CAPITOLUL 4

SERVICIILE PUBLICE CENTRALE

4.1. Consideraţii generale cu privire la serviciile publice centrale (de stat)
Activităţile care se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale determină
organizarea executării şi execuţia propriu-zisă a legii.
Cerinţele societăţii sau ale fiecărui cetăţean, in general cunosc schimbări frecvente, ceea ce obligă
administraţia publică să se adapteze la aceste situaţii şi să aibă un caracter dinamic. O primă manifestare a
răspunsului oferit de administraţie problemelor exprimate in societate se concretizează in crearea şi organizarea de
structuri specifice de prestaţii.
Structura sistemului administraţiei publice este concepută pe mai multe nivele cu grade adecvate de
competenţă şi decizie, iar evoluţia autorităţilor administrative este continuă, atat ca organizare cat şi ca activitate.
Administraţia publică din Romania este structurată pe două nivele:
- administraţie publică centrală, care prestează servicii publice centrale sau teritoriale;
- administraţie publică locală.
Intr-o abordare a evoluţiei istorice a administraţiei centrale din literatura de specialitate 44 se menţionează că
serviciile publice cu caracter de stat sunt cunoscute sub denumirea de “administraţie centrală” şi au existat in ţările
Romane inaintea organizării Guvernului ca organ de stat. Astfel prin Regulamentele Organice din 1831 in Muntenia şi
1832 in Moldova, sunt specificate atribuţii ale unor inalţi demnitari sau se consemnează transformarea unor ranguri
boiereşti in funcţii de miniştri:
- "marele vornic dinlăuntru" cu atribuţii in domeniul problemelor interne, agriculturii,
lucrărilor publice, invăţămantului, sănătăţii şi asistenţei sociale; "marele vistiernic" - rezolva probleme de
finanţe, industrie şi comerţ; "marele logofăt al dreptului" răspundea de organizarea justiţiei; "marele logofăt al
credinţei" - problemele cultelor; "marele spătar" - problemele oştirii. -"secretarul statului" - şeful cancelariei, asigura
legăturile cu departamentele şi autorităţile interne şi externe şi contrasemna toate decretele domnului;
Unirea Principatelor din 1859 sub Alexandru Ioan Cuza a permis transformări in structura administraţiei
prin organizarea unor ministere: Afaceri Străine, Culte, Finanţe, Interne-Instrucţiune Publică, Justiţie, Lucrări
Publice, Război şi Control. Intre 1809 şi 1918 s-a infiinţat Ministerul Domeniilor iar in 1894 Curtea de Conturi in
locul Ministerului Controlului.
Dictatura regală instaurată in 1938 a schimbat structura amintită iar puterea executivă a regelui se executa
prin miniştri care răspundeau politic numai in faţa regelui.
Din 1944 pană in 1989 in Romania a avut loc instaurarea dictaturii totalitare, in care statul comunist era
condus de partidul unic.
Perioada imediat următoare anului 1989 s-a caracterizat printr-un proces de redefinire şi organizare/infiinţare
a unor organisme noi, necesare funcţionării unui stat democratic. S-a procedat la infiinţarea unor ministere
(Proclamaţia de la 27 decembrie 1989) şi s-a reorganizat Ministerul Apărării Naţionale.
In 28 decembrie au fost numiţi doi vice-prim miniştrii şi s-au infiinţat o serie de ministere de importanţă
majoră pentru funcţionarea economiei: Ministerul Economiei Naţionale, Ministerul Agriculturii si Mediului
inconjurător, Ministerul Culturii, Ministerul Industriei, Economiei, Electronicii şi Informaţiei, Ministerul
Invăţămantului, Ministerul Sportului, Comisia Naţională pentru Statistică, Comisia Naţională pentru Standarde şi
Calitate.

4.2. Instituţii prestatoare de servicii publice centrale – aspecte juridice,

caracteristici
Instituţiile publice centrale prestatoare de servicii sunt:
- Preşedinţia Romaniei prin administraţia prezidenţială;
- Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernului;
- Administraţia centrală de specialitate prin intermediul ministerelor, autorităţilor subordonate ministerelor şi
autorităţilor autonome.
Preşedinţia Romaniei45 este o instituţie publică ce funcţionează in baza Constituţiei, a Decretului Lege nr.
92/1990 şi a Legii nr. 114 din 6 iulie 1994. Aceasta are ca scop asigurarea exercitării de către Preşedintele Romaniei
a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constituţie şi prin legi.
Ca instituţie "Preşedinţia Romaniei" prestează serviciile publice aflate la dispoziţia Preşedintelui Romaniei pentru
indeplinirea atribuţiilor sale.
Acestea au rolul de a determina relaţii de colaborare cu autorităţile publice primind sprijinul acestora pentru
infăptuirea prerogativelor şi a exercitării competenţelor care ii revin Preşedintelui Romaniei.
 Aceste competenţe se referă la participarea la şedinţele guvernului, incheierea de tratate internaţionale ce au
fost in prealabil negociate de Guvern. Altfel spus, ca şef al executivului, alături de primul-ministru, este atat şef al
puterii executive, cat şi autoritate centrală a Administraţiei Publice.
Rolurile Instituţiei "Preşedinţia Romaniei" sunt multiple: reprezintă statul roman, garantează independenţa
naţională, unitatea şi integritatea teritorială a ţării, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a
autorităţilor publice, exercitand funcţia de mediere intre puterile statului precum şi intre stat şi societate (art. 80, alin.
1 şi 2 din Constituţia Romaniei). Pentru indeplinirea acestor roluri, aceasta instituţie a Administraţiei Publice
centrale are la dispoziţie un vast aparat de lucru.
Din punct de vedere al structurii organizatorice, aparatul de lucru al Preşedinţiei Romaniei cuprinde:
DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII NAŢIONALE este o structură specializată in cadrul Administraţiei
Prezidenţiale destinată asigurării indeplinirii de către Preşedintele Romaniei a calităţii de Comandant al Forţelor
Armate şi a prerogativelor conferite de Constituţie in domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale. Are in
compunere grupul de consilieri şi experţi, incadrat cu personal militar detaşat de la ministerele şi instituţiile cu
responsabilităţi in domeniu.
Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării.
DEPARTAMENTUL CONSTITUTIONAL - LEGISLATIV
Se ocupă cu a). Promulgarea legilor; b). intervine in cazul revizuirii Constituţiei Romaniei; c) Informarea
Preşedintelui Romaniei asupra desfăşurării procedurii legislative parlamentare; d). Cererile de graţiere; e). Numirea
şi revocarea sau eliberarea din funcţii publice; f). Dizolvarea Parlamentului; g). Măsuri in domeniul apărării sau cu
caracter excepţional; h). Incheierea tratatelor internaţionale şi trimiterea lor spre ratificare. i). Intocmirea altor acte
prezidenţiale; j) Referendum; k) ). Comisia privind răspunderea ministerială.
DEPARTAMENTUL POLITIC
a). Analiză şi prognoză politică; b). Relaţia cu Parlamentul, Partidele politice, Guvernul şi Administraţia Publică
Locală; c). Relaţia cu societatea civilă şi asociaţiile profesionale; d). Problemele tineretului; e). Cultură şi Culte; f).
Minorităţi şi Relaţii Interetnice; Compartimentul Probleme Cetăţeneşti
DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE
- Coordonarea Calendarului diplomatic al Preşedintelui Romaniei;
- Structurarea şi abordarea strategică a proceselor, evoluţiilor şi tendinţelor care se produc pe plan internaţional,
regional, subregional şi zonal;
- Analizarea, cu ajutorul mijloacelor informaţionale şi a competenţelor de care dispune, a modului in care Romania
se poziţionează in sistemul global al lumii contemporane, precum şi cel in care Romania este incadrată in contextul
relaţiilor internaţionale, ca urmare a demersurilor altor state, elaborarea de proiecte de poziţie ale Preşedintelui
Romaniei; etc.
Cooperare bilaterală, subregională şi multilaterală , relaţiile cu romanii de pretutindeni, integrarea europeană
DEPARTAMENTUL DE ANALIZE ŞI STRATEGII ECONOMICE ŞI SOCIALE Oferă Preşedintelui Romaniei
soluţii la problemele economice şi sociale ale ţări, contribuind la respectarea Constituţiei, la buna funcţionare a
autorităţilor publice şi la realizarea funcţiei de mediere intre puterile statului, precum şi intre stat şi societate
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE PUBLICĂ
a). Relaţia cu presa; b). Elaborarea documentelor de presă şi a mesajelor; c). Analize şi monitorizări media; d).
Administrare pagină internet; e). documentare-bibliotecă; COMPARTIMENTUL PROTOCOL
a). Primiri la Preşedintele Romaniei; b). Organizarea deplasărilor in ţară şi in străinătate a Preşedintelui Romaniei;
c). Primiri de şefi de state in ţara noastră; d). Organizarea acţiunilor cu ceremonial; e) alte activităţi.
DEPARTAMENTUL FINANCIAR ŞI DE LOGISTICĂ
- acţionează in calitatea sa de organism specializat al Administraţiei Prezidenţiale in conceperea, iniţierea,
coordonarea şi conducerea tuturor acţiunilor necesare pentru susţinerea financiară şi logistică a programului de
activităţi al Administraţiei Prezidenţiale,
CANCELARIA PREŞEDINTELUI
- stabileşte agenda Preşedintelui Romaniei; Inregistrează şi realizează statistica tematică a corespondenţei adresate
Administraţiei Prezidenţiale;
CANCELARIA ORDINELOR
a) sunt acordate decrete şi decoraţii; b) se arhivează documentele;
COMPARTIMENT PERSONAL - ORGANIZARE
a) Organizare; b). Evidenţă de personal
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Prezidenţiale se intemeiază pe dispoziţiile Legii 47/1994
privind serviciile din subordinea Preşedintelui Romaniei, republicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
210 din 25 aprilie 2001, completată şi modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 176/20 decembrie 2001 aprobată de
Legea nr. 226 din 23 aprilie 2002, in colaborare cu departamentele şi compartimentele Instituţiei Preşedintelui.
Fiecare dintre aceste compartimente are la randul ei o structura specifică formată din direcţii de specialitate
conduse, după caz, de consilieri, directori, şefi de cabinet, şef de protocol.
 Alături de departamentele menţionate, pe langă Preşedinţia Romaniei există şi Serviciul Special de Pază şi
Protecţie cu rolul de a asigura securitatea instituţiei.
GUVERNUL ROMANIEI46 este alcătuit din prim-ministru, miniştrii şi alţi membrii ce funcţionează in
baza Constituţiei, art. 101-104, a Legii nr. 37/1990, HG nr. 515/193, HG/ noiembrie 1996, HG/noiembrie 1998.
In Constituţie sunt prevăzute modalităţi de investire, de constituire, răspunderi şi atribuţii care revin acestei
instituţii.
Rolul şi structura. Conform articolului: (1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament,
asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. (2) In
indeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate. (3) Guvernul este alcătuit din
prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Investitura (articolul 103): Preşedintele Romaniei desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru,
in urma consultării partidului care are majoritatea absolută in Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a
partidelor reprezentate in Parlament. (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de
la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului şi a intregii liste a Guvernului. (3) Programul
şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, in şedinţă comună. Parlamentul acordă incredere
Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Organizarea şi funcţionarea Guvernului sunt reglementate prin: Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Guvernului Romaniei şi a ministerelor, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 164 din 2 aprilie 2001
(CAPITOLUL I - Organizarea şi funcţionarea Guvernului CAPITOLUL II - Organizarea şi funcţionarea ministerelor
CAPITOLUL III - Dispoziţii finale) şi Legea nr. 23/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 90/2001
privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romaniei şi a ministerelor publicat in: Monitorul oficial nr. 187 din 3
martie 2004.
Potrivit Constituţiei Romaniei, atribuţiile Guvernului sunt acelea de a asigura realizarea politicii interne şi
externe a ţării şi de a exercita conducerea generală a Administraţiei Publice, in conformitate cu programul sau de
guvernare, acceptat de Parlament şi, in cooperare ou organismele sociale.
Componenţa fiecărui Guvern este aprobată prin Hotărarea Parlamentului după investirea acestuia. Guvernul exercită
atat funcţii cu caracter administrativ cat şi funcţii
cu caracter politic, dar nu se poate stabili o distincţie clară intre acestea. Potrivit articolului 101. alineatul 1
din Constituţia Romaniei. Guvernul "exercită conducerea generală a Administraţiei Publice". Pentru a realiza rolul şi
atribuţiilor ce-i revin din această funcţie, este organizat un aparat tehnic, de specialitate, subordonat direct primului
ministru, precum şi de organe de specialitate, altele decat ministerele, subordonate nemijlocit Guvernului şi ai căror
conducători nu sunt membrii ai Guvernului.
In conformitate cu Constituţia, art. 101, alineatul 3, Guvernul Romaniei se compune din prim-ministru.
miniştrii şi alţi membrii stabiliţi prin lege organică.
Structura actuală a Guvernului este următoarea:
- Cancelaria Primului-Ministru Structura Cancelariei Primului-ministru
Cabinetul Primului-ministru
Cabinetul Şefului Cancelariei
Departamentul Purtătorului de Cuvant al Guvernului
Departamentul de Analiză şi Planificare Politică
Aparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare
internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar
Departamentul Relaţii Externe
Departamentul Politică Economică Generală, Politică Financiară şi Politica Pieţei Muncii
Departamentul pentru Probleme de Securitate Naţională
Departamentul Agricultură, Mediu şi Protecţia Consumatorului
Departamentul Social, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Culte
Departamentul Infrastructură, Comunicaţii, Transporturi, Turism
Departamentul Dezvoltare Regională, Amenajarea Teritoriului, Construcţii şi Locuinţe
Departamentul Justiţie şi Administrare Internă
Departamentul pentru Comunicare
Oficiul pentru gestionarea relaţiilor cu Republica Moldova
Secretariatul Permanent pentru Afaceri Europene
Compartimentul Documente Clasificate
Centrul de situaţii
Oficiul diplomatic al Primului-ministru
Direcţia Protocol
Secretariat
Audit
- Departamentul pentru Relaţii Interetnice
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniul economic
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, invăţămantului şi
integrării europene
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile mediului de afaceri şi
intreprinderilor mici şi mijlocii.
Structura organizatorică a Guvernului este formată din:
Biroul Executiv al Guvernului;
Prim-ministru şi aparatul de lucru al primului-ministru;
Miniştrii de Stat;
Secretariatul General al Guvernului;
Ministere;
Organe de specialitate subordonate Guvernului.
Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din
- aparatul de lucru al primului-ministru,
- Secretariatul General al Guvernului,
- departamente şi alte structuri organizatorice cu atribuţii specifice stabilite prin hotărare a Guvernului.
Aparatul de lucru al primului-ministru este alcătuit din:
a) corpul de consilieri ai primului-ministru; b) corpul de control al primului-ministru; c) aparatul tehnic al corpului
de consilieri; d) cabinetul primului-ministru; e) cancelaria primului-ministru; f) compartimentul cu probleme
speciale; g) compartimentul documente secrete; h) compartimentul care asigura protocolul primului-ministru.
Biroul Executiv al Guvernului Romaniei este format dintr-un număr determinat de membrii şi preşedinte.
Secretariatul General al Guvernului are rolul de a coordona activitatea unor organisme: Consiliul pentru
Minorităţi Naţionale; Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, alte organisme subordonate Guvernului.
Legătura intre ministere şi celelalte componente ale administraţiei centrale şi locale este realizată de
Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, care
gestionează, prin intermediul unor “direcţii”, intreg patrimoniul statului, asigură resursele, in special materiale pentru
desfăşurarea activităţii principalelor instituţii ale administraţiei publice şi locale, urmărind condiţiile de realizare a
reformei. In cadrul UCRAP funcţionează:
Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Prefecturile
Direcţia pentru Serviciile Publice Descentralizate
Direcţia pentru Zone Asistate şi Ajutor de Stat
Direcţia Generală Servicii Gospodărire Comunală
Direcţia pentru Comunităţi Locale şi Parteneriat cu Asociaţiile Aleşilor Locali
Direcţia pentru Investiţii Locale
Direcţia Economico-Administrativă
Departamentul pentru Administraţie Publica Locală.
AGENTII/INSTITUTII/AUTORITATI in Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Agenţia Naţională Antidrog
• Autoritatea Guvernamentală pentru Valea Jiului
• Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
• Autoritatea pentru Urmărirea Aplicării Unitare a Legii nr.10/2001
• Fondul Roman de Dezvoltare Socială
• Institutul Naţional de Administraţie
• Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
Fiecare din membrii aparatului guvernamental prezentat are statutul de funcţionar public şi toate drepturile
şi obligaţiile care derivă din acest statut.
Prin hotărari ale Guvernului sau prin decizii ale primului ministru sunt stabilite următoarele elemente:
numărul de funcţionari pentru fiecare din componentele acestei structuri, structura organizatorică a fiecărei
componente precum şi atribuţiilor lor.
Structura actualului Guvern (2004-2008) se prezintă astfel:
Ministere
1 Ministerul Afacerilor Externe
2 Ministerul Integrării Europene
3 Ministerul Finanţelor Publice
4 Ministerul Justiţiei
5 Ministerul Apărării Naţionale
6 Ministerul Administraţiei şi Internelor
7 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
8 Ministerul Economiei şi Comerţului
9 Ministerul Agriculturii, Pădurilor Şi Dezvoltării Rurale
10 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
11 Ministerul Educaţiei şi Cercetării
12 Ministerul Culturii şi Cultelor
13 Ministerul Sănătăţii
14 Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
15 Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
Instituţii Aflate in Coordonarea sau in Subordinea primului-ministru
Autoritatea Naţională de Reglementare in Comunicaţii
Autoritatea Naţională de Reglementare in Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală
Autoritatea Naţională de Reglementare in Domeniul Energiei
Autoritatea Naţională de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
Agenţia Romană pentru Investiţii Străine
Agenţia Naţională pentru Sport
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
Agenţia Naţională pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
Comisia Naţională de Prognoză
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Agenţia Nucleară
Autoritatea Naţională pentru Tineret
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Inspectoratul de Stat in Construcţii - ISC
Ministerele reprezintă o componentă distinctă a Administraţiei Publice Centrale, sunt instituţii de
specialitate ale acesteia, infiinţate, organizate şi conduse potrivit legii şi care se subordonează Guvernului.
"Ministerele asigură din punct de vedere administrativ conducerea serviciilor publice cuprinse in sfera lor de
competenţă şi fac legătura dintre politic şi administrativ, determină organizarea şi funcţionarea serviciilor publice ale
ministerului, şi gestiunea financiară a fondurilor publice prin buget"'.
Miniştrii răspund pentru intreaga activitate a ministerului pe care il conduc in faţa Guvernului, iar ca
membrii ai Guvernului in faţa Parlamentului. Funcţia de ministru implică o dublă responsabilitate: răspunderea in
faţa puterii legislative datorită investirii in funcţie de către Parlament şi răspunderea in faţa Guvernului datorită
rolului pe care-l are Guvernul in exercitarea administraţiei publice pe intreg teritoriul ţării, in toate domeniile şi
sectoarele de activitate.
Miniştrii iau măsuri operative in problemele din ramura de activitate a economiei naţionale pe care o reprezintă,
propun luarea de măsuri ce intră in atribuţia Guvernului, reprezintă ministerele in raporturile cu Guvernul, cu
celelalte ministere şi autorităţi de stat din ţara noastră sau din alte ţări, dispun de fonduri băneşti şi mijloace materiale
incredinţate ministerului in condiţiile legii.
“Colegiul ministerului” este un organ consultant in care miniştrii ocupa funcţia de preşedinte. In celelalte
activităţi ei sunt sprijiniţi de secretari şi subsecretari de stat.
Structura organizatorică este diferită de la un minister la altul, ca urmare a atribuţiilor specifice propriului
domeniu de activitate. Elementele comune ce se regăsesc in structura organizatorică a fiecărui minister sunt:
departamentele, direcţiile generale, direcţiile, servicii, birouri. Acestea pot fi subdiviziuni de specialitate şi
subdiviziuni funcţionale.
Subdiviziunile funcţionale: - se constituie in cadrul fiecărui minister, iar activitatea se află in legătură cu toate
direcţiile dezvoltate: secretariat, resurse umane, financiar, contabilitate.
Resursele umane din ministere includ următoarele categorii: "personal de conducere, personal de conducere
de specialitate, personal de execuţie administrativă, personal de servire".
Ministerele au atribuţii comune determinate de locul şi rolul lor in sistemul autorităţilor Administraţiei
Publice Centrale, ca autorităţi subordonate Guvernului, care asigură realizarea programului său de guvernare. Aceste
atribuţii comune pot fi grupate astfel: a) atribuţii care privesc organizarea executării legilor, hotărarilor şi
ordonanţelor Guvernului, b) atribuţii care privesc activitatea economică şi socială; c) atribuţii privind realizarea
politicii externe, d) atribuţii privind propria lor organizare şi funcţionare.
 Ministerele, in calitatea lor, de organe de specialitate ale Administraţiei Publice Centrale, participă in
domenii diferenţiate la realizarea programului de guvernare. In funcţie de specificul activităţii lor se pot grupa in:
- ministere cu activitate economică (Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului);
- ministere cu activitate socio-culturală şi ştiinţifică (Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul
Sănătăţii, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării);
- ministere cu activitate politico-administrativă: (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Integrării Europene).
Celelalte autorităţi centrale ale Administraţiei Publice se impart in două categorii: autorităţi subordonate
Guvernului şi autorităţi autonome.
Din prima categorie (autorităţi subordonate Guvernului) fac parte toate instituţiile menţionate mai jos:
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie
Agenţia Romană pentru Investiţii Străine
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
Autoritatea Naţională de Reglementare in Comunicaţii
Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat
Agenţia Naţională pentru Sport
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
Agenţia Naţională pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
Comisia Naţională de Prognoză
Autoritatea Naţională de Control
Institutul Naţional de Statistică
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Direcţia Generală a Vămilor
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989
Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Inspectoratul de Stat in Construcţii - ISC
Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale (OCSPS)
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat
Din cea de-a doua categorie, a autorităţilor autonome se pot identifica:
Consiliul Suprem pentru Apărare a ţării; Serviciul Roman de Informaţii; Consiliul Legislaturii, Curtea de Conturi.
Prin toate aceste instituţii Publice Centrale, Administraţia Publică Centrală are rolul de a transpune in
practică prevederile legii, organizand executarea lor.
***
In teritoriu, in cadrul aparatului tehnic de specialitate a fiecărei Prefecturi, funcţionează servicii publice
descentralizate.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi a celorlalte organe centrale sunt prestate conform
Hotărarii Guvernului nr. 9/2001, de către aparatul tehnic de specialitate al prefecturii fiecărui judeţ. Aceste servicii
presupun activităţi cu privire la satisfacerea nevoilor populaţiei intregului judeţ, iar Prefectura indeplineşte in acest
sens, următoarele atribuţii:
Tabelul nr. 2. 1. urmăreşte activitatea desfăşurată de serviciile
publice descentralizate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe centrale organizate in judeţ,
precum şi activitatea unităţilor din subordinea
ministerelor care nu au servicii descentralizate, a regiilor autonome de interes naţional şi a filialelor acestora din judeţ; in
acest scop poate solicita de la acestea informări şi rapoarte;
2. urmăreşte modul de conlucrare dintre autorităţile
administraţiei publice locale şi serviciile publice
descentralizate in soluţionarea problemelor
comunităţilor locale; elaborează şi supune spre
aprobare măsuri pentru imbunătăţirea acestei
conlucrări şi a asistentei tehnice acordate
autorităţilor locale;
 3. intocmeşte informări cu privire la activitatea
desfăşurată de serviciile publice descentralizate,
semnalează divergenţele apărute intre acestea şi
autorităţile administraţiei publice locale şi
organizează acţiuni concrete de mediere a
acestora;
4. examinează, impreună cu serviciile publice
descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe centrale şi cu autorităţile administraţiei
publice locale şi acţiuni care se derulează in
comun;
5. emite avizul prevăzut de lege pentru numirea
şefilor serviciilor publice descentralizate din judeţ.
- Comandamentul Judeţean de Jandarmi
- Centrul Militar Judeţean
- Grupul de Pompieri
- Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă
- Serviciul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea
Teritoriului pentru Apărare
- Inspectoratul pentru Concurenţă
- Inspectoratul Şcolar Judeţean
- Casa Judeţeana de Asigurări de Sănătate
- Oficiul Judeţean pentru Consultanţă in
Agricultura
- Agenţia Judeţeană pentru Ocupare a Forţei de
Muncă
- Casa Judeţeană de Pensii
- Inspectoratul Teritorial de Muncă
- Agenţia Domeniilor Statului
- Mitropolia …………. - Arhiepiscopia
…………….

CAPITOLUL 5
SERVICIILE PUBLICE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE LOCALE
5.1. Caracteristici ale administraţiei publice locale
Administraţia publică locală se organizează şi funcţionează48 in temeiul principiilor autonomiei locale,
descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării
cetăţenilor in soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Prin autonomie locală se inţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale
de a soluţiona şi de a gestiona, in numele şi in interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice,
in condiţiile legii.
Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale
administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Aceste autorităţi au posibilitatea de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă
formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, in condiţiile legii.
Colectivitatea locală reprezintă totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi in limitele prevăzute de
lege.
Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competentele şi atribuţiile, precum şi gestionarea
resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau judeţului, după caz.
Competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Autonomia locală
conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, să aibă iniţiative in toate domeniile, cu
excepţia celor care sunt date in mod expres in competenţa altor autorităţi publice.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune şi oraşe şi autorităţile administraţiei
publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi
solidarităţii in rezolvarea problemelor intregului judeţ.
 In relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi intre
consiliul local şi primar, pe de altă parte, există toate tipurile de relaţii (raporturi), cu excepţia celor de subordonare.
Exercitarea competentelor şi atribuţiilor stabilite prin lege revine autorităţilor administraţiei publice locale
care se găsesc cel mai aproape de cetăţean.
Stabilirea de competente şi atribuţii pentru alte autorităţi decat cele prevăzute prin lege, trebuie să ţină seama
de amploarea şi de natura răspunderii ce le revine, precum şi de cerinţele de eficienţă şi eficacitate.
Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilităţi
autorităţilor administraţiei publice locale in procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi
servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor
responsabilităţi. Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, inainte de adoptarea oricărei decizii,
structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct,
potrivit legii.
Comunele, oraşele şi judeţele au dreptul la resurse proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le
gestionează potrivit atribuţiilor ce le revin, in condiţiile legii, pentru a indeplini cerinţele politicii economice
naţionale. Resursele financiare ale autorităţilor publice locale trebuie să fie proporţionale cu competenţele şi cu
responsabilităţile prevăzute de lege.
Autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum
şi de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, in conformitate cu principiul
autonomiei locale.
Autorităţile administraţiei publice locale:
- au dreptul ca, in limitele competentelor lor, să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei
publice locale din tară sau din străinătate, in condiţiile legii;
- pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a adera
la asociaţii naţionale şi internaţionale, in condiţiile legii;
- pot incheia intre ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor
programe de dezvoltare regională, in condiţiile legii. - pot incheia acorduri de cooperare transfrontalieră cu
autorităţile similare din ţările vecine, in domeniile ce sunt de competenta consiliilor locale sau judeţene in condiţiile
legii, dacă se situează in zone limitrofe de frontieră.
Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotări asupra participării cu capital sau cu bunuri, in numele şi in
interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăţi comerciale sau la infiinţarea unor
servicii de interes public local ori judeţean, după caz, in condiţiile legii.
Asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice locale se exercită controlul administrativ şi controlul
financiar in limitele şi in condiţiile prevăzute de lege.
5.2. Componentele autorităţilor administraţiei publice locale49
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală in comune şi oraşe sunt consiliile
locale, comunale şi orăşeneşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

5.2.1. Consiliile locale şi primarii – caracteristici generale

Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali şi consilierii judeţeni. In asigurarea liberului exerciţiu al
mandatului lor aceştia indeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la
persoanele care indeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeţean, este de 4 ani. Mandatul se
exercită in condiţiile legii.
Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul ales in cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării
consiliului local sau judeţean, respectiv a vacantării postului de primar, incheie mandatul precedentei autorităţi a
administraţiei publice locale.
Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul, aleşi in urma organizării unor noi unităţi
administrativ-teritoriale sau in urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari, işi exercită
mandatul numai pană la organizarea următoarelor alegeri locale generale.
Consiliile locale şi primarii se aleg in condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.
Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile
publice din comune şi oraşe, in condiţiile legii.
In fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru
coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, in vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Consiliul judeţean este ales in condiţiile Legii privind alegerile locale.
In scopul asigurării autonomiei locale autorităţile administraţiei publice locale au dreptul
- să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale,
 - să elaboreze şi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, in condiţiile
legii.
In fiecare judeţ şi in municipiul Bucureşti, Guvernul numeşte cate un prefect. Prefectul este reprezentantul
Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
Hotărarile sunt adoptate de consiliul local sau de consiliul judeţean. Dispoziţiile sunt emise de primar sau de
preşedintele consiliului judeţean.
5.2.2. Consiliul local: componenţă, incompatibilităţi, atribuţii50
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, in
condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, in funcţie de populaţia
comunei sau a oraşului, raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice
----------------------------------------------------
Numărul locuitorilor Numărul comunei sau ai oraşului consilierilor ---------------------------------------------------- -
pană la 1.500 9 - intre 1.501 şi 3.000 11 - intre 3.001 şi 5.000 13 - intre 5.001 şi 10.000 15 - intre 10.001 şi 20.000 17
- intre 20.001 şi 50.000 19 - intre 50.001 şi 100.000 21 - intre 100.001 şi 200.000 23 - intre 200.001 şi 400.000 27 -
peste 400.000 31 ----------------------------------------------------
Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 55 de consilieri.
[Sursa: Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală]
Calitatea de consilier este incompatibilă cu:
a) funcţia de prefect şi de subprefect; b) calitatea de funcţionar public in aparatul propriu de specialitate al
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale; calitatea de funcţionar public in aparatul propriu de specialitate
al consiliului judeţean, alprefectului, al serviciilor publice de interes local sau judeţean, al serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale; calitatea de angajat in
cadrul autorităţilor administraţiei publice locale respective sau in cadrul aparatului propriu al prefectului din judeţul
respectiv; c) funcţia de manager sau membru in consiliul de administraţie al regiilor autonome ori de conducător al
societăţilor comerciale infiinţate de consiliile locale sau de consiliile judeţene; d) calitatea de primar; e) calitatea de
senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi cele asimilate acestora.
Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea
consilierilor declaraţi aleşi, pentru şedinţa de constituire, se face de către prefect.
La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar dacă
procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată. Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin
două treimi din numărul consilierilor aleşi. In cazul in care nu se poate asigura această majoritate şedinţa se va
organiza, in aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este
legal constituită, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, in aceleaşi condiţii.

5.2.3. Atribuţiile consiliului local51

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, in condiţiile legii, in toate problemele de interes local, cu excepţia
celor care sunt date prin lege in competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. Consiliul local are
următoarele atribuţii principale: a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz;
stabileşte, in limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;
b) aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;
- c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi
amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră; - d) aprobă bugetul local, imprumuturile,
virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de incheiere a exerciţiului bugetar;
stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale;
- e) aprobă, la propunerea primarului, in condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi
regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu despecialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice,
precum şi ale regiilor autonome de interes local;
- f) administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului; - g) hotărăşte darea in administrare,
concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor
publice de interes local;
- h) hotărăşte vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau oraşului, după caz,;
- i) infiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local; urmăreşte, controlează şi
analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare
şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, in condiţiile
legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din subordinea sa;
aplică sancţiuni disciplinare, in condiţiile legii, persoanelor pe care le-a numit; - j) hotărăşte asupra infiinţării şi
reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, in numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile
acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a infiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale;
numeşte şi eliberează din funcţie, membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa; -
k) analizează şi aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele
materiale şi financiare necesare in vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru
acţiuni de apărare impotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase; l)
stabileşte măsurile necesare pentru construirea, intreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a
intregii infrastructuri aparţinand căilor de comunicaţii de interes local; - m) aprobă, in limitele competentelor sale,
documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare in
vederea realizării acestora; - n) asigură, potrivit competentelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru
buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii
publice, apărarea impotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea
acestora; - o) hotărăşte, in localităţile cu medici sau cu personal sanitar in număr insuficient, acordarea de stimulente
in natură şi in bani, precum şi de alte facilităţi, potrivit legii, in scopul asigurării serviciilor medicale pentru
populaţie; asemenea facilităţi pot fi acordate şi personalului didactic; - p) contribuie la organizarea de activităţi
ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement; - q) hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice;
analizează activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă, in
condiţiile legii, şi propune măsuri de imbunătăţire aactivităţii acestora;- r) acţionează pentru protecţia şi refacerea
mediului inconjurător, in scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea in
valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale;- s) contribuie la realizarea
măsurilor de protecţie şi asistentă socială; asigură protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei in vigoare;
aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; infiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de
binefacere de interes local;- t) infiinţează şi organizează targuri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze
sportive şi asigură buna funcţionare a acestora; - u) atribuie sau schimbă denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective
de interes public local; - v) conferă, titlul de cetăţean de onoare al comunei sau al oraşului; persoanelor fizice romane
sau străine, cu merite deosebite; - x) hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau străine, cu
organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, in vederea finanţării şi realizării in comun a unor acţiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăşte infrăţirea comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-
teritoriale similare din alte ţări; - y) hotărăşte, in condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale
administraţiei publice locale din tară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale
autorităţilor administraţiei publice locale, in vederea promovării unor interese comune;- z) sprijină, in condiţiile
legii, activitatea cultelor religioase;- w) asigură libertatea comerţului, incurajează libera iniţiativă, in condiţiile legii.

5.2.4. Funcţionalitatea Consiliului local52

Consiliul local se intruneşte in şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului.
Şedinţele consiliului local sunt publice, cu excepţia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritate de voturi,
ca acestea să se desfăşoare cu uşile inchise. Subiectele de dezbateri in cadrul şedinţelor cu caracter public vizează
intotdeauna:
- problemele privind bugetul local,
- administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşului,
- participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră,
- organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului,
- asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice romane sau
străine
In legătură cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum, in condiţiile
legii.
La lucrările consiliului local pot asista şi lua cuvantul, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului
judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şisenatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi
subsecretarii de stat, şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din
unităţile administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale acestor servicii, precum
şi persoanele interesate invitate de primar.
După constituire consiliul local işi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu excepţia viceprimarului. Comisiile de specialitate işi
aleg cate un preşedinte şi un secretar.
Atribuţiile comisiilor de specialitate sunt următoarele:
- analizează şi avizează proiectele de hotărare din domeniul lor de activitate;
- lucrează in plen şi iau hotărari cu votul majorităţii membrilor lor. - au stabilită propria organizare şi funcţionare
precum şi atribuţiile proprii prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.
 Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz, comisii speciale de
analiză şi verificare, pe perioadă determinată. Componenta comisiei speciale de analiză şi verificare, obiectivele şi
perioada de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărare a consiliului local. Membrii comisiei
acţionează in limitele stabilite prin hotărare.
Consiliul local poate fi dizolvat dacă a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel puţin 3 hotărari care au
fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărare judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.
Dizolvarea consiliului local se face prin hotărare a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată
pe hotărarile judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.
Administraţia Statului are sarcina de a asigura aplicarea legilor , de a edita acte normative in scopul
executării legilor , de a asigura funcţionarea serviciilor publice , de a lua masuri pentru executarea contractelor
administrative , ocrotirea drepturilor persoanelor şi satisfacerea cerinţelor acestora , menţinerea ordinii publice. Daca
uneori, in indeplinirea acestor sarcini , administraţia lezează drepturile sau interesele persoanelor, acestea pot
formula o reclamaţie , o contestaţie juridica , rezolvata in mod contencios de către organele competente.
5.2.5. Primarul şi viceprimarul53
Comunele şi oraşele au cate un primar şi un viceprimar, iar oraşele reşedinţă de judeţ, cate 2 viceprimari,
aleşi in condiţiile legii. Viceprimarii nu pot fi in acelaşi timp şi consilieri. Primarul participă la şedinţele consiliului
local şi are dreptul să işi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
Pe toată durata exercitării mandatului de primar, respectiv de viceprimar, contractul de muncă al acestora la
instituţii publice, regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale, societăţi comerciale cu capital majoritar de
stat sau la societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judeţene se suspendă de drept.
Primarul şi viceprimarul primesc, pe toată durata exercitării mandatului, o indemnizaţie stabilită in condiţiile
legii.
Incompatibilităţi:
Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibilă cu: a) funcţiile şi calităţile prevăzute la
calitatea de consilier;
b) orice funcţie de conducere din cadrul societăţilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială
este acţionar majoritar ori din cadrul societăţilor naţionale, companiilor naţionale sau regiilor autonome;
c) orice alte activităţi sau funcţii publice, cu excepţia funcţiilor didactice şi a funcţiilor din cadrul unor fundaţii ori
organizaţii neguvernamentale.
Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, in camera de
consiliu a judecătoriei in a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de
preşedintele judecătoriei. Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi
se prezintă in şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, intr-o şedinţă extraordinară, de către un
judecător desemnat de preşedintele judecătoriei.
Primarul depune in fata consiliului local jurămantul prevăzut.
Primarul indeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este seful administraţiei publice locale şi al
aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care il conduce şi il controlează.
Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale.
Primarul reprezintă comuna sau oraşul in relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice
romane sau străine, precum şi in justiţie. Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă in culorile drapelului naţional
al Romaniei. Eşarfa va fi purtată, in mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea
căsătoriilor. Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărare a Guvernului.
Primarul indeplineşte următoarele atribuţii principale, specificate in art. 68 (a-y)/ Legea 215 /2001 privind
administraţia publică locală
- a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei,
precum şi punerea in aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui Romaniei, a hotărarilor şi ordonanţelor Guvernului;
dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracternormativ ale
miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărarilor
consiliului judeţean;
- b) asigură aducerea la indeplinire a hotărarilor consiliului local. In situaţia in care apreciază că o hotărare este
ilegală, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizează pe prefect; - c) poate propune consiliului local consultarea
populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărarii consiliului local ia
măsuri pentru organizarea acestei consultări, in condiţiile legii;
- d) prezintă consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informări, privind starea economică şi socială a
comunei sau a oraşului, in concordantă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi
informări asupra modului de aducere la indeplinire a hotărarilor consiliului local;
- e) intocmeşte proiectul bugetului local şi contul de incheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare
consiliului local;
- f) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
- g) verifică, din oficiu sau la cerere, incasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de indată
consiliului local cele constatate;
- h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
epizootiilor, impreună cu organele specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici
şi instituţiile publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite in planurile de
protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;
- i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici,
pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, in condiţiile legii;
- j) indrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
- k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;
- l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care
contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică;
- m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse in vanzare pentru populaţie,
cu sprijinul serviciilor de specialitate;
- n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, in condiţiile legii;
- o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi il supune spre aprobare consiliului local;
asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
- p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărarii consiliului local; - q) asigură intreţinerea şi reabilitarea
drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a
traficului rutier şi pietonal, in condiţiile legii;
- r) exercită controlul asupra activităţilor din targuri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru
buna funcţionare a acestora;
- s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelară;
supraveghează realizarea măsurilor de asistentă şi ajutor social;
- s) indeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
- t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date in competenta sa prin lege;
- t) propune consiliului local spre aprobare, in condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi
regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;
- u) numeşte şi eliberează din funcţie, in condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor
administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, in
condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
- v) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al
comunei sau al oraşului;
- x) organizează evidenta lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei
publice centrale rezultatele acestor evidente;
- y) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea
igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi
a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
In exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin
executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate.
Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită pană la depunerea jurămantului de primarul nou-ales. Mandatul
primarului poate fi prelungit, prin lege organică, in caz de război sau de catastrofă. Mandatul incetează de drept in
unul dintre următoarele cazuri: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului intr-o altă unitate administrativ-
teritorială; etc.
5.2.6. Secretarul, serviciile publice locale şi aparatul propriu de specialitate54
Fiecare comună, oraş sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din
bugetul local. Secretarul comunei, oraşului şi alsubdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcţionar
public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. In mod excepţional in funcţia de secretar al
comunei poate fi numită şi o persoană cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.
Secretarul indeplineşte, in condiţiile legii, următoarele atribuţii principale (articolul 85, al. 1, 2 şi 3):
1.a) participă in mod obligatoriu la şedinţele consiliului local;
b) coordonează compartimentele şi activităţile cu caracter juridic, de stare civilă, autoritate tutelară şi asistentă
socială din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;
c) avizează proiectele de hotărare ale consiliului local, asumandu-şi răspunderea pentru legalitatea acestora,
contrasemnand hotărarile pe care le consideră legale; d) avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;
e) urmăreşte rezolvarea corespondentei in termenul legal;
f) asigură indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat;
g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
h) asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de
primar, in termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu prevede altfel;
i) asigură aducerea la cunoştinţă publică a hotărarilor şi dispoziţiilor cu caracter normativ;
j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor cu caracter secret, stabilit
potrivit legii;
k) legalizează semnături de pe inscrisurile prezentate de părţi şi confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale,
in condiţiile legii.
(2) Secretarul poate coordona şi alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei
publice locale, stabilite de primar.
(3) Secretarul indeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau insărcinări date de consiliul local ori de primar.
Eliberarea din funcţie, precum şi sancţionarea disciplinară a secretarului se fac de către prefect, numai la propunerea
consiliului local, adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor in funcţie, ca urmare a iniţiativei
primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desfăşurarea unei cercetări
administrative.
5.2.7. Serviciile publice ale comunei, oraşului şi aparatul propriu de specialitate al
autorităţilor administraţiei publice locale55
Serviciile publice ale comunei sau oraşului se infiinţează şi se organizează de consiliul local in principalele
domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi in limita
mijloacelor financiare de care dispune.
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din serviciile publice ale comunei sau oraşului se fac de
conducătorii acestora.
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac
de către primar.
Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din funcţie a conducătorilor compartimentelor
din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.
Funcţionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau oraşului şi din aparatul propriu de specialitate al
autorităţilor administraţiei publice locale se bucură de stabilitate in funcţie, in condiţiile legii.
Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraşului sau al subdiviziunii administrativ-
teritoriale a municipiului, impreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structură
funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei sau oraşului, care aduce la indeplinire hotărarile
consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionand problemele curente ale colectivităţii locale.