IMPACTUL ADERARII LA U.E.

ASUPRA
SISTEMULUI BANCAR ROMANESC

SLIDE 2

România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, conform calendarului
stabilit, încheind astfel un proces care a început la mijlocul anilor ’90.
Aderarea României, împreună cu Bulgaria, la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 încheie
astfel cel de al cincilea val al extinderii Uniunii, iniţiat la 1 mai 2004, prin aderarea celor opt
state din Europa Centrală şi de Est, alături de Cipru şi de Malta.
Obiectivul principal al României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor şi
reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare.
Strategia de extindere a UE urmăreşte integrarea noilor membri în paralel cu armonizarea
obiectivelor de politică internă şi externă ale tuturor statelor membre, prin respectarea şi
aplicarea unor principii fundamentale comune. Asumarea în totalitate a acestor principii de către
România fundamentează candidatura sa la statutul de membru al UE. Dobândirea acestui statut
într-un orizont de timp cât mai apropiat a constituit si constituie o prioritate a politicii
autorităţilor române.
Conform obiectivelor urmărite, Banca Naţională a României a acţionat în concordanţă cu
demersurile susţinute ale întregii ţări pentru ajustarea economiei româneşti la cerinţele
comunitare. Banca Naţională a continuat să acorde o importanţă deosebită reformei sistemului
bancar şi accelerării procesului de integrare financiară, în conformitate cu normele şi principiile
aflate la baza politicilor europene. Astfel, obiectivele majore ale băncii centrale sunt: respectarea
angajamentelor asumate faţă de UE şi perfecţionarea mecanismului instituţional intern pentru o
pregătire mai eficientă a procesului de integrare financiară în conformitate cu normele şi
principiile aflate la baza politicilor europene.
SLIDE 3
Sistemul bancar românesc dupa aderarea la Uniunea Europeană
Băncile din România s-au extins puternic dupa aderarea la Uniunea Europeana, făcând investiţii
care au dus la scăderea profitabilităţii în sistemul bancar românesc, în ciuda faptului că, în
termeni nominali, profitul cumulat al băncilor în primele nouă luni a fost peste nivelul înregistrat
în intervalul similar din 2006.
Cu toate că indicatorii de profitabilitate au scăzut, în termeni nominali, profitul net acumulat în
sistemul bancar românesc în primele luni dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a fost
de 1,888 miliarde euro, uşor peste cele 1,743 miliarde euro din intervalul similar din 2007.
Profitul cumulat al băncilor ajunsese la 2,2 miliarde euro la sfârşitul lui 2006.
"Băncile se extind, fac angajări, din acest motiv profitabilitatea lor a scăzut. Numărul angajaţilor
din sistemul bancar a urcat de la 56.799 persoane la sfârşitul lunii septembrie din 2006 la 63.487,
după aderarea la Uniunea Europeana", declara, la începutul lunii noiembrie, prim
viceguvernatorul băncii centrale, Florin Georgescu.
De asemenea, solvabilitatea în sistemul bancar a scăzut la 14,03% în septembrie 2007 faţă de o
rată de 18,12% la sfârşitul anului trecut, arată datele băncii centrale. Rata capitalului propriu a
scăzut în septembrie 2007 pentru prima dată sub 8%, până la 7,91%, faţă de un raport al
capitalului propriu la active de 8,63% la finalul lunii decembrie din 2006.
Marile bănci s-au extins puternic în 2007 şi au continuat la fel si în 2008.
Mulţi dintre principalii jucători din piaţa bancară şi-au extins reţelele de sucursale şi agenţii cu
zeci sau chiar sute de noi unităţi. BCR a deschis, în acest an, peste 80 de unităţi, ajungând, în
prezent, la peste 550 de sucursale şi agenţii pe teritoriul ţării, în majoritatea oraşelor cu peste
10.000 de locuitori. BCR a încheiat anul trecut cu o reţea de 473 de unităţi.
SLIDE 4
BRD - Groupe Societe Generale a deschis, în acest an, aproximativ 100 de noi unităţi, ajungând
la o reţea de peste 700 de sucursale şi agenţii.
Raiffeisen Bank deschisese, de la începutul lui 2007 până în luna septembrie, aproape 120 noi
unităţi, după ce in 2006 a încheiat cu o reţea de 265 de unităţi. Raiffeisen Bank România avea la
30 septembrie 2007, o reţea de 382 de unităţi şi 5.506 angajaţi.
UniCredit Ţiriac Bank, a patra bancă de pe piaţa românească după active, are, în prezent, o reţea
de 141 de unităţi. După fuziunea UniCredit România şi a HVB Ţiriac Bank, finalizată la
jumătatea acestui an, cele două bănci aveau, în total, 132 sucursale.
Alpha Bank România a ajuns la sfârşitul lunii octombrie, la o reţea de 101 unităţi, după
deschiderea a 31 de puncte de vânzare de la începutul lui 2007.

SLIDE 5
Noi intrări pe piaţa bancară
Numărul băncilor din România a crescut în acest an cu 4, până la 43, după deschiderea unei
subsidiare a grupului portughez Millennium bcp, a patru sucursale de bănci străine şi fuziunea
prin absorbţie a băncii HVB Ţiriac cu Unicredit România.
Dintre cele 43 de bănci care sunt autorizate de către Banca Naţională a României (BNR) în
prezent, ultima care a primit aprobarea, pe 20 decembrie 2007, este Depfa Bank. Aceasta îşi
poate începe activitatea în luna februarie a anului viitor. Banca irlandeză Depfa Bank este, din
octombrie 2007, o subsidiară a Hypo Real Estate Group, rezultată în urma unei separări de
grupul financiar-bancar HVB, în 2003.
SLIDE 6
Evoluţia creditelor şi depozitelor în sistemul bancar dupa aderarea la Uniunea Europeana

Creditele acordate populaţiei şi firmelor româneşti au crescut în a unsprezecea lună a anului cu

55% faţă de noiembrie 2006 până la 141,117 miliarde lei (40,35 miliarde euro), cel mai mare
avans fiind înregistrat de împrumuturile în valută către populaţie, potrivit datelor publicate de
BNR. Avansul a fost superior celui din intervalul octombrie 2006 - octombrie 2007, pentru care
s-a înregistrat o creştere cu 51,4% a creditelor acordate populaţiei şi firmelor, arată comunicatul
Băncii Naţionale a României (BNR).
Cel mai mult au crescut în noiembrie împrumuturile în valută acordate populaţiei, cu 11,9 % faţă
de luna precedentă - şi cu 123,1% faţă de noiembrie 2006 - până la 34,89 miliarde lei
(echivalentul a 9,97 miliarde euro), în timp ce creditele către populaţie în monedă naţională au
avansat cu 2,6% faţă de octombrie (şi cu 44,8% faţă de noiembrie 2006), până la 32,9 miliarde
lei (echivalentul a 9,4 miliarde euro).
Creşterea puternică a creditelor către populaţie, cu aproape 70% la sfârşitul lui septembrie 2007
faţă de aceeaşi lună a anului trecut, a stârnit îngrijorarea multor specialişti din piaţă, care se tem
mai ales de alimentarea deficitului de cont curent prin avansul consumului. În plus, îndatorarea
bancară a populaţiei a crescut într-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea
bancară. Numărul debitorilor cu credite de mare valoare (peste 20.000 lei) a crescut cu 58% în
septembrie 2007 faţă de sfârşitul anului 2006.
SLIDE 7
"Scăderea plasamentelor populaţiei în depozite bancare este o tendinţă observată în toate ţările
dezvoltate, dar este dublată de creşterea plasamentului în alte forme de investiţii (titluri ale pieţei
de capital, fonduri de pensii, asigurări de viaţă). În România, poziţia de debitor net faţă de
sectorul bancar nu este contrabalansată în investiţii în alte tipuri de active lichide, capabile să fie
uzitate în cazul unor nevoi neaşteptate de lichiditate sau ca formă de economisire", spun experţii
băncii centrale, într-un raport publicat .
Banca centrală spune că, pentru populaţie, structura creditului este mai periculoasă decât
dinamica.
Banca centrală avertizează, însă, că structura creditului pentru populaţie este mai periculoasă
decât dinamica, deoarece românii se îndatorează tot mai mult pentru achiziţionarea de bunuri de
consum şi pe termen lung, ceea ce va afecta averea populaţiei.
Volumul creditelor de consum reprezenta, la sfârşitul lunii septembrie 2007, peste trei sferturi
(78%) din volumul total al împrumuturilor, iar ponderea creditului pe termen lung crescuse, după
primele nouă luni ale acestui an, până la 74,4%, faţă de 62% în septembrie 2006, se mai
precizează în raportul despre evoluţia riscurilor populaţiei din perspectiva stabilităţii financiare,
publicat luna aceasta de Banca Naţională a României (BNR).
"În privinţa structurii, creditul de consum are risc superior creditului ipotecar, generând 94% din
serviciul datoriei şi este principalul contributor la creşterea acestuia, în special prin efectul de
cantitate. Creditul în lei are contribuţie în creştere la serviciul datoriei, pe fondul dobânzilor mai
ridicate şi al majorării volumului creditului acordat în moneda naţională", se mai precizează în
raportul BNR.
SLIDE 8
Banca centrală mai semnalează că riscurile generate de structura creditului ar putea creşte în
perioada următoare, deoarece nevoia de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată a românilor
"este posibil să nu se fi ameliorat", mai ales în cazul celor cu venituri reduse, politicile de
refinanţare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au început să ia
amploare iar preţul locuinţelor "rămâne prohibitiv pentru marea parte a populaţiei". BNR mai
spune că, atâta timp cât venitul disponibil al populaţiei va creşte, efectele negative menţionate ar
trebui să nu genereze probleme.
Creditele restante au crescut, dar avansul rămâne sub nivelul "problematic" de 200%.
Volumul creditelor restante din sistemul bancar a ajuns după primele nouă luni din 2007 la 2,065
miliarde lei, în creştere cu 23,8% faţă de sfârşitul lui 2006, ritm mai lent decât cel al avansului
înregistrat de creditul neguvernamental în aceeaşi perioadă, de 39,7%, arată datele băncii
centrale.
Rata creditelor restante pe segmentul pentru populaţie era, la sfârşitul lunii septembrie 2007, de
0,54% din totalul creditelor pe retail, inferioară faţă de alte segmente, precum cel al firmelor,
însă într-o creştere mai accelerată de la începutul anului, arată datele băncii centrale.
SLIDE 9
Saltul înregistrat de rata împrumuturilor restante către populaţie a fost determinat, în principal,
de "diminuarea apetitului instituţiilor de asigurare în a mai acoperi creditele de consum
nerambursate", motiv pentru care băncile au început să suporte o parte mai mare din pierderi.
În concluzie, banca centrală spune că este nevoie de o monitorizare mai atentă a capacităţii
populaţiei de a rambursa împrumuturile în următorii ani, din cauza unor factori precum creşterea
cu 122% a volumului restanţelor înregistrate în bilanţul băncilor în septembrie 2007 faţă de
sfârşitul anului trecut şi mărirea numărului persoanelor restanţiere până la peste 330.000 în
martie 2007.
Banca centrală a avizat în acest an, normele proprii de creditare ale mai multor bănci, prin care
gradul de îndatorare pe care îl poate avea un client a crescut până la 70% din veniturile nete
eligibile -venituri totale din care se scad cheltuielile de subzistenţă - în unele cazuri, iar nivelul
avansului minim a coborât semnificativ, chiar până la 0%.
SLIDE 10
Reprezentanţii băncilor susţin că noile reglementări nu sunt de natură să îndatoreze excesiv
populaţia, deoarece acordarea creditelor se va plia mult mai bine, potrivit noului sistem, pe
gradul de risc al fiecărui client.
Cele mai multe din băncile cu activităţi de retail au deja normele "ştampilate" de banca centrală,
primele fiind Alpha Bank România (a primit aprobarea pe 8 mai), BRD - Groupe Societe
Generale (pe 25 mai), Volksbank România (pe 5 iunie), Banca Comercială Române (BCR) (pe
12 iunie), Banca Transilvania (pe 24 iulie) şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), pe 7
august.
În concluzie, reforma bancară nu a fost încă finalizată, ea se desfăşoară şi astăzi, încercându-
se realizarea a noi obiective, dar şi reconsiderarea unor măsuri deja întreprinse. Sistemul bancar
romanesc, care este deja restructurat, va ajunge la maturitate peste aproximativ zece ani, dupa ce
extinderea clientelei si a portofoliului de produse va ajunge la un nivel suficient de ridicat, a
declarat adjunctul sefului Misiunii Economice franceze la Bucuresti, Antoine Avila.