DESCENTRALIZAREA SISTEMULUI SANITAR

De la inceputul procesului de tranzitie economica, sociala si politica, autoritatile

romane au facut eforturi continue pentru a imbunatati procesul de guvernare si sistemul
administratiei publice.
La modul general, toate propunerile de politici au fost animate de intentia de a
imbunatati managementul serviciilor publice.

Sistemul sanitar, asa cum a fost acesta mostenit, se concentreaza mai degraba asupra
interventiilor curative decat asupra unor retele integrate de servicii preventive, curative si
de reabilitare.
Din pacate, retelele de furnizori de servicii de sanatate din Romania sunt in prezent, in
continuare dezechilibrate si, in general, ele nu raspund nevoilor starii de sanatate a
populatiei.
Asistenta primara si cea de medicina dentara au stabilite coordonate clare de
functionare. Segmentul de asistenta ambulatorie de specialitate este inca insuficient
definit, organizat si evaluat, ceea ce are ca si consecinta influentarea implicita a
sectorului spitalicesc. Strategia de transfer al ponderii serviciilor medicale dinspre
segmentul spitalicesc spre segmentul ambulator trebuie insotita de reglementarea
relatiilor dintre aceste structuri complexe, precum si de reglementarea circuitului
informational si al pacientului.

Starea de fapt actuala este de asemenea rezultatul unor tentative anterioare de

descentralizare, care au fost insa lansate in lipsa unei evaluari realiste a capacitatii
manageriale de la nivel local, fara a se acorda o atentie suficienta pentru dezvoltarea de
instrumente adecvate de reglementare a problemelor complexe care urmau sa se dezvolte
in viitorul sistem.
In paralel cu tentativele de descentralizare, aparitia actorilor privati a marit gradul de
fragmentare a sistemului, a accentuat inegalitatea in distributia personalului medical
(numarul de medici pe cap de locuitor in zona rurala a scazut fata de cel din zonele
urbane), crescand inechitatea accesului persoanelor defavorizate la serviciile de sanatate.
 Descentralizarea a aparut ca o modalitate de a plasa o parte din responsabilitati in
sarcina autoritatilor publice locale.

Deoarece autoritatile publice locale sunt mai aproape de populatie si pentru ca mai mult
decat oricare alte institutii, au oportunitatea de a actiona dincolo de granite sectoriale, ele pot
juca un rol de coordonare si de facilitare a activitatilor intersectoriale, precum si o modalitate
de integrare la nivelul serviciilor existente sau a celor nou create, in scopul furnizarii lor mai
eficiente si mai adecvate.

• Rolul firesc al administratiilor de la nivelul comunitatii ar fi acela de a se

implica in organizarea serviciilor de asistenta medicala si de a interconecta
nivelele primare ale serviciilor din domeniul educatiei, sanatatii, asistenta
sociala, consiliere si altele care au impact asupra starii de sanatate si a
ingrijirilor personale ale cetatenilor.

• Prin intermediul integrarii activitatilor de asistenta primara, asistenta scolara,

asistenta comunitara, mediatori sanitari, s-ar putea realiza economii
importante in sistemul sanitar, iar initiativele locale ar putea avea ca efect un
serviciu mai bine orientat asupra cetateanului.

Descentralizarea presupune o viziune clara asupra responsabilitatilor care vor fi

transferate catre administratia publica locala.

Descentralizarea trebuie sa fie doar administrativa si organizatorica.

Metodologic, activitatile specifice institutiilor descentralizate trebuie sa ramana in

continuare in coordonarea ministerelor de resort.

Rolul Consiliului Judetean si Local in descentralizarea Sanatatii:

- Elaborarea politicilor si strategiilor de dezvoltare ale sectorului sanitar impreuna cu

profesionistii din administratia sanitara
- Crearea conditiilor pentru atragerea personalului de specialitate in zonele si
localitatile cu conditii grele, datorate fie amplasarii geografice, fie nivelului socio-
economic si educational al populatie

Trecerea spitalelor in administrarea autoritatilor publice locale presupune

urmatoarele:
- dreptul de proprietate publica al unitatilor administrativ-teritoriale asupra cladirilor si
terenurilor in care functioneaza unitatile sanitare de interes judetean si local presupun

2
asigurarea sumelor necesare pentru cheltuielile de intretinere si gospodarire, reparatii,
consolidare, extindere si modernizare a unitatilor sanitare publice, dotare cu echipamente
medicale;
- rol de decident cu privire la investitiile de capital;
- avizarea structurilor organizatorice a unitatilor sanitare publice cu personalitate juridica,
inclusiv propuneri de reorganizare a unor unitati sanitare publice;
- avizarea situatiilor financiare ale unitatilor spitalicesti.

- Reprezentantii administratiilor de la nivelul comunitatii fac parte din Consiliile de

Administratie al Spitalelor si al Caselor de Asigurari de Sanatate prin delegare din
partea Administratiilor locale. Ele reprezinta interesele cetatenilor lor, asumandu-si un
rol consultativ sau de negaciere in ceea ce priveste elaborarea planului de dezvoltare al
spitalelor si incheierea contractului de prestari de servicii medicale cu Casa de Asigurari
de Sanatate.
- Reprezentantii autoritatilor publice locale ar putea fi delegati pentru a lua parte la
procesul de formulare a politicii de sanatate la nivel national.

Autoritatile publice locale sunt bine plasate pentru a reprezenta interesele cetatenilor
lor
Nevoile comunitatii privind sanatatea vor fi mai bine reflectate in cadrul alocarilor
financiare pentru serviciile de sanatate;
Gradul crescut de satisfactie a populatiei (imbunatatirea relatiei dintre cetateni si
autoritatile publice locale) ar putea genera avantaje suplimentare, cum ar fi
constientizarea problematicii legate de sanatate la nivelul autoritatilor publice locale
si ar putea contribui la modificarea politicilor lor care au impact asupra starii de
sanatate a populatiei ( de exemplu, poluarea ).
Autoritatile publice locale cu toate ca sunt coplesite de sarcinile birocratice sunt
interesate in cresterea rolului lor cu privire la sanatatea populatiei, avand in vedere
frecventa cu care populatia ridica probleme de sanatate.

.Autoritatile publice locale sunt capabile sa inteleaga mai bine nevoile de baza din
domeniul sanatatii ale comunitatilor lor si acorda mai multa atentie ingrijirii
personalizate.

Autoritatile publice locale au o mai buna posibilitate de a facilita cooperarea

intersectoriala, care este cruciala pentru imbunatatirea dimensiunii umane si
eficientizarea serviciilor primare, de prevenire si a serviciilor pre- si post-
spitalizare care sunt sub-reprezentate in sistemul de sanatate din prezent, care este
centralizat, birocratic si axat in jurul spitalelor.

Autoritatile publice locale ar putea oferi pachete de baza de sanatate pentru

persoane defavorizate. Asistenta primara pentru persoanele defavorizate are
nevoie de o abordare intersectoriala si autoritatea publica locala reprezinta cel
mai adecvat nivel de a integra asistenta in domeniul sanatatii cu cea sociala pentru
persoane defavorizate, acestea reprezentand cel mai adecvat nivel pentru

3
 integrarea finantarii pentru servicii de sanatate de baza, beneficii sociale si
servicii de asistenta sociala. Autoritatea publica locala poate diversifica si
focaliza mai bine serviciile ( spre exemplu, prin unitati medico-sociale, ingrijiri la
domociliu ) pentru diferite segmente ale populatiei sarace.

De asemenea, Directiile de Ingrijire Comunitata din subordinea autoritalor

publice locale pot fi directionate mai usor catre nevoile populatiei. Deoarece
serviciile de ingrijire comunitara sunt extrem de importante pentru serviciile
sanitare de baza, trebuie sa existe o abordare coerenta a realizarii acestor institutii
precum si crearea unor standarde profesionale prin angajarea de profesionisti in
domeniu nursing-ului comunitar ( asistenti medicali si asistenti sociali ). Se poate
realiza astfel colaborarea intersectoriala si utilizarea de echipe multidisciplinare
pentru structura comunitara a autoritatilor publice locale ( medici - asistenti
medicali – asistenti sociali ).

In prezent, exista flexibilitate in alocarea cheltuielilor intre diferite linii de buget

la nivelul autoritatii publice locale. In acest sens, pentru alocarea adecvata a
fondurilor necesare dezvoltarii serviciilor mentionate mai sus, trebuie sa existe o
consultare cu autoritatile publice sanitare locale.
Aprecierea cetatenilor fata de serviciile autoritatilor publice locale ar putea creste,
ducand astfel la o crestere a gradului de incredere in sectorul public.

Pozitia beneficiarilor descentralizarii reprezinta o sursa valoroasa de informatie

pentru autoritatile publice centrale si locale, referitor la prestarea serviciilor publice.
Procesul de apropiere a administratiei publice de cetateni si de sensibilizare fata de
nevoile locale, se regaseste in descentralizarea serviciilor publice .

Aceste argumente pot legitima descentralizarea.

DR. DORINA DUMA

DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT MEDICAL
AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA A JUDETULUI CLUJ