SERVICIUL GRĂNICERI

AL REPUBLICII MOLDOVA

CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE

A GRĂNICERULUI

(Înregistrat la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nr.582 din 17.07.2008)

CHIŞINĂU–2008
 SERVICIUL GRĂNICERI
ПОГРАНИЧНАЯ СЛУЖБА
AL REPUBLICII MOLDOVA
РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

ORDIN
ПРИКАЗ

„13”iunie 2008 mun.Chişinău nr.233

Cu privire la aprobarea Codului

de etică şi deontologie a grănicerului

În scopul reglementării conduitei grănicerului în exercitarea

responsabilităţilor profesionale, -

O R D O N:

Se aprobă Codul de etică şi deontologie a grănicerului (se anexează).

Director General

2
 PREFAŢĂ

Grănicerul este colaborator, cu statut special, învestit cu împuterniciri de

autoritate publică, înarmat, care poarta, de regulă, uniformă şi care îndeplineşte
sarcini de supraveghere şi control a frontierei de stat, şi alte atribuţii stabilite prin
lege în sarcina Serviciului Grăniceri. Fiind o profesie de mare importanţă pentru
societate, profesia de grănicer poate fi efectuată numai de acele persoane care
dispun de calităţi moral – psihologice, fizice, şi adecvate cerinţelor societăţii.
Grănicerul, avînd statutul special trebuie să acţioneze respectînd deontologia
profesională, care cuprinde reguli specifice derivate din particularităţile şi
exigenţele profesiei sale.
Deontologia grănicerului este morala profesiei de grăniceri, reflectată prin
prisma datoriilor profesionale şi cuprinde totalitatea normelor, regulilor şi
principiilor privind atitudinea grănicerului faţă de societate, cetăţeni şi colegi,
manifestată în exercitarea atribuţiilor legale.
Codul de etică şi deontologie a grănicerului grupează întreaga problematică
a moralei profesiei şi în consecinţă prevederile sale trebuie cunoscute şi însuşite de
către toţi colaboratorii Serviciului Grăniceri. Opinia publică solicită în special
grănicerului o comportare mult mai corectă şi demnă decît celorlalţi cetăţeni.
Prin tot ceea ce fac, grănicerii sunt chemaţi să combată şi să prevină faptele
specifice criminalităţii transfrontaliere, să apere populaţia şi averea lor în zona de
competenţă.
Codul de etică şi deontologie a grănicerului a fost elaborat cu intenţia de a
reglementa oficial conduita grănicerilor în relaţiile cu membrii comunităţii, în care
sunt cuprinse normele morale pe care trebuie să le respecte grănicerul în activitatea
sa cît şi în viaţa personală.
Respectarea principiilor şi a regulilor din prezentul cod reprezintă o datorie
de onoare a grănicerului.
Prezentul cod stabileşte regulile de conduită a grănicerului în exercitarea
atribuţiilor profesionale care decurg din legislaţia aplicabilă colaboratorilor
Serviciului Grăniceri. Fiecare grănicer are responsabilitatea de a lua toate măsurile
necesare pentru a se supune prevederilor prezentului Cod.
Scopul prezentului Cod este de a specifica standardele de integritate şi
conduită ce trebuie respectată de grăniceri, prin formarea şi promovarea unei
culturi profesionale adecvate, formarea şi educarea colaboratorilor în spiritul
acesteia, prevenirea abaterilor disciplinare, protecţia persoanelor şi a grănicerilor şi
realizarea, pe aceasta cale, a echilibrului între drepturile cetăţenilor, interesele
autorităţilor publice, drepturile şi obligaţiile colaboratorilor Serviciului Grăniceri.
Prevederile prezentului cod sunt elaborate în considerarea principiilor
enunţate în Recomandarea Comisiei Europene C (2006) 5186 final “De înfiinţare a
unui “Manual practic comun pentru grăniceri (Manualul Schengen)" pentru a fi
utilizat de autorităţile competente ale Statelor Membre atunci cînd desfăşoară

3
controlul de frontiera al persoanelor”, precum şi Recomandarea nr. R (2000) a
Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind Codul de conduită a
funcţionarilor publici.

APARATUL DIRECTORULUI GENERAL

ÎNREGISTRAT:
la Ministerul Justiţiei
al Republicii Moldova
nr.582 din 17 iulie 2008
Ministrul justiţiei
Aprobat
prin Ordinul Directorului General
al Serviciului Grăniceri
nr.233 din 13 iunie 2008

CODUL
DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE A GRĂNICERULUI

Capitolul I.
Domeniul de aplicare şi principii generale

1. Codul de etică şi deontologie a grănicerului (în continuare - Cod)

stabileşte regulile de conduită a grănicerului în exercitarea atribuţiilor profesionale
care decurg din legislaţia aplicabilă colaboratorilor Serviciului Grăniceri.
2. Scopul prezentului Cod este de a specifica standardele de integritate şi
conduită ce trebuie respectate de grăniceri, prin formarea şi promovarea unei
culturi profesionale adecvate, formarea şi educarea colaboratorilor în spiritul
acesteia, prevenirea abaterilor disciplinare, protecţia persoanelor şi a grănicerilor şi
realizarea, pe această cale, a echilibrului între drepturile cetăţenilor, interesele
autorităţilor publice, drepturile şi obligaţiile colaboratorilor Serviciului Grăniceri.
3. Grănicerul este colaborator cu statut special, învestit cu împuterniciri de
autoritate publică, înarmat, care poartă, de regulă, uniformă şi care îndeplineşte
sarcini de supraveghere şi control a frontierei de stat, precum şi alte atribuţii
stabilite prin lege în sarcina Serviciului Grăniceri. Profesia de grănicer poate fi
efectuată numai de acele persoane care dispun de calităţi moral – psihologice,
fizice şi adecvate cerinţelor societăţii.
4. Grănicerul, avînd statut special, este obligat să acţioneze respectînd
deontologia profesională, care cuprinde reguli specifice derivate din
particularităţile şi exigenţele profesiei sale.
5. Deontologia grănicerului este morala profesiei de grănicer, reflectată prin
prisma datoriilor profesionale şi cuprinde totalitatea normelor, regulilor şi
principiilor privind atitudinea grănicerului faţă de societate, cetăţeni şi colegi,
manifestată în exercitarea atribuţiilor legale.
6. Principiile care guvernează conduita profesională a grănicerului sunt
următoarele:
a) legalitatea - în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, grănicerul este obligat să
respecte Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte;

4
 b) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - în
exercitarea atribuţiilor sale grănicerul este obligat să respecte drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului; la îndeplinirea atribuţiilor profesionale
grănicerul aplică tratamente egale tuturor persoanelor, luînd aceleaşi măsuri pentru
situaţii similare de încălcare a normelor protejate de lege, fără a fi influenţat de
considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie politică sau de orice altă
opinie, vîrstă, sex, orientare sexuală, avere, origine naţională, socială etc.;
c) confidenţialitatea - grănicerul trebuie să asigure securitatea şi
confidenţialitatea informaţiilor cu caracter intern, obţinute în exercitarea
atribuţiilor de serviciu;
d) disponibilitatea - capacitatea grănicerului de a asculta şi de a rezolva
problemele celor aflaţi în dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile
care se situează în afara competenţei ori atribuţiilor sale;
e) profesionalismul - presupune aplicarea corectă şi responsabilă a
cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice de către grănicer, pentru
exercitarea atribuţiilor de serviciu;
f) respectul - se manifestă prin consideraţia pe care grănicerul o acordă
persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor
acestora, instituţiilor, legilor, normelor etice şi deontologice;
g) transparenţa - grănicerul trebuie să asigure accesul populaţiei la
informaţiile cu caracter public în conformitate cu legislaţia în vigoare;
h) imparţialitatea – obligativitatea unei atitudini obiective şi neutre a
grănicerului faţă de orice interes personal, economic, politic, religios, etc;
i) integritatea morală – interdicţia impusă grănicerului, de a solicita, de a
accepta sau de a transmite, direct sau indirect, un avantaj ori beneficiu în
exercitarea funcţiei publice sau abuzarea în vreun fel de această funcţie;
j) prioritatea interesului public – datoria grănicerului de a considera
interesul public mai presus decît interesul personal în exercitarea funcţiilor de
serviciu.
7. Respectarea principiilor şi a regulilor din prezentul cod reprezintă o
datorie de onoare a grănicerului.

Capitolul II.
Exercitarea atribuţiilor
8. Grănicerul este obligat să îndeplinească atribuţiile şi misiunile ce îi revin
într-o manieră echitabilă şi obiectivă, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului consfinţite prin Constituţia Republicii Moldova şi
prevederile legislaţiei în vigoare, în conformitate cu Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, şi cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
9. Grănicerul este obligat să întreprindă măsurile necesare întru combaterea
şi prevenirea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, să apere populaţia şi
averea lor în zona de competenţă.
10. În timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, grănicerul acţionează în
cooperare cu populaţia locală, în acest caz fiind obligat să acorde persoanelor

5
protecţie, asistenţă de specialitate şi servicii, pe care aceştia sunt îndreptăţiţi să o
primească, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Capitolul III.
Utilizarea forţei
11. Grănicerul execută acţiuni în forţă, ca măsură excepţională, în strictă
conformitate cu prevederile Legii nr.108-XIII din 17 mai 1994 privind frontiera de
stat a Republicii Moldova şi numai în situaţii de absolută necesitate, pentru
îndeplinirea unui obiectiv legitim.
12. Grănicerul poate utiliza armamentul şi mijloacele speciale din dotare în
timpul acţiunilor în forţă, care vor fi folosite numai în caz de necesitate absolută,
cu respectarea strictă a prevederilor legislaţiei în vigoare.
13. La executarea acţiunilor de forţă, grănicerul va avea permanent în vedere
respectarea demnităţii umane.
14. În caz de confruntare cu violenţă fizică ori cu ameninţări reale de folosire
a forţei fizice sau armei de foc împotriva sa ori împotriva altor persoane, grănicerul
este obligat de a interveni cu fermitate, în limitele legale, pentru restabilirea
ordinii.

Capitolul IV.
Deontologia măsurilor grănicereşti
15. Măsurile care pot fi luate de grăniceri, în condiţiile legii, şi care presupun
reţinerea unei persoane, se realizează numai în cazurile în care sunt cel puţin
indicii cu privire la existenţa sau iminenţa producerii unei infracţiuni, cu
respectarea procedurii prevăzute de legislaţia în vigoare, şi nu trebuie să
depăşească perioada de timp strict necesară îndeplinirii scopului acestora.
16. Persoanelor care sunt obiect al măsurilor luate în condiţiile pct.15, li se
aduce la cunoştinţă motivele reţinerii la procedura aplicabilă situaţiei respective şi
li se asigură posibilitatea exercitării drepturilor corespunzătoare calităţii pe care o
au în funcţie de situaţia creată.
17. În contactele realizate cu persoanele asupra cărora s-au dispus măsuri de
reţinere, precum şi pe timpul desfăşurării cercetărilor, grănicerul este obligat să
respecte cu stricteţe normele procedurale stabilite de legislaţia în vigoare.
18. Grănicerul acordă sprijin, conform competenţelor, victimelor
infracţiunilor atunci cînd intră în contact cu acestea, pe timpul şi în afara
îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
19. Grănicerul, în timpul îndeplinirii serviciului, acordă atenţie deosebită
nevoilor specifice ale unor categorii speciale sau vulnerabile de populaţie, cum ar
fi copiii, femeile, bătrînii, persoanele cu handicap.

Capitolul V.
Normele de conduită profesională a grănicerului
20. Grănicerul răspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei, evită
comportamentul care ar putea afecta încrederea populaţiei, este disciplinat şi apără

6
prestigiul Serviciului Grăniceri, exercitînd toate prerogativele şi îndatoririle
specifice funcţiei deţinute.
21. Grănicerul este obligat să se comporte civilizat şi să fie amabil, avînd o
atitudine politicoasă şi fermă, în activitatea sa de serviciu.
22. Grănicerul este obligat de a avea stăpînire de sine, capacitate de
comunicare, abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale, dezvoltîndu-şi prin
sistemul de formare continuă puterea de înţelegere a problemelor sociale, culturale
şi educaţionale specifice colectivităţii în care îşi exercită funcţia, precum şi, după
caz, capacităţile manageriale.
23. Grănicerul poartă însemnele distinctive şi echipamentul prevăzut de
actele normative în vigoare, pentru a fi protejat şi recunoscut cu uşurinţă în timpul
îndeplinirii serviciului.
24. Grănicerul are obligaţia de a face cunoscută identitatea sa în legătură cu
îndatoririle de serviciu, contribuind astfel la realizarea interesului public,
asigurarea propriei securităţi şi crearea premiselor necesare angajării răspunderii
personale pentru acţiunile sau inacţiunile sale.
25. În temeiul relaţiilor de parteneriat dezvoltate în cadrul comunităţii,
grănicerul furnizează membrilor acesteia informaţii privind legislaţia în vigoare, în
limita competenţelor ce îi revin.

Capitolul VI.
Conflictul de interese
26. Conflictul de interese este situaţia în care un grănicer are un interes
personal de natură să influenţeze sau să pară că influenţează asupra exercitării
imparţiale şi obiective a funcţiilor de serviciu.
27. Interesul personal al grănicerului include orice avantaj pentru el însuşi,
fie în favoarea familiei sale, părinţilor, prietenilor sau persoanelor apropiate, fie
persoanelor sau organizaţiilor cu care el are sau a avut relaţii de afaceri. El include
de asemenea orice obligaţie financiară sau civilă la care grănicerul este constrîns.
28. În situaţia apariţiei unui conflict de interese, grănicerul este obligat:
a) să fie atent la orice conflict de interese real sau potenţial;
b) să ia măsuri în vederea evitării unui asemenea conflict;
c) să informeze superiorul său ierarhic despre orice conflict de interese din
momentul cînd el sau ea l-a cunoscut;
d) să se conformeze oricărei decizii finale care îi ordonă să se retragă din
situaţia în care el sau ea se află sau să renunţe la avantajul de la originea
conflictului.
29. În situaţia în care i se cere, grănicerul este obligat să declare dacă el are
sau nu are un conflict de interese.
30. Orice conflict de interese declarat de un candidat la încadrare în serviciu
sau la un nou post în funcţia superioară trebuie să fie rezolvat înainte de numire.

Capitolul VII.
Interese externe incompatibile
31. Pentru grăniceri exercitarea unor drepturi şi libertăţi presupune anumite
restricţii, şi anume:

7
 a) condiţiile în care grănicerii pot să dea publicităţii informaţii de serviciu se
stabilesc prin ordinul Directorului general al Serviciului Grăniceri;
b) grănicerii se pot deplasa în străinătate în condiţiile prevăzute de legislaţia
în vigoare, cu aprobarea prealabilă a Directorului general al Serviciului Grăniceri.
32. Exercitarea de către grănicer a drepturilor sale nu va aduce atingere
intereselor serviciului şi drepturilor altor grăniceri şi cetăţeni.
33. Grănicerului îi este interzis să solicite, să accepte şi să ofere cadouri, să
beneficieze de servicii, favoruri sau de alte avantaje, care îi sînt destinate personal,
familiei, rudelor, prietenilor, persoanelor fizice şi juridice cu care a avut relaţii de
afaceri sau de natură politică, care îi pot influenţa corectitudinea în exercitarea
funcţiei publice deţinute şi pot fi considerate drept recompensă pentru îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu. Aceasta nu include ospitalitatea tradiţională, nici micile
cadouri a căror valoare nu depăşeşte un salariu minim pe ţară.
34. În situaţia cînd grănicerul nu ştie dacă el poate accepta un cadou sau
ospitalitate, el va solicita avizul superiorului său.
35. Dacă grănicerului i se propune un avantaj necuvenit, el trebuie să ia
măsurile necesare pentru a-şi asigura protecţia:
a) să refuze avantajul necuvenit; acesta nu trebuie acceptat pentru a fi folosit
ca probă;
b) să încerce să identifice persoana care i-a făcut propunerea;
c) să-şi asigure martori, de exemplu, colegii de serviciu;
d) să înscrie cît mai detaliat aceste acţiuni într-un registru oficial special;
e) să raporteze imediat această tentativă superiorului său sau direct
autorităţilor competente;
f) să-şi continue activitatea în mod normal, în special cea pentru care i s-a
oferit avantajul necuvenit.
36. Grănicerul nu trebuie să se lase plasat sau să pară că este plasat într-o
situaţie care îl obligă să acorde la rîndul său o favoare unei persoane sau unei
entităţi oarecare. De asemenea, comportamentul său nu trebuie să-l facă vulnerabil
de o influenţă nedatorată altei persoane.
37. Grănicerului îi este interzis să ofere avantaje ce decurg din situaţia sa ca
colaborator cu statut special, învestit cu împuterniciri de autoritate publică.
38. Grănicerului îi este interzis să influenţeze în scopuri private vreo
persoană sau entitate oricare nu ar fi, inclusiv alţi grăniceri, folosindu-se de poziţia
sa oficială, sau oferindu-le avantaje personale.
39. Grănicerul trebuie să utilizeze patrimoniul instituţiei, timpul de lucru,
resursele financiare etc., într-un mod util, eficient şi economic. Nu se admite
utilizarea patrimoniului bunurilor, resurselor financiare ale instituţiei, precum şi a
timpului de lucru a grănicerului în interese personale.
40. Grănicerul nu trebuie să se folosească abuziv de funcţia sa pentru a
obţine o posibilitate de angajare; trebuie să semnaleze superiorului său despre orice
oferte de angajare care pot crea conflict de interese; să anunţe superiorul despre
acceptarea unei oferte de angajare.

Capitolul VIII.
Responsabilitatea grănicerului

8
 41. Grănicerul împuternicit să controleze sau să dirijeze alţi grăniceri este
obligat să acţioneze în conformitate cu politicile şi obiectivele Serviciului
Grăniceri de care el depinde. El va răspunde pentru acţiunile sau omisiunile
personalului din subordine contrare acestor politici şi obiective, dacă el n-a luat
măsurile cu promptitudinea firească cerută de la o persoană în poziţia sa pentru a
împiedica asemenea acţiuni sau omisiuni.
42. Grănicerul împuternicit să controleze sau să dirijeze alţi grăniceri este
obligat să întreprindă măsurile necesare pentru a împiedica personalul său de a se
implica în acte de corupţie legate de locul său de lucru. Aceste măsuri pot fi: de a
atrage atenţia şi a aplica legile şi regulamentele, de a asigura o instruire adecvată
împotriva corupţiei, de a fi atent la dificultăţile financiare sau altele pe care le
poate întîlni personalul său şi de a demonstra, datorită comportamentului său
personal, un exemplu de integritate.
43. Grănicerul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi omisiunile
sale, în condiţiile legii. El are datoria să se abţină de la executarea ordinelor şi
dispoziţiilor vădit ilegale, avînd obligaţia de a-şi informa imediat şefii despre
aceasta, pe cale ierarhică, atît verbal, cît şi prin raport scris.
44. Abţinerea de la executarea ordinelor şi dispoziţiilor in condiţiile
punctului 43 nu atrage după sine răspunderea disciplinară a grănicerului.
45. Colaboratorul Serviciului Grăniceri care deţine o funcţie de conducere
răspunde pentru dispoziţiile date subalternilor în temeiul autorităţii pe care o
exercită.