Verificarea sigurantei peretilor structurali

Verificarea sigurantei peretilor structurali se va realiza pentru :

-stările limită ultime de rezistenţă şi de stabilitate (ULS);
- starea limită de serviciu (SLS).
Combinarea efectelor încărcărilor verticale şi seismice se face conform Cap.3.-P100-
2006

1.Mecanism de disipare de energie

-Dirijarea zonelor de dezvoltare a deformaţiilor inelastice în zona de la baza montanţilor (peste
secţiunea de "încastrare
momentele încovoietoare capabile vor fi superioare, în toate secţiunile, valorii
momentului corespunzător plastificării din secţiunea de încastrare (conform Codului
P100-1/2006 );
capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare a pereţilor structurali va fi superioară, în
toate secţiunile, forţei tăietoare asociată capacităţii de rezistenţă la compresiune
excentrică;
prevederea măsurilor pentru asigurarea ductilităţii locale a pereţilor.
Se recomandă ca, pe fiecare direcţie principală, pereţii structurali să aibă capacităţi de rezistenţă
apropiate astfel încât cerinţele de ductilitate ale pereţilor să fie aproximativ aceleaşi.
-Cazul pereţilor cuplaţi cu rigle de cuplare executate integral din beton armat se poate accepta
formarea articulaţiilor plastice în rigle dacă:
cedarea din încovoiere a riglei precede:
- cedarea montantului prin compresiune excentrică;
- cedarea riglei prin forţă tăietoare;
- cedarea riglei din forţă tăietoare precede cedarea reazemului riglei (montantului) prin
zdrobirea locală a zidăriei;

Deoarece implică cerinţe de ductilitate deosebit de mari, nu se vor proiecta clădiri pentru care, în
cazul cutremurului de proiectare, definit conform Codului P100-1/2006, mecanismele de disipare a
energiei conduc la dezvoltarea deformaţiilor inelastice în montanţii dintre ferestre la parter; Aceste
elemente vor fi proiectate pentru a rămâne în domeniul elastic de comportare.

2.Verificarea cerintei de rigiditate

-Deformaţiile inelastice ale elementelor structurale, sub acţiunea cutremurului de proiectare pentru
ULS, să rămână în limite acceptabile (avariile rezultate să fie reparabile în condiţii tehnice şi
economice acceptabile
-Să fie satisfăcută cerinţa de limitare a degradărilor corespunzător cutremurului de proiectare pentru
SLS;
-Să se evite pericolul de ciocnire cu clădirile/tronsoanele alăturate.
C.6.8.2. (1)
Verificarea cerintei de rigiditate, prin limitarea driftului, trebuie sa aiba în vedere si starea limita
în raport cu care se face verificare.
Pentru fiecare categorie de stare limita driftul admisibil este asociat unei anumite configuratii a
degradarilor exprimata prin distributia fisurilor si marimea reziduala a acestora.
În acest sens lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-
based seismic design
of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] furnizeaza urmatoarele repere
provenite
din practica din Mexic:

• Starea limita de serviciu este considerata atinsa pentru driftul de 0.15% si este caracterizata prin
declansarea procesului de formare a fisurilor înclinate (este atinsa rezistenta de fisurare); deschiderea
fisurilor remanente este apreciata la 0.1 mm
• Limita avariilor reparabile este considerata atinsa pentru driftul de 0.25% si este caracterizata prin
dezvoltarea fisurilor înclinate pe toata suprafata peretelui, însotita de fisuri foarte subtiri (fir de par)
în elementele verticale de confinare si de declansarea
procesului de zdrobire a zidariei comprimate; deschiderea fisurilor remanente este apreciata la 2.0
mm
• Starea limita ultima este considerata atinsa pentru driftul de 0.40% si corespunde limitei de
rezistenta a peretelui când fisurile din zidarie patrund si în capetele stâlpisorilor de beton armat; se
produce curgerea armaturilor din stâlpisori datorita forfecarii precum si declansarea zdobirii
betonului din stâlpisorii comprimati; deschiderea fisurilor remanente este apreciata la 5 mm
Tot în lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based
seismic design of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] sunt propuse
urmatoarele valori ale driftului maxim admisibil în functie de tipul zidariei:
• Zidarie nearmata/neconfinata _ lim = 0.0015
• Zidarie armata _ lim = 0.0020
• Zidarie confinata cu elemente pline sau cu goluri si cu armaturi în rosturile orizontale _ lim =
0.0025
• Panouri de umplutura la structuri din cadre _ lim = 0.0060

Structurile din zidărie trebuie să fie proiectate astfel ca valoarea deplasării relative de nivel d să nu
r
depăşească deplasarea relativă de nivel admisibilă stabilită . Cerinţa de rigiditate nu trebuie să fie
verificată prin calcul pentru clădirile cu pereţi deşi.
Pentru calculul deformatiilor si deplasarilor laterale ale peretilor de zidarie sub actiunea fortelor
seismice de proiectare se vor folosi:
Pentru zidarie nearmata ZNA:
-caracteristicile geometrice ale sectiunii nefisurate de zidarie;
-½ din valoarea modulului de elasticitate secant de scurta duarta al ziadriei (Ez) ;
-1/2 din valoarea modulului de elasticitate transversal;
Pentru zidaria confinata (ZC) si pentru zidaria cu inima armata (ZIA):
- caracteristicile geometrice ale sectiunii nefisurate de zidarie si de beton;
-½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent , de scurta durata, (EZC, (ZIA));
-1/2 din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC, (ZIA));
Peretii vor fi introdusi cu sectiunea compusa (L, T, I).

2.1) Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: P100-1-2006, anexa E, E.1.(1).

d rSLS qd re d raSLS (6.30)

d rSLS-deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata SLS
ν factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai scurtă a acţiunii seismice, asociata
SLS. Valoarea factorului este:
• 0.4 pentru clădirile încadrate in clasele I si II de importanta;
• 0.5 pentru clădirile încadrate in clasele III si IV de importanta.

q - factorul de comportare specific tipului de sistem structural;

d -deplasarea relativa a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic pentru încărcările
re
seismice de proiectare;
draSLS - valoarea admisibila a deplasării relative de nivel. In lipsa unor valori specifice elementelor
nestructurale utilizate, determinate experimental, deplasarea admisă trebuie indicate de producator.

2.2) Verificarea la starea limită ultimă (ULS)

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d rULS cqd re d ra
UlS
(6.31)

drULS -deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata ULS

q -factorul de comportare specific tipului de sistem structural;
d - deplasarea relativa a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic pentru încărcările
re
seismice de proiectare; (conform P100-1/2006, anexa E, E.1.(2).
In lipsa datelor care să permită o evaluare mai precisă, rigiditatea la încovoiere a elementelor
structurale, utilizată pentru calculul valorii d , se consideră egală cu jumătate din valoarea
r
corespunzătoare secţiunilor nefisurate, adică 0,5E I
c c
c- coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T<T (T este perioada de
c c
control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari
decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic. Valorile c se aleg conform relaţiei ;
T
1 c 3 2.5 2 (6.32)
Tc
draULS =va fi indicata de producator

3.Verificarea cerintei de rezistenta

Condiţia de rezistenţă este satisfăcută dacă în toate elementele structurii, în secţiunile cele mai
solicitate, capacitatea de rezistenţă este mai mare sau cel puţin egală cu eforturile secţionale de
proiectare, pentru toate grupările de încărcări stabilite conform Codului CR0-2005
 3.1.Cerinta de rezistenta in raport cu solicitarea in planul peretelui

3.1.1.Elementele structurale şi nestructurale din zidărie vor fi proiectate pentru a

avea, în toate secţiunile, rezistenţele de proiectare la eforturi secţionale (NRd, MRd,
VRd) mai mari decât eforturile secţionale de proiectare (NEd, MEd, VEd) rezultate din
încărcările gravitaţionale şi efectele acţiunii seismice de proiectare stabilite conform
P100-1-2006.

3.1.2.Formarea mecanismului de disipare a energiei seismice prin localizarea

zonelor plastic potentiale la baza montantilor,conform CR6-2006, 2.2.1.(2), este
favorizata de faptul ca pentru cazul cladirilor regulate se poate demonstra ca valoarea raportului
dintre momentul capabil într-o secţiune la cota z şi momentul capabil în secţiunea de încastrare este
superioara valorii raportului între momentul de rasturnare în secţiunea respectiva şi momentul de
rasturnare la baza. Gradul de acoperire a diagramei de momente de răsturnare depinde de valoarea
raportului între efortul unitar de compresiune din încărcările verticale (σ0) şi efortul unitar de
proiectare la compresiune (fd) şi este mai mare în cazul clădirilor cu nniv≥ 3
 E3

E2 Mr,z
Sectiunea z Mr,z

E1 Mr,cap,z Mr,cap,z

lp lp
Sectiunea 0 P
Mr,o Mr,o
lw
Mr,cap,o Mr,cap,o

M cap ( z ) M r(z)

M cap ( z 0 ) M r ( z 0)
Relaţia reprezintă o premiză de realizare a cerinţei de dirijare a zonelor de
dezvoltare a deformaţiilor inelastice în secţiunea de la bază.
Gradul de acoperire a diagramei de momente de răsturnare depinde de valoarea raportului
între efortul unitar de compresiune din încărcările verticale (σ0) şi efortul unitar de proiectare la
compresiune (fd) şi este mai mare în cazul clădirilor cu nniv≥ 3.

3.1.3. În starea limită ultimă (SLU), valoarea rezistenţei de proiectare la

forţă tăietoare, VRd ,a fiecărui perete structural, trebuie să satisfacă relaţiile:

VRd ≥ 1.25 VEdu VEdu =MRd /z

VEdu - valoarea forţei tăietoare asociată rezistenţei la încovoiere a
secţiunii din zidărie simplă, confinată sau cu inimă armată, determinată
ţinând seama de suprarezistenţa armăturilor;
VRd ≤ qVEd
Z
VEd - valoarea forţei tăietoare determinată prin calculul structurii în
MRd domeniul elastic liniar;
q - factorul de comportare utilizat pentru calculul structurii.

- În cazul pereţilor structurali a căror rezistenţă de proiectare la încovoiere MRd

îndeplineşte condiţia :
MRd ≥ qMEd
unde M este momentul încovoietor determinat prin calculul structurii în domeniul elastic liniar,
Ed
rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare V va fi limitată la:
Rd
VRd = qVEd
Zona potential plastica Zona de comportare elastica
NRd> NEd lc(zona comprimata) 0.3* lw NRd> NEd
MRd MEd MRd MEd
VEd ≤ VRd≤ qVEd VRd ≥ 1.25 VEdu M cap ( z ) M r(z)

Daca: M
Rd
≥ qMEd ,forta taietoare VRd = qVEd M cap ( z 0 ) M
r ( z 0)

- Pentru parter, rezistenta de proiectare a panoului V ≤ VRd≤ qV

Ed Ed
de zidarie se va lua egala cu 30% din valoarea data
de relatia (6.31)-corespunzator zidariei ZNA) din
CR6-2006(conform, P100-1-2006, cap8, punctul Daca: MRd ≥ qMEd
8.7.3.(2).
,forta taietoare VRd = qVEd

3.2.Cerinta de rezistenta in raport cu solicitarile perpendiculare pe planul

peretelui
Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre, momentele încovoietoare
de proiectare produse de forţele seismice perpendiculare pe planul peretelui (MExd1 şi
MExd2) vor calculate conform prevederilor din CR6-2006, 6.4.2, prin analogie cu o
placă elastică, ţinând seama de condiţiile efective de fixare de la extremităţile
panourilor.

Cerinţa de rezistenţă la acţiunea forţelor seismice perpendiculare pe plan, este

îndeplinită dacă sunt satisfăcute relaţiile:
MRxd1 ≥ MExd1 MRxd2 ≥ MExd2
unde MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenţele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul
peretelui din zidărie determinate conform CR6-2006, 6.6.6.

4.Verificarea cerintei de ductilitate

asigurarea unei capacităţi suficiente de rotire plastică în secţiunile plastic potenţiale, fără
reducerea semnificativă a capacităţii de rezistenţă;
reducerea, prin dimensionare şi detaliere constructivă, a probabilităţii de producere a
ruperilor cu caracter fragil (ruperea în scară din forţă tăietoare, de exemplu).
Caracterizarea comportarii zonelor postelastice
Comportarea la compresiune axiala cu deformatii postelastice importante este primul criteriu
care trebuie avut in vedere la caracterizarea comportarii zonelor postelastice ale peretilor
structurali;
Relatia -ε la compresiune axiala poate avea o zona extinsa de comportare postelastica pana
la rupere ;
 In zona postelastica a unui perete structural, solicitat la incovoiere cu compresiune, in zona
comprimata a peretelui se produce o rotire: aceasta rotire este posibila pentru ca fibra extrema
este din ce in ce mai solicitata, dar se scurteaza si permite rotirea, deci ductilizarea peretelui.
Din acest motiv trebuie inteles ca o zona comprimata mai scurta conduce la majorarea
ductilitatii . Asocierea betonului armat cu zidaria in zona comprimata majoreaza ductilitatea
In zonele cu comportare elastica de deasupra zonei postelastice se pot produce fisuri
orizontale, care nu sunt periculoase; daca sunt fisuri inclinate, pot fi periculoase si peretele se
poate rupe in sectiuni inclinate.

Fig……………..

Cerinţa de ductilitate este satisfăcută dacă sunt respectate prevederile de calcul, de dimensionare şi
de alcătuire constructivă date în prezentul Capitol şi în CR6-2006
Cerinţa de ductilitate a pereţilor din zidărie este considerată satisfăcută dacă sunt realizate
următoarele cerinţe:
efortul unitar mediu de compresiune din încărcările gravitaţionale se limitează la valori
moderate (orientativ, circa 40% din rezistenţa de proiectare la compresiune centrică);
sub efectul simultan al încărcărilor gravitaţionale şi seismice:
- se limitează adâncimea zonei comprimate (conform 6.6.3.3.(5)-CR6-2006);
- armătura din zona întinsă reprezintă numai o fracţiune din cantitatea corespunzătoare
situaţiei de "balans" ( conform 6.6.3.3.(3);
- deformaţia specifică în zidăria tălpilor pereţilor cu secţiuni compuse (L,T,I) se limitează
la valoarea deformaţiei ultime ( zu) a elementelor pentru zidăria respectiva – (conform
6.6.3.4.(1);
- capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare (care poate genera ruperi de tip fragil - ruperea
din forţă tăietoare pe secţiuni în scară, de exemplu) - este superioară forţei tăietoare
asociată mecanismului de rupere ductil, sau mai puţin fragil, din compresiune excentrică.

Ductilitatea (teorie Titaru)– pentru elementele din beton armat, zidarie armata si zidarie simpla,
solicitate la incovoiere, cu sau fara solicitari la compresiune si forta taietoare, este reprezentata de
posibilitatea de deformare post-elastica la compresiune, atat pentru material cat si pentru element.
Pentru un element supus la compresiune excentrica, zona care ofera posibilitatea de rotire este
zona comprimata. Din acest punct de vedere exista urmatoarele situatii posibile:
 Pentru peretele (1) sectiunea este comprimata in intregime cu o distributie liniara; la
limita, aceasta este corespunzatoare pozitiei incarcarii gravitationale la marginea
samburelui central;
Pentru peretele (2) sectiunea este partial comprimata, cu o distributie de eforturi de
compresiune pe inaltimea „x“, corespunzatoare pozitiei incarcarii gravitationale N in
afara samburelui central; zona comprimata , respectiv zona pe care se face contactul, este
zona activa, pe care se dezvolta eforturi tangentiale ; pe aceasta zona se vor calcula
valorile eforturilor principale de intindere; daca 2 > R2 incepe ruperea inclinata;
Pentru peretele (3) realizat din zidarie armata, eforturile de intindere din zona cu tendinta
de desprindere, (I) sunt preluate de armatura din stalpisor.
MRd. = I. e2 + N . e1
Vasoc. = MRd. / Z3
Pentru Vasoc.< VRd , respectiv ef < cap corespunzator zidariei simple, inima peretelui nu
are tendinte de fisurare inclinata.
Pentru Vasoc.> VRd , respectiv ef > cap corespunzator zidariei simple, inima peretelui
fisureaza inclinat; este necesara armarea inimiii peretelui..
1. Capacitatea de ductilitate sectionala este proportionala cu raportul lw / x .
Fiecare element structural luat separat trebuie sa aiba un mod de rupere ductil; toate
aceste elemente structurale (esentiale) formeaza un ansamblu care trebuie calculat ca
atare.
In sistemul structural numai elementele neesentiale pot avea si moduri de rupere
neductile
curba reala Un element care prezinta o diagrama de tipul celei din figura poate
avea o comportare cu deformabilitate post-elastica.Diagrama este
corespunzatoare zidariei simple si betonului simplu
1. Perete din zidarie simpla comprimat pe toata sectiunea
2. Perete din zidarie simpla comprimat partial.
0,2% 0,30% 3. . Perete din zidarie confinata comprimat partial.
Vasoc
1
1 Vasoc 2 Vasoc 3 Vasoc 3
Z N M N M N N
Z2 Z3 M Z3 M
1

fd fd fd 0.8. fd
lw I C I x C
Zona Zona de Zona x yzc
comprimata desprindere comprimata e2 e1 e2
lw lw

Fenomenul de fisurare are loc in momentul aparitiei eforturilor de intindere.

fisuri din incovoiere (M), care sunt normale pe axele peretilor;
fisuri inclinate ; acestea apar in solicitari de incovoiere (M) cu forta taietoare (Q) , cu sau fara
forta axiala (N); fisurile inclinate se produc datorita eforturilor principale de intindere;
 x y x y 2 2
1, 2
2 2
in relatia de mai sus nu intervin deformatiile, deci relatia nu poate fi limitata numai la zona
elastica de comportare;
fisurile incep ca fisuri inclinate din zona intinsa si se curbeaza catre zona comprimata; daca
valorile sunt mari, apare ruperea inclinata, de foarte multe ori in zona comprimata.