53

Generarea unui elicoid se poate face folosind o elice (curba directoare) si un cerc
(curba generatoare) desenat într-un plan perpendicular pe elice, la extremitatea
acesteia.
Pentru a desena elicea, se va schita pe un plan un cerc, apoi se va selecta buto nul
(Helix de pe bara cu instrumente Curves sau Insert/Curve/Helix ).

Elicea poate fi definita fie prin pas si înaltime, fie prin pas si numar de spire.
Se defineste apoi planul perpendicular pe elice si se deseneaza în plan pro filul spirei în
sectiune (un cerc) :
 54

Pentru a realiza o forma corespunzând unui filet, se deseneaza o forma de baza

cilindrica din care se scade un bloc de tip sweep (Insert / Cut / Sweep).
 55

2. Loft
Pentru reperele marginite de suprafete complexe modelarea folosind blocurile grafice si
metodele prezentate deja se poate dovedi ineficienta. Pentru astfel de cazuri aplicatia
SolidWorks ofera posibilitatea definirii de solide cunoscute într-un ansamblu de sectiuni
plane : blocul grafic de tip Loft.
Exemple :

Pentru a creea un bloc grafic de tip Loft se procedeaza de regula în felul urmator:
1. Se genereaza planele sectiunilor de definire a blocului;
2. Se creeaza în fiecare plan o sectiune;
3. Se selecteaza (Loft, de pe bara cu instrumente Features s au Insert /Boss
/Loft).

Curba directoare
Observatii :
1. Generarea curbei directoare se realizeaza pornind de la punctele selectate în
momentul indicarii profilelor.
2. Generarea rapida a unui plan paralel cu un plan dat se face astfel : se selecteaza
planul de referinta si apoi, cu tasta Control apasata, se seplaseaza planul cu
mouse-ul în directia dorita obtinându-se o copie a acestuia, se elibereaza butonul
mouse-ului, dupa care se introduce distanta dintre cele doua plane.
 56

Exemplu fundamental :

1. Se definesc 3 plane paralele cu planul frontal : Plane1 la 25 mm de Front,

Plane2 la 25 mm de Plane1 si Plane3 la 40 mm de Plane2.
2. Pe planul frontal (Front) se schiteaza un patrat :
 57
3. Pe Plane1 se deseneaza un cerc având diametrul de 50mm.

4. Pe Plane2 se deseneaza un cerc care contine vârfurile patratului :

5. Schita de pe Plane2 se copiaza pe Plane3 (se selecteaza în arbore, se

selecteaza apoi Edit/Copy , se selecteaza Plane3 si apoi se selecteaza
Edit/Paste). Schita copiata apare ca incomplet definita. La copiere, relatia de
coincidenta a punctelor patratului cu cercul nu se copiaza.

6. Se apasa butonul (Loft) si se indica punctele care definesc o curba

directoare :
 58
7. Pentru a doua parte a corpului se selecteaza fata corpului situata în planul frontal
(Front) si se realizeaza o schita prin copierea entitatilor (muchiilor) deja prezente
(se intra în schitare si se apasa butonul , Convert entities).
8. Se genereaza apoi un plan la 200mm de planul frontal;
9. Se schiteaza pe acest plan un dreptunghi îngust (150mmx5mm), ca în figura :

10. Se genereaza apoi înca un Loft folosind noile profile :

Nota : Indicarea schitelor care definesc blocul grafic se poate face si selectându-le din
arborele structural, daca acestea sunt similare ca si forma. Selectarea
necorespunzatoare a punctelor care definesc curba directoare poate conduce la solutii
eronate :
 59

Impunerea unor conditii la extremitati

Se considera doua curbe închise schitate pe doua plane perpendiculare. La generarea
unui bloc grafic de tip loft, daca se modifica optiunile selectate pentru Start/End
Tangency se pot obtine urmatoarele solutii :
 60

Realizarea familiilor de piese

Deoarece în practica se întâlneste des situatia în care trebuie realizate mai multe piese
având forma asemanatoare dar dimensiuni diferite, Solid Works ofera posibilitatea
realizarii de familii de piese. Pentru realizare a unei familii de piese se va proceda în
felul urmator :
 61

1. Se deseneaza una dintre piesele familiei de piese;

2. Se redenumesc blocurile grafice si dimensiunile care vor interveni în tabelul de

definire a familieie de repere. Pentru a redenumi un bloc grafic îl selectam în
arborele de definire cu butonul drept al mouse-ului si în meniul contextual
alegem Properties. Noul nume se va introduce în fereastra Feature Properties.
Pentru a redenumi o cota se afiseaza dimensiunile (în arborele de definire se
selecteaza Annotalions / Display annotations ). apoi se afiseaza fereastra de
proprietati a dimensiunii (clic cu butonul drept al mouse-ului pe dimensiune si
selectare Properties ).
 62

3. Se însereaza tabelul de definire a variantelor de proiectare (Insert / Design Table

/ New). În arborele de definire a reperului va fi adaugata o intrare noua (Design
table). Deoarece tabelul înserat este o foaie de calcul Excel, cât timp aceasta
este afisata, interfata aplicatiei Solid Works va fi înlocuita cu interfata aplicatiei
Excel. Pentru a defini familia de repere se vor selecta (cu un dublu clic) cotele
care definesc reperele familiei de piese, acestea fiind dispuse automat într-un
rând al foii de calcul Excel. Pe rândul urmator vor aparea valorile cotelor
selectate.

4. Se înlocuieste numele reperului definit (First instance) cu un nume adecvat si se

adauga numele si dimensiunile corespunzatoare pentru celelalte repere care
formeaza familia de piese.
 63

5. Se iese din foaia de calcul si se genereaza variantele definite cu un clic cu

mouse-ul înafara foii de calcul Excel.

Pentru selectarea uneia dintre variantele generate se apasa butonul Configuration

manager de sub arborele de definire a reperului si se selecteaza cu un dublu clic
varianta dorita

Configuration manager
 64
Realizarea ansamblurilor
Dupa realizarea separata a reperelor, SolidWorks permite asamblarea acestora în
vederea realizarii unui produs.
Aplicatia pastreaza o legatura între fisierele care contin reperele unui ansamblu (cu
extensia .sldprt) si fisierul care contine definitia ansamblului (cu extensia .sldasm) astfel
încât modificarile aduse reperelor se vor reflecta în desenul de ansamblu. Deoarece si
în cadrul ansamblului se pot aduce modificari reperelor componente, acestea vor fi
operate si în fisierele reperelor. Practic ansamblul contine doar referinte la modelele
reperelor care îl compun.
Proiectarea prin asamblarea de repere definite în prealabil poarta denumirea de
proiectare ascendenta (bottom-up). Asa cum se va vedea, SolidWorks permite crearea
de noi repere si în cadrul ansamblului, a caror definire se realizeaza folosind suprafetele
reperelor deja prezente, aceasta tehnica de proiectare fiind denumita descendenta (top-
down).
Pozitionarea reciproca a reperelor componente ale ansamblului se stabileste prin
legaturi. Acestea permit blocarea succesiva a gradelor de mobilitate pe care le are un
reper nesupus la legaturi.

La realizarea unui ansamblu este bine sa fixam un prim reper, a carui pozitie fata de
sistemul de axe atasat spatiului ansamblului este cunoscuta.
Exemplu
Se considera reperele Cutie si Capac :
1. Se realizeaza si se salveaza modelele celor doua repere;
2. Se creeaza un nou ansamblu (File / New / Assembly);
 65
3. Se însereaza în ansamblu cele doua repere. Pentru înserarea unui reper se
selecteaza Insert / Component/ From File… Primul component înserat va fi cutia
si al doilea, capacul. Aplicatia declara primul component înserat ca fiind fix.
Pozitia în care se va însera un component se indica cu mouse-ul. La înserarea
unui reper, sistemul de axe al unui reperului se aliniaza automat cu cel al
ansamblului. De aceasta constatare este bine sa se tina cont înca din faza de
realizare a modelelor componentelor ansamblului.
 66
În cazul dat se vede ca al doilea reper, capacul apare rotit fata de cutie.

4. Se roteste si se deplaseaza reperul Capac astfel încât sa ajunga aproape de

pozitia sa finala. Pentru a deplasa (rotatie sau translatie) un reper în spatiul
ans amblului se selecteaza reperul în arborele de definire a ansamblului, se
apasa butonul si apoi se precizeaza în fereastra de proprietati, parametrii
deplasarii.

5. Se impun legaturile dintre repere. Impunerea unei legaturi se initiaza prin

apasarea butonului (mate) dupa care se indica elementele geometrice
necesare definirii legaturii si tipul acasteia. Pentru a poztiona capacul fata de
cutie sa va impune coincidenta dintre perechile de fete A-A' si B -B' :

A A'
 67

B'

Se observa ca mai trebuie indicata o conditie pentru a aduce capacul deasupra cutiei.
Aceasta poate fi de exemplu coincidenta planului de la gura cutiei cu cel corespunzator
de pe capac. Daca se încearca deplasarea capacului, se observa ca el poate translata
în directia în care înca nu a fost blocat prin constrângeri.

Rezultat :

Amplasarea reperelor în ansamblu

Realizarea ansamblului presupune înserarea reperelor componente si plasarea lor în

pozitiile de functionare. Plasarea unui re per într-o anumita pozitie în raport cu un alt
reper se realizeaza prin alinierea sa aproximativa si apoi fixarea prin impunerea
 68
legaturilor specifice. Primul reper adus în ansamblu este declarat implicit fix, dar
aplicatia permite fixarea sau declararea ca mobile a oricaruia dintre reperele
componente (se selecteaza reperul în arborele structural cu butonul drept si în meniul
contextual se alege Fix sau Float).
Deoarece numarul de componente din ansamblu poate fi mare, adaugarea de noi
componente poate fi dificila. Pentru a evita efectele aglomerarii se pot ascunde / afisa
unele dintre componente (se selecteaza reperul în arborele structural cu butonul drept
si în meniul contextual se alege Hide / Show components).
Pentru a impune legaturi între repere se selecteaza (Mate) si apoi entitatile
necesare. În functie de natura elementelor geometrice selectate, fereastra de
proprietati va afisa posibilitatile de legare : Coincident, Parallel, Concentric ,
Perpendicular, Tangent, distanta sau unghi.

Observatie : Daca înserarea unei componente în ansamblu se realizeaza prin

deplasarea sa cu mouse-ul din propria fereastra în fereastra ansamblului, se pot
impune legaturi automat prin selectarea în fereastra reperului a unei entitati (suprafata,
muchie) si suprapunerea cu mouse-ul peste entitatea omoloaga din ansamblu. Daca
exista mai multe pozitii posibile, trecerea de la o pozitie la alta se realizeaza apasând
tasta Tab.