UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMNISTRATIE SI AFACERI

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERLOR

- INVESTITIA IN IMM-URI-

MANAGER DE PROIECT : ALDEA MARIA-RAMONA

GRUPA: 201
 In evoluţia noastră crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o instabilitate
pronunţată, sunt deci însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere. În situaţii de criză (orice
formă ar îmbrăca ea) ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişte şi de nesiguranţă legată de viitor,
teamă sau chiar panică. Instinctul nostru de apărare şi de conservare ne îndeamnă să ne comportăm uneori
iraţional şi să accentuăm şi mai mult această volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea
cognitivă pe care o avem filtrăm informaţia şi înţelegem fenomenul în felul nostru transpunându-l apoi
într-un anumit comportament legat de piaţă.

Situatia in Romania

Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania.
Inainte de a gandi un plan anticriza, trebuie sa admiti nu numai ca este o criza, ci si care sunt cauzele ei.
Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor
mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii. In schimb,
guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala: intr-o perioada de crestere
economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar.
În România, primele sectoare economice afectate au fost cele legate de export, mai ales de
exportul în UE spre care se indreapta cca. 70% din total export. Industria auto din România va fi afectat
partial de efectele crizei economice, piata orientandu-se în mai mare masura catre autoturisme din gama
low cost, cum este cazul modelelor Dacia. În industria metalurgica, ArcelorMittal Galati a decis deja
reducerea productiei de laminate si închiderea unor capacitati de productie. ArcelorMittal este cel mai
mare exportator din România.

Sectorul constructiilor din România este deja afectat de înasprirea conditiilor si cresterea
costurilor de creditare care inhiba dezvoltarea cererii în segmentul rezidential. Scaderea cererii va fi
partial acoperita de dezvoltarea lucrarilor de infrastructura si a constructiilor agro-industriale finantate si
din fonduri nerambursabile din partea UE. În general, înasprirea conditiilor si cresterea costurilor de
creditare, lipsa relativa de lichiditati afecteaza agentii economici din diverse sectoare economice din
România. Totodata, în toata activitatea economica se manifesta retinere în extinderea afacerilor si în
investitii, iar unele unitati au redus ritmul productiei pe fondul unor comenzi mai mici, mai ales pentru
export.Pentru a putea elabora un set de strategii valide care ulterior sa fie implementate ca si masuri
anticriza trebuie studiata situatia actuala pe care o traverseaza Romania,situatie care poate fi foarte bine
prezentata pe baza analizei PEST.

Investitia in IMM-uri

Tot ansamblul de elemente reprezentate de efectele acestei crize creaza un climat cu un

impact psihologic negativ asupra IMM-urilor, astfel ca pana si acele organizatii care functionau eficient,
au intrat in expectativa in ceea ce priveste toate laturile activitatii lor: productie, angajari, investitii, etc.La
crearea acestui sentiment de nesiguranta actualul guvern inca nu iesit cu niste solutii concrete, cu impact
imediat in imbunatatirea climatului economic.

In plan politic -Guvernul ar putea sa se mobilizeaza si, acceptand si solutiile propuse de

partenerii de dialog social reprezentati de patronate si sindicate, va promova un set de masuri cu impact
imediat pentru redresarea economiei; caz in care am putea asista la o revigorare.principala problema cu
care se confrunta sectorul IMM, continua sa fie accesul la finantare, in acest sens reprezentantii
patronatelor inaintand Executivului o serie de propuneri cu scopul de a ajuta sectorul sa iasa din impas.
IMM-urile au fost creatoare de noi locuri de munca in timp ce in medie intreprinderile mari au redus
numarul de angajati. Astfel IMM-urile sunt cea mai dinamica forta din cadrul economiei noastre.
Cresterea cifrei de afaceri a IMM-urilor in ultimul ciclu economic s-a dovedit a fi mai mare decat cea a
intreprinderilor mari.

Din punct de vedere economico-social criza actuala a demonstrat inca o data ca IMM-
urile se comporta ca un tampon in perioade de scadere a activitatii economice si se impotrivesc mai mult
la reducerea numarului de angajati in timpuri dificile. La inceputul anului 2009, numarul intreprinderilor
mari care au raportat o scadere a numarului de angajati a fost de doua ori mai mare decat numarul
intreprinderilor mici si de trei ori mai mare decat numarul micro-intreprinderilor si aceasta face ca IMM-
urile sa fie un stabilizator important pe durata ciclurilor economice. IMM-urile si Mestesugarii joaca de
asemenea un rol important pentru integrarea migrantilor pe piata muncii oficiale care adesea incep ca
independenti, ca mici intreprinzatori sau ca angajati in IMM-uri.
Cele mai multe IMM-uri nu practica activitati de cercetare-dezvoltare, asa cum sunt
definite oficial. Cu toate acestea, acestea joaca un rol cheie ca inovatori in economia Romaniei. Inovarea
in IMM-uri se sprijina in mare parte pe intreprinzatori si angajati calificati si pe cooperarea cu furnizorii
si clientii. Succesul economic al acestor intreprinderi intr-un mediu competitiv depinde de capacitatea lor
de a-si imbunatati produsele, serviciile si modelele de distributie. In acelasi timp, datorita resurselor
limitate, multe IMM-uri si multi Mestesugari trebuie sa faca fata provocarilor reprezentate de schimbarile
structurale si au dificultati in a tine pasul cu progresul tehnologic. Mai mult, IMM-urile si Mestesugarii
joaca un rol crucial pentru stabilitate economica la nivel local si regional. Patronii-manageri ai acestor
intreprinderi sunt, in general, mai interesati de dezvoltarea pe termen lung a economiei locale, in timp ce
stakeholder-ii (partile interesate) si managementul sunt preocupati in principal cu profitul pe termen scurt
si cresterea cifrei de afaceri. In general, IMM-urile sunt mult mai responsabile fata de angajatii lor si mult
mai integrate in societatea locala. Ele joaca un rol important in stabilizarea societatii si au o functie de
legatura intre muncitori si detinatorii de capital/actiuni.Ca si componenta importanata in cadrul IMM-
urilor in plan economico-social trebuie valorificata flexibilitatea si protectia muncii ce presupune o
combinatie bine gandita de contracte flexibile si serioase, strategii cuprinzatoare de invatare continua,
politici ale piatei muncii eficiente si active si sisteme de protectie sociala moderne, adecvate si durabile.

Tinand cont de factorul tehnologic cu care se confrunta IMM-urile trebuie impusa o nouă
abordare, modernă, realistă şi apropiată metodelor de succes din ţările dezvoltate.Pentru progresul
tehnologic dominanta este informatia. Tehnologiile informaţionale contribuie în mod cert la creşterea
performanţelor IMM-urilor. Principalele bariere în utilizarea mai eficientă a acestor tehnologii nu sunt
numai de natură tehnică, ci şi de natură umană şi organizaţională. Obstacolele apar, înainte de toate,
datorită lipsei metodelor, resurselor şi instrumentelor de gestiune a întreprinderii relativ la sistemul
informaţional.Din pacate, unul din domeniile deficitare îl reprezinta cel al tehnologiei. Ca observatie
generala privind calitatea echipamentelor utilizate, exista o gama larga de tehnologii si echipamente, de la
unele foarte moderne, la tehnologii si echipamente uzate moral si chiar fizic, care, cu greu ar face fata
cerintelor impuse de reglementarile europene.

Obiectivul proiectului: Investirea rationala in sectorul IMM-urilor din Romania

Scop: Creşterea economică (stimularea economiei reale) prin investitii straine directe,
relansarea ofertei interne, pe parteneriatul public-privat.

Strategii propuse pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor:

1. Alocarea a minimum 0.5% din PIB pentru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării IMM-
urilor, sume ce reprezintă în fond investiţii, cu efecte de antrenare asupra economiei

2. Generalizarea neimpozitării profitului reinvestit şi a dividendelor reinvestite;

3. Achiziţionarea de bunuri de larg consum pentru instituţiile statului, numai de la producători

români (prin excluderea intermediarilor);
4. Plata de TVA la data incasarii contravalorii bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor
executate;
5. Incurajarea exporturilor prin subventii (dobanda subventionata la credite, acordarea unui bonus de
5% din cifra de afaceri aferenta exportului care sa compenseze datoriile la Bugetul de Stat);
6. Stimularea flexibilitatii fortei de munca prin asigurarea gratuitatii transportului salariatilor din
mediul rural care lucreaza in orase amplasate la distante mai mari de 20 de km de localitatea de
domiciliu;
7. Propuneri de folosire a ajutorului de la stat care trebuie sa fie functional in regim de urgenta si
indreptat numai catre IMM-uri : achitare datorii la bugetul de stat de catre IMM

achitare datorii catre firmele de leasing (pentru plata utilajelor sau

mijloacelor de productie folosite de IMM)

achitare datorii catre furnizori

cofinantare la dosarele pentru fondurile UE nerambursabile, solicitate

de IMM.

8. Declararea judetelor unde somajul este peste 12 % ca si zone defavorizate, pentru a se putea
acorda facilitati la IMM in vederea creerii de noi locuri de munca.
9. Reorientarea exporturilor romanesti de pe pietele puternic afectate de criza financiara catre pietele
emergente. Activitatea de export ar putea fi stimulata prin deschiderea a cinci centre de
promovare in parteneriat public-privat cu orase dezvoltate din strainatate
10.Masuri ce vizeaza sprijinirea mediului de afaceri prin asigurarea constituirii, in cadrul bancii
centrale, a unui fond destinat cresterii accesului IMM-urilor la finantare, infiintarea Fondului de
contragarantare a creditelor pentru IMM-uri si modificarea cadrului legislativ in scopul acordarii
de prefinantare pentru IMM-urile care acceseaza fondurile structurale (modificarea schemelor de
ajutor de stat si a Ghidurilor solicitantului).
11.Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor structurale şi creşterea accesului la servicii de
consultanţă în acest domeniu
12. Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru gestionarea şi implementarea de programe
pentru IMM-uri şi pentru oferirea de servicii (training, consultanţă, portal, etc);
Modelului de elaborare a deciziilor al lui Simon

Intelegerea problemei

Indiferent de domeniul de activitate, majoritatea agentilor economici raporteaza probleme

in ceea ce priveste cererea de produse si servicii, angajarile, dar si accesul la finantare. Un sector care
resimte din plin aceste probleme este cel al IMM-urilor. Criza afecteaza IMM-urile care activeaza in
sectoarele de export, cum ar fi cel al mobilei sau al pieselor si subansamblelor auto.La nivelul IMM-
urilor, impactul crizei este substantial, aceste entitati economice fiind afectate atat in ceea ce priveste
cererea de produse si servicii pentru piata interna, cat si cererea pentru piata externa, in special cererea
care vine din spatiul UE. Problema cu care se confrunta IMM-urile este legata de accesul la
finantare,acces diminuat din cauza unei coordonari superficiale intre sistemul financiar-bancar si
economia reala cu care se confrunta Romania in momentul de fata.De ce ar trebui sa investim in IMM-
uri? Raspunsul ar fi acela ca acestea reprezinta acea categorie de agenti economici care se adapteaza cel
mai usor oricarei schimbari atat interne cat si externe.Pe de alta parte ele au capacitatea de a elabora
programe specifice domeniului in care activeaza care sa ofere solutii de redresare atat pe termen scurt cat
si pe termen lung. Solutiile ce urmeaza a fi adoptate ar trebui sa satisfaca anumte criterii precum : sa
indreptate si greselile politicii fiscale pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca
cu bine perioada de criza, crearea de noi locuri de muncă etc.

Proiectarea (si evaluarea optiunilor)

Asadar in functie de aceste criterii am elaborat o serie de variante care ar putea fi luate in considerare in
realizarea unui set de strategii pentru ieşirea României din actuala criză economică şi o dezvoltare
economică sustenabilă:
 Pentru stimularea înfiinţării de noi firme, în special de către tineri, propunem instituirea
unui fond de investitii destinat afacerilor start-up, având în vedere nevoia de
capitalizare a firmelor înfiinţate de tineri care nu beneficiază din partea fondurilor
naţionale decât de programul START, program insuficient şi cu un impact
nesemnificativ.Fondul de investitii ar putea fi instituit în cadrul bancii centrale,
Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) ar putea sa intre în parteneriat
sau să administreze acest fond întrucât are membri specialişti în acest domeniu care ar
putea să se implice. Avantajele ar fi înfiinţarea de noi firme, taxe şi impozite, etc.
Fireşte o masură de acest tip nu are efect imediat, e necesară o perioadă pentru
dezvoltarea acestor firme nou înfiinţate, însă pe termen mediu, cu siguranţă îşi va
dovedi eficienţa;
 scăderea deficitului bugetar pentru ajustarea sectorului guvernamental aceasta fiind o
masura de a sprijini si de a pune accent pe cheltuieli de capital ceea ce deschide
orizonturi in crearea unor noi locuri de munca si de venituri bugetare;
 Implicarea rolului statului prin garantareacreditelor pentru IMM-uri si sustinerea
acestora in contextul exporturilor, precum şi prin accelerarea la maxim a accesării
fondurilor europene structurale disponibile.
 Realizarea unor reforme fiscale si bugetare necesare, cat si a unor reforme structurale.
Prin acestea se vor putea imbunatati urmatoarele aspecte: cresterea nivelului
competitiei, flexibilitatea pietei muncii, reducerea aparatului birocratic.
 Prin reducerea cheltuielilor de personal si materiale in cadrul guvernului realizam un
consum raţional bazat pe resurse interne şi surse externe în limite rezonabile.
 Alegerea

Cercetarea–Dezvoltarea –Inovarea sunt procese care au nevoie de o revedere atat a mijloacelor si

metodelor de evaluare cat si de o reconsiderare in viziunea impactului tehnologiilor emergente in
politicile de dezvoltare durabila. In conditiile prezentei crize globale si prelungite singurele
sectoare care pot prelua fonduri de capital de risc si aduce profit pe piete sunt date de sectoarele
implicate in crearea de noi tehnologii care contribuie la micsorarea, managementul sau rezolvarea
crizelor. Se poate atenua sau rezolva prin implicarea factorilor tehnologici combinati cu
modificarea factorilor atitudinali si comportamentali umani. Aceasta presupune strategii specific
de cultivare si valorizare a cercetarilor si a performantelor umane, urmarind un concept
directionat catre sustenabilitate, durabilitate si responsabilitate sociala.

Activitatiile necesare implementarii proiectului

Nr Durata
Activitate Resurse necesare
. (U.T.=saptamani)

Obtinerea
Resurse financiare,
1. autorizatiilor de la 2
umane
Ministerul IMM-urilor

Resurse financiare,
2. Studiul de fezabilitate umane, 2
informationale

Resurse financiare,
3. Programe cadru 2
umane

Elaborarea
Resurse financiare,
4. studiilor de dezvoltare 3
umane
durabila
 Resurse financiare,
5. Licitatii 1
umane

Programe de
Resurse
cercetare-dezvoltare,
6. financiare,umane, 3
imbunatatirea
tehmologice
sistemului tehnologic

Resurse
Dezvoltarea sistemului
7. umane,financiare, 2
informational
informationale

Studiul Resurse financiare,

8. Stakeholderilor umane, 3
informationale

Resurse financiare,
Studiul
9. umane, 2
Benchmarking-ului
informationale

Elaborarea planului de
1 Resurse umane,
accesare a fondurilor 2
0. informationale
nationale/UE

1 Incasarea fondurilor
Resurse umane 1
1. nationale/UE

Derularea programelor
de investitii si
1 Resurse financiare,
gestionarea 4
2. umane, tehnologice
responsabila a
activitatilor

Programe de Resurse financiare,

1
publicitate/promovare umane, 3
3.
in Romania/ sau UE informationale

Sprijinirea dezvoltarii Resurse financiare,

1 de marci inregistrate umane,
4
4. pe teritoriul Romaniei informationale,
precum si in UE tehnologice

Formarea unor echipe

Resurse financiare,
1 de specialisti pentru
umane, 12
5. cercetare-dezvoltare si
informationale
control
 Diagrama Gantt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
U
.T.
Activit
ate

1. X X

2. X X

3. X X

4. x x x

5. X

6. x x x

7. x X

8. X X X

9. X X

10. x x
 11. x

12. x x x x

13. x x X

14. x x x X

15. x x x x x x x x x x x x

ANALIZA SWOT

 Puncte tari: - cultura antreprenoriala in continua dezvoltare

- existenta IMM-urilor pe diferite ramuri de activitate specific oricarui

domeniu

- flexibilitatea IMM-urilor de a se adapta rapid la orice tip de schimbare

atat din mediul intern cat si extern

- forta de munca calificata

- servicii si produse calitative bine reprezentate numeric si structural

- capacitatea de a se orienta dupa cerintele pietei

 Puncte slabe: - slaba cooperare intre unitati specializate de cercetare-dezvoltare
incetineste transferul de tehnologii si inovatii in practica economica

- scaderea interesului pentru multe domenii de activitate cum ar fi

agricultura, industria, turism etc din partea tinerei generatii

- gradul redus de cooperarea si asociativitate a IMM-urilor

- forta de munca calificata insuficienta

- lipsa centrelor de pregatire continua pentru a imbunatati aptitudinile

necesare in sectorul serviciilor

- lipsa unor programe de promovare concise si eficiente

 Oportunitati : - atragerea investitorilor straini interesati

- posibilitatea accesarii de fonduri UE pentru sprijinirea dezvoltarii

mediului de afaceri regional si local

- imbunatatirea cooperarii dintre unitatile specializate de cercetare-

dezvoltare cu mediul economic prin transfer tehnologic

- dezvoltarea accelerata a pietei e-bussiness

- dezvoltarea competentelor profesionale

 Amenintari: - mediul fiscal si legislativ instabil

- migrarea fortei de munca calificate

- instabilitate monetara

- capacitatea scazuta a unitatilor administrative-teritoriale de a se adapta

cerintelor pietei si sistemului dynamic

- Prezenta unor concurenti ce devin directiin cazul lansarii pe piata a unui

produs ce devine inovativ