Catedra Pediatrie nr.

1, USMF „Nicolae Testemiţanu”

BRADIARITMIILE
POSTOPERATORII LA
COPIII CU
MALFORMAŢII
CONGENITALE DE
CORD

Autor: Tatiana Midoni

Coordonatori: Marcu Rudi, Ina Palii, Lucia Pîrţu
 Scopul studiului:
■ Studiereabradiaritmiilor la
copiii cu malformaţii cardiace
congenitale apărute
postoperator.
 SARCINELE STUDIULU:
1. Evidenţierea factorilor de risc ai
bradiaritmiilor la copiii cu malformaţii
cardiace congenitale operate.
2. Aprecierea aspectelor clinice ale
bradiaritmiilor la copiii operaţi cu malformaţii
congenitale de cord, în raport cu cele apărute
pe un cord indemn.
3. Determinarea particularităţilor de diagnostic
ale bradiaritmiilor la copii
• În studiu au fost incluşi 75 de copii
cu diverse tipuri de bradiaritmii,
spitalizaţi în secţia Cardiologie a
IMSP ICŞDOSM şi C în perioada
anilor 2007–2008, cu vârsta cuprinsă
între 1-18 ani (vârsta medie: 12,8 ±
0,48 ani).
 Designul studiului
Copii din esantionul de studiu au fost divizati in 2 loturi

I lot (de baza) Lotul II (de comparatie)

31 de pacieti cu MCC 44 de copii cu AMC (practic
Tratati chirurgical sanatosi)

Pacientii ivestigati conform

Chestionarului elaborat la inceputul studiului
 Cestionarul Studiului
• date generale
• date anamnestice
• examenul clinic
• •
metode instrumentale:
;
a) electrocardiograma (ECG)
b) ecocardiografia Doppler (EcoCG)
c) radiografia toracelui
d) proba de efort
e) monitorizarea electrocardiografică
Holter (24 ore)
• date de laborator
• analiza generală a sângelui
• nivelul de electroliţi
indicii biochimici: (ureea,
creatinina serică, indicele
protrombinic, fibrinogenul,
enzimele hepatice, glucoza,
lactatdehidrogenaza,
creatinfosfochinaza generală
şi fracţia MB)
• proteina C reactivă
• ASLO
 Structura lotului de bază în funcţie de tipul
malformaţiei congenitale de cord
Tipul MCC Numărul Valoarea absolută %
pacieţilor
Defect de sept ventricular 15 48,4
Defect de sept atrial 2 6,5
Persistenţa ductului arterial 6 19,4
Canal atrioventricular comun 1 3,2
Coarctaţie de aorta de tip adult 3 9,7
Stenoza arterei pulmonare 1 3,2
Ventricul unic 1 3,2
Transpoziţie de vase magistrale 1 3,2
Ventricul drept cu cale dubla 1 3,2
de ieşire
Total 31 100
80
70
60
• În studiul nostru
50
predomină
40 Baieti băieţeii, asemenea
Fete altor studii
30
20
10
0

I Lot Lotul II
● Evoluţia sarcinii la mamele copiilor din I lot de
studiu a decurs cu gestoză în 32,26% (n=10) din
cazuri şi cu eminenţă de avort în 9,68% (n=3) din
cazuri. La mamele copiilor lotului de comparaţie
mai frecvent sarcina a decurs cu eminenţă de
avort spontan – 15,91% (n=7) în comparaţie cu
lotul de bază

●Scorul Apgar a fost evaluat la toţi copiii incluşi

în studiu.
 Valorile scorului Apgar la copii incluşi în studiu
Scorul Abgar Lotul I (de baza) Lotul II de comparatie
n % n %
8/8 13 41,94 22 50
7/8 8 25,81 14 13,82
7/7 9 29,02 8 18,18
6/7 1 3,23 - -

• Scorul Apgar de 8/8 puncte predomină la copiii din lotul

de comparaţie, iar scorul Apgar 7/7 şi 6/7 la copii din lotul
de bază. Aceasta poate fi explicat prin faptul, că hipoxia a
fost mai pronunţată la pacienţii cu MCC
● Istoricul anamnestic a constatat că copiii din
lotul de bază (67,7%; n=21) mai frecvent suportau
infecţii respiratorii acute frecvente comparativ cu
lotul de control (11,4%; n=5), cu veridicitate
statistică (p<0,01)

● Dupa cum rezultă din studiul nostru, deşi se

evidenţiază diferenţe între loturi, totuşi se poate
afirma că în ambele loturi au fost prezente în
anamnestic factori etiologici care au avut
repercusiune asupra unei eventuale forme de
bradiaritmii
Acuzele pacienţilor la momentul internării
I LOT
● dispnee (51,6%;versus 22,4%;
p<0,05)
● intoleranţă la efort fizic moderat
(58,1% versus 11,4%; p<0,001)
● slăbiciune generală (29,0% versus
18,2%)
● sincope şi stări presincopale
(19,4% versus 11,4%)
● fatigabilitate (12,9% versus 9,1%)
● scăderea performanţelor şcolare
(12,9%versus 6,8%)
II LOT
● vertije (9,1% versus 6,5%;
p>0,05)
● labilitate emoţională (31,82%
versus 25,8%; p>0,05)
● cefalee (45,5% comparativ
32,26%)
● cardialgii (77,27% faţă de
67,74%; p>0,05)
● Acuzele înaintate de copiii din lotul de bază pot fi
explicate prin prezenţa malformaţiei cardiace
congenitale reziduale, precum şi prin complicaţiile
apărute în perioada postoperatorie, datorită
nerespectării termenelor oportuni pentru intervenţia
chirurgicală

● La copii din lotul de comparaţie, acuzele

prezentate pot fi o consecinţă nu numai a
patologiei de bază, dar şi a distoniei
neurocirculatorii sau a encefalopatiei perinatale
frecvent întâlnite la ei
Metodele de investigaţie efectuate la
copiii din ambele loturi de studiu au
permis constatarea unor indici de
diagnostic caracteristici
bradiaritmiilor
Electrocardiograma:
• Valoarea medie a frecvenţei
contracţiilor cardiace (FCC)
în ambele loturi a constituit
61,24 ± 1,51 b/min;
valoarea medie a FCC în
cadrul lotului de bază a fost
66,35±3,05, iar în lotul de
comparaţie 57,77±1,21
(p<0,01)
Analiza datelelor ECG la copiii supuşi studiului

Parametrii ECG Lotul I Lotul II

p
(de bază) (de comparaţie)
valoarea medie valoarea medie

Intervalul RR 1 0,84±0,04 0,98±0,03 p<0,01

Intervalul RR 2 0,94±0,04 1,07±0,04 p<0,01

Unda P (durata) 0,1±0,02 0,08±0,01 p<0,05

Intervalul PQ 0,13±0,01 0,13±0,01 p>0,05

Complexul QRS 0,08±0,01 0,08±0,01 p>0,05

Intervalul QT 0,35±0,01 0,35±0,01 p>0,05

Schimbările ECG, depistate la copii din I Lot:
I Lot
Lotul II I Lot
9,7%
119,4% Lotul II

Durata mărită a undei P Durata intervalului PQ mărit

I Lot
I Lot
Lotul II
Lotul 19,4%
29%
II

Durata mărită a complexul QRS Durata mărită a intervalului QT

Schimbările depistate la copiii din lotul de
bază: durata mărită a undei P, a intervalului
PQ, a complexului QRS şi a intervalului
QT sunt consecinţa unui mecanism
fiziopatologic complex la copii cu MCC.
Tipul bardicardiaritmiilor depistate la ECG:

BRADICARDIE SINUSALĂ
• Însă în lotul de bază au
predominat asemenea
80 tipuri de bradicardii cum
70 ar fi: bloc total al
60 fasciculului drept Hiss,
50
bloc atrioventricular de
Lotul I gradele I, II, III, drept
40
Lotul II rezultat al prezenţei
30 cicatricilor ventriculare
20 postoperatorii .
10
0
Radiografia toracelui
• Modificări radiologice s-au
depistat numai la copiii din lotul
de bază
• Indicele cardiotoracic mărit şi
semne de hipertensiune
pulmonară au fost depistate în
29,0% (n=39) din cazuri
• Hipertrofia ventriculului stâng
în 12,9% (n=4) din cazuri, iar
hipertrofia ventriculului drept în
3,23% din cazuri (n=1)
• Dilatarea arcului aortic a fost
depistat la 2 copii (4,41%)
 Examenul ecocardiografic :
• Efectuat la toţi pacienţii incluşi în
studiu
• Cavităţile cordului în limitele normei
au fost estimate în 48,4% (n=15) din
cazuri la copiii din lotul de bază
versus celor din lotul de comparaţie –
100% (n=44) (p<0,001)
• Cavităţile cordului dilatate s-au
atestat la copiii din lotul de bază în
51,6% din cazuri (n=16)
• Scăderea funcţiei de contracţie a VS
s-a înregistrat în 16,1% (n=5) la copii
primului lot
 Monitorizarea electrocardiografică
Holter (24 ore)
• a depistat prezenţa
stărilor presincopale
şi sincopale la 6 copii
din I lot şi la 4 copii
din lotul II
• alte dereglări de ritm
nu au fost depistate
CONCLUZII:
1. Factorii etiologici în bradiaritmiile
la copii pe fundal de MCC cu
impact asupra evoluţiei maladiei
sunt: gestozele, anemile, eminenţa
de avort, infecţiile respiratorii
frecvente (p<0,01).
 2. Manifestările clinice ale
bradiaritmiilor la copii pe fundal de
MCC au fost: dispneea (p<0,05),
intoleranţa la efort fizic moderat
(p<0,001), slăbiciunea generală,
sincopele şi stările presincopale,
fatigabilitatea, scăderea performanţelor
şcolare.
 3.Criteriile diagnostice ale
bradiaritmiilor la copii, inclusiv pe
fundal de MCC, constituie:
bradicardia depistată la ECG şi
Holter monitoring ECG (24 ore),
iar patologia de bază (MCC şi al.)
necesită confirmare la EcoCG.
MULŢUMIM

pentru

ATENŢIE !!!