Chirurgie curs

PATOLOGIA CHIRURGICALA A INTESTINULUI

Ca si in patologia gastro-duodenala si in cea intestinala examenul clinic atent al bolnavului poate orienta
diagnosticul care va fi confirmat prin examenele paraclinice: radiologic, endoscopic, biopsic.

Cand vom suspecta o suferinta intestinala ?

Principiu: durerea abdominala – localizata in etajul mijlociu sau inferior, insotita de tulburari
ale tranzitului este (90%) de origine intestinala.
Daca durerea are caracter colicativ sau „crampa” – repetitiva originea intestinala este sigura.
Rezulta ca un bolnav cu dureri abdominale colicative in etajul mijlociu sau inferior, insotite de diaree,
constipatie, oprirea tranzitului, (varsaturi), hemoragii (melena, hematokezis, rectoragii, hemoragii oculte) trebuie
suspectat de o afectiune intestinala:
1. Ocluzia intestinala acuta
2. Cancerul intestinului
3. Afectiuni inflamatorii ale intestinului:
- Apendicita
- Boala Chron
- Rectocolita Ulcero-Hemoragica
- Entero-Colite nespecifice

Ocluzia intestinala acuta (O.I.A.)

Definitie: oprirea patologica persistenta, indiferent din ce cauza si in ce mod, a tranzitului
intestinal normal.

= Prezinta o simtomatologie capabila sa conduca singura la un diagnostic corect si la o

motivatie operatorie in majoritatea cazurilor (reprezinta o urgenta chirurgicala maxima: Mondor:
„daca soarele a apus – nu trebuie sa rasara peste O.I.A., iar daca - a rasarit nu trebuie sa apuna”: -

CLASIFICARE
- A. Ocluzii neischemiante
- B. Ocluzii ischemiante

A. Ocluzii neischemiante
 cu lumen liber ( = FUNCTIONALE): “intestin inert”
- metabolice(acidoza)
- reflexe (postoperatorii)
- septice(secundare peritonitei acute)

 cu lumen obturat (=MECANICE): „intestin obturat” *

- obstr. intraluminala (corpi straini)
- obstr. parietala (tumori, stricturi)
- obstr. extraparietala (bride, tumori)
1
 B. Ocluzii ischemiante:
 cu lumen obturat (MECANICE): intestin: obturat + ischemiat”
- strangulari = (Hernii)
- volvulusuri = (Sigmoid)
- invaginatii *entero-enteralee / entero-colice

 cu lumen liber (VASCULARE): „intestin necrozat”

-infarctul entero-mezenteric
-hipovolemii mezent.(socul hipovolemic)

Deci exista: Ocluzii: = nechirurgicale: functionale

= chirurgicale:
- mecanice: - obturate: (nu exista ischemie)
- strangulate (exista ischemie)
- vasculare: infarctul entero-mezenteric (IEM)

Fiziopatologia ocluziei intestinale

Distesia hidrogazoasa (aparitia sect.III = parazitar) din lumenul intestinului secundara ocluziei, cu consecinte in
sect: - intracelular
- extracelular

a) Cosecinte locale:
1. Tulburari trofice parietale…→ ischemia parietala (circulatie deficitara)
↓
2. Tulburari ale peristalticei
I = accentuarea peristalticei = abdomen de lupta, zgomotos
II = epuizare peristalticei = Liniste abdominala = prevesteste moartea

3. Tulburari ale absorbtiei si ale secretiei intestinale: scaderea fazei de absorbtie intest: tulb h-e, proteice, nutritive
si cresterea secretiei care alimenteaza sect III - parazitar;

4. Alterarea permeabilitatii peretelul intestinal

- pentru toxine (endotoxine) → soc endotoxinic → Soc toxico septic
- pentru microbi → Peritonita → soc septic→ Soc toxico septic

b) Cosecinte generale:
1. Tulburari hidroelectrolitice (h-e) + acido-bazice(a-b)+ Hipoproteinemie (secundara sechestrarii unei cantitati
importante de lichide in sect parazit.)→ disfunctie enzimatice multiple → Metabolism viciat
2. Hipovolemie acuta:
- disfunctii cardio-circulatorii
- disfunctie renala acuta

3. Disfunctie ventilatorie restrictiva (limitarea diafragmatica)→ insuficienta respiratorie acuta;

4. Stare toxico-septica
↓
Disfunctii multiviscerale progresive cu evolutie ireversibila spre exitus – daca nu se intervine cu tratam.
energic medico-chirurgical.

2
 DIAGNOSTIC
Diagnosticul clinic se bazeaza pe triada simtomatica
a) Subiectiv:
1. Durere abdominala
2. Oprirea tranzitului pentru gaze si M.F.
3. Varsaturi: - alimentare apoi staza
↓
- INTOLERANTA DIGESTIVA ABSOLUTA
b) Obiectiv:
1. Distensie abdominala (Meteorism)
2. Tulburari ale peristalticei: / - abdomen zgomotos I
\ - abdomen tacut II
3. Semne de iritatie peritoneala = TARDIVE
4. T.R. = ampula rectala ~ goala (plina nu exclude ocluzia); S. Gold.

c) Starea generala alterata:

Facies =toxic, deshidratare (pliu lenes)
Sindrom Cardio-Respirator
Sindrom Hepato-Renal
Febra;

Ex. Rx - abdomen pe gol „nivele hidro-aerice multiple”

Ex. Laborator: - tulburari h-e + acido-bazice si nutritive

- stare septica - finala

Examenul clinic amanuntit (permite precizarea tipului de ocluzie):

Debutul simptomatic este: - progresiv = ocluzie neischemica

- brusc = ocluzie ischemica
a) Durerea:
- distensie dureroasa ~ medie = Ocluzie functionala
(jena dureroasa difuza: functionala)

- colici repetitive, peristaltice = Ocluzie obturata

(durere colicativa: obturata)

- durere severa, continua = Ocluzie strangulata

(localizata) (exista H, operatie abdominala anterior)

- durere vie (ischemica) – Ocluzie vasculara (cand exista in antecedente valvulopatii, ATS,
aritmii, IM)
I: localizata la locul isch.
II: apoi difuza=in tot abdomenul
3
b) Oprirea tranzitului pentru gaze si M.F.
- nu se poate stabili cu precizie = Ocluzie Functionala
- intermitenta, alternanta = Ocluzie obturata
- completa = Ocluzie strangulata
- relativ completa (exista emisii mici de MF sanghinolente:
→ Ocluzie vasculara
→Invaginatie enterocolica (-Triada OMBREDANE: S.ocluzie + Melena:
Durere + Varsaturi + Melena)

c) Varsatura:
- Ocluzie functionala - facila, prin prea plin (ca o regurgitatie)

- Ocluzie obturata - I reflexa = productiva (alimentara):

II staza→S.prevest. moartea→Fecaloida

- Ocluzie strangulate - I reflexa - neproductiva

- Ocluzie vasculara – frecvent = nu exista varsatura

Ex. Radiologic.:
A. Rx. abdomen pe gol = „nivele hidro-aerice multiple”:

In ocluzia intestin subtire: nivele hidro-aerice sunt multiple, largi, cu marele ax orizontal;
sunt dispuse central in “cuib de randunica, tabla de sah, tuburi de orga, in scara”, etc
In ocluzia intestin gros: nivele hidro-aerice sunt mai putine, dispuse periferic, inalte, cu
marele ax vertical.

S. Friemann: trei linii opace = converg catre pelvis = Volvulus de sigma.

B. Irigografia: ofera imagine de “stop baritat” sau “balon rasucit”( volvulus de sigma) sau
“pantaloon de golf” sau “trident” (invaginatie ileocolica).

Ex de laborator:
- tulburari h-e + acido-bazice (acidoza) si nutritive:

- Hemoleucograma: - anemia
- leucocitoza: - moderata in O.I.A. strangulata
- pseudoleucemica in O.I.A. vasculara
- Uree crescuta
- Ionograma sg. modificata
- RA este scazuta – stare de acidoza
4
 - amilaze, LDH: crescute (O. strangulate)
- stare septica - finala

Alte examene utile:

- ecografia, endoscopia, computertomografia, RMN (ofera date despre obstacol si
consecintele locale si de vecinatate);
- angiografia mezenterica (informeaza despre vascularizatia regiunhii), etc.

Diagnostic diferential:
- Pancreatita acuta (durere abdom “in bara”, amilaze crescute…)
- Peritonita acuta purulenta (contract abdom generalizata, febra…)
- Colica renala (durere lombo-abdom cu irad tipica spre org genit..
- SEU (semen de hemorag interna la o femeie cu s. de gravidit…)

TRATAMENT
Tratamentul este medico-chirurgical:

A) MEDICAL
- Monitorizarea diurezei (sonda urinara “a demeure”), curba febrila, monitorizarea respiratiei pulsului si tensiunii
arteriale.
- Reechilibrare hemo-hidro-electrolitica, acidobazica si nutritiva (Aspiratie n-g, perfuzie: sol hidroelectrolitice,
aminoacizi, lipide, glucide)
- Antibioterapie
- Tratament antisoc: cortizon, O2, analeptice cardio-respiratorii

B) CHIRURGICAL:
- Indepartarea obstacolului: (rezectia intestinului lezat = tumoral sau infarctat, etc) + restabilirea
tranzitului (Entero-EnteroAnastomoza, Entero-ColoAnastomoza, Anus iliac stang, etc)

Evolutia clinica fara tratament conduce spre exitus (stare toxicoseptica finala).

5
 Infarctul entero-mezenteric (IEM)
Obstructia vasculara in teritoriul mezenteric superior are drept consecinta, de cele mai multe
ori constituirea infarctului entero-mezenteric (infiltratia peretelui intestinal cu elemente figurate
ale sangelui, urmate de necroza acestuia).

 MFP: Infactizarea se produce in 3 stadii:

1. stadiul de apoplexie: infiltrat plasmatic in interstitiul peretelui interior = ansa: rosie cianotica
edematiata (reversibila).
2. stadiul de infarct veritabil: infiltrat cu elemente figurate ale segmentului peretelui interior = ansa:
violacee-neagra (ireversibila).
3. stadiul de gangrena: necroza parietala intestinala = ansa: verde neagra („frunza-vesteda”).

Continut intestinal: - hemoragic

- toxico-septic
(leziune maxima = mucoasa)

Dupa intindere infarctul entero-mezenteric poate fi:

- limitat - ansa defunctionala
- segmentar
- subtotal
- total(primii 50 cm jejunali raman frecvent aproximativ normali)

 Etiopatogenie:
- I.E.M. - arterial (60%): -prin tromboze (61%)
-prin embolie (37%)
-limitat→ansa„defunctionalizata”(cu elimin mucoasei → Intest = tub rigid)
- I.E.M. - venos (40%): - tromboflebita sistem. mezent. Superior prin:
- hemoconcentratie
- policitemie
- carcinomatoza
- staza portala (ciroza…)
- I.E.M. - fara ocluzie vasculara („apoplexia intestinala”)
- spasme prelungite de origine: - toxica microbiana (colibacil)
- neuromediatori
- hipovolemii acute…

CLINICA IEM
 Teren: - arteritic + carcinomatoza peritoneala
- flebitic ciroza hepatica

 Debut: - brusc = „abdomen acut” (60%)

- progresiv = (40%)

6
IEM evolueaza cu semnele unei ocluzii intestinale (dureroase):
- dureri abdominale
- anorexie → varsaturi
- balonare
- oprirea tranzitului: - gaze
- M.F.
= tardiv: melena/rectooragia

+ stare de soc - colaps: - paloare/cianoza

- transpiratii reci
- hipotensiune arteriala
- puls slab - rapid

Examen obiectiv: Inspectie Abdomen: meteorizat si dureros

Palpare + Percutie + zona de impastare mata in centrul abdomenului (Semnul „Mondor”)

Examen Paraclinic
Rx: - distensie gazoasa „omogena” a intestinului subtire + aero jejunie
- lipsa peristalticii
- uneori: „ansa in doliu” (ingrosata ± opaca)
„ansa sentinela” cu un nivel hidroaeric aeric)

Laborator: - Hemoleucograma: - anemia

- leucocitoza
- Uree crescuta
- Ionograma modificata
- RA crescuta

Diagnostic diferential:
- Ocluzia intestinala
- Pancreatita acuta
- Peritonita
- Colica renala
- SEU
PROGNOSTIC: FOARTE GRAV ( MOARTE: 80-90%)

TRATAMENT
Tratamentul este medico-chirurgical:
A. MEDICAL
- aspiratie n-g;
- reechilibrare hemo-hidro-electrolitica, acidobazica si nutritive;
- ABT ;
- tratament antisoc (cortizon O2, protectie cardio-respiratorie)

B.CHIRURGICAL: rezectia intestinului infarctat + restabilirea tranzitului (EEA).

OBS. Infarct venos: tratamentul este conservator (medical).

7
 Cancerul intestinului
Cancerul intestinului il intalnim la ambele sexe, cu frecventa ridicata odata cu inaintarea in
varsta. Ca localizare ocupa locul II dupa cancerul stomacului la barbat si ≈ locul IV dupa cancerul
uterin, stomac, san ≈ la femeie. La nivelul intestinului, localizarea cea mai fracventa este rectala
apoi colonica si mult mai rar la nivelul intestinului subtire.

 Factori predispozanti: - ereditatea

- stari precanceroase:
- POLIPOZA
- TUMORI VILOASE
- RUH (rectocolita ulcero-hemoragica)
- alimentatia:- alcalina - fara reziduuri – (↓vegetale)
- exces grasimi: - ↑sterolilor biliari
- ↑flora anaeroba

 Anatomie patologica
a) Macroscopic - cancer ulcerovegetant – tot intestinul

F.de localizare: - cancer schiros „in virola” frecvent: cancer colon stang
- cancer coloid mucipar frecvent cancer colon drept
- carcinomul papilar: frecvent la niv. rectului

b) Microscopic: Cel mai frecvent: Adenocarcinoame, ()

Rar Sarcoame (sarcoamele =frecvente in C. intestine.subtire

Evolueaza extinzandu-se: - longitudinal = dreapta

- circular / stenozant = stanga

Stabilizare TNM:

T0 – („in situu”) N0 = fara mts ggl

T1: T=mucoasa ± submucoasa N1 = epi-paracolici,
= mezorect
T2 : T = musculara + seroasa N2; N3 = mezenterico-colici
(nu se aplica in C.Rect)
T3 : T = invad tes vecine pericolice N4 = juxta. aortico-cavi
(grasime)
a) = nefistulizata
b) = fistulizata
Metastaze________________

T4 : T = extinsa local = la distanta

(la niv organ vecine) M0 (abs); M1 (prez)
Mx (necunoscute)
8
Stadiile de evolutie ale cancerului de intestin

Stadiu I: -a = T0 T1 N0 M0
-b = T2 N0 M0

Stadiu II = T3 N0 M0

Stadiu III = Toricare N1 M0

Stadiu IV = Toricare N4 (oricare) M1

CLINICA

Pacient trecut de 40 ani cu semne generale de impregnatie neoplazica:

1 - inapetenta
2 - scadere ponderala marcanta
3 - sindrom anemic
4 - astenie – fizica si intelectuala

care prezinta:

1. Tulburari de tranzit
a) transit alternant:
- constipatie – care devine rebela la tratam. (frecv = cancer stang; in cancerul rectal →
scaune creionate
- diaree - debacluri ce „usureaza bolnavul” (frecv = cancer drept): aspect dizenteriform
= Cancer Recto - Sigmoid
b) (H.D.I.) sangerarea:
1. (H. Oculte) - Cancer Colon
2. Hematokezis (scaun amestecat cu sange) – C. colon
3. Rectoragii – Cancer Rectal
4. Melena (uneori in Cancerul Intestinului Subtire)
(Semnul Juvara = melena precedata de colici)

2. Durerea:
- cu debut insiduos (apar tardiv in evolutia bolii) cu intensit.crescanda;
- caracter colicativ → Sindrom Köenig: Crize dureroase (± insotite de borborisme +
balonare provocate de intensificarea peristalticii deasupra obstacolului - care cedeaza imediat ce
peristaltica reuseste sa evacueze dincolo de obstacol continutul intestin. In localizarile joase

9
(rectosigmoid), durerile si distensia abdomenului cedeaza imediat dupa ce bolnavul are scaun sau
elimina gaze;

Sediul durerii = fix = la nivelul obstacolului intest.

Durerea are caractere clinice in functie de topografia tumorii:
- intest subtire, colon transvers, colon sigmoid, rect)= Sindrom Köenig
- cancer colon drept: Durei cu caracter permanent; surde –
- cancer rectal: Greutate dureroasa + Tenesme Rectale +
+ Sindrom urogenital
- Polakiurie
- Disurie
- Dismenoree
3. Febra±

Examenul obiectiv:
- Palparea Tumorii = - dura
- ± dureroasa
- Cancer rectal = tumora rect ~ fixa poate fi perceputa la tuseul rectal (daca e localizata la 10
cm de orificiu anal).
- Sindrom Bouveret : distensia cecului in cancerul colon stang.

- [ ± Semne: Ascita, Hepatomegalie, Metastaze peritoneale]

Ex. Radiologic: - Irigografia ± dublu contrast evident. Tumora

- Rx. Toraco-pulmonara = Prez/abs Metastaze pulmon.
- Urografia – relatia tumorii cu ureterul

Cistoscopia = rel Tumorii rectale cu vezica urinara)

Ecografia: - abdominala = ofera relatii despre tumora

- hepatica – Metastaze hepatice?

Endoscopia + Biopsia = Confirma diagnosticul

Laborator: - Anemie – H. OCULTE; VSH

- Hipoproteinemie
- Tulburari h-e, a-b, nutritive

Markeri Carcinogenetici:
- VSH
- Dozare ACE (exista in: Cancer: gastric, colic, pancreatic ↑
- Dozare Fosfataza. alc. = ↑ =
- Dozare Calciu ↑ = metastaze osoase

10
Diagnostic diferential:
- Apendicita ac in faza de plastron apendicular
- TBC ileo-cecala
- T. Retroperitoneale
- Colite banale
- RCH, Boala Crohn
- Tumori benigne intestinale, T. epiploon
- Hemoroizi, Fisura anala, Boli venerice

EVOLUTIE FARA TRATAMENT

→ Intoxicare neoplazica → Insuficienta pluriviscerala progresiva→ EXITUS

→ Complicatii:
Accident acut → Perforatie: - directa → Peritonita ac secundara
. - diastatica → Peritonita ac secundara
. → Hemoragie
. → Ocluzie, Invaginatie
. → Supuratie
. → Compresiune
↓ → Fistule
EXITUS

TRATAMENT
Tratamentul este medicochirurgical asociat cu tratam oncologic (radiochimioterapie – 5.FU) pre si post operator.

A. Trat. MEDICAL
- Monitorizarea diurezei (sonda urinara), curba febrila, monitorizarea respiratiei pulsului si tensiunii
arteriale;
- Reechilibrare hemo-hidro-electrolitica, acidobazica si nutritive;
- Aspiratie n-gastrica;
- Antibioterapie
- Tratam tarelor organice asociate

B. T.CHIRURGICAL: - Hemicolectomia dreapta in Cancer colon drept

- Hemicolectomia stg in Cancer colon stang
- Colectomia segmentara Reibardt in C. colon sigmoid
- Rezectie.RectoSigmoid Dixon in C. rectal sup si mijl
- Amputatia de rect Miles in C. rect
- Op. Hartmann in C. rect inoper.(ablatia tumorii+AISD)
- AISD (anus iliac stg definitiv) in C.rectal inoperabil.

11
 Tumori benigne ale intestinului
 Polipi intestinului sunt cel mai des intalniti (sindrom Peutz Yagers).
 Diverticuloza intestinului, ocupa locul doi avand ca si polipii o evolutie clinica
asimtomatica (sunt descoperiti intamplator = Rx., Endoscopic), pana la aparitia
complicatiilor:

polipii → multiplicitate
→ antrenarea unei ocluzii prin invaginatie
→ hemoragie (prin ulcerare)
→ malignizarea

diverticulii → Hemoragia
→ Perforatia
→ Fistula
→ Ocluzia periviscerala (loc sigur)
→ suprainfectia

Forme particulare:
Diverticulita Meckel
- Clinic prezinta semnele apendicitei acute, doar ca topografia durerii are o localizare
mediala de Δ Iacobovici

→ i-op → obliga chirurgul la explorarea ultimilor 90 cm de ileonul terminal unde se poate

afla diverticolul Meckel (rest embrionar) – complicat.

Apendicitele
Procesul inflamator apendicular poate surveni la orice varsta, frecventa maxima fiind insa
intre 10-40 ani dar gravitatea maxima se inregistreaza la extremele de varsta (batranul prezinta
forme grave asimtomatice).

Apendicita acuta
Se poate prezenta sub 3 forme anatomo-patologice:
1. apendicita catarala = „congestia apendiculara” care se poate insoti de o reactie peritoneala seroasa (lichid
serocitrin in cantitate invariabila, mica, in cavitatea peritoneala).

2. apendicita flegmonoasa = apendice inegal ingrosat „maniliform” care prezinta micro-abcese parietale,
inconjurat de obicei de false membrane; se insoteste de reactie peritoneala cu lichid tulbure „lus”.

12
3. apendicita gangrenoasa - rezultat al infectiei cu germeni anaerobi, pe fondul unor leziuni ischemice
apendiculare; apendicele are aspect de „frunza vesteda”, este flasc, cu edem al mezo?; este insotit de lichid
intraperitoneal hiperseptic fetid.

CLINICA:
Prezinta tablou clinic variabil: (nu exista boala ci bolnav).
Simptome majore:
1. Durere abdominala
2. Sindrom dispeptic
3. Febra
Care se insotesc paraclinic de leucocitoza

 Durerea: in fosa iliaca dreapta

- durerea este localizata initial in epigastru

- apoi sa se localizeze in fosa iliaca dreapta.

- poate prezenta si alta tipografie fata de sediul apendicelui: in flancul drept, deasupra crestei
iliace drepte, lombar, pelvin.

- iradiaza la baza membrului inferior drept, (sau lombar, pelvin, mezogastru…)

- are caracter continuu ± paroxisme.

EX. OBIECTIV
 Inspectie: abdomen normal configurat, participa la misc respiratorii.

 Palpare: dureri la palpare in fosa iliaca dreapta in aria Δ Iacobovici.

± hiperestezie cutanata \
= S.de iritatie peritoneala locala:
± aparare musculara locala / → forma flegmonoasa
↑ (S. Meyer) → forma gangrenoasa
13
Apendicita acuta = permite palpare profunda = dar este foarte dureroasa;

 Percutie = dureroasa locala = S.Mandel (S. clopotelului);

 Ascultatie = relatii normale

 Evolutie fara tratament:

1. Plastromul apendicular = bloc visceral de protectie in jurul focarului septic (apendicular)

OBIECTIV: impastare dureroasa relativ delimitata, fixa, in fosa iliaca dreapta, uneori cu caracter pseudotumoral,
insotita de febra + leucocitoza marcata.

- poate evolua catre rezolutie in 3 saptamani (urmata de operatie la 3 luni).

- poate evolua catre:

2. Abces apendicular (ramolire centrala) = puroi → febra septica → Alterarea starii generale) →
hiperleucocitoza = 20 000.
OBIECTIV: Fluctuenta locala = (fosa iliaca dreapta corespunzator plastronului anterior).

3. Peritonita generalizata
- in 2 timpi: 1. Apendicita acuta
↕ interval liber
2. Peritonita
sau
- in 3 timpi: 1. Apendicita acuta
2. Plastron care abcedeaza
3. Peritonita (abcesul se deschide in P)

Clinic: Triada Dieulafoy sau Dupley:

- durere abdominala (fosa → generalizata)
- hiperestezie cutanata difuza abdominala
- contractura abdominala → generalizata

 Forme Clinice topografice:

a) Apendicita retro-cecala: simptomatologie dureroasa in flancul drept,deasupra cr. iliace drepte. (Bolnav
decubit lateral stang).

b) Apendicita pelvina: apendice care incruciseaza vasele iliace coborand → pelvis evidentiat clinic prin S.
OBTURATORULUI. (Se apasa pe fosa obturat.si se imprima rotatie interna a coapsei) → Durere

c) Apendicita mezoceliaca - cu evolutie pseudoocluziva (↔dg. diferential cu Ocluzie intestinala)

d) Apendicita subhepatica → localizare inalta a Durerii = hipocondrul drept + sindrom dispeptic biliar
(↔ dg. diferential Colecistita acuta)

14
  Forme Clinice evolutive:
1. Apendicita acuta cu peritonita „primitiva” (aparent)
- Durere vie - „lovit de pumnal” = fosa iliaca dreapta = perforatia apendicelui (primul timp scurt),
durere care devine generalizata prin evolutia peritonitei in al doilea timp), faza in care se prez. boln la medic.

2- Gangrena apendiculara - forma hiperseptica (g. anaerobi) = cu alterare rapida si grava a starii generalizate
cu semne locale abdominale = minime

3- Apendicita toxica - cu germeni foarte virulenti - evolutie cu stare toxica grava ce evolueaza spre Insuficienta
hepatorenala grava - semne locale minime

4- Apendicita la batrani
- este paucisimptomatica
- leziuni grave cu semne locale minime care evolueaza spre peritonita (semne putine la inceput) care
imbraca forma unei ocluzii = (meteorism, febra, dureri abdominale difuze).

Examen Paraclinic
- Ex. Laborator: leucocitoza
- Ecografia: utila in diagnosticul diferential al formelor paucisimptomatice, (la varstnic)
- Rx: abdominal pe gol = distensie aerica a cecului

Diagnostic diferential: colica renala dreapta, ulcer duodenal in criza sau perforat, Colica menstruala,
Apendice epiploic torsionat, Anexita dreapta, Diverticulita Meckel.

TRATAMENT
Tratamentul este chirurgical
Apendicectomie cu ligature si infundarea bontului ± Drenaj peritoneal.

Apendicita cronica

Inflamatia cronica a apendicelui care poate urma dupa o apendicita acuta (cu evolutie
spontan favorabila) sau poate fi cronica de la inceput.

CLINIC:

1. Durere cu aceeasi topografie dar de intensitate medie sau mica, uneori fiind cautata prin
manevre care evidentiaza:
- M. Rowsing - impingere retrograda a continut.colic catre cec → Durere
- M. Blumberg - decomprimarea brusca dureroasa in fosa iliaca dreapta
- M. Jaworschi-Lapinski – compresiune apendicelui pe un plan dur (realizat prin contractia musch.
psoas prin ridicarea piciorului drept de catre bolnav).
15
- Puncte dureroase in apendicita cronica (au importanta istorica):
(Mondor interzice palparea abdomenului cu un singur deget)

2. Sindrom dispeptic discret: greturi, varsaturi-alimentare, rar constipatie

3. Stare subfebrila
4. Leucocitoza ~ (inconstant prezenta)

TRATAMENT
Tratamentul este chirurgical:
Apendicectomie cu ligature si infundarea bontului

Alte afectiuni inflamatorii intestinale

1. Enterita regionala = BOALA CROHN =

Numita initial „ileita terminala” datorita localizarii preferentiale pe ileonul terminal este o
inflamatie foliculara cu tendinta la ulcerare si stenozare a segmentului intestinal afectat.

CLINIC:
= tabloul unei apendicite acute care evolueaza cu DIAREE
→ alterarea starii generale
→ deshidratare
→ hipoproitemie
→ astenie, slabire
→ anemie

16
Forme clinice:
-Forma colitica: crize dureroase la 6 ore postprand + diaree sanghinolenta
→ Irigografia releva diagnosticul (stenoza filiforma-ileon)
-Forma ocluziva: prez.o evolut. lunga cu sindr.König (Subocluzie persistenta)
-Forma pseudotumorala: evolueaza spre → Plastron - Abcedare - Fistulizare piostercorala catre
org.vecine sau la peretele abdomenului.

Evolutie:
→ cronicizare
→ complicatii, ocluzie, fistule

TRATAMENT
Tratamentul este medico-chirurgical (chir. ptr formele complicate)

2. Rectocolita ulcerohemoragica

Evolueaza clinic cu - diaree mucohemoragica (+ puroi)

- febra
- alterarea starii generale, slabire
- ± tenesme, (frecvent = fara Dureri abdominale)
(Sub forma rar acuta, frecvent = cronica in puseuri evolutive).

3. Enterocolitele acute, cronice = evolueaza clinic cu dureri abdominale colicative

(periombilical sau pe cadrul colic) + Diaree = scaune numeroase (variabile f. de etiologia bacter ), Febra,
Abdomen - meteorizat
- zgomotos

Tratamentul este medico-chirurgical (chir. ptr formele complicate)

/ de fermentatie / acide
4. Dispepsiile intestinale: = DIAREE=
\ - de putrefactie \ alcalina

- nu exista Durere
- tratamentul este medical

17