilalt... Eteocles Pre legi si datini fost-a ingropat, slavit Sa fie el si sub pamant gi printre morti! Dar auzit-am c& cetitii s-ar fi dat Porunci ca bietul frate-siu, Polynikes, Nu fie nici jalit, nici ingropat! Zvarlit Sa-i fie starvul, far" de lacrimi, far” ‘mormant! De pasiri cu nesat sf fie crongait!. ee 1 Bteocle gi Polinice, blestemayi de 2 Ahei (Achaioi). numele unui grup de greci Peninsulei Balcanice cAtre jumitatea mileniului cextensiune, numele grecilor angajati in expediia troian’. 80 Oedip s& piar’ unul de mana celuilalt. i venifis& se ageze in sul i al I-lea f.e.n.: pri Preabunul Creon — zice-se — gi fe-acum, $i mie — mie, da! — ast lucru-I spune-va, Cand o veni, 5-0 ste toi cari n-o stiau , C-agiri porunea lui ged de gag nui! Si cine-o va-nfrunta, oricine-o fi, strivit Cu pietre de norod va ispasi! $i-acum ‘Tis dat s-ardti din viayi-aleast c& purcezi Ori ci — de neam ai fi! — dar josnic suflet ai. . ISMENA Nefericito, vai! de lucrul st& aga, C& m-oi impotrivi, ci nu... ce-ai folosi? oa . ANTIGONA indeste-te gi fii-mi partasi-n truda mea! ant co wa ISMENA ! ce primejdii vrei si-nfrunil... Ce ginduri ai? : ANTIGONA M-&i ajuta ca lesu-i sil ridic... si-I duc... s ; ISMENA -nfrun{i oprelistea? $i st-1 ingropi &i vrea? ANTIGONA frate, frate i-i — ci-i vrea, ori nu! Ci eu, .Intmpli-se orice, nu-l Voi trida!———eEEEE—_—__ JSMENA Vai tie!-n eiuda-mpotrivirit lui Creon? ANTIGONA Dar s& mi smulg’ alor mei el n-are drept! ISMENA, Vai! Sora mea, gandeste-te la tata cum Sfargit-a viaja lui, huit surat de toll Cum ochii-si smuls-a el cu fastigi mana Iu, Cand far'delegile-si viza! Cum maicl-sa, Ce-i fost-a gi nevasti, vai, c-aga i-a fost oun streang de gat isi puse capit viei el! Cum bietii nostri fragt sfargit-au viata lor ‘Zwarlindu-si moartea unul altuia-ntr-o 2) Si-acum, o& din al nostru neam ramas-am Siu, gindeste-te ce inch ‘mai cumplit Sfarsit ne-o mai pandi, de-n ciuda legii-om Tuan Riispair puterea si poruncile regestit $i-apoi — s& nu uitim cumva! — suntem femei, $i pe barbatia-itfrunta nici e& puter! Mai tari is cei ce edrmuiesc si vrerii lor Se cade-a ne pleca, mai grele fi-vor chiar Ponuncile ce-or da! Mi ierte-ai nostri mort —_ ‘democratic, ca Atena, femelle Peace din pamiint, de vrerii celor mari ! Cel ce-ar ravni iil ms ini mai sus AL fi std-n puteri, de-a binelea-i smintit! / ANTIGONA Nici nu ji-o cer! Dar i I Ht ‘mai tarziu de-ai i fii re de ajutoru-{i m-oi lipsi! fysssemi ts BY dar ce rei! Ci eu fot mi ngrop. Mi 8 morcusuflemmpécengQihodad “mores Cel emf dg dag se $i sin vine mi vf fos C& mone : Ma lunga vreme fi-vom dragi'ca celor vi 0 ssn ten pi Ci dere : i-n ras poli lua aceste randuieli zeiesti! Gumomeniit ie apluartece -n ras le-as lua? Nici cs Pe-ale cetajii noastre legi in oa a4 eeaieieeeirat ANTIGONA E-o vorbii doar! Acafi-te de eal... Ci eu MA due gi celui drag gati-voi un mormant. vines ISMENA. i jie! Ma-nfior, la soarta-4i cand gandesc. ANTIGONA, Ci scapi-i pielea ta! De-a mea nu te-ngriji! 1 in epoca selavagistit chiar in cetliti organizate nu pateipa in vreun fell vahs publiel. Exisent® Jor se depaina in ce ae Pey al roabelor si al copilor, departe pant si de aetivitates menibrilot ‘masculini ai familici. 82ISMENA 7 rem i-1 spovedi nicicui! Dar barem gaindul nu {it Din el fi-4i taind tu... si-oi face-aga gi eu. ANTIGONA Ba spune-I cui &i vrea! Mai tare m-ai scarbi, De nu I-8i spune-n gura mare... tuturor. ISMENA ; Prea luat-ai foc! Eu doar c& mi gandesc si-nghet. ANTIGONA : Eu fac cum vreare-ar cel cui dragi vreau sé-i fiu. ISMENA _ ; De-Ai izbuti!... Dar vrei ce cu puting nu-i. ANTIGONA Incere... Cand nu voi mai putea, n-oi strui. ISMENA Ce-i peste poate nici cuvine-se-a ravni! ANTIGONA ‘Vorbeste-mi tu-n ast chip gi a mai mult, i i Jaolalta-agi fi-1 fiomint an drept! Pe mine lasi-ma jerzanie s& merg! As indura ie pons viaja-n slava si-mi sfairgese. ISMENA Te du, de vrei! ‘Ti-ifapta fapta de nebun, Dar indragita-&i fi de cei cari 9 CORUL. O! raz de soare, azi luminoasi Nicicand straluci “ai deasupra celatii Tebane, cu portile-i sapte la numa! Tu, ochi auriu al zorilor zilei, Ab, iat, deasupra izvoarelor Dirkei | Abia ristrit-ai si pus-ai pe goan Pe-ostagul cu scut lucitor si cu feluri De arme, ce-aicea venise din Argos ? ‘$i-a rupt-o la fuga de-iroptie roibit In ropot mai iute decat cum venise. CORIFEUL L-aduse pe-al nostra pimant Polynikes, Aprins si-nvrajbit de galceve; si-n fari-mi Pridalnic venit-a, asa ca vultarul Cu croncat tipos si cu aripi ca neaua De albe; in juru-i cu arme puzderii Si chivere multe cu pene in crestet, Aidoma coamei ce-o fluturd cai, i2vor in preajma cetisii Teba, Cetate in Pelopones, 85 aCORUL, La cagile noastre oprit-a, cu pliscu-i Hraparet, si porjile gapte-ale Tebei Cu lincile-i incercuit-a. Dar setea-i De singe nu-si stinse gi, iat, se-ntoarse, Si nici Hefaistos putut-a cuprinde, Cu torjele fui de rain, ocolul De tumuri, ca-n spatele ostii ahee Att zinganit-a si Ares, ci-al nostru Balaur ne-nfrant izbuti si rimand. CORIFEUL Dar Zeus mai vartos decat toate urigte Vorbirea trufagi si el cand vizut-a Pe-aceia ce-n valuri navalnie venira $i tare falosi de cum zinginird Armurile lor aurite, zvarlit-a Un trasnet pe-al tumnului crestet gi stragnic, De moarte, izbit-a pe omul acela Co gi se gitise si-si strige izbanda. CORUL (Gn ritm mai viu) Si-acela, precum un Tantalos,! cu facla-i In mand, cizu rostogol si cu zgomot, Cand taman nivalnic ca si vijelia | Tamaos: personaj din mitologia grea, pedepst de zei si sufere vegnie dé foame side sete (supliciul lui Tanta. 86 ial veseliei, Pomnise la lupta, dar nu izbandise. Tar vajnicul Ares, ce-n lupte ne este Prielnic, vrijmasilor nostri trimis-a O soarta cum ingisi pascutu-ne-au now’, ; CORIFEUL Ai lor cpitani, la numair sunt sapte,! La ponjile sapte-ale Tebei — atajia-s $i-ai nostri — lasarai acolo, prinoase Lui Zeus, armurile lor de arama. Dar doi, ce-s nascuti din aceiagi gi tata $i mam& — sirmanii! — sfasitu-s-au jalnic, Zvérlindu-i ei unul intr-altul cu lancea, CORUL Dar Dike, slavita, venil... Biruinfa! Si ea risplatit-a jertfelnica Teba, Cetatea cu multele-i care. Razboiu-i Stasi va daji-l uitérii! fn cantec slava $i-n jocuri porni- i Deals vi sin joe a ‘vom prin noapte Al Tebei pimant dudui-va sub pasi (Poarta palatului se deschide. In Pragu-i se iveste Creo Vine urmat de curten). " i tithul dramei Jui Eschil Cei sapte contra i, dezlioguit de Polnice impotriva cet mee ee hume al lui Dionysos, zeu al vijei de vie, al petrcerilor in general 87CORIFEUL jata-1 c& vine! E regele yarii, mee fel Tui Menoikeus. Ni-i nou Suipdnul cel now ce-a Zeilor vrere Nil dete fn urma-ntamplari ce 70H) Stémit-au... Dar oare in gindw-i. o¢ 0 ‘Moeni-va, de azi pe batrinii cet , ‘Si:i strdnga in mare sobor poruncit-a CREON (Gin pragul palatului citre cor) Tebani! Cetatea-au izbavit-o gins Din iy doar pe vl ev rns Seve shor ccc stiu cit seaunl regese ‘Al lui Laios voi totdeauna Lagi slavit Cit art Oedip,iarcind a posat Ramas-afi credinciosi si alor lui pena r Si cAnd feciorii lui pierit-au amandoi, « Doar intr-o 7i, cand ei, Tovindu-se-nt es Cu braul lor s-au clistpit, asupra-mi ‘ $i scaunul regesc al celor ce-au pierit Sia cetati-obliduire-n Locul lor, geal vee Cas doar de-un singe eu cu ei! Dar pi we ae ‘Afirmatia presupune c& dup’ Ocdip si inaintea Iui Creon, Teba af fi fos frm eee doi frat in fapt, in eee din Oedip-rege, Ecos? 3 A 7 . nice nor, motiv pentra + Polinice ne sunt infigati ca minori, motiv pes SrGteon ncaltate de saa apropit Pe om cum stie-a carmui cetatea lui $i legile cum se pricepe-a manui, Nu poti citi ce-i zace-n suflet si in gand. Migel I-am socotit si-I socotese migel Pe cel se fur’ de chibzuiali-o cfirmui Cetatea lui, ci tot mereu cu frica-n san, El lesne-si pune gurii lui zvor. Ma uit Cu scérba 1a un om ce mai presus gi-a pus Prietenii decat el tara-si va fi pus. M-auda Zeus, ce stie totl... Eu de-ag vedea Primejdia pandind pe-ai mei supusi, nicicum N-ag pune gurii mele frau si n-as avea Prieten pe un om ce firii-mi un vrajmas Lar fi, clci stiu ci-n izbavirea piri doar Pe-a noastri-o vom gisi!... Cand spornic navile-fi Plutesc, prieteni buni in jurul tu se strang. Eccrezul meu! $i dus de el, eu sus, mai sus Cetatea noastri-oi indlfa. Cat despre ei, Feciorii lui Oedip, cetajii-i poruncii Asa: Eteocles, ce pentru ea luptind Viteaz, pieri cu lancea-n mini, licas de veci Avea-va in mormant. Cum vrednicilor morti Prinoase li se-adue si sub pamant, aga ¢ familiar seriitorilor gi ganditorilor din Atena sec. al V-lea. Ea a si citim o pilda, intr-o celebra cuvantare a lui Pericle, aga curn se in Tucidide: “Credinga mea e c¥ un stat prosper in totalul situ este de ¥ mare folos peatru particular decit acela fn care cetijenii fn pane sunt if, dae statu, ca integ, se prabuseste”:Aduci-i-se lui!... Cat despre frate-sau, Polynikes, ce ni se-ntoarse din surghiun Urzind in gand ca jara-i din strimogi el praf Si-si facd si parjol, cum gi pe-ai neamului Sau zei, si setea-n singele-alor sti ravnind A-§i potoli si a-i robi, cetajii-ntregi Poruncé-i dau: s nu-l ageze in mormant! Si n-aiba lécrimi pentru el! $i zdrumicat ‘Siui fie starvul lui de pastri gi de cdini! ! Stii fie groaza si-l si vezi! Migeilor Eu slava n-am si dau cum da-voi celor drepti. Dar cel ce firii-mi vrednic slujitor i-a fost, Slavit va fi — gi mort! — cum viu l-am fost slavit. CORIFEUL (01 Creon, fiu al lui Menoikeus, fie-aga! 1 gi pentru cei ce tara-ti indrigesc, Si pentru-ai ei vrdiimasi. Poti da ce lege vrei, $i pentru-Ai morfi si celor vii, doar esti stipan! ‘(CREON ‘Si-acum vegheati poruncile-mi plinite-a-mi fi! CORIFEUL Pe un mai tanuir s4-1 inearci cu aste griji! 1 Vechimea memorial’ a cultului moryilor si respectul superstiios peat! ritul iamormantirii explici deopotriva indignarea Iui Creon si hotirise# disperaté a Antigone. 90 : CREON Strijerii-mi gata sunt pe mort si-l strajui. CORIFEUL Ce inca alte griji ne poruncesti s-avem? es CREON Nu fifi moldi cu cei ce legea-mi vor calca! 7 CORIFEUL Nu-i nimenea smintit ca moartea s& $i-o vrea. CREON Pai... asta-i fi-va plata lui! Pe multi i-a mai Momit niidejdea de cast... si ea-i pierdu, (Vine unul din paznicii in grija ctrora fusese lisat Iegul Lui Polynikes) PAZNICUL Stapane, n-am si-ti spun ci sufletu-mi trisei, Ori fui prea iute de picior s& viu...Ma mai Opri... ma mai gandii.. mai iar ficui popas, $i-ades Ricut-am drum intors.... Din cdnd in end $i inima-mi soptea: “Sarmane, ce-ii zori Att? — ci de-Ai ajunge, fi-vei pedepsit! ‘Sau: “Tar opresti? vai tie! Creon de-o afla Din gura altora ce-a fost, ce-o si piijesti!” Tot ginduri d-astea pritocind, zor nu prea dam. Si iat cum un fleac de drum e.... lung... e lung... La urma urmei, imi zisei: “Hei! hai si vin!” a1i venit! $i dar ce-ag avea i-am si venit! $i-am s vorbes ay av Se spun? Ca din nidejdea mea nu moi clint, Ca doar ce-{i fost-a seris, in viaji-i patimi! CREON ‘ 7 Dar ce-i? Ce-o fi? De ce cu firea te pierdusi? PAZNICUL . er vas {i povestese de mine-ntdi: nu eu fap A sei fr'delogi am fost.iarcine-o fh, Nu stiu gi-ar fi nedrept ponosul si trag eu. CREON O! ce pe ocolite-o iei! Cerntontociert evn ii i... COVA... Le Dar parcd-ai vrea si-mi spui... PAZNICUL . Cand ai de dat vreo veste rea, te mai codesti CREON Degarti-ti vorba, hai! gi-apot te pofi cial PAZNICUL i 1 vai Sa-{i spun: un om — eu nu- pena irind-asupri-i asternand, Si-a mori datind-mplinind, o situ! |-a si-ngropat, CREON , Ce-aud? Ce spui? Si cine fuse-asa-ndrizne}? PAZNICUL Nu stiu! Pamantul nu-l gisit-am scrijelit, Nici urme nu-s de sipalug ori de harlet, E neumblat pamantul si-i uscat; $i nici De roati dire nu-s! Nici urma de Paptas! Cand cel dintai strajer de veste-n zori ne-a dat, Ramas-am niuciji! Pe mort nici nu-l vedeai, Batar ci-i ne-ngropat, cd-asupra-i astemut Un strat de colb, ca pentru-a nu cidea-n pacat. Vreo jivina-o fi fost? Vrun cine I-a tarat? Nici urma nu-i! $i-n juru-ne strijerii toyi Carteau si vina unul altuia-si zvarleau $i se-nfricau, la harfi se-nelestau gi-un om S& ji-i desparta nu era... De vina-s tot Puteai si crezi, dar om de om daci-ai fi luat, Puteai si spui: “De vind omul asta nu-i!” C& tofi spuneau: “Eu nu stiu, n-am vaizut”. Un fier Rosit in jar noi l-am fi strans in maini,! prin foc Am fi trecut, am fi jurat pe zei ed nu-I stiam Nici pe fAptas si nici pe cel ce I-a starnit ‘Sa fact ce-a facut! $i nici ci-aveam ceva Cuei in clin! Cand in sfarsit vazurim noi C’-i de prisos ai iscodi mai mult, un om De-ai nosiri-aga vorbi cd-am gi-nghejat: si tofi Lasaram ochii in pimant. Si-i spunem: “ni a incerciti, presupuse a dovedi vinovatia e 0 anumitd treapti a dezvoluiii lor sociale. nevinovatia celor ce sunt numite de istoricii dreptului ordalii si se intalnese ta multeNu ne venia! S& facem ce zicea... ni-era C-0 s-o pijim! Si-ti povestim de-a fir a par, Zicea. $i-aga, fui eu sortit — ci-s far’ noroc — S& viu gi, Mir’ s& vreau gi flr’ si vrei, venii! + La crainicul de rele vesti te uiti urdt! CORIFEUL Tot stau, stipdne, si mi-ntreb de nu cumva Chiar de la zei venire-ar toate cAte-au fost. CREON ‘Mai taci! C’-apoi m-oi inciuda gi-mi spune-voi Ca esti scrintit gi vldguit de anii-ai multi, Si din sdrite ma si scofi cu-aga trasnai, Cand zici cd zeii-oblidui-vor pe ast mort! Dar ce? fl ingropa-vor ei? $i l-or cinsti r Ca vrednic slujitor pe cel ce-aici veni Ca templelor cu-a lor prinoase gi statui Sa deie foc gi legi si jard-a-si narui? ‘Vazut-ai are zei slavind pe ticalosi? Eu stiu c§ impotriva-mi multi supusi de-ai mei Cartesc, ci-ntruna clatina-n furig din cap, Se tot codese a-si pune capu-n jug — cum sunt Datori, porunca-mi auzind — si mi urisc. Ba insigi ei pe paznici — stiu — i-au mituit Si i-au stmit si-mpins si facd ce-au ficut; CA dintre toate nascocirile-omenesti Ca banul 1 rea gi blistemati alta nu-i! | fn textul grec cuvantul folosit ¢ “argintul”, in injelesul de “bani de argiat’ evident un anacronism, stiut fiind c& moneda nu s-a rispandit in lume# sgreacit decit in sec. VII Lean, 4 a sup si cetati si din al lor camin Pe multi putea-va-i izgoni! Si institi Si mingile, de savargese gi fir delegi $i mrgveni fli chip. Dar toi acl S-au Vindut si pentru-argini le. i Odat’-odav’ osinda-si vor ee at De-I mai slivese pe Zeus, ti-o spun —cu jurimant Ti-o spun! — de nu-mi afl pe cel ce -a-ngropar Cumina lui $i nu-l aduce-veti aici vers ub Ochii mei, si-1 vad, nici z i SS stii, nu va va fi pedeapsin de sure nee Ci spincurai vey isi sta-vetispanzuraq Pn’ fir delegile ne-atispovedi s-ay sti Ci nu din mana oriicui po s& primest Argini $i nici castig si tragi din orgie, C4 banul margav castigat pe mult mai ult 1ha pribusit decat si-i mantuie-a putut! su PAZNICUL Spun © vorbii — pot? Sau drum intors s& fac? a= a IN Nu stii cd mi-i lehamite de vorba ta? F PAZNICUL Hi vauima auzu-ti doar? Sau sufletu-ji? a ‘CREON mi vatéma, ce nu, la ce bun s-o mai spun?