Caiet An3 2009-2010

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 0 9
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ - ANII II-III
U N I V E R S I T A T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M “ I O N M I N C U ”
AN 3
2009 - 2010
- B U C U R E ª T I
ANUL III AN UNIVERSITAR 2009-2010
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 2

CAIET TEME PROIECTARE

A N U N I V E R S I T A R 2 0 0 9 - 2 0 1 0
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

CATEDRA AN III
3 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2009- 2010
ÎnvăŃământ de lungă durată - 6 ani (360 credite)
*5$),&8/$&7,9,7$7,/25','$&7,&(
S E M E S T R U L 5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
A N III OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEB.
5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 1 8 15
ore / ARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

ACTIVITĂłI credite
săpt. 1
PROIECTARE ARH. / SPEC.
2
3 PROIECT ARHITECTURĂ NR. 1 PROIECTARHITECTURĂ PR. ARH. NR.2
PR. ARHITECTURA 1 6 4 6c NR. 2
SEMESTRUL II
5
PR. ARHITECTURA 2 5 Temă atelier 5c 5c
12
6 E tema atelier
VACANłĂ
7 CULTURA Temă atelier
1
VACANTA
SCHITA E
8
CAZARE CAZARE SESIUNE
9
DOCUM./CERCETARE 10 TURISTICA TURISTICA EVALUARE SEM.
PR. MOBILIER 2 2
11 I
12
PR.URBANISM 2 3
13 PR. URB. 3c
14
15 2c lotizare E
16
17
TOTAL 16 17 18
PREDARI p S.1 S.2 P.F. P.F. p S.3 P.F. P.F.
DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

Mobilier-tehnologie 1 D. Vucicovici
DISCIPLINE TEORETICE
C.A.A.D. 1 catedra
Arhitectura trad. in Romania 2 A. Bratuleanu

VACANTA
Arhitectura - Context - Peisaj 2 AM. Zahariade
Finisaje (I) 3 AM. Dabija
Structuri din zidarie si b.a. (I) 2 M. Crisan
Curs la alegere 3 Coordonarea activitatii revine titularului de curs Titular
LEGENDA prelegere atelier p

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.
PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2009 - 2010
ÎnvăŃământ de lungă durată - 6 ani (360 credite)
*5$),&8/$&7,9,7$7,/25','$&7,&(
S E M E S T R U L 6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
A N III F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19
ore / LOCUINłA ŞI ORAŞUL

ACTIVITĂłI credite
săpt. 1
PROIECTARE ARH. / SPEC.
2
3 LOCUINłE
PR. URB.PUD- F1 3 3 4 LOCUINłE COLECTIVE
5 COLECTIVE
PR. ARHITECTURA - F2 4
PRACTICA
6
8 7
Temă catedră
DOCUM./CERCETARE 4 PROIECT PUD FAZA II - 8c
VACANTA
8
9 FAZA I - 3c SESIUNE EVALUARE
SCHITA 1
E E E
10 SEM. II
11
12
13 PROIECT STRUCTURI 2c
PR. STR. REZISTENTA 2 2 14
15
E
16
17
TOTAL 13 14 18
PREDARI p S.4 P.F. p S.5 P.P P.F.+p S.6 P.F.
DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

N. Lascu/A.
Sec. XIX intr-o persp. europeana 2 Bratuleanu
DISCIPLINE TEORETICE
Doctrina urbanistica 2 Al. Sandu

Instalatii - echipare 2 G. Stoican
VACANTA
Comunicari vizuale 2 S. Vasilescu
Finisaje (II) 3 AM. Dabija
Structuri din zidarie si b.a. (II) 2 D. Marcu
Curs la alegere 2 Coordonarea activ. revine titularului de curs Titular
LEGENDA prelegere atelier p

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.
SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.
PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

31A prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 32A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc 31B prof. dr. arh. Niculae Grama 32B arh. invitat Mario Kuibus
33A prof. dr. arh. Cristina Gociman 34A prof. dr. arh. Victor Ivanes 33B sef.lucr.dr.arh. Cristian Drughean 34B prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
35A prof. dr. arh. Dana Chirvai 36A conf.dr.arh. Vasile Meita 35B conf. dr. arh. Marian Moiceanu 36B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III
Gr. 31 A prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Presedinte Gr. 31 B prof. dr. arh. Niculae Grama
ºef de lucrari drd. arh. Andrei ªerbescu ºef de lucrãri drd. arh. Robert Negru
asist. drd. arh. ªtefan Simion p.o. arh. Iulian Moraru
p.o. arh. Radu Antonescu
.
Gr. 32 A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc Gr. 32 B arh. invitat Mario Kuibus
ºef de lucrari drd. arh. Marian Iliescu asist. arh. Eliodor Streza
asist. drd. arh. Dragoº Negulescu p.o. arh. Emil Burbea-Milescu
Gr. 33 A prof. dr. arh. Cristina Gociman Gr. 33 B sef.lucrari.dr.arh. Cristian Drughean
ºef de lucrari dr. arh. Elena Codina Duºoiu ºef de lucrãri drd. arh. Remus Hârºan
asist. arh. Ana Maria Vesa asist. drd. arh. Ionuþ Anton
Gr. 34 A prof. dr. arh. Victor Ivaneº Gr. 34 B prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament
ºef de lucrari dr. arh. Iulian Gudinã ºef de lucrãri drd. arh. Melania Dulãmea sef de an seria A
p.o. arh. Mihaela Grigorescu asist. dr. arh. Mihai Duþescu
p.o. arh. Cãtãlin Iclozan
Gr. 35 A prof. dr. arh. Dana Chirvai Gr. 35 B conf. dr. arh. Marian Moiceanu
ºef. lucr. dr arh Grigore Negoescu asist. arh. Nicolae Dinu ºef de an seria B
asist. arh. Marius Solon PO. drd.arh. Mircea Cãpãþânã
Gr. 36 A conf. dr. arh. Vasile Meiþã Gr. 36 B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu ªef catedrã
p.o. Robert Zotescu ºef de lucrãri drd. arh. Tana Lascu
p.o. arh. Radu Negoiþã p.o. prep Gheorghe Bratu

TEMELE SCHITELOR DE SCHITA CUPRINS

SEMESTRUL 5
SEMESTRUL 5
PROIECT DE ARHITECTURA NR.1 | Tema de atelier: CULTURA 15
SCHITA NR. 1- Spatiu pentru evenimente artistice în aer liber la Palatul
Mogosoaia; Grupa 31A - Platforma Culturala - Arta si Societate 17
ÎNTOCMITOR - atelier 32B arh. Invitat Mario Kuibus Grupa 32A - Centru de vizitare 19
Grupa 33A - Dotare culturala de cartier 21
SCHITA NR. 2 - Pavilion pentru ceai la Gradina Botanica; Grupa 34A - Centru de Informare privind Cucerirea Spatiului Cosmic 23
ÎNTOCMITOR - atelier 31A prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Grupa 35A - Centru de training 27
Grupa 36A - Centrul de informare ecologica 29
SCHITA NR. 3 - Detalierea unei celule de cazare turistica;
ÎNTOCMITOR - atelier 36B conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu Grupa 31B - Biblioteca 31
Grupa 32B - Centru informational: "Casa arhitecturii" 33
Grupa 33B - Club Nautic în Delta Dunarii 37
SEMESTRUL 6 Grupa 34B - Fundatia Culturala Gellu Naum 41
SCHITA NR. 4 - Locuinta de vacanta în Delta Dunarii; Grupa 35B - Club pentru pescari sportivi 45
ÎNTOCMITOR - atelier 31B prof. dr. arh. Niculae Grama Grupa 36B - Centru pentru itinerarii culturale 49
SCHITA NR. 5 - Mansarda în locuinta colectiva; PROIECT DE ARHITECTURA NR.2 | Tema de atelier: TURISM 53
ÎNTOCMITOR - atelier 35A prof. dr. arh. Dana Chirvai
Grupa 31A - Locuire temporara in spatii flexibile 54
SCHITA NR. 6 - Landscape design într-o incinta de locuinte; Grupa 32A - Pensiune turistica 59
ÎNTOCMITOR - atelier 34B prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Grupa 33A - Pensiune turistica la Poiana Tapului 61
Grupa 34A - Pensiune in Cotroceni 65
Grupa 35A - Pensiune pe malul lacului 67
SCHITA RESTANTA SEM. 5 Grupa 36A - Pensiune eco - turistica 69
Locuinte în module spatiale pentru situatii de urgenta; Grupa 31B - Pensiune la Runcu 71
ÎNTOCMITOR - atelier 32A prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc
Grupa 32B - Minihotel montan la Ranca 73
SCHITA RESTANTA SEM. 6 Grupa 33B - Pensiune în Delta Dunarii 75
Rezolvarea functionala a unui spatiu de locuit dintr-o locuinta colectiva (dor- Grupa 34B - Spatii cazare si creatie pentru scriitori 79
mitor matrimonial + baie + dressing + logie); Grupa 35B - Mini - hotel pentru pescari sportivi 83
ÎNTOCMITOR - atelier 33B lector dr. arh. Cristian Drughean Grupa 36B - Dotare hoteliera în regim hostel 87
SCHITA RESTANTA CU TAXA SEM. 5 sau SEM. 6 SEMESTRUL 6

Pavilion acces-servicii într-un sit istoric.
Tema de catedra: LOCUINTE COLECTIVE 91
ÎNTOCMITOR - atelier 33A prof. dr. arh. Cristina Gociman

Povaþã
Nu demult, am citit o reflecþie a lui Paul Valéry care mi-a inspirat rândurile
de faþã. Ea sunã în traducere liberã cam aºa:
… creaþia originalã se declanºeazã în condiþiile constrângerii ºi se

degradeazã în starea de libertate !
Pare negarea valorii libertãþilor artistului. Nu-i aºa ?

Doar la prima vedere !
Pentru cã, dacã schimbãm planul de referinþã, arhitectura, cea care ne-a
strâns, pe noi toþi, în atelierele acestei ºcoli, e departe de a fi numai un exer-
ciþiu estetic.
Arhitectura se valorificã tocmai în limitele contrângerilor funcþionale pentru
ca sã toarne în forme artistice,
nevoi ºi idealuri,
ambiþii ºi neliniºti,
materiale ºi tehnologii,
mode ºi idei fixe,
…………………
…………………
bugetul clientului,
ºi uneori, nepuþinta noastrã de a le cuprinde pe toate !
Insã, raþiunea cu care le amestecãm nu trebuie sã ne subjuge visul de a le

dãrui celorlalþi o lume mai frumoasã .
In schimb, libertatea totalã e asemeni derutei de a construi o casã în plin

deºert.
Neavând repere, e .... simplã gratuitate !
Un secol îºi modifica de nenumarate ori "compasul" ºi arhitectura ultimilor
ani stã marturie.
Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru:
Sã ne temem de profesorul unei singure idei !
prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC


2. PROGRAMA ANALITICÃ - Analiza tipologico - morfologicã a SIT-ului;

- Studiul relaþiilor loc/formã/funcþiune/semnificaþie/configuraþie stilisticã;
2.1 CONCEPT - Însuºirea desenului ca mijloc de exprimare esenþial în proiectarea de arhi-
Atelierul de arhitecturã (disciplinã de bazã a tecturã;
Facultãþii de Arhitecturã) este locul unde se real- - Experimentarea reperelor fundamentale din arhitecturã: scarã, ritm, pro-
izeazã integrarea cunoºtinþelor acumulate la cur- porþie, relaþia între spaþiul interior ºi cel exterior, valoarea creativã a
surile teoretice, având drept rezultat final con- luminii, culorii ºi texturii etc.;
ceperea unui obiect de arhitecturã. - Experimentarea modelului de spaþiu public;
Primii trei ani încheie un ciclu de pregãtire reprezen- - Studiul analitic al tipologiei de locuire colectivã în clãdiri cu puþine niveluri
tând un prag important cãtre cea de a doua (P + 4);
perioadã de instruire (anii IV, V ºi VI). - Exersarea posibilitãþilor de susþinere teoreticã a soluþiilor arhitecturale pro-
Creionarea unui concept care sã stea la baza propuse de studenþi.
gramei analitice se spijinã pe o serie de elemente:
* Sistemul de instruire are calitãþii integratoare coroborând baza de Obiectivele enumerate mai sus urmãresc fundamentarea unui nivel al
cunoºtinþe generale acumulate de cãtre studenþi cu creaþie arhitecturalã. cunoºtinþelor fãrã de care anul III nu va putea fi promovat, concretizat prin
* Tematica þine seamã de modificãrile evolutive ale societãþii contemporane, temele de arhitecturã propuse ºi bibliografiile anexate acestora. Dobândirea
caracterizatã de o largã paletã de cuceriri tehnologice, integrand domenii de cãtre studenþi a unor competenþe în domeniu este un obiectiv urmãrit la
pluridisciplinare ºi de graniþã. nivel de catedrã.
* Înþelegerea arhitecturii ca o formã complexã de ARTÃ.
* Studierea aprofundatã a mijloacelor de limbaj ºi de expresie arhitecturalã: 2.3. METODOLOGIE
element; volum; spaþiu; formã; funcþiune; texturã; culoare etc. Atelierul de arhitecturã îºi bazeazã îndrumarea pe complementaritatea din-
* Stimularea creativitãþii - scop major ºi definitoriu al arhitecturii. tre sistemul de compunere liberã (intuitivã) ºi sistemul de compunere pe
* Înþelegerea arhitecturii ca o stare de echilibru între forma purã, forma baza unor repere (reguli, modele). Concretizarea acestui principiu se face în
abstractã ºi funcþiune. douã direcþii principale:
Se poate remarca faptul cã fiecare ºef de atelier îºi construieºte propria sa - proiectele cu îndrumare (de complexitate variabilã)
metodã didacticã care se înscrie însã într-o metodologie generalã. - schiþe de schiþã (lucrãri de câte 10 ore) care au loc pe tot parcursul anului,
urmãrind testarea calitãþilor creative ºi imaginative ale studenþilor precum
ºi nivelul de acumulare a conoºtinþelor specifice.
2.2. OBIECTIVE GENERALE
- Însuºirea capacitãþii de percepere , configurare ºi reprezentare a spaþiului Mijloacele de îndrumare ale studenþilor la atelierul de arhitecturã sunt:
arhitectural; * Obligativitatea documentãrii (conform bibliografiei indicate la fiecare
- Fundamentarea propriei gândiri proiective ca metodã ºi instrument de con- proiect) finalizatã printr-o mapã de studiu individual.
cepþie a unui obiect arhitectural; * Prezentãri teoretice susþinute de cadrele didactice (pentru întregul an de
- Rolul funcþiunii ºi structurii de rezistenþã în definirea unei forme arhitec- studiu sau la ateliere)
turale; * Corectura ºi discuþia individualã
- Aprofundarea studiului mijloacelor de limbaj ºi expresie arhitecturalã; * Corectura ºi discuþia individualã la panou
* Exersarea capacitãþilor de exprimare prin desen, graficã, perspective con-

venþii grafice specifice arhitecturii, machete ºi simulãri pe calculator Semestrul 5

* Sintetizarea ideilor, soluþiilor ºi a formelor propuse prin proiect într-un - Culturã, temã de atelier (7 sãpt.) 6 credite
material scrisde fundamentare personalã - Turism, temã de atelier (7 sãpt.) 5 credite
* Susþinerea lucrãrilor predate în faþa unui juriu, realizându-se astfel o - Schiþe de schiþã 1 credit
iniþiere în critica de arhitecturã. Total (sem. 5) 12 credite
Metodele de îndrumare sunt constituite pe baza unor repere, reguli ºi mod- Semestrul 6
ele. Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizãrii studiului. - Locuinþe colective (p+4) (5 sãpt.) 3 credite
Mai sunt prevãzute schiþe de schiþã ( câte 3 lucrãri de 10 ore pe semestru) (PUD+machetã)
cu caracter de lucrãri de control ce au drept scop testarea cunoºtinþelor acu- - Locuinþe colective (p+4) (9 sãpt.) 8 credite
mulate de cãtre studenþi. (proiect de detaliere)
- schiþe de schiþã 1 credit
Concepþia de instruire este susþinutã prin urmãtoarele mijloace: Total (sem. 6) 12 credite
- Prezentãri teoretice susþinute de cadrele didactice pentru întregul an de
studiu sau pe ateliere. 2.5. TEMATICA ANULUI III
- Însuºirea unui material documentar obligatoriu. 2.5.1.
- Dobândirea capacitãþilor de reprezentare prin exerciþii de desen, graficã, Tematica impusã pentru pregãtirea la proiectare a anului III de studii cuprinde:
culoare sau machete ºi simulare de calculator.
- Prezentarea unei mape de studiu individual. * ARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR (SEM. 5)
- Susþinerea liberã a lucrãrii propuse de cãtre student, ce se constituie într- * PROIECT NR. 1 (TEMÃ DE ATELIER)
o iniþiere în critica de arhitecturã. 7 sãptãmâni - 6 credite
CULTURA (“Bibliotecã pentru studenþi”, “Casa arhitecturii”,
Materiale didactice: proiecþii diapozitive, publicaþii de specialitate, “Centru pentru itinerarii culturale”, “Platformã culturalã-artã ºi soci-
fotografii, machete. etate”, etc.)
Mod de evaluare: susþinere individualã a proiectului cu notare în
juriu. * PROIECT NR. 2 (TEMÃ DE ATELIER)
Bibliografie: prezentatã în tematica obligatorie ºi în programele 7 sãptãmâni - 5 credite
alternative pe atelier. TURISM (“Pensiune turisticã”, “Pensiune eco-turisticã”, “Minihotel
montan”, “Spaþii cazare ºi creaþie pentru scriitori”, “Hotel pentru
2.4. REGULAMENT DE PROMOVARE pescari sportivi”, etc.)
2.4.1.
Conform planului de învãþãmânt la facultatea de arhitecturã, un an univer- * LOCUINÞA ªI ORAªUL (SEM. 6)
sitar este încãrcat la disciplina proiectare de arhitecturã cu un numãr de 24 LOCUINÞE COLECTIVE ÎN CLÃDIRI CU PUÞINE NIVELURI (P+3-4)
credite, (câte 12 pe semestru). (PROIECT DE SINTEZÃ)
La proiectare (an III) creditele sunt repartizate astfel: * FAZA NR. 1

5 sãptãmâni - 3 credite

PUD cu ilustrare volumetricã ºi machetã Modalitãþi de evaluare

Sistemul de promovare este structurat atât pe metode de notare tradiþion-
* FAZA NR. 2 alã, cât ºi pe sistemul modern de obþinere de calificative prin introducerea
9 sãptãmâni - 8 credite noþiunii de credit.
Detaliere unitãþi locative Performanþa studenþilor se evalueazã prin urmãtoarele modalitãþi:
- proiecte cu îndrumare
* 3 Schiþe de schiþe - 1 credit - schiþe de schiþã
- documentare - studiu individual
Obiectivele urmãrite în acest studiu de sintezã sunt: - practicã profesionalã
* Studierea ºi experimentarea alcãtuirii unor spaþii rezidenþiale tradiþionale - susþinere teoreticã
precum: fundãtura, curtea urbanã, pasajul ºi incinta. - evaluare continuã
* Experimentarea grupãrii mai multor unitãþi locative în jurul unui nod de cir- Proiectele cele mai valoroase fac obiectul unor cataloage care se redacteazã
culaþie verticalã în fiecare an universitar, constituind material documentar pentru seriile
* Exersarea organizãrii unor spaþii de tip gradual public, semipublic ºi privat, urmãtoare de studenþi.
care sã asigure posibilitatea comunicãrii sociale Proiectele deosebite, proiectele de excepþie se premiazã.
* Structurarea unei abordãri psiho-socio-logice a spaþiului urban
* Promovarea unor sisteme constructive adecvate unor astfel de construcþii ªef de catedrã an III,
(cadre din beton armat sau cadre ºi diafragme din beton armat) conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
* Flexibilitatea de utilizare în timp a spaþiului interior al apartamentelor
* Folosirea unei proiectãri modulare care sã suprapunã unitãþi funcþionale
(camere de locuit, bucãtãrii, bãi, etc.) cu unitãþi constructive (diferite
deschideri ale structurii din b.a.)
2.6. REZULTATE
Rezultatele obþinute de cãtre studenþi la disciplina obligatorie “Proiectare de
arhitecturã” se bazeazãpe un pachet de criterii commune de apreciere:
* Aprofundarea cerinþelor temei, care sã aibã drept rezultat un demers pro-
priu bine fundamentat
* Corectitudinea rezolvãrilor propuse de cãtre fiecare student la nivelul
relaþiilor cu SIT-ul, a conexiunilor volumetrice, funcþionale ºi tehnice-con-
structive
* Punerea în evidenþã a unei idei compoziþionale care sã confere spaþiilor
rezultate o anumitã valoare de utilizare
* Valoarea soluþiei de arhitecturã aleasã, fundamentalã de acurateþea stilu-
lui, precum ºi de axpresivitatea volumetricã în contextual propus de temã


p r o i e c t d e a t e l i e r
Tema cadru : Proiectul nr. 1 CULTURÃ

Numar de credite: 6 | Durata: 7 saptamâni
Amplasament
Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecãrei teme de atelier în
parte.
Date de temã
Fiecare atelier va propune conþinutul în detaliu al temei, dar se vor respec-
ta urmãtoarele prevederi :
* Suprafaþa construitã desfãºuratã 400-500 mp
* Parcãri conform normelor în vigoare
* Regim de înãlþime recomandat subsol, parter ºi maxim 2 etaje
Obiectivele generale ale studiului

* aprofundarea cunoºtinþelor referitoare la analiza ºi interpretarea unui
amplasament real ;
* dezvoltarea capacitãþii de a propune un concept general al unui ansamblu
de arhitecturã ºi de a elabora soluþii particulare pentru componentele
acestuia, cu pãstrarea coerenþei generale ;
* cunoaºterea modalitãþilor specifice prin care arhitectura poate deveni un
vector de comunicare în spaþiul cultural al societãþii.
Criterii de apreciere
* înscrierea adecvatã a soluþiei în contextul dat;
* calitatea rezolvãrii spaþial-volumetrice, funcþionale ºi a relaþiei interior -
exterior;
* fundamentarea ºi detalierea sistemului constructiv, adaptat soluþiei de
arhitecturã ;
* modul de utilizare a materialelor de construcþie ºi finisaj ;
* acurateþea ºi expresivitatea prezentãrii grafice.

Redactare Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul

Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 3 formate 50×70 cm, într-o digital al proiectelor cu note mari ºi o descriere în românã ºi englezã a
tehnicã la alegere (inclusiv calculator) ºi va cuprinde urmãtoarele piese : soluþiei (maxim 100 de cuvinte).
* Plan de situaþie sc. 1:500 În funcþie de particularitãþile temelor de atelier se pot solicita ºi alte piese
* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc. 1:100 desenate.
* 2 secþiuni caracteristice sc. 1:100
* Toate faþadele sc. 1:100
* Macheta obiectului sc. 1:100

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A
TEMA : PLATFORMA CULTURALA - ARTA SI SOCIETATE
Cum se materializeaza nevoia de cultura la nivelul vietii sociale a

Bucurestiului anilor 2000 ?
Este vorba despre o lume a unui anumit segment al populatiei - tineri, artisti,
studenti, oameni cu o anumita pregatire intelectuala, ori avem de-a face cu
o practica generalizata si care, sub diferite infatisari, se manifesta in toate
paturile societatii contemporane cosmpolite ?
Este vorba despre o lume autonoma, orientata catre sine insasi, catre pro-
prii sai eroi si miturile sale, o lume a cautarii esentelor ; sau este vorba
despre continua confruntare dintre cerere si oferta care regleaza toate
aspectele sociale, confruntare structurata pe celebrul model economic ?
Fenomene recente de genul librariei Carturesti, sala Dalles, Institutul
Francez, etc, pun aceste probleme. Ce apropie aceste entitati este caracterul
de centru cultural fara o functiune particulara bine definita. Regasim aici :
librarie, ceainarie, cafenea, galerii de arta - temporare si permanente, sala
de cinematograf, sala de conferinte, sali pentru diferite cursuri de limba
(franceza), de filozofie, spatii pur si simplu libere care pot adaposti neastep-
tate evenimente culturale de genul bienalelor de arta ori arhitectura, mici
concerte de muzica clasica din cadrul diferitelor consursuri, etc.
Bazat pe ideea de mixitate a fenomenului cultural, acest proiect propune o
mica platforma culturala amplasata in centrul istoric al Bucurestiului.
Studentul este invitat sa mediteze pe marginea acestor teme generale de o
deosebita actualitate. Obiectivele acestui proiect vizeaza corelarea unei
imagini de ansamblu cu un caz urban particular. De asemenea, studentul
trebuie sa isi construiasca tema de proiectare plecand de la o conceptie
asupra acestui fenomen pe care o va dezvolta el insusi.
O bibliografie a temei in discutie va fi pusa la dispozitia studentilor la

inceputul proiectului.
Întocmit:
prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu,
lect. arh. Andrei Serbescu,
asist. arh. Stefan Simion,
P.O. arh. Radu Antonescu


Atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 32A
Tema : CENTRU DE VIZITARE
Amplasament
Terenul propus spre studiu pentru programele primelor douã teme, se aflã sit-
uat în oraºul turistic Câmpulung Muscel ºi conform schiþei anexate prezentei
teme beneficiazã de un cadru natural generos, cu facilitãþi de acces, teren vari-
at ºi o vedere panoramicã spre munþii Piatra Craiului ce se cere pusã în valoare.
Date de temã
Clãdirea trebuie sã beneficieze de urmãtoarele funcþiuni majore:
zona de acces în clãdire
- spaþiu de tranziþie inerior-exterior unde se vor asigura informaþiile necesare
pe timpul cît centrul este închis, spaþiu ce va asigura ºi regruparea;
- recepþia ºi punctul de informare se vor rezolva în legãturã directã cu holul;
grupuri sanitare
spaþii pentru public

- spaþiu flexibil multifuncþional pentru expoziþii temporare, conferinþe, etc;
- clasã-atelier pentru max. 30 de copii ºi spaþiu pentru clasã în aer liber;
- expozitie permanentã cu traseu tematic ( va conþine ºi un mic depozit );
- alte tipuri de spaþii pentru public ( întâlniri, discuþii, privire panoramicã, etc. );
- ceainãrie-cafenea ( 40 de locuri la mese, depozit, oficiu cu preparare );
spaþiu pentru administraþie

- birou cu spaþii anexã ( depozit, echipamente, arhivã );
- încãpere dormitor cu chicinetã pentru douã persoane dotatã cu grup sanitar
cu duº;
accese ºi parcaj
- parcajul va fi amplasat în apropierea drumului de acces ºi va fi dimensionat
pentru un autocar ºi 10 autoturisme;
- va fi prevãzut un loc pentru parcarea bicicletelor;
- accesul spre clãdire ( clãdiri ) va fi amenajat peisager, se va utiliza pavajul eco-
logic;
- aria construitã desfãºuratã a clãdirii va fi de max. 400-500 m2;
- regimul de înãlþime recomandat va fi subsol, parter ºi max. 2 etaje.

Obiectivele generale ale studiului

Funcþiunea importantã a centrului de vizitare este aceea de asigurare a infor-
maþiilor fie cã centrul este deschis sau închis, cerinþã ce va genera spaþii de
tranziþie interior-exterior, acoperite dar deschise. Clãdirea trebuie conceputã ca
un loc al întâlnirilor pentru grupuri mici ºi medii, cerinþã ce va genera spaþii
primitoare de aºteptare.
Clãdirea trebuie sã prezinte un puternic scop educativ - sã fie pude în evidenþã

elementele principiilor de durabilitate aplicate clãdirilor.Toate aplicaþiile de
durabiltate ºi potenþialul de resurse utilizat vor rãspunde condiþiilor specifice de
teren, climã ºi economice ale locului.
Materialele ºi tehnicile de construcþie utilizate trebuie sã reflecte specificul locu-

lui - forma clãdirii nu trebuie sã fie mimeticã, dar poate pune în evidenþã empa-
tia manifestatã faþã de clãdirile trradiþionale locale. Aceastãcerinþã de temã
poate genera un spaþiu expoziþional care sã prezinte clãdirea ºi aplicaþiile de
durabilitate.
O atenþie specialã va fi acordata accesibilitãþii clãdirii ( persoane cu dizabilitãþi)

ºi siguranþei în exploatare ( copii, persoane în vârstã ).
Pentru buna funcþionare a clãdirii se vor asigura zone de parcare ºi
aprovizionare diferenþiate pentru public ºi personalul centrului.
Criterii de apreciere
Încadrarea în sit - relaþia de integrare a obiectului de arhitecturã propus în con-
textul oferit de cadrul natural;
Înþelegerea funcþiunilor programului arhitectural.
Modul de utilzare a materialelor de construcþie ºi finisaj;
acurateþea ºi expresivitatea prezentãrii grafice.
Bibliografie recomandata
reviste Architectural Review, Architectural Detail
Internet: Wikipedia / visitor centre / centre de vizitare
Bibliografia poate fi completata de fiecare student, trecuta in fisele de docu-
mentare, ca parte integranta a proiectului.
Întocmit:
prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc
lect. drd. arh. Marian Iliescu
asist drd. arh. Dragos Negulescu

Atelier prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman grupa 33A
Tema: DOTARE CULTURALÃ DE CARTIER
Amplasament
Pe terenul pe care s-a realizat Ansamblul de locuinte colective New Town,
cartierul Titan Balta Alba - str. Eufrosina Popescu in suprafata de 1000 mp, se
propune amplasarea unei dotari culturale de cartier.
Aceasta investitie isi propune sa se constituie intr-un centru de polarizare comu-
nitar care sa rezolve o puternica disfunctie a cartierelor dormitor, cea de
iradiere social culturala.
Conformare functionala
1. Hol acces
- garderoba 5mp
- grupuri sanitare pe sexe 10mp
- spatiu primire - asteptare 35mp
- 2 birouri pentru administratie 20mp
70mp.
2. Spatii multimedia
- sala multimedia pentru 20 persoane 40mp
- internet (cafe) pt 10 persoane 20mp
- biblioteca - 2 sali lectura a 10 pers. 50mp
- Sali imprumut 30mp
- stand vanzare 20mp
- sala periodice 50mp
- sala carte pentru copii (acces la raft) 50mp
- sala joc pentru copii 60mp
300mp
3. Cofetarie, patiserie pentru aproximativ 30 de persoane, cu anexe specifice:
- sala consumatie - 20 persoane 60mp
- bucatarie minimala + anexe 30mp
- terasa acoperita 20mp
- terasa descoperita 20mp
130mp
Aria construita desfasurata: 500mp
Regim maxim de inaltime: S+P+1/2E

Obiective didactice: Bibliografie:

- conformare multifunctionala II 4406 - Semnificatie si comportament in cadru construit
- relationarea cu situl II 2123 - Simonds: Arhitectura peisajului
- configurare ergonomica I 19 T - Geographie de l'amenagement
- esentializarea conceptului. II 5632 - Landscape and visual impact
I 9722 - Relating architecture to landscape
Intocmit,
Prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman

Atelier prof. dr. arh. Victor Ivaneº grupa 34A
Tema: CENTRU DE INFORMARE

PRIVIND CUCERIREA SPATIULUI COSMIC
Amplasament
Terenul propus se afla in Bucuresti, in cartierul Cotroceni, in proximitatea
Academiei Militare, la intersectia strazii Gh. Marinescu cu strada dr. D- tru
Bagdasar, in Piata Eroilor. Ansamblul cuprinde centrul propriu zis precum si un
mini hotel - pensiune. Desi constituie teme de atelier distincte, ele trebuie sa
formeze un cuplu arhitectural integrat volumetric si functional, folosind impreuna
accesul carosabil, parcajul/ garajul, sistemul tehnic de instalatii, infrastructura, etc.
Date de temã
Centrul de informare este destinat specialistilor in domeniu, invitatilor la
diferite manifestari cat si vizitatorilor si turistilor interesati.
Terenul are o declivitate de cca. 5% pe doua directii: de la vest la est si de
la sud la nord. Pentru amplasarea cladirilor se va folosi partea de jos a
terenului.
Studiul va avea 3 faze: in prima se va studia situl si se va face o propunere

volumetrica pentru amandoua functiunile, in cea de a doua se va studia cen-
trul de informare si in a treia zona de cazare.
Centrul de Informare va avea o suprafata construita desfasurata de 400-

500 mp., un regim de inaltime: subsol, parter si un etaj si va cuprinde :
- spatii de acces, receptie si garderoba.
- o sala de reuniuni, conferinte, proiectii si intalniri pentru 80 de
locuri, cca.100 mp.
- alte 3 sali pentru activitati de grup, a cate 30 mp. fiecare.
- spatii expo in legatura cu holul de receptie sau ca foyer al salii mari.
- biblioteca media, cca. 30 mp.
- cafenea/ bar/ bufet pentru 30 persoane.
- functiuni anexa : grupuri sanitare, spatii depozitare mobilier, cen-
trala termica, etc.
- parcaj / garaj subteran pentru cca 30 auto care sa deserveasca si
zona de cazare.
Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor.

Obiective suplimentare ale studiului: Piese desenate suplimentare :

Studentii vor avea in vedere ca functiunea specifica a edificiului este - planse A3 de documentare cu sinteza analizei sitului si argumenta-
prezentarea spatiului cosmic ca rezultat al programelor de cercetare in tia solutiei.
beneficiul omenirii, sau in scopuri militare distructive. - o macheta de studiu scara 1:200 cu o propunere volumetrica pen-
tru ambele functiuni.
Criterii suplimentare de apreciere fata de tema cadru : Intocmit:
Abilitatea de a rezolva proiectul intr-un context deosebit prin prezenta unor Prof. dr. arh. Victor Ivanes
obiective semnificative precum Academia Militara, Monumentul si Piata Sef de lucrari dr. arh. Iulian Gudina
Eroilor. Asist. arh. Catalin Iclozan



Atelier prof. dr. arh. Dana Chirvai grupa 35A
Tema: CENTRU DE TRAINING

“Noi eram sensibili la efectele de spaþiu,
dar neglijãm dimensiunile lor simbolice”
ROBERT VENTURI
Date de temã
Necesitatea abordãrii acestei teme apare evidentã în urma prognozei pe ter-
men scurt, ce implicã un efort urgent ºi susþinut de recuperare a decalajului
de dotare, informare, instruire în acest domeniu.
Exemplele realizate mai ales în spaþiul francofon demonstreazã valoarea lor
de mici centre culturale ºi sociale ale comunitãþii. Caracterul public, atrãgã-
tor, deschis subliniazã funcþiile sale culturale dar ºi cele educativ-formative,
interesînd toate categoriile de vârstã.
Centrul va avea o suprafaþã desfãºuratã de aproximativ 500 mp.
În ceea ce priveºte funcþiunile ea va cuprinde :
- sãli de studiu
- bibliotecã de împrumut
- stand vînzare carte
- salã multimedia ºi proiecþie (20 de locuri)
- salã periodice
- BAR-BUFET
- ANEXE ºi GRUPURI SANITARE
Precizãrile referitoare la SIT ºi la suprafeþele diferitelor funcþiuni vor fi fãcute
în cadrul orelor de atelier. Tema încearcã familiarizarea studenþilor cu acest
program funcþional caracterizat prin accesibilitate, flexibilitate, capabil sã
asigure contactul imediat ºi direct cu informaþia.
Piese desenate suplimentare

- 2-3 perspective interioare-exterioare [optional]
Bibliografie
CASSABELLA, LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI 172/1974; 207/1980;
298/1995 ; 308/1996
TECHNIQUE + ARCHITECTURE 399/1992 ; 403/1992
Întocmit,
Prof. dr. arh. Dana Chirvai


Atelier conf.univ.dr.arh. Vasile Meiþã grupa 36A
Tema: CENTRUL DE INFORMARE ECOLOGICA
Amplasament
Terenul pentru amplasarea obiectivului cultural este situat pe malul
Ghiolului Murighiol , judetul Tulcea. Ghiolul Murighiol se gaseste pe bratul
Sf. Gheorghe al Dunarii si face parte din Administratia Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii dispunand de o fauna si flora deosebita . Ecosistemul acestei
zone este deosebit el fiind la aceasta data in atentia multor cercetatori in
domeniu.
Date de tema
Centrul de informare ecologica este compus din spatii administrative, spatii
pentru expozitii, o sala de conferinte pentru 30-40 persoane care se poate
deschide si participa la spatiu expozitional , 2-3 spatii pentru lectori , un
spatiu pentru informatii turisti, grupuri sanitare pentru turisti si separat pen-
tru administratie, minibar cu locuri la bar, terase acoperite si descoperite, de
aceasta cladire fiind legate un ponton pentru ambarcatiuni de agrement si un
turn de observare.
Parcarea trebuie asigurata pentru un autocar si 5 autoturisme.
Regimul de inaltime va fi de P+1 +M respectand normativul ce se refera la
materialele de constructie durabile care se folosesc la constructiile din delta
si se cere acoperire tip sarpanta cu invelitoarea din stuf.
Obiective suplimentare ale studiului

Contextul existent obliga la o relatie speciala cu situl, la un demers de inte-
grare a noului intr-un spatiu situat langa un teren de golf si intr-o zona pro-
tejata preponderent verde. Expresivitatea obiectivului de arhitectura va tre-
bui sa se integreze in aceasta zona incarcata de verdeata.
Criterii suplimentare de apreciere

Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si uti-
lizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
Coerenta compozitiei arhitecturale.
Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului.
Intocmit,
Conf.Univ.Dr.Arh Vasile Meita


Atelier prof. dr. arh. Niculae Grama grupa 31B
Tema: BIBLIOTECA PENTRU STUDENTI
Amplasament
Se propune realizarea proiectului unei biblioteci pentru studenti pe un teren,
vis a vis cu Universitatea "Titu Maiorescu".
Date de temã
Studentii din Universitatea "Titu Maiorescu" si nu numai, ar trebuii sa bene-
ficieze de un spatiu cu functiunea principala de biblioteca in care studentii
sa poata sa se informeze in vederera, sa comunice si sa se si relaxeze, reali-
zand in acelasi timp un spatiu de socializare. Imobilul trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
- holul principal spatiu de acces si distributie (posibil foyer al salii) max
100,00 mp
- punctul de informare dotat cu doua trei tastaturi si ecranele aferente,
aproximativ 15,00 mp
- sala de carte: cu acces la raft si 18 - 20 locuril la masa + un post de cus-
tode, in suprafata de aproximativ 70 mp ;
- sala de reviste cu acces la raft si 10 - 12 locuri la masa si post de custode,
in suprafata de aproximativ 50 mp ;
- cate un depozit de 25,00 mp pentru fiecare din cele doua sali ;
- sala audio - vizual:cu 10 posturi pentru fiecare tip, de aproximativ 70 mp;
- sala polivalenta pentru maxim 100 persoane, cu depozit si un mic oficiu
alimentar ;
- cafeneaua cca. 70 mp, inclusiv depozitul, oficiu si gr. Sanitsi vest. person-
al aferente;
- birourile pentru administratie cca. 50 mp ;
- grupuri sanitare pentru public diferentiate fata de cele pentru personal ;
- circulatiile verticale scari si lifturi ;
- parcajul pentru 20 autoturisme la subsol / demisol, cca. : 20 autoturisme,
30 motociclete, si 50 biciclete .
In exterior terenul cu alei pietonale, spatii plantate se vor prevedea : un par-

caj descoperit pentru cca. 5 - 6 autotusime si o curte de servici, pentru
aprovizionare si evacuarea gunoiului menajer.

Obiective suplimentare ale studiului: Piese desenate suplimentare

Dobandirea cunostintelor necesare si stimularea crativitatii in : - 2 perspective exterioare caracteristice
- abordarea temei prin formarea unui concept ce presupune,
incadrarea propunerii in teren si relationarea cu acesta ; Bibliografie :
- propunerea volumetriei si a expresiei arhitecturale ; Arquitectos de Madrid nr. 1 / 2008 si nr. 3 / 2008, Arquitectura COAM 349.
- rezolvarea functionala a spatiilor ;
- adoptarea unei structuri in relatie cu programul de arhitectura. Intocmit :
prof dr. arh. Niculae Grama

Atelier arh. invitat Mario Kuibuº grupa 32B
Tema: CENTRU INFORMATIONAL: "CASA ARHITECTURII"
Amplasament
Amplasamentul propus se afla pe strada Uranus colt cu Calea 13
Septembrie, in apropierea Muzeului National de Arta Contemporana, aflan-
du-se deasemeni pe traseul proiectului pietonalului TUB (Transcentral Urban
Bucuresti).
Situl este dominat de prezenta Casei poporului, a cladirii Academiei (Casa
Stiintei) si a blocurilor de ani '80 cu care se invecineaza, aflandu-se in ace-
lasi timp in imediata apropiere a unei zone industriale de sfarsit de sec. XIX
- inceput de sec. XX.
Ca si repere importante in zona pot fi mentionate cladirea Academiei , Casa
poporului , Vama - Antrepozite, Fosta fabrica de bere "Bragadiru"
Date de tema
Pe terenul prezentat in planul anexat se propune constructia unui Centru
informational cu expozitii numit: "Casa Arhitecturii" in suprafata desfasurata
de cca. 500 mp, cu regim de inaltime D+P+1. Centrul isi propune sa aiba
activitati de informare, miniconferinte, expozitii, etc. despre fenomenul arhi-
tecturii in Bucuresti si nu numai.
Ca functiuni, putem identifica :
- receptie cu punct de informatii , garderoba;
- foyer cu toalete si cafenea (aceasta avand posibilitatea vizitarii si in
afara orarului mediatecii);
- sala de expozitie ;
- sala de conferinte ;
- sala(i) de lectura on-line, sali de auditii, sali media ;
- sala de printare, imprimare fisiere ;
- zona arhivare, servere ;
- zona administrativa cu doua birouri mici a cate doua persoane si
unul de o persoana pentru Directorul mediatecii cu toalete proprii ;
- mica librarie ;
Cladirea trebuie conceputa spre a fi accesibila si oamenilor cu dizabilitati.

Rezolvarea contextului de implant urban in zona.

Aprofundarea unei rutine de abordare a unor teme de proiectare cu identi- Piese desenate suplimentar fata de tema cadru
ficarea unor concepte dedicate locului. - caiet schite - ilustrare demers conceptual (schite functionale - volumetrice);
- plan de incadrare in zona 1/2000 ;
Criterii suplimentare de apreciere - 2-3 perspective interioare si 2-3 exterioare;
- Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului;
- Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul Biliografie
acestuia; In prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti,
- Calitatea spatiilor interioare si exterioare ale cladirii ; reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate.
- Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de
rezolvare tehnica a acestora; Intocmit,
- Expresivitatea prezentarii proiectului; arh. invitat Mario Kuibuº



Atelier ºef lucrãri dr. arh Cristian Drughean grupa 33B
Tema: CLUB NAUTIC ÎN DELTA DUNARII

context - flexibilitate - dezvoltare sustenabilã
Argument
În contextul unor abordãri generale ale procesului de proiectare ca un pro-
ces de transformare a contextului natural ºi social la întâlnirea cu programul
arhitectural, temele de atelier ale anului III propun rezolvãri ancorate în situ-
aþii reale, ce sã dezvolte soluþii contemporane la intersecþia contextului ºi a
ideilor actuale in arhitecturã.
Astfel se propune spre studiu o zona inedita în Delta Dunãrii, bogatã atât
din punct de vedere cultural cat si natural, cu o moºtenire istoricã datând din
vremea antichitãþii, dar ºi cu o pregnantã influenþã reflectatã de cãtre
tradiþii. Cele douã teme de atelier se vor adresa unui amplasament specific
aflat la limita Rezervaþiei Biosfera Delta Dunãrii, în apropierea celui mai
avansat sat pe pãmânt continental, Dunavãþul de Jos. Se propune dez-
voltarea unui complex realizat dintr-un club nautic ºi o zonã de cazare în
regim de pensiune destinatã utilizatorilor clubului nautic, dar nu numai.
Obiectivele studiului ce se va desfãºura pe parcursul a douã proiecte dis-
tincte este acela de a realiza un ansamblu sustenabil, de mici dimensiuni, ce
sa reprezinte o soluþie arhitecturalã ºi urbanisticã contemporanã ºi de
ansamblu asupra complexului ce îºi propune sa fie o iniþiativã de reinventare
a tipologiilor de turism ºi culturã implementate în Delta Dunãrii.
Amplasament
Terenul propus se afla la capãtul zonei de pãmânt în zona sudicã a Deltei
Dunãrii, în imediata apropiere a comunei Murighiol, în satul Dunavãþul de
Jos, într-o zonã cu potenþial turistic ce începe sa fie exploatat de investitori,
de multe ori nu in cel mai propice mod pentru caracterul existent al zonei.
Terenul se afla în imediata vecinãtate a Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii,
ce se constituie ca unul dintre putinele parcuri naturale ale României, fiind
în apropierea lacului Murighiol, dar ºi al unei serii de canale navigabile ce
oferã accesul cãtre întreaga Deltã a Dunãrii.
Parcela , aflata în exteriorul, dar la limita de jurisdicþie a Regulamentului
Cadru de Urbanism pentru Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii, de formã rel-
ativ dreptunghiularã face parte dintr-o posibila parcelare a unei zone mai
mari, având dimensiunile de 50 x 100 m, cu latura de 100 m cãtre zona rez-
ervaþiei, conform plan de situaþie anexat. De asemenea se prevede si o fâºie

de pãmânt concesionata pentru amenajãrile exterioare ºi a marinei de 8 m Se va avea în vedere realizarea unui spaþiu flexibil ce sã poatã sã primeascã
pana în limita rezervaþiei. Terenul este în pantã, având o cãdere de teren de mai multe activitãþi (conferinþe, team building, etc) , cea principala fiind de
7 metri de la punctul cel mai înalt la cel mai jos al sau. club nautic.
Lacul existent in apropiere va fi legat si extins cãtre fãºia de pãmânt pentru Se vor amenaja 10 -15 parcãri descoperite pentru autoturisme, si 5 locuri
a facilita dezvoltarea activitãþilor nautice cu ambarcaþiuni uºoare de mici si de parcare pentru piridocuri. De asemenea se va amenaja o rampa de
medii dimensiuni (caiac, canoe, windsurf, mici bãrci cu vele, yachturi de mici coborâre a ambarcaþiunilor la apã, precum ºi un spaþiu pentru un rezervor
dimensiuni) de aprox. 50 mp (la nivel teren sau îngropat) cu combustibil.
Spaþiul rãmas liber se va amenaja cu alei, mobilier urban, zone verzi de
Date generale de tema diverse calitãþi.
Clubul ºi pensiunea vor fi tratate ca un ansamblu. Studenþii vor avea de real- Studenþii vor propune tipologia spaþiala, regimul de înãlþime, sistemul struc-
izat o analiza a zonei ºi a tehnicilor contemporane de abordare urbanistice tural ºi materialele de construcþie ºi finisaj, în funcþie de soluþia adoptatã, ce
ºi vor realiza o propunere unitarã pentru ambele obiective, ce va urmãrii vor trebui sa se înscrie în direcþiile generale definite de Regulamentul de
integrarea volumetricã ºi de expresie în contextul zonei, dar nu fãrã a tine Urbanism pentru Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii.
cont de abordãrile actuale în arhitecturã. Dispunerea volumelor ºi com-
punerea acestora va tine cont de particularitãþile specifice climaterice ale Obiective didactice
zonei, dar ºi caracteristicile amplasamentului. * Înþelegerea ºi aplicarea unor procese de proiectare contemporane prin
studierea acestora ºi dezvoltarea unui proiect în spiritul imaginii arhitec-
Date de tema turale ale prezentului.
Programul detaliat de arhitecturã va fi propus de cãtre studenþi ºi va * Amplasarea judicioasa intr-un context controversat a unui obiect arhitec-
cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele spatii : tural în strânsa legãtura cu peisajul.
* Spaþiu de recepþie : zona de recepþie ºi informare, precum ºi distribuþie * Dezvoltarea imaginaþiei spaþiale supusã unei reguli de proiectare contem-
generalã, prevãzutã cu un desk si o zona cu 2 -3 birouri ale administraþiei porane.
* Zona de discuþii ºi aºteptare : 50 mp
* 4 Sali de cursuri ºi întâlniri multifuncþionale, de cate 20 de persoane Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru
fiecare cu posibilitatea de a le grupa, rezultând un spaþiu pentru întruniri Se vor preda la atelier dupã douã sãptãmâni de la începerea studiului, în
de mai mari dimensiuni, în legãtura cu un spaþiu de foyer, prevãzut cu urma deplasãrii în zona Dunavãþ, ºi se vor nota în atelier ºi adãuga la
grupuri sanitare pe sexe pentru spatiile publice. predarea finalã :
* Spaþiu de relaxare : un spaþiu prevãzut cu un bar ºi terasã pentru max. 30 * Mapã format A3 de documentare ce va cuprinde in mod obligatoriu : o
persoane, precum ºi un mic oficiu de deservire analizã personalã a zonei studiate, studiul a trei exemple de soluþii contem-
* Grupuri sanitare ºi vestiare, pe sexe, pentru activitãþile nautice pentru min. porane de abordare volumetricã ºi / sau urbanistice specifice tematicii.
20 persoane fiecare. * Plan de situaþie a întregului ansamblu ºi al amenajãrilor respective ºi
* Spatii destinare activitãþilor nautice : depozit ambarcaþiuni 120 mp, ate- prezentarea unor scheme comentate ce sã argumenteze soluþia propusã - sc
liere de întreþinere 50 mp 1:500
* Spatii anexe : hol de acces, circulaþii verticale ºi orizontale, spatii tehnice * O machetã a întregului sit cu o propunere volumetricã a clubului si a zonei
(centralã termicã, întreþinere, etc. ...). de cazare, precum ºi a amenajãrilor aferente - sc 1:200
* Zona de ponton situata pe terenul concesionat din fata terenului pana în
zona Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii, cu spaþiu de andocare a yach- La predarea finalã se adaugã :
turilor mici, o zona de plaja în legãtura cu un spaþiu de servire. Se permit * Plan de încadrare în zonã cu indicarea legãturilor existente, sc 1:500
dragãri excavãri ale terenului în zona concesionata cu condiþia reutilizãrii * Plan de situaþie, cu amenajãrile întregului lot, precum ºi a zonei de mar-
pãmântului excavat în interiorul sitului. inã, sc 1:200

* Minim douã perspective exterioare reprezentative

* Argumentaþie scrisã, text, format A4
Bibliografie
Alistair Fuad-Luke, Cãlãtorii Eco - Vellant, Bucureºti, 2009
Albert Ferré et al. (ed.), Verb Matters - ACTAR, Barcelona, 2004
Irene Hwang et al. (ed.), Verb Natures - ACTAR, Barcelona
Zaha Hadid, Mind Zone
Philip Jodidio, Architecture Now - Taschen, Architecture Now 2 - Taschen,
Architecture Now 3 - Taschen, Architecture Now 4 - Taschen, Architecture
Now 5 - Taschen, Architecture Now 6 - Taschen
Ernst Neufert, Manualul arhitectului
Cristian Schittich (ed.), Building simply - in DETAIL, Birkhäuser, Edition Detail
2005
Tomoko Sakamoto et al. (ed.), From Control to Design - ACTAR, Barcelona
A + U, 2006:03, 2006:06, 2006:11, 2007:11, 2008:02, 2008:08, 2008:11,
2009:04
Detail, 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 6/2003, 1+2/2004,
6/2005, 7+8/2006, 4/2007, 6/2007, 4/2008, 6/2008, 11/2008, 4/2009
El Croquis, N. 105, N. 109/110, N. 118, N. 119, N. 121, N. 122, N. 123,
N. 124, N. 129/130, N. 136/137, N. 139, N. 141, N. 142, N. 144
Japan Architect, 45, 46, 48
L’Arca, 31/1999
L’architecture d’aujourd’hui, 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec.
2002), 351 (martie 2004)
MARK, Oct./Nov./2008
Techniques et architecture, 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003),
465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483
(apr. 2006)
The Architectural Review, 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006
Intocmit,
Sef lucrãri drd. Arh. Remus Hârºan
Prep. Drd. Arh. Ionuþ Anton


Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 34B
Tema: FUNDATIA CULTURALA GELLU NAUM
Amplasament
Situl propus se aflã în localitatea Comana, jud. Giurgiu, în imediata vecinã-
tate a locuinþei scriitorului Gellu Naum. Perimetrul exact al terenului ºi regle-
mentãrile urbanistice vor fi cunoscute in urma unei deplas?ri de docu-
mentare.
Date de temã
Poetul si prozatorul român Gellu Naum este considerat cel mai important
reprezentant român al curentului suprarealist ºi unul dintre ultimii mari
reprezentanþi pe plan european. În prezent aparþinând Fundaþiei Gellu
Naum, locuinþa scriitorului, fãrã a avea nimic muzeografic, este universul
plin de farmec in care scriitorul si soþia sa iºi petreceau verile intr-o oazã de
verdeaþã în apropierea Parcului Natural Comana.
In acest context se propune studiul unui ansamblu format în principal din
douã funcþiuni majore:
- sediul fundaþiei culturale Gellu Naum;
- spaþii de cazare si creatie pentru scriitori
Pentru ca proiectele sã fie cât mai adecvate sitului propus (caracterul natu-
ral ºi cultural local), considerãm oportunã studierea celor douã teme în
ansamblu, datele referitoare la elementele concrete ale amplasamnetului -
locuinþa existentã, relief, plantaþii, urmând a fi obþinute la faþa locului într-o
deplasare de studii înainte de începerea proiectului.
Sediul fundaþiei poate adãposti: spaþiu de acces, spaþii destinate atelierelor
de creaþie literarã, salã discuþii, conferinþe, întâlniri, sãli destinate workshop-
urilor, mic spaþiu expoziþional. Studenþii pot alege dintre aceste funcþiuni sau
completa cu altele noi in funcþie de scenariul propus. Distribuþia spaþiilor in
secþiune va þine seama de relieful existent, regimul de înãlþime fiind în prin-
cipal, Ds+P fãrã a exclude supante in spaþiile importante precum ºi un even-
tual etaj parþial. Sistemul constructiv ºi materialele propuse sunt la alegere.

- cunoaºterea ºi asimilarea de cãtre studenþii arhitecþi a valorilor culturale
româneºti;
- armonizarea arhitecturii propuse ºi a tehnicilor ºi materialelor de con-

strucþie cu contextul cultural propus;

- realizarea unui ansamblu funcþional adaptat reliefului ºi condiþiilor natu-
rale locale.

Se vor aprecia soluþiile care vor da un rãspuns creativ obiectivelor enunþate
mai sus.
Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru

Se cer urmãtoarele piese care vor constitui scopul unei predãri intermediare
(dupa 2 sãptãmâni de la începerea studiului) ºi se vor adãuga la predarea
finalã :
- releveu al locuinþei existente - sc. 1:100
- planºa A3 de documentare, cu sinteza analizei sitului ºi a locuinþei exis-
tente ºi argumentaþia soluþiei propuse pentru ambele funcþiuni (fundaþie si
spaþii cazare);
- o machetã a întregului sit cu o propunere volumetricã a ambelor funcþiuni
ºi a amenajãrilor aferente în relaþie cu locuinþa existentã- sc. 1:200
Toate piesele care vor constitui predarea finalã vor prezenta propunerea in
relaþie cu locuinþa existentã.
Bibliografie
Texte de Gellu Naum (poeme si proza) - Sora fântâna,
Zenobia, Humanitas, 2003
alte texte ale scriitorului
(www.gellunaum.ro)
Monografie Sancho & Madridejos,
El croquis John Pawson
Monografie Alvaro Siza
El Croquis Steven Holl
Intocmit:
sef de lucrari drd. arh. Melania Dulãmea
asist. dr. arh. Mihai Duþescu
asist. drd. arh. Adrian Moleavin



Atelier conf. dr. arh. Marian Moiceanu grupa 35B
Tema: CLUB PENTRU PESCARI SPORTIVI
1. Argument
Spatiul unui astfel de Club, fie el si pentru pescarii sportivi, este destinat in
primul rand intalnirii si comunicarii intre practicantii sportului, dar nu numai.
Clubul practicantilor sau simpatizantilor pescuitului sportiv are ca principal
scop, dezvoltarea si promovarea acest sport in niste conditii de standard ridicat.
Aici se pot intalni si interactiona, cu ocazia concursurilor nationale si interna-
tionale de pescuit , pescari profesionisti cu experienta, dar si cei care, ocazion-
al, practica acest sport doar din placere si pentru relaxare.
Terenul aferent acestui proiect are o suprafata relativ mare. De aceea studiul
va presupune conceperea unui unui mini - complex care sa contina in principal
un Club pentru pescarii sportivi si un mini - hotel destinat acestora, sau altor
categorii de oameni, pescari amatori, turisti, etc. In prima faza, in cadru primu-
lui proiect din anul trei studentii vor detalia Clubul, urmand ca in cadrul proiec-
tului doi sa realizeze proiectul mini-hotelului.
Ca urmare, studentii trebuie sa tina seama inca de la inceput de existenta aces-
tor doua dotari majore. Ei trebuie sa realizeze o compozitie armonioasa intre
cele doua dotari, dar si intre acestea si cotextul natural, astfel incat in final sa
se obtina un ansamblu arhitectural perfect integrat in context, functional si
interesant din punct de vedere estetic.
Amplasament
Tema aferenta acestui prim proiect popune studentilor rezolvarea unui spatiu
de CLUB pe un amplasament real din Romania situat la cca. 25 km distanta de
Bucuresti. In Comuna Tancabesti, pe malul lacului cu acelasi nume, pe locul
unei vechi livezi de pomi fructiferi se afla un teren, in sprafata de cca.110.000
mp ( 110 ha ). Pentru acest teren un investitor strain a comandat intocmirea
unui Plan Urbanistic Zonal, documentatie urbanistica specifica ce a fost apro-
bata de catre autoritati. Master Plan-ul ce ilustreaza aceasta dezvoltare posibi-
la ulterioara se poate vedea in anexa 1 ce insoteste aceasta prezentare de
tema.
Din acest lot s-a ales pentru dezvoltarea acestui proiect o portiune de teren de
cca 11.000 mp ( 1,1 ha ). Terenul care nu este plat, el avand o usora panta
(terenul prezentat in anexa 3 avand numarul 11, are curbele de nivel din 50 in
50 cm inaltime ) catre lac, beneficiaza de o deschidere favorabila catre acesta
oglinda de apa. Terenului ales pentru acest exercitiu i s-a conferit prin P.U.Z.
denumirea CM3 ( vezi anexa 2 ), reprezentand o unitate teritoriala de referin-
ta avand urmatoarele capabilitati:

- Functiune = CLUB, RESTAURANT, SERVICII simpla si clara in unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor prezenta
- Regim de inaltime = max. P+2E prin desen si randare tipurile de materiale folosite. Plansele desenate vor con-
- P.O.T. = 20% tine comentarii pentru justificarea solutiei.
- C.U.T. = 1
Date de temã Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de :
Clubul propus va avea urmatoarele caracteristici : - Incadrarea in sit real - relatia de integrare a obiectului de arhitectura propus
- Regim de inaltime recomandat = P + 1 etaje in contextul existent tinand cont si de regulamentarile urbanisice ale amplasa-
- Suprafata construita desfasurata = 400- 500 mp mentului.
- Parcari auto la suprafata terenului conform normelor în vigoare - Dezvolatarea capacitatii de a dezvolta un concept arhitectural perntru un
ansamblu de arhitectura
Clubul Pescarilor Sportivi va fi un loc destinat adunarii periodice a membrilor - Stimularea creativitatii in conceperea si particularizarea unui obiect de arhi-
diverselor asociatii ale pescarilor sportivi din tara sau strainatate, a celor care îi tectura, controlul volumetriei si plastica anvelopantei.
viziteaza, sau a celor ce vor participa la competitiile internationale de pescuit - Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul de
pe lacurile Snagovului. Clubul poate fi dezvoltat in sistem pavilionar sau structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura.
monobloc, intr-o solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent declivi- - Cunoasterea modalitatilor prin care arhitectura poate deveni un vector de
tatea terenului. Acesta va trebui sa contina urmatoarele functiuni: comunicare in spatiul cultural social.
- Un hol de receptie si informatii în leg?tur? cu un birou de administratie: 30 -
50 mp Criterii suplimentare de apreciere
- Mic grup sanitar organizat pe sexe In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii :
- Sala multifunc?ionala pentru max. 80 persoane: 100 - 120 mp - Inscrierea adecvata a solutiei în contextul dat
- Salon de expunere avand legatura directa cu holul de receptie: 100 mp - Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si uti-
- Spatiu de depozitare pentru elemente de mobilier, echipamente si exponate lizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
- Trei sali pentru activitati de grup: pregatire specific? a activitatilor sportive, - Coerenta compozitiei arhitecturale
instruirea participantilor la competitii, pregatire a materialelor informative si - Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect
multimedia, etc. (aprox. 30 mp fiecare) - Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pe
- Cafe - bar pentru aprox. 40 locuri, în leg?tur? cu holul de recep?ie si cu o modul de prezentare grafica a solutiei propuse.
terasa sau terasele exterioare, in relatie facila cu o mica bucatarie si un oficiu
- Spatii de depozitare marfa, etc Bibliografie:
- Spatii de parcare exterioara in conform cu numarul vizitatorilor si personalu- * Christopher Alexander - De la synthese de la forme - Dunod, Paris, 1971
lui * Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722
- Mica curte de serviciu si aprovizionare * Geoffrey Broadbent - Semnificaþie ºi comportament în cadrul construit - cota
II 4406
Este permisa studentilor folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca func- * Eva Dallo - Shop Design - Daab, Köln, 2005 - cota II 5988
tiuni specifice clubului. * Albert Ferré et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004
* Constantin Goagea, ªtefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments of a
Structura de rezistenta: va fi realizata din beton armat, metal ( sau alt material Country - Bucureºti, 2007 (ediþia a doua)
la alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexibilitati * Zaha Hadid - Mind Zone
deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Astfel o atentie * Cosma Iurov - Arhitectura clãdirilor multifuncþionale - Editura Tehnicã,
deosebita trebuie acorda rezolvarii acoperisului ( terasa sau sarpanta ) in ved- Bucureºti, 1982
erea obtinerii unei imagini interioare si exterioare interesante. * Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen
Volumetria si plastica de fatada vor reprezenta o rezultanta directa a tipului de * Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen
structura ales. Astfel se cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cer- * Pierre Merlin - Géographie de l’aménagement - cota I 19 T
intele temei si a reglementarilor urbanistice sa propuna o imagine volumetrica * P. A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureºti, 1982

* Ernst Neufert - Manualul arhitectului

* Daniela Rãdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editura
Tehnicã, Bucureºti, 1996
* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publications,
New York, 2001 - cota III 3838
* J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123
* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005
* Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980
* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Architecture
and Landscape
* Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureºti, 2000
* A + U - ian. 2000
* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,
6/2007, 4/2008
* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128
* Japan Architect - 45, 46, 48
* L’Arca - 31/1999
* L’architecture d’aujourd’hui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec.
2002), 351 (martie 2004)
* Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003),
465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483
(apr. 2006)
* The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006
Nota :
Proiectele vor primi note distincte în comisiile de atelier, conform regulamentu-
lui de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectura pe foita
sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.
Ele vor fi reunite într-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa la
fiecare corecturã. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea mapei de
studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar si un cartus
de identificare, conform modelului dat de catedrã. Nerespectarea acestor
prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.
Intocmit,
conf. dr.arh. Marian MOICEANU


Atelier conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu grupa 36B
Tema: CENTRU PENTRU ITINERARII CULTURALE
Amplasament
Terenul propus spre studiu se aflã pe strada Sfinþii Apostoli, în zona CP1 a
oraºului (conform PUG-lui Municipiului Bucureºti) - subzona centralã în care
se menþine configuraþia þesutului urban tradiþional conþinând o parte din
zona protejatã.
POT-ul ºi CUT-ul maxim admisibile pentru aceastã zonã sunt 70%, respectiv
1,9. Se pot admite abateri de la aceste valori în funcþie de fiecare soluþie în
parte, dar numai în cadrul reglementãrilor PUG-ului existent.
Pe acest teren urmeazã sã se amplaseze un ansamblu alcãtuit dintr-un cen-
tru pentru itinerarii culturale destinate tineretului ºi dintr-o dotare hotelierã
în regim hostel pentru cazarea tinerilor.
Date de temã
În aceastã etapã a studiului trebuie sã imaginaþi ºi sã proiectaþi un centru
pentru itinerarii culturale destinate tineretului.
Pe amplasamentul propus veþi alege locul cel mai adecvat pentru a aºeza
aceastã construcþie, în relaþie cu orientarea terenului, cu posibilele accese,
cu circulaþiile carosabile ºi pietonale, cu vegetaþia existentã, cu reperele
vizuale perimetrale dar ºi cu poziþia în care veþi amplasa a doua dotare a
ansamblului.
Având în atenþie racordarea corectã la clãdirile existente, vã invitãm sã
imaginaþi ºi sã proiectaþi un obiect de arhitecturã care va cuprinde urmã-
toarele spaþii:
- zonã de primire ºi aºteptare, cca. 50mp.
- spaþiu multifuncþional pentru expoziþii, 150~200mp.
- 2 sãli pentru conferinþe, cca. 50mp. fiecare
- cafenea cu mic oficiu, 40mp.
- zonã administrativã, cuprinzând 2 birouri, grupuri sanitare, vestiar mini-
mal, spaþiu de depozitare, centralã termicã ºi hidrofor
cca. 70mp.
Se vor asigura 10 locuri de parcare la sol, în incintã.
Clãdirea va avea un regim maxim de înãlþime (D)+P+2E ºi o soluþie struc-
turalã logicã, adecvatã programului propus.
Suprafaþa construitã desfãºuratã nu va depãºi 500mp.


- integrarea funcþiunilor propuse ºi a volumelor preconizate în strânsã legã-
turã cu contextul general,
- stimularea creativitãþii arhitecturale din punct de vedere formal ºi spaþial,
- clarificarea ºi conturarea mijloacelor de limbaj ºi expresie în concordanþã
cu programul de arhitecturã propus.

- calitatea expresiei spaþial-volumetrice de ansamblu,
- coerenþa interdependenþei între amenajãri/volume, sit ºi contextul general,
- logica rezolvãrii structurale,
- calitatea redactãrii finale a proiectului.
Piese suplimentare faþã de tema cadru

- 2 perspective interioare/exterioare
- macheta terenului, conþinând ºi o propunere volumetricã a dotãrii desti-
natã cazãrii ºi a amenajãrilor aferente acesteia sc. 1/200
Bibliografie:
Arhitectura peisajului - John Simonds Ormsbee
Existence, Space & Architecture - C.Norberg Schultz
Semnificatie si comportament în cadrul construit - Geoffrey Broadbent
Mind Zone - Zaha Hadid
Arhitectura centrelor culturale moderne - Daniela Radulescu
Tadao Ando - Complete Works, Taschen
Colectia Architecture Now! , Taschen
Neufert Architect's Data - orice editie
Întocmit,
Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
Sef lucrari drd. arh. Robert Negru



p r o i e c t d e a t e l i e r
Tema cadru: Proiectul nr. 2 TURISM

Numar de credite: 5 | Durata: 7 saptamâni
Amplasament :
Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecãrei teme de atelier în parte.
Date de temã :
Fiecare atelier va propune conþinutul în detaliu al temei, dar se vor respec-
ta urmãtoarele prevederi :
* Complexul turistic va fi conceput pentru 20-40 de locuri de cazare.
* Se vor admite, acolo unde se justificã prin temã, camere cu un singur pat.
* Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu duº.
* Sala de mese va fi dimensionatã corespunzator, pentru a asigura necesarul
de locuri aferent numarului de locuri de cazare si un numarul de locuri
destinat vizitatorilor din afara ansamblului, ºi va fi deservitã de un spaþiu
pentru prepararea micului dejun.
* Spaþiul aferent administrãrii complexului se va rezolva, în funcþie de speci-
ficul fiecãrui amplasament, ca nucleu separat sau inclus în volumul gener-
al al construcþiei.
* Vor fi prevãzute 10-12 locuri de parcare.
Obiectivele generale ale studiului :

* cunoaºterea cerinþelor ºi necesitãþilor programului de cazare turisticã ;
* înþelegerea necesitãþii fundamentãrii proiectului pe un concept clar definit,
în acord cu datele fundamentale ale contextului ºi programului ;
* dobândirea unei experienþe suplimentare pentru exploatarea creativã a
potenþialului cultural-expresiv al sitului.
Criterii de apreciere :
* exprimarea clarã a unei atitudini arhitecturale faþã de contextul natural ºi
cultural al sitului ;
* rezolvarea creativã a programului dat - partiu funcþional ºi spaþialitate
interioarã ;

* dimensionarea ºi utilizarea corectã a sistemului constructiv ; Nota

* calitatea ambianþei spaþiale a unitãþilor de cazare ºi a spaþiilor comune ; Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul dig-
* acurateþea ºi expresivitatea prezentãrii grafice. ital al proiectelor cu note mari ºi o descriere în românã ºi englezã a soluþiei
(maxim 100 de cuvinte).
Redactare : În funcþie de particularitãþile temelor de atelier se pot solicita ºi alte piese
Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 3 formate 50×70 cm, într-o desenate.
tehnicã la alegere (inclusiv calculator) ºi va cuprinde urmãtoarele piese :
* Plan de situaþie sc. 1:500
* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc. 1:100
* 2 secþiuni caracteristice sc. 1:100
* Toate faþadele sc. 1:100
* Macheta obiectului sc. 1:100

Atelier prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu grupa 31A
Tema: SUSTENABILITATE - FLEXIBILITATE ªI DENSIFICARE -

cazare / locuire temporarã in spaþii flexibile
In multiple domenii, sustenabilitatea este astazi unul dintre cele mai impor-
tante aspecte luate in considerare de programele de cercetare, fiind, de fapt,
un principiu valabil in aproape orice tip de proces care implica dezvoltare.
Proiectarea este un astfel de domeniu.
In proiectare, sustenabilitate a incetat de mult sa mai insemne doar asa-

numita "casa pasiva" (a carei eficienta pe termen lung ajunge chiar sa fie
pusa sub semnul intrebarii de autori precum Brian Cody, in textul sau
"Gesellschaft & Okologie. Generationen Wohnen", Europan Austria si
ARTIMAGE, 2007). Peisajul construit trebuie la randul sau sa se poata inte-
gra in ritmul accelerat de schimbare al unei societati contemporane aflate
intr-o continua reformulare. De aceea, dezvoltarea durabila si sustenabili-
tatea in proiectare inseamna astazi in primul rand o gestionare rationala a
resurselor, prin folosirea la maxim a structurilor construite (fie deja existente,
fie nou proiectate), cu un impact minim asupra mediului natural. Pe langa
principiile energiei pasive, sustenabilitate inseamna flexibilitate, adaptabili-
tate, eficienta, densitate.
In acest context european, Bucurestiul este insa, din pacate, un oras inca lip-
sit de o politica valabila pentru o dezvoltare cu adevarat durabila. Este un
oras in care se construieste mult, insa fara o logica pertinenta a gestionarii
peisajului construit.
Intentie:
o studiul si dezvoltarea unor orizonturi de utilizare a unui obiect con-
struit, care sa poata raspunde intr-un mod elastic unor posibile
viitoare situatii / influente
o insertia unui astfel de studiu intr-un context urban si social concret
si actual - centrul Bucurestiului
Scenariu:
o cazare flexibila, capabila de o perpetua adaptare la diverse utilizari

Program: Bibliografie
o mic camin studentesc, ce va putea fi folosit ca hostel pentru tineret O bibliografie a temei in discutie va fi pusa la dispozitia studentilor la
pe perioada verii; va putea fi, de asemenea, transformat in viitor inceputul proiectului.
intr-un imobil de locuinte pentru tineri. Va contine la parter un mic
magazin universal non-stop si un spatiu pentru birou administratie Întocmit:
/ receptie prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu,
o co-housing - se va studia si posibilitatea utilizarii in comun a unor lect. arh. Andrei Serbescu,
spatii asist. arh. Stefan Simion,
P.O. arh. Radu Antonescu



Atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 32A
Tema: Pensiune turisticã
Amplasament
Terenul propus spre studiu este cel perzentat la Tema nr. 1.
Date de temã
Clãdirea trebuie sã beneficieze de urmãtoarele funcþiuni majore:
Spaþii de cazare de 8 - 10 camere ºi o camerã pentru îngrijitor;
Alimentaþie publicã pentru 30 de locuri la mese;
Parcaj amenajat pentru 10 locuri de parcare;
Spaþii auxiliare - bucãtãrie, depozitãri, grupuri sanitare, centralã termicã ºi
alte spaþii tehnice.
Obiectivele suplimentare ale studiului

Înþelegerea funcþiunilor programului de arhitecturã cu componente repeti-
tive ºi adaptarea la cerinþele contemporane ale turismului;
Stimularea cretivitãþii în conceperea ºi particularizarea spaþiilor conexe
funcþiunii de cazare, controlul volumetriei ºi plastica anvelopantei.

Coerenþa compoziþiei arhitecturale;
Modul de utilzare a materialelor de construcþie ºi finisaj;
Bibliografie
HOTELBAU - Otto Mayr, cota II1707
HOTEL, MOTEL - Giampiero Aloi, cota II 2933
PRICIPLES OF HOTEL DESIGN - cota III 1833
Reviste
Làrchitecture dàujourd`hui nr. 360, pag. 66
Japan Architect nr. 57, pag. 84
Architectural Record nr. 11/2005, pag. 160
Architectural Record nr. 12/2005, pag. 84, 86
Technique et Architecture nr. 475, pag. 76
Intocmit


Atelier prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman grupa 33A
Tema: PENSIUNE TURISTICA LA POIANA TAPULUI
1. Generalitati
Pensiunile fac parte din programul hotelier aferent activitatii de
turism.Programul hotelier este unul din programele de arhitectura complexe,
situându-se in contemporaneitate la interferenta mai multor tipuri de activitati.
Pensiunile reprezinta in primul rând ilustrarea unei functiuni de habitat tem-
porar. "Calatorii" pot fi clienti de 1 - 2 zile si atunci pensiunea este prepon-
derent de tranzit . De asemenea, clientii pot fi turisti care doresc un sejur
prelungit determinat de vecinatatea unui sit istoric ( turism cultural ), de veci-
natatea unei zone de distractie ( turism distractiv ), de vecinatatea unei zone
peisagere montane, marine ( turism de agrement ), de practicarea unor
sporturi ( turism sportiv ) sau de apropierea unei zone curative ( turism bal-
near ). Zona de amplasare impune pensiunii anumite determinari legate de
integrarea in sit. Pensiunile se clasifica, conform unor norme nationale, pe
"margarete", functie de calitatea si diversitatea spatiilor si serviciilor oferite.
2. Amplasament
Pensiunea va fi amplasata pe Valea Prahovei in localitatea Poiana Tapului,
jud. Prahova. Orientarea spre Caraiman contrabalanseaza dificultatea acce-
sului, denivelarea accentuata.
3. Date de tema
Componente functionale
3.1. CAZAREA
311. Capacitate - 20 de locuri
- 4 apartamente de 2 camere = 8 persoane
- 5 camere de 2 paturi = 10 persoane
- 2 camere de 1 pat. = 2 persoane
312. Modulul de cazare pentru camere 2 paturi, cuprinde: camera de

pensiune, vestibulul de acces si grupul sanitar cu o arie totala de 30 mp
Unitate cazare - 2 paturi
a. camera de hotel - ( 2 paturi ) 20,5 - 22,5 mp
b. vestibulul - acces cu depozitare 3,0 - 3,5 mp
c. grup sanitar cu cada, wc si chiuveta 3,5 - 4 mp
27,00 - 30,0 mp
d. Mobilare
Camera va avea 2 paturi ( 0,90 x 2,00 m ) cu noptiere, un scrin pentru cap - 5 mp

lenjerie si toaleta cu oglinda si sertare, cu un frigider mic incorporat, un 321.2 Hol receptie, asteptare, distributie cazare va contine:
suport de televizor si o masa de conversatii cu 2 fotolii. Trebuie analizata si
oportunitatea amplasarii unui pat pliant pentru 1 copil. Vestibulul va contine A. Primire
1 dulap pentru haine, un cuier si un rastel pentru bagaje. A1. Receptia pensiunii unde se realizeaza contactul administratiei cu
publicul pentru informare, primire, servicii, prevazuta cu o tejghea cu 2 bla-
313. APARTAMENT 2 camere turi pentru clienti si functionar, cu tabloul de chei si cutiile de corespondenta.
a. Camera de zi - cu loc de conversatie, canapea extensibila20,5 - 22,5mp. A2. 1 birou de administratie 10 mp
b. Chicineta 3,5 - 4,0mp. A3. Camera bagaje 5 mp
c. Dormitor matrimonial 12,5 - 15,0mp. 15 mp
d. Vestibul 3,0 - 3,5mp. B. Asteptare - distributie
e. Grup sanitar 3,5 - 4,0mp. B1.Hol asteptare, lectura, mobilat cu fotolii canapele si masute 40 mp
43,0 - 49,0mp B2. 2 cabine telefonice 5 mp
314. CIRCULATIILE ORIZONTALE vor avea o latime minima de 1,2 m cu B3. Grup sanitar pe sexe 10 mp
eventuale largiri in dreptul usilor de acces in camere, care sa conduca la 55 mp
maximum 2,1 m latime. C. Nodul principal de acces
C1. 1 scara de 1,2latime 25,0 mp
315. CIRCULATIILE VERTICALE Total 321 ~100,0 mp
Pensiunea are maxim 2 noduri de circulatie verticala
Nodul principal de circulatie este folosit de catre clientii pensiunii si este 3.3 ALIMENTATIA PUBLICA
compus din: 331. minirestaurant, salon de mic dejun
- 1 scara de acces si evacuare de 1,2 m latime, închisa. Usile au sensul de a. Sala de consumatie - 20 de locuri cu acces din holul pensiunii si din
deschidere in sensul de evacuare al persoanelor exterior, cu oficiul legat de bucatarie. Mobilarea va fi diversificata,
Nodul secundar de circulatie este folosit de personalul pensiunii si acciden- alveolata, flotanta. 40 mp
tal de clienti in caz de forta majora si este compus din: b. Grup sanitar pe sexe (comun cu accesul)
- 1 scara de serviciu de 1,1 m latime (2 fluxuri de evacuare) c. Restaurantul poate avea terase acoperite sau descoperite 30 mp
70 mp
316. UNITATEA DE SERVICII contine spatiile specializate pentru 332. Barul - 5 locuri ( 2,5 mp persoana ), situat de preferinta intre hol si
intretinerea unitatilor de cazare si este compusa din: restaurant cu oficiu minimal si depozit de bauturi - in legatura cu
a. camera îngrijitoarei - 10,00 mp spatiile de serviciu ale bucatariei - 15 mp
b. grup sanitar minimal cu dus, WC, si chiuveta - 3,0 - 3,5 mp
c. depozit de rufe curate - 2,0 mp 333. Bucataria ( 2 mp / pers ) va fi organizata pe 3 zone: ~ 60mp
d. depozit de rufe murdare - 2,0 mp
e. depozit gunoi ( pubela ) - 2,0 mp 333.1 Servire hrana - oficiu - minimum 2,6 m latime in care circulatia se
f. depozit materiale curatenie - 1,5 - 2,0 mp face respectând fluxul de dreapta (debarasare încarcare). In oficiu
g. degajament comun - 3,0 mp se intra pe usi duble batante unidirectionale pe sensul de mers.
25,0 - 30,0 mp Oficiul este bordat de tejgheaua spatiilor de debarasare - spalare a
3.2 SPATII AFERENTE ACCESULUI bucatariei calde si reci a barului de bauturi si a zonei de depozitare
32.1 Accesul si distributia fluxurilor se face in zona parterului prin spe- vesela. 10,0 mp
cializarea unor spatii
321.1 Windfang - vestibul cu acces pentru persoane normale si cu handi- 333.2 Zona debarasare - spalare este spatiul unde exista spalatorul de

vesela, rastel vesela - 5 mp

Ambele spatii sunt in contact cu bucataria si cu zona de evacuare, depoz-
itare gunoi menajer.
333.3 Zona preparare hrana cuprinde spatii specializate de pregatire

semipreparate si de preparare efectiva.
Spatii semi-preparare 3 x 3 mp= 9 mp
333.4 Depozitare curenta de nivel (la acelasi nivel cu bucataria) 15 mp

Depozit de zi 5 mp
Depozit de inventar 10 mp
30 mp
3.4 SPATII TEHNICE
34.1 Tablou electric 5 mp
34.2 Centrala termica 10 mp
15 mp
Majoritatea acestor spatii trebuie sa aiba acces din exterior pentru introduc-
ere si schimbare utilaje.
4. Obiective suplimentare ale studiului

- exprimarea capacitatii de percepere, configurare si potentare a spatiului
arhitectural in legatura cu spatiul global - tipologie si morfologie
- cunoasterea si însusirea discursului arhitectural in relatie cu determinarile
unui program tehnologic complex (hotelier)
- cunoasterea determinarilor antropologice ale spatiilor
- instrumentarea structurala si utilitara in relatie cu programul functional
- crearea unei unitati de expresie intre forma-functiune-semnificatie
- dezvoltarea capacitatilor de esentializare teoretica a spatiilor propuse
- calitatea reprezentarii proiectului prin desen, culoare, macheta, etc.
Bibliografie
II 1166 - Architects Working details (15 vol.)
II 1547 - Motels, Hotels
II 2862 - Hotel and Restaurantbau
I 2851 - Resort Hotels
III 1154 - Hotelbauten
I 6021 - Shinkeshiku Hotels
Intocmit,
Prof. Dr. Arh. Cristina Olga Gociman


Atelier prof. dr. arh. Victor Ivaneº grupa 34A
Tema: PENSIUNE
Amlasament
Terenul propus se afla in Bucuresti, in cartierul Cotroceni, in proximitatea
Academiei Militare, la intersectia strazii Gh. Marinescu cu strada dr. D- tru
Bagdasar, in Piata Eroilor, adica pe acelasi teren cu "Centru de Informare
....." cu care trebuie sa formeze un cuplu arhitectural integrat volumetric si
functional, folosind impreuna accesul carosabil, parcajul/ garajul, sistemul
tehnic de instalatii, infrastructura, etc. (tema nr. 1).
Date de tema
Mini-hotelul, (amplasat in partea de vest a Centrului de Informare) prevede
spatii de cazare, recreere si alimentatie publica.
Cladirea va avea S+P+1etaj si va cuprinde :

- zona de acces cu receptie, birou administratie, spatii de asteptare,
grup sanitar si garderoba.
- cazarea se va face in 10 camere a cate 2 paturi, in suprafata de 16-
18 mp., cu vestibul cu dulap inzidit si baie cu dus. Suprafata totala
a unitatii de cazare poate varia intre 25 si 30 mp. In relatie cu spati-
ile de cazare se va amplasa si camera de serviciu cu grup sanitar
minimal.
- spatiul comun de petrecere a timpului liber, include loc de discutii si
TV, deschis catre o terasa - gradina.
- sala de mese pentru cca. 40 de locuri si o terasa pentru inca 10 per-
soane. Se poate amplasa si o tejghea-bar la intrarea in sala de
mese. Bucataria si anexele acesteia vor fi simplificate fata de mod-
elul standard ale restaurantelor de mare capacitate.
- spatii auxiliare: curte de serviciu cu acces pentru personal,
aprovizionare bucatarie, depozitare, vestiare personal. etc.
Locuinta administratorului va fi un apartament cu camera de zi, doua dor-

mitoare si anexe si va fi, de preferat, inclus in volumul general al construc-
tiei, sau in corp separat.
Structura de rezistenta va fi adaptata functiunilor.

Redactare : Intocmit
- Se va folosi materialul elaborat la proiectul nr. 1 care se va comple- Prof. dr. arh. Victor Ivanes
ta cu tot ce tine de tema "Pensiune" Sef de lucrari dr. arh. Iulian Gudina
- Macheta de studiu se va actualiza si completa cu volumul cladirii Asist. arh. Catalin Iclozan
Pensiune.

Atelier prof. dr. arh. Dana Chirvai grupa 35A
Tema: PENSIUNE PE MALUL LACULUI
“ Forma este un mister care scapã definiþiei dar care îl face

pe om sã se simtã mai bine” ALVAR AALTO
În comuna MOARA VLASIEI situata in apropierea BUCURESTIULUI pe un

teren de dimensiuni corespunzatoare se propune realizarea unei pensiuni
turistice. Amplasamentul se afla in apropierea MANASTIRII CALDARUSANI
obiectiv de cult ce aduce un plus de atractie locului.
Date de tema:
Pensiunea va fi proiectatã în conformitate cu conþinutul legislaþiei în vigoare
din domeniul turismului ºi va cuprinde urmãtoarele funcþiuni :
- zona de primire
- cazare (capacitate 20-40 locuri cazare)
- servirea mesei (cca. 40 de locuri)
- recreere
- administraþie
- spaþii tehnice ºi auxiliare
- vor fi prevãzute cca. 10-12 locuri de parcare
Precizãrile referitoare la SIT ºi la suprafeþele diferitelor funcþiuni vor fi fãcute
în cadrul orelor de atelier.
În funcþie de scenariul propus de cãtre fiecare student, pensiunea poate fi
rezolvatã monobloc sau în sistem pavilionar.
Tema vizeazã familiarizarea studenþilor cu toate elementele ce determinã
viabilitatea unei propuneri arhitecturale.
Piese desenate suplimentare faþã de tema cadru

- 2-3 perspective interioare-exterioare [optional]
Bibliografie
DOMUS NR. 844
A+U NR. 352, 377
LÀRCHITECTURE DÀUJOURD`HUI NR. 193, 337, 352
JAPAN ARCHITECTS 4/1995
CONSTRUCÞII HOTELIERE - Prof. dr. arh. C. LÃZÃRESCU
Întocmit,
Prof.dr. arh.Dana Chirvai


Atelier conf.univ.dr.arh. Vasile Meiþã grupa 35A
Tema: PENSIUNE ECO - TURISTICÃ
Amplasament
Terenul pentru amplasarea obiectivului cultural este situat pe malul
Ghiolului Murighiol , judetul Tulcea. Ghiolul Murighiol se gaseste pe bratul
Sf. Gheorghe al Dunarii si face parte din Administratia Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii dispunand de o fauna si flora deosebita . Ecosistemul acestei
zone este deosebit el fiind la aceasta data in atentia multor cercetatori in
domeniu.
Date de tema
Pensiunea ce se propune a se proiecta trebuie sa cuprinda minim 40 locuri
cazare in camere de 1pat, 2paturi si cel putin 2 apartamente fiecare sa aiba
grup sanitar propriu (cu cadita pentru dus).
Sala de mese va fi dimensionata pentru 40 persoane cu acces direct catre
terasa acoperita si descoperita dinspre lac si va avea un spatiu de bucatarie
minimala.
Accesul se va face pe partea opusa ghiolului .

Regimul de inaltime va fi de P+1 +M respectand normativul ce se refera la
materialele de constructie durabile care se folosesc la constructiile din delta
si se cere acoperire tip sarpanta cu invelitoarea din stuf.
Intocmit
Conf.dr.arh. Vasile Meita


Atelier prof. dr. arh. Niculae Grama grupa 21B
Tema: PENSIUNE LA RUNCU
1. Amplasament :
Se propune amenajarea unei pensiuni intr-o zona montana, in comuna
Runcu.
Date de tema
Sansa multor zone din tara ca alternativa la modificarile economice ce se
petrec in aceasta perioada este dezvoltarea turismului rural.
Realizarea unui proiect de pensiune turistica prilejuieste trecerea in revista
a mai multor functiuni ce trebuie astfel conjugate intr-o propunere armo-
nioasa transpunandu-se intr-un produs de arhitectura.
Pe un teren cu panta de aprox. 20 % si in suprafata de aprox. 1500 mp,
avand drumul de acces la baza terenului si cu orientare catre sud se va
intocmi un proiect de pensiune turistica ce trebuie sa contina :
- mic spatiu de primire / receptie de cca. 25,00 mp la care se aduga un gr.
sanitar;
- cazare pentru 14 - 16 persoane, in camere de 2 paturi, cu grup sanitar cu
dus si un vestibul cu spatii de depozitare (maxim 20,00 mp in total/cam-
era);
- spatiu de zi comun in suprafata de 30 - 40 mp, cu bar de zi (eventual
comun cu receptia), cu un grup sanitar ;
- alimentatie publica sala de mese pentru 28 - 30 persoane, o terasa 16
locuri la masa ambele in legatura cu o bucatarie (cu acces secundar, ves-
tiar pentru personal, depozitari pastrand circuitul curat/murdar, impus de
normele sanitare, spatiu de preparari si spatiu de gatit) ;
- locuinta administratorului formata dintr-un apartament de 2 camere cu
baie si bucatarie ;
- spatii tehnice - centrala termica, mica spalatorie si uscatorie, hidrfor, cam.
intretinere ;
- alei pietonale si parcaj descoperit pentru 10 autotusime (la nivelul drumu-
lui existent) si curte de servici pentru aprovizionare si depozitare ambalaje
cu zona de gunoi (minim 3 pubele);

Dobandirea cunostintelor necesare :
1. ca fiecare nou obiect de arhitectura sa aiba un mesaj - abordare obligatorie;
2. inscrierii in teren, in concordanta cu toate cerintele pe care aceasta le
presupune;
3. rezolvarilor functionale ale zonei de primire, de alim. publica, precum si
ale zonei de cazare;
4. stabilirea unei sistem structural adaptat programului.

Criterii de apreciere Piese desenate suplimentare faþã de tema cadru

mesaj, inscrierea in sit, calitatea obiectului de arhitectura si rezolvarea func- - 2 perspective exterioare caracteristice
tionala .
Intocmit,
prof. dr. arh. Niculae Grama

Atelier arh. invitat Mario Kuibuº grupa 32B
Tema: MINIHOTEL MONTAN LA RÂNCA
Amplasament
Terenul propus pentru studiu cu suparafata de cca 900 mp, indicat în plan-
ul topografic anexat, se aflã în statiunea montana Ranca din muntii Parang
la cca 1700 m altitudine. Se propune proiectarea unui Minihotel cu regim de
înaltime D+P+2E+Mansarda. Minihotelul poate fi accesat atat de turistii
obisnuiti veniti pentru sporturile de iarna sau drumetii cat si pentru grupuri
unitare venite la: "Team building", cantonamente sportive, tabere de vacan-
ta, etc. Obiectul de arhitecturã propus trebuie sã tinã cont de contextul local
si sã contribuie la sporirea valorii acestuia prin calitãtile sale conceptuale.
Date de temã
Cladirea va adaposti urmatoarele functiuni majore:
- Receptie cu windfang, spatiu pentru schiuri, spatiu de asteptare ;
- Spatii de cazare - 20-24 camere de cca 25-30mp. Camerele sunt de doua
paturi simple, fiecare avand baia proprie. Se pot face combinatii intre aces-
tea din care sa rezulte si spatii de cazare tip apartament ;
- Alimentatie publica pentru 70-80 de locuri la mese in si suplimetar la
terasa;
- Spatiu bar cu zona tip "sufragerie".
- Zona cu sala mica multifunctionala pentru seminarii, trainings, etc.
- Sala de fitness, vestiare, mini spa (sauna, jacuzzi, etc.)
- Dependinte (bucatarie, depozitari, grupuri sanitare,);
- O camera a ingrijitorului si cu grup sanitar avand
- Alte spatii auxiliare (tehnice, centrala termica, hidrofor, gunoi) ;
- Parcaj amenajat pentru 10 locuri de parcare;
Materialele de constructie recomandate sunt cele locale.
Acoperirea recomandata este cea in panta.

- 2-3 perspective interioare sau exterioare - tehnica de prezentare va fi la
alegere ;
- caiet schite - ilustrare demers conceptual ;
- macheta, ce va constitui parte integranta si de discutie a proiectului
sc.1/100, va ilustra si configuratia terenului ;


- Studiul contextului natural si cultural al amplasamentului si transpunerea
acestor caracteristici in solutii adecvate si coerente
- Intelegerea cerintelor si necesitatilor unui program destinat locuirii tranzitorii
- Dezvoltarea unor concepte privind insertia unui obiect nou de arhitectura
intr-un peisaj montan
- Intelegerea caracteristicilor tehnice si estetice ale materilelor traditioanle

- Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului;
- Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul
acestuia;
- Calitatea spatiilor interioare si exterioare ale cladirii ;
- Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de
rezolvare tehnica a acestora;
Biliografie:
- Timber Construction Manual - Herzog, Natterer,Schweitzer, Volz, Winter ;
- Timber Construction - Theodor Hugues, Ludwig Steiger, Johann Weber;
- Developments in Timber Engineering - Anton Steurer
- Colectia revistei "Detail"
Intocmit,
arh. Mario Kuibuº

Atelier ºef lucrãri dr. arh Cristian Drughean grupa 33B
Tema: PENSIUNE ÎN DELTA DUNÃRII

expresie - tehnologie - materialitate
Argument
Proiectul unei mici pensiuni în zona Deltei Dunãrii presupune o abordare a
relaþiei dintre arhitecturã ºi teritoriu într-un context delicat, cu reguli stricte.
Studiul tipologiilor existente ºi a construcþiilor apãrute în ultimii ani în aceas-
ta zonã va duce la o atitudine criticã asupra impactului turismului “agresiv”
promovat. De aceea dimensiunile reduse ale programului poate duce la
rezolvari alternative ce sa se ancoreze mai mult în relaþia arhitecturii ºi a
peisajului, decât cãtre latura comercialã.
Amplasament
Terenul propus se afla în zona satului Dunavãþ, în apropierea comunei ºi lac-
ului Murighiol, zona studiatã în primul proiect de atelier, pe un teren cu
dubla deschidere cãtre zona Deltei Dunãrii, de formã neregulatã, cu latura
lunga de 100 m ºi latura scurta de 50 m, conform planului de ansamblu
realizat în cadrul primului proiect.
Amplasamentul este pe un teren cu o uºoarã pantã având o declivitate de 5
metri cãtre zona Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii.
Obiective didactice
* Abordarea activitatii didactice ca un proces de proiectare ce porneste de la
realitatea contextului ºi datele de tema ºi se concretizeazã intr-un obiect
arhitectural deschis ce se adapteazã condiþiilor fluctuante economice ºi
sociale.
* Analiza contextului natural ºi social existent precum ºi dezvoltarea unei ati-
tudini critice asupra arhitecturii tradiþionale ºi contemporane existente în
zonã.
* Dezvoltarea unui scenariu de insertie a obiectului arhitectural intr-un sit
real cu condiþii specifice.
Date de temã
Tema de proiectare ce va fi dezvoltata pe baza scenariului propus de stu-
denþi va cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele spatii :
* Spatiu de receptie : zona de recepþie ºi distribuþie generalã, prevãzutã cu

un desk ºi un mic birou al administratiei. Bibliografie

* Spatii de cazare : 18 - 20 locuri de cazare în camere de 2 paturi / pat Alistair Fuad-Luke, Cãlãtorii Eco - Vellant, Bucureºti, 2009
dublu. Se pot prevedea optional maxim doua apartamente prin gruparea
Albert Ferré et al. (ed.), Verb Matters - ACTAR, Barcelona, 2004
a 2 unitati de cazare. Unitatea de cazare va cuprinde : hol de distributie
cu spatii de depozitare, baie cu cada, camera cu pat ºi va avea o suprafaþã Irene Hwang et al. (ed.), Verb Natures - ACTAR, Barcelona
aproximativã de 16 -18 mp.
Zaha Hadid, Mind Zone
* Spatiu pentru servirea mesei : 40 de locuri în sala de mese ºi 20 de locuri
pe spatiul de terasa. Bucãtãria ºi anexele acesteia vor fi simplificate în Philip Jodidio
raport cu modelele restaurantelor de capacitate medie.
Architecture Now - Taschen, Architecture Now 2 - Taschen, Architecture
* Spatiul de relaxare : spatiul pentru petrecerea timpului liber în comun al
Now 3 - Taschen, Architecture Now 4 - Taschen, Architecture Now 5 -
turiºtilor, prevãzut cu un mic spatiu de bar.
Taschen, Architecture Now 6 - Taschen,
* Spatii anexe : hol de acces, circulaþii verticale ºi orizontale, spaþii tehnice
(centralã termicã, alimentare apa, etc. ...). Ernst Neufert, Manualul arhitectului,
* Construcþia va fi completatã de o zona de debarcader ºi terase, acoperite
Cristian Schittich (ed.), Building simply - in DETAIL, Birkhäuser, Edition Detail
ºi descoperite în directã legãtura cu zona de servire. 2005
Se vor prevedea 15 locuri de parcare pentru autoturisme.
Zona de debarcader se va gandi ca avand o legatura cu zona de servicii ce Tomoko Sakamoto et al. (ed.), From Control to Design - ACTAR, Barcelona
s-a dezvoltat în proiectul anterior. A + U, 2006:03, 2006:06, 2006:11, 2007:11, 2008:02, 2008:08, 2008:11,
Studentii vor propune tipologia spaþiala, regimul de înãlþime, sistemul struc- 2009:04
tural ºi materialele de construcþie ºi finisaj, în funcþie de soluþia adoptatã, ce
vor trebui sa se înscrie în direcþiile generale definite de Regulamentul de Detail, 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 6/2003, 1+2/2004,
Urbanism pentru Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii. 6/2005, 7+8/2006, 4/2007, 6/2007, 4/2008, 6/2008, 11/2008, 4/2009
Solutiile constructive propuse se vor incadra într-o atitudine de utilizare a El Croquis, N. 105, N. 109/110, N. 118, N. 119, N. 121, N. 122, N. 123,
tehnologiilor ºi materialelor ecologice. Studenþii vor propune rezolvãri ce vor N. 124, N. 129/130, N. 136/137, N. 139, N. 141, N. 142, N. 144
fi susþinute de o documentare activã asupra strategiilor de implementare de
soluþii durabile. Japan Architect, 45, 46, 48
L’Arca, 31/1999
Piese desenate, suplimentare faþã de tema cadru
Se vor preda la atelier dupã douã sãptãmâni de la începerea studiului ºi se L’architecture d’aujourd’hui, 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec.
vor nota în atelier ºi adãuga la predarea finalã : 2002), 351 (martie 2004)
* Mapa de prezentare ºi documentare, format A3, cuprinzând minimum trei MARK, Oct./Nov./2008
exemple contemporane de turism de mici dimensiuni cu comentarii proprii
ºi minimum trei exemple cu descrierea soluþiilor de tehnologii specifice Techniques et architecture, 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie 2003),
dezvoltãrii durabile (energie alternativã, economisirea energiei, etc.) 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai 2005), 483
(apr. 2006)
La predarea finalã se adaugã : The Architectural Review, 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006
* Plan de încadrare în zonã cu indicarea legãturilor existente, sc 1:500
* Plan de situaþie, cu amenajãrile întregului lot, sc 1:200
* Minim douã perspective exterioare reprezentative Intocmit
* Argumentaþie scrisã, text, format A4 Sef lucrãri drd. Arh. Remus Hârºan
Prep. Drd. Arh. Ionuþ Anton



Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 34B
Tema: SPATII CAZARE ªI CREAÞIE PENTRU SCRIITORI

Fundaþia Culturalã Gellu Naum
Amplasament
Corpul de cazare este adresat fundaþiei Gellu Naum ºi urmeazã sã
serveascã scriitorilor si oamenilor de culturã care vor fi interesaþi de work-
shop-urile si atelierele de creaþie organizate de fundaþie.
Date de temã
Programul abordat necesitã includerea urmãtoarelor funcþiuni:
- spaþii de cazare în cca. 10-12 camere, cu câte un pat ºi doua paturi si
spatiu de lucru ;
Camerele vor beneficia de un vestibul, grup sanitar, spaþii de depoz-
itare si logii sau balcoane.
Soluþia poate prevedea, la fiecare unitate de cazare, un mic spaþiu de
preparare a micului dejun tip chicinetã deschisã;
in relaþie directã cu spaþiile de cazare se va amplasa un oficiu pentru
depozitarea lenjeriei ºi a ustensilelor necesare curãþeniei,
- spaþiu de recepþie, discuþii ºi petrecere a timpului liber, care va cuprinde o
micã bibliotecã, ºi o zonã TV; acest spaþiu se va afla in directã legaturã cu
exteriorul,
- spaþii anexe: grup sanitar (în zona de recepþie), spaþiu centralã termicã.
Locuinþa administratorului va fi rezolvatã in cadrul ansamblului.

- studiul complexitãþii contextului natural, cultural si social al amplasamen-
tului ºi transpunerea acestor caracteristici în soluþii adecvate ºi coerente,
- dezvoltarea unui concept adecvat inserþiei unui obiect nou de arhitecturã
intr-un peisaj rural, aflat sub influenþa puternicã a unei identitãþi person-
ale sensibile ºi a cadrului natural.

Se vor aprecia soluþiile care vor da un rãspuns creativ obiectivelor enunþate
mai sus.


- una sau doua planse A3 cu sinteza ilustrata a miscarii literare moderne
- macheta va include si propunerea realizatã pentru spaþiile fundaþiei cultur-
ale precum ºi amenajãrile exterioare;
- fotomontaj care sã prezinte volumetria propusã în cadrul sitului.
Bibliografie
Texte de Gellu Naum (poeme si proza) - Sora fântânã,
Zenobia, Humanitas, 2003
alte texte ale scriitorului
(www.gellunaum.ro)
Monografie Sancho & Madridejos,
El croquis John Pawson
Monografie Alvaro Siza
El Croquis Steven Holl
Intocmit
ºef de lucrari drd. arh. Melania Dulãmea
asist. dr. arh. Mihai Duþescu
asist. drd. arh. Adrian Moleavin



Atelier conf. dr. arh. Marian Moiceanu grupa 35B
Tema: MINI - HOTEL PENTRU PESCARI SPORTIVI
Argument
Spatiul unui astfel de mini - hotel, este destinat in primul rand cazarii pescar-
ilor sportivi profesionisti cu experienta care participa la competitii, dar si
pescarilor amatorilor sau publicului larg.
Inca de la primul proiect al anului III sa cerut studentilor sa concepa un com-

plex care sa contina in principal un Club pentru pescarii sportivi si un mini -
hotel destinat acestora, sau altor categorii de oameni, pescari amatori, tur-
isti, etc. In aceasta a doua faza, studentii vor detalia proiectul mini-hotelului
in legatura cu clubul deja conceput.
Amplasament
Tema aferenta acestui nou proiect popune studentilor rezolvarea unui spatiu
de mini - hotel, in relatie compozitionala cu clubul studiat in cadrul primu-
lui proiect de atelier, pe acelasi amplasament din Comuna Tancabesti, pe
malul lacului cu acelasi nume, respectiv un teren de cca 1,1 ha ( prezentat
in anexa 3 cu numarul 11 ). Asa cum se stie de la primul proiect studiat,
terenul nu este plat si beneficiaza de o deschidere favorabila catre lac.
Terenului ales pentru acest nou exercitiu i s-a conferit prin P.U.Z. denumirea
CM3 ( vezi anexa 2 ), reprezentand o unitate teritoriala de referinta avand
urmatoarele capabilitati:
- Functiune = CLUB, RESTAURANT, HOTEL, SERVICII, ETC
- Regim de inaltime = max. P+4E
- P.O.T. = 20%
- C.U.T. = 1
Date de temã
Mini - hotelul poate fi dezvoltat in sistem pavilionar sau monobloc, intr-o
solutie compozitionala care sa foloseasca inteligent declivitatea terenului.
Mini - hotelul va avea urmatoarele caracteristici :
- Regim de inaltime recomandat = D+ P + max 3 etaje
- Acoperire in sarpanta sau terasa
- Cazare cu simplu, sau dublu tract

Functiunile acestui mini - hotel sunt: Obiectivele studiului

- Un hol de receptie si informatii în legãtura cu un birou de administratie: Tema isi propune ca prin proiect studentii sa aprofundeze aspecte legate de:
15 mp · Incadrarea in sit real - relatia de integrare a obiectului de arhitectura pro-
- Mic grup sanitar pentru clienti, organizat pe sexe in legatura cu hall-ul pus in contextul existent tinand cont si de regulamentarile urbanisice ale
receptiei si in imediata apropiere a restaurantului si café-bar-ului amplasamentului.
- Casa scarii in relatie vizuala cu receptia si astfel amplasata incat sa permi- · Dezvolatarea capacitatii de a dezvolta un concept arhitectural pentru un
ta accesul usor la etajele destinate cazarii program de arhitectura specific = cazare turistica + alimentatie publica
- Mic restaurant pentru aprox. 40 locuri la masa, în legatura cu holul de · Intelegerea necesitatii fundamentarii proiectului pe un concept clar definit,
in acord cu datele fundamentale ale contextului
receptie si cu o terasa pentru cca. 20 de locuri la masa, in relatie facila cu
· Intelegerea si aprofundarea relatiilor/conditionarilor intre spatiu, tipul de
o mica bucatarie si un oficiu
structura, material, tehnologie si expresivitatea unui obiect de arhitectura.
- Spatii de receptie si depozitare marfa, depozitare pentru rufe curate +
· Dobandirea unei experiente in exploatarea potentialului unui sit specific
murdare, spatii tehnice (centrala termica, hidrofor), etc
- Café-bar pentru cca. 15 persoane in relatie cu bucataria, dar si cu spatiul Criterii de apreciere
receptiei In aprecierea proiectului accentul se va pune pe urmatoarele criterii :
- Un mic apartament de 2 camere pentru administator si familia sa, avand · Exprimarea clara a unei atitudini arhitecturale prin înscrierea adecvata a
o configuaratie specifica, amplasat la parter in imediata apropiere a zonei solutiei în contextul natural dat
receptiei · Logica rezolvarii functionale si structurale, intelegerea, dimensionarea si
- 20 - 40 locuri de cazare in camere de 1 sau doua paturi, avand suprafata utilizarea corecta a elementelor propuse prin proiect.
de cca. 18 - 22 mp si 1-2 apartamente avand suprafata de cca. 32-40 mp · Coerenta compozitiei arhitecturale
- Camerele vor fi dotate cu grupuri sanitare cu dus, spatiu de depozitare, · Calitatea ambiantei spatiale a unitatilor de cazare si a spatiilor comune
frigider, tv · Modul de utilizare a materialelor si texturilor in proiect
- rezolvate in simplu sau dublu tract vor fi accesibile dintr-un coridor de cca. · Acuratetea si expresivitatea prezentarii proiectului si nu in ultimul rand pe
1,2 - 1,5 m latime modul de prezentare grafica a solutiei propuse.
- 15 - 20 spatii de parcare exterioara
- Mica curte de serviciu si aprovizionare Piese desenate, suplimentare faþã de tema cadru
· Plan de situatie sc. 1/500 cu prezentarea ansamblului format de mini -
hotel si clubul analizat anterior.
Este permisa studentilor folosirea si a altor spatii menite sa adaposteasca
· Planurile tuturor nivelelor sc. 1/100. Parterului i se va acorda o atentie
functiuni specifice clubului.
deosebita prin prezentarea mobilierului si a amenajarilor exterioare.
Structura de rezistenta: va fi realizata din beton armat, metal ( sau alt mate-
Planurile Etajelor vor trebui si ele sa fie prezentate cu indicarea pieselor de
rial la alegere ) si va fi astfel gandita incat sa permita obtinerea unei flexi- mobilier
bilitati deosebite a spatiului si o acoperire interesanta a acestuia. Astfel se · Posiblie Perspective interioare sau exterioare daca studentul le considera
cere obtinerea unei constructii care, tinand cont de cerintele temei si a regle- relevante pentru intelegerea si sustinerea conceptului.
mentarilor urbanistice sa propuna o imagine volumetrica simpla si clara in
unitate cu materialele si tehnologia folosita. Se vor prezenta prin desen si Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul dig-
randare tipurile de materiale folosite. Plansele desenate pot contine comen- ital al proiectelor cu note mari si o descriere în românã si englezã a solutiei
tarii pentru justificarea solutiei. (maxim 100 de cuvinte).
În functie de particularitatile fiecarui proiect se pot solicita de catre profesori
si alte piese desenate.

Bibliografie Nota
* Gianpiero Aloi - Hotel / Motel Proiectele vor primi note distincte în comisiile de atelier, conform regula-
* Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990 mentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectura
* Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitarã pe foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.
ION MINCU Ele vor fi reunite într-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sa
* Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II la fiecare corecturã. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentarea
6000 mapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar
* Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, si un cartus de identificare, conform modelului de catedrã. Nerespectarea
Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhäuser, Basel, 2004 acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.
* Cezar Lãzãrescu - Construcþii hoteliere
* Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona, Intocmit,
2001 - cota III 3740 conf. dr.arhitect Marian MOICEANU
* Ernst Neufert - Manualul arhitectului
* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill
Publications, New York, 2001 - cota III 3838
* Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design,
Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001
* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005
* Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss
Contribution - Birkhäuser, Basel, 2006
* Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction :
Details, Products, Case Studies - Institut für internationale Architektur-
Dokumentation, München, 2004
* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of
Architecture and Landscape
* A + U - 418 (2005)
* Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nouã - febr. 2002)
* DBZ - 4/2006
* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,
6/2007, 4/2008
* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128
* L'architecture d'aujourd'hui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280
(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337
(dec. 2001), 351 (martie 2004)
* Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454
(2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian.
2005), 483 (apr. 2006)
* The Architectural Review - 11/2002, 5/2006


Atelier conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu grupa 36B
Tema: DOTARE HOTELIERÃ ÎN REGIM HOSTEL
Amplasament
Terenul propus este cel prezentat la tema de atelier anterioarã (culturã).
Þinând cont cã acesta se aflã pe strada Sfinþii Apostoli, în zona CP1 a
oraºului Bucureºti, având POT-ul ºi CUT-ul maxim admisibile 70%, respectiv
1,9 ºi cã se pot admite abateri de la aceste valori în funcþie de fiecare soluþie
în parte, dar numai în cadrul reglementãrilor PUG-ului existent, în aceastã a
doua etapã a studiului veþi imagina o dotare hotelierã în regim hostel pen-
tru cazarea tinerilor.
Date de temã
Pe acest teren aþi proiectat anterior un centru pentru itinerarii culturale des-
tinate tineretului. Alãturi de acesta, hotelul va întregi atât imaginea, cât ºi
funcþionalitatea ansamblului propus.
În prima etapã a studiului aþi ales locul pentru a aºeza aceastã construcþie,
în relaþie cu orientarea terenului, cu posibilele accese, cu circulaþiile caros-
abile ºi pietonale, cu vegetaþia existentã, cu reperele vizuale perimetrale dar
ºi cu poziþia în care aþi amplasat prima dotare a ansamblului.
Având în continuare în atenþie racordarea corectã la clãdirile existente, vã

propunem sã imaginaþi ºi sã proiectaþi un obiect de arhitecturã care va
cuprinde urmãtoarele spaþii:
- hol de primire ºi recepþie cu birou propriu, cca. 100mp.
- zonã de cazare având camere de 1~3 persoane, 35~40 locuri (25~30%
din camere vor fi pentru 2 persoane ºi vor avea grup sanitar propriu dotat
cu duº; restul camerelor vor avea grupuri sanitare comune dotate cu duº)
- spaþiu de discuþii, tv, internet etc. în legãturã cu zona de cazare
- salã de mese + bucãtãrie mic dejun, cca. 50 locuri (se vor amenaja terase
descoperite ºi acoperite în funcþie de fiecare soluþie în parte)
- bar-cafenea, cca. 25 locuri
- spaþiu pentru administraþie (apartament cu 3 camere, având bucãtãrie,
grup sanitar ºi baie)
- spaþii auxiliare ºi tehnice (acces de serviciu, depozitãri, vestiare personal,
centralã termicã, centrala ventilaþie, hidrofor etc.)

- parcare sau garaj subteran (eventual mixt), cca. 12 autoturisme
Clãdirea va avea un regim maxim de înãlþime S(D)+P+3E ºi o soluþie struc-

turalã adecvatã programului propus.

- integrarea funcþiunilor propuse ºi a volumelor preconizate în strânsã legã-
turã cu contextul general,
- stimularea creativitãþii arhitecturale din punct de vedere formal ºi spaþial,
- clarificarea ºi conturarea mijloacelor de limbaj ºi expresie în concordanþã
cu programul de arhitecturã propus.

- calitatea expresiei spaþial-volumetrice de ansamblu,
- coerenþa interdependenþei între amenajãri/volume, sit ºi contextul general,
- logica rezolvãrii structurale,
- calitatea redactãrii finale a proiectului.

- 2 perspective interioare/exterioare
- macheta terenului, conþinând ºi volumetria dotãrii studiatã anterior ºi a
amenajãrilor aferente acesteia sc. 1/200
Bibliografie
Arhitectura peisajului - John Simonds Ormsbee
Existence, Space & Architecture - C.Norberg Schultz
Country Hotels - Ana Canizares
Constructii hoteliere - Cezar Lazarescu
The Hotel Book, Great Landscapes - Africa, Asia, Europe, South America
(volume distincte), Taschen
Cheap Hotels, Taschen
Hotel / Motel - Gianpiero Aloi
Neufert Architect's Data - orice editie
Întocmit,
Conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu
ªef lucrãri drd. arh. Robert Negru



p r o i e c t d e c a t e d r ã
Tema: Proiectul nr. 3 LOCUIRE COLECTIVÃ

Numar de credite : 3 + 8 | Durata : 5 + 9 saptamâni
1. ARGUMENT
Tema propusa spre studiu, locuirea colectiva, este o buna oportunitate de a
aprofunda studiul locuintei si de a analiza, in acelasi timp, cele trei tipuri de
spatii: public, colectiv si privat si granitele sau interpatrundele dintre acestea
in zonele rezidentiale urbane. Arhitectura este aceea care poate remedia
conflictul dintre libertatea manifestata de oameni in spatiul privat si regulile
comportamentale impuse de spatiul colectiv sau de cel public. Cartea scrisa
de Chermaieff si Alexander "Community and Privacy" aparuta in 1963 avea
sa fie considerata explicita si lamuritoare pentru arhitecti si urbanisti.
Lawrence, in cap.6 "Public Collective and Private Space: a study of urban
housing in Switzerland" al cartii coordonate de Susan Kent : "Domestic
Architecture and the Use of Space" propune abordarea studiului despre
locuirea colectiva pe trei paliere distincte: cel comportamental, cel spatial si
cel al inter-relationarilor dintre palierul comportamental si cel spatial. Daca
pe primul palier, cel comportamental, arhitectii au adoptat, alaturi de soci-
ologi, modelul forma - functiune sau spatiu - comportament, dinamica spa-
tiala a marcat incontinuu evolutia acestui tip de locuire.
Caracteristicile spatiilor de tranzitie sau a acelora care actioneaza ca bariera

fizica de izolare acustica si vizuala a spatiului privat precum si alte tipuri de
spatii care au rezultat din interferenta acestora au devenit din ce in ce mai
complexe odata cu preocuparile de a raspunde principiilor de durabilitate
(sustainability) aplicate cladirilor. Trebuia asigurata densitatea in cadrul
unor zone rezidentiale ale orasului prin proiectarea unor cladiri a caror
amprenta la sol sa fie cat mai mica in conditiile in care "strada interioara"
oferea o buna luminare naturala a miezului cladirii (arhitectura poroasa a

lui Steven Hall) sau se diferentiau alte tipuri de spatii cum sunt livingurile si de organizare sociala si economica.
spatiilor semipublice care dubleaza livingurile urbane (arhitectura locuirii 2. DATE DE TEMA
colective propuse de MVRDV s.a.). In aceiasi dinamica s-a situat inter-
pretarea morfologica a spatiului domestic interior (flexibilitate spatiala) atat 2.1. AMPLASAMENT / REGLEMENTARI URBANISTICE
din punct de vedere arhitectural, structural sau al tehnicii instalatiilor. Pe un lot liber de constructii, in suprafata de 9730 mp, amplasat in
apropierea zonei P-ta Victoriei, situat la sud de aceasta, se propune
Va invitam ca in cadrul acestei teme sa explorati rolul fundamental al cul- realizarea unor locuinte colective.
turii locuirii colective urbane si al dinamicii expresiei tehnologice, de simbol Amplasamentul este delimitat:
* la nord de: intr. Dr. Felix
* la est : str. Dr. Iacob Felix
* la sud de: zona de vecinatati (calcane, funduri de lot)
* la vest de: zona de vecinatati (calcane, funduri de lot)
Reglementarile urbanistice propuse pentru studiu se incadreaza in regle-
mentarile generale ale zonei si anume:
* Densitate
POT = 40% cu posibilitatea acoperirii restului terenului 60% (cladiri max.
P+2)
CUT = max. 2
* Regim de inaltime
Regimul de inaltime va fi de max. P+4 existand posibilitatea unui accent
P+6, in functie de pozitionarea fata de vecinatati, de largimea aleilor caros-
abile, de orientarea cardinala si in final de conceptia ansamblului.
* Aliniament si retrageri
Se va pastra aliniamentul fixat de blocul deja existent. Deoarece pe latura
de sud si de vest a amplasamentului exista vecinatati (calcane cladiri P sau
P+1 si funduri de lot) a caror evolutie nu se cunoaste, sepropune retragerea
fata de aceste vecinatati cu 5m si a unui carosabil (tot cu caracter privat)
marginit de o zona plantata, dar nu mai putin de h/2 din inaltimea celei mai
mari cladiri sau alipirea la calcan acolo unde solutia arhitacturala permite.
* Amenajari peisagere
O atentie deosebita se va acorda amenajarii spatiilor plantate, aleilor de cir-
culatie pietonala, altor amenajari ale spatiului exterior, cu caracter privat,
pentru toate varstele.
* Alei carosabile si parcaje
Aleile carosabile vor fi considerate in regim privat de utilizare. Se vor rezol-
va 20 locuri de parcare la sol pentru vizitatori.
2.2. FUNCTIUNI
2.2.1. Locuinte
Vor fi rezolvate aproximativ 70 locuinte, tipuri variate de apartamente, cu

urmatoarele ponderi orientative si suprafete: Vor fi preferate volumetriile compacte, urmarindu-se dinamica tipurilor de
pondere Au(mp) Ac(mp) spatii astfel incat sa fie satisfacute toate tipurile de confort (termic, vizual,
Garsoniera 5% 48-52 67-73 acustic) in conditii de eficienta energetica si control al consumului de
2 camere 20% 64-72 90-100 resurse.
3 camere 30% 87-93 122-130 Structura de rezistenta va fi din beton armat, rezolvata pe cadre si pereti
4 camere 35% 105-115 147-161 structurali, de preferinta modulata.
5 camere 10% 123-135 175-189 Vor fi utilizate materiale pentru peretii de inchidere, de compartimentare si
de finisaj variate care sa raspunda optim normelor confortului igienic.
Al = aria locuibila (suprafete isumate a incaperilor de locuit: dormitoare +
living + loc de luat masa)Au = aria utila (suprafete interioare ale tuturor
incaperilor din apartament - nu se cuprind suprafetele logiilor si bal-
coanelor)Ac = aria constrruita a locuintei (suma suprafetelor utile ale
apartamentelor, ale logiilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din
suprafetele comune ale cladirii - spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se
adauga suprafata aferenta a peretilorinteriori si exteriori. Nu se cuprind box-
ele de la subsol si garajele)
2.2.2. Dotari comunitare / Functiuni integrate

La nivelul parterului se vor prevedea dotari/functiuni integrate - comunitare
(~ 4000mp): gospodaresti, birouri, pentru hobby, pentru intretinere fizica,
educative etc. Aceste functiuni trebuie sa beneficieze de noduri verticale sep-
arate de acces spre subsol. Unele dotari pot fi rezolvate pe parter si primul
nivel.
2.2.3. Garaj
Garajul va fi rezolvat la subsol si va fi accesibil prin rampa dubla de intrare
- iesire. Pentru fiecare apartament cu suprafata de pana la 100 m2 se va
prevedea cate un loc de garare, iar pentru apartamentele a caror suprafata
depaseste 100 m2 se vor prevedea cate 2 locuri de garare ( conform
HCGMB 66/2006 ), 25 de locuri in acest garaj vor fi prevazute pentru func-
tiunile suplimentare propuse.
2.2.4. Anexe / Spatii tehnice

La subsol se vor amplasa spatiile tehnice: microcentrala termica, hidrofor,
tablou electric etc. Deasemenea la subsol se va amplasa si se va rezolva
adapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana +120mp pentru ocupantii functiunilor
complementare. Se vor prevedea platforme pe care vor fi amplasate europ-
ubele, diferentiate pe tipuri de deseuri.
2.3. VOLUMETRIA / STRUCTURA / ANVELOPA CLADIRII

3. STRATEGII POSIBIL DE A FI APLICATE IN ABORDAREA 4. CONTINUTUL SI DESFASURAREA STUDIULUI

STUDIULUI
* amplasament: informatii privind terenul (studiul geo) si datele cli- 4.1. PROIECT NR. 1 / 5 saptamani / studiu desfasurat in colectiv de
matice in vederea utilizarii resurselor regenerabile si aprecierii cate 2 studenti - 3 credite
impactului energetic si al confortului interior (confort vizual)
* volumetria (forma) cladirii si orientarea: insorire, iluminat natural, 4.1.1. Documentare - 5 exemple, care sa contina datele de identificare si
ventilare naturala care sa fie analizate. Reproducerile sa fie insotite de un comentariu
* spatiul interior: flexibilitate spatiala, confort (termic, acustic, igie- sintetic;
nic,vizual), iluminat natural
* anvelopa cladirii: optimizarea hidrotermica a anvelopei, analiza 4.1.2. Studiul unitatilor locative (module sau tronsoane)
suprafetelor vitrate, umbrire, confort (termic), managementul apei - analiza amplasamentului din punct de vedere al constrangerilor
provenite din precipitatii impuse de context;
* utilizarea resurselor regenerabile pentru: - generarea conceptiei arhitecturale
- producerea electricitatii;
- incalzirea spatiilor; 4.1.3. Se cere redactarea urmatoarelor piese:
- producerea apei calde menajere; - plan de situatie sc. 1:500
· energie regenerabila - vant / soare - plan subsol sc. 1:200
· incalzirea si racirea spatiilor utilizand resursa geotermica - plan parter sc. 1:200
* managementul apei si al deseurilor - planurile tuturor nivelurilor diferite sc. 1:200
- reducerea consumului de apa potabila / tratarea si uti- - doua desfasurari sc. 1:200
lizarea apei gri - macheta sc. 1:200
- sortarea deseurilor
- utilizarea materialelor, reciclate si reciclabile, din resurse Predarea se va face pe max. 3 formate A1, dispuse orizontal. Redactarea va
regenerabile, non-poluante etc. fi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator
4.2. PROIECT NR. 2 / 9 saptamani / studiu individual - 8 credite
Fiecare student îsi va alege spre studiu un modul

4.2.1. Se cere redactarea urmatoarelor piese:
- plan parter sc. 1:100
- planurile tuturor nivelurilor diferite sc. 1:100
- doua sectiuni sc. 1:100
- doua, trei fatade sc. 1:100
Fiecare student va studia un apartament din modulul ales.

- planul apartamentului mobilat si cotat sc. 1:50
- detaliu de travee - plan sectiune si fatada sc. 1:20
Predarea se va face pe max. 3 formate A1, dispuse orizontal. Redactarea va

fi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator.

5. CRITERII DE APRECIERE
- integrarea noului ansamblu in contextul existent al zonei;
- inventivitatea, inovatia pe care proiectul o aduce in dinamica spa-
tiala a ansamblului, sustinuta de conceptia structural - arhitecturala
si de detaliu
- calitatea solutiei arhitecturale: valori materiale si non-materiale ale
spatiului arhitectural care contribuie la o buna stare biopsihica a uti-
lizatorilor locuintelor colective multietajate
- aplicarea unor principii de durabilitate (sustainability)
6. BIBLIOGRAFIE
Legea Locuintei nr. 114/1996
NP24 si NP 25 - Normativ pentru proiectarea parcajelor subterane
Locuinta in timp si spatiu - Patrulius Radu
AA 196 - Habitat Entre Lìndividuel et Collectif
AA 203 - Du Village a la Ville
AA 225 - Le Logement
AA 226 - Maison Japonaises
Colectiv de redactare:



asist. arh. Nicolae

Dinu
Director departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc | ªef catedrã: conf.dr.arh. Alexandru Vasiliu | ªefi de an: ºef.lucr.drd.arh. Melania Dulãmea, asist.arh. Nicolae Dinu
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI Design ºi tehnoredactare: ºef lucr.dr.arh. Haytham Zeki

Caiet An3 2009-2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet An3 2009-2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 0 9

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ - ANII II-III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 2

CAIET TEME PROIECTARE

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

3 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

ore / ARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

PREDARI p S.1 S.2 P.F. P.F. p S.3 P.F. P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

LEGENDA prelegere atelier p

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 4

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

ore / LOCUINłA ŞI ORAŞUL

PREDARI p S.4 P.F. p S.5 P.P P.F.+p S.6 P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

Doctrina urbanistica 2 Al. Sandu

LEGENDA prelegere atelier p

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

5 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III

7 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

TEMELE SCHITELOR DE SCHITA CUPRINS

SCHITA RESTANTA CU TAXA SEM. 5 sau SEM. 6 SEMESTRUL 6

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 8

… creaþia originalã se declanºeazã în condiþiile constrângerii ºi se

Pare negarea valorii libertãþilor artistului. Nu-i aºa ?

Insã, raþiunea cu care le amestecãm nu trebuie sã ne subjuge visul de a le

In schimb, libertatea totalã e asemeni derutei de a construi o casã în plin

Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru:

Sã ne temem de profesorul unei singure idei !

prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC

9 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 10

2. PROGRAMA ANALITICÃ - Analiza tipologico - morfologicã a SIT-ului;

11 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

venþii grafice specifice arhitecturii, machete ºi simulãri pe calculator Semestrul 5

La proiectare (an III) creditele sunt repartizate astfel: * FAZA NR. 1

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 12

PUD cu ilustrare volumetricã ºi machetã Modalitãþi de evaluare

13 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 14

Tema cadru : Proiectul nr. 1 CULTURÃ

Obiectivele generale ale studiului

15 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

Redactare Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 16

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A

TEMA : PLATFORMA CULTURALA - ARTA SI SOCIETATE

Cum se materializeaza nevoia de cultura la nivelul vietii sociale a

O bibliografie a temei in discutie va fi pusa la dispozitia studentilor la

17 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI 18

Atelier prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc grupa 32A

Tema : CENTRU DE VIZITARE

spaþii pentru public

spaþiu pentru administraþie

19 UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM “ION MINCU” - BUCUREªTI

Obiectivele generale ale studiului

Clãdirea trebuie sã prezinte un puternic scop educativ - sã fie pude în evidenþã

Materialele ºi tehnicile de construcþie utilizate trebuie sã reflecte specificul locu-

O atenþie specialã va fi acordata accesibilitãþii clãdirii ( persoane cu dizabilitãþi)