Ministerul Educației și Tineretului

Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării

Universitatea de Stat din Moldova

Contribuția Fondului Monetar Internațional în depășirea

crizei de tranziție în Republica Moldova

A efectuat : Gaiber Ecaterina, Gr. J094l

A verificat : mag. Maister Artiom
 Chișinău, 2010

Fondul Monetar Internațional (inițiale: FMI) este o organizație internațională care are
186 de state membre. A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods în anul 1944,
având ca scop principal promovarea unei economii mondiale sănătoase.

Pe 22 Iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton Woods, pentru restructurarea

relațiilor internaționale monetare și financiare. Peste 40 de țări au participat la semnarea
Acordului de la Bretton Woods care prevedeau proceduri și reguli care vor guverna
economia mondială. Acest acord a condus la înființarea BIRD (Banca Internațională
pentru Reconstrucție și Dezvoltare deasemeni cunoscută ca și Banca Mondială) și FMI
(Fondul Internațional Monetar). Aceste instituții sunt cunoscute ca fiind gemenii Bretton
Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată de schimb valutar stabilă, având ca
referință standard, aurul, iar dolarul era singura monedă convertibilă în aur.

FMI – are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea

stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de
ocupare a forței de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.

Obiective principale ale FMI sunt :

• promovarea cooperării monetare internaționale și a stabilității valutare

• stimularea creșterii economice
• asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă
• acordare de asistență financiară temporară pentru țările care se confruntă cu
dezechilibre ale balanțelor de plăți

Funcții :

• monitorizează acțiunile și politicile economice și financiare din țările membre,

precum și la nivel global
• acordă asistență tehnică
• creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți

Resursele fondului

Resursele Fondului sunt asigurate din contribuția statelor membre, prin plata unor cote în
funcție de puterea economică a fiecărei țări. Fiecare țară achita cota sa la Fond în
proporție de 25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional (dolarul
american, euro, yenul japonez sau lira sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în moneda
națională. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. În urma unei majorări cu 45 % a cotei de
subscriere începând cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridică în prezent la
aproximativ 311 miliarde dolari SUA. Puterea de vot a fiecărei țări este proporțională cu
cota subscrisă.

2
FMI răspunde în fața guvernelor din țările membre. Organismele de conducere sunt:
Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar și Monetar Internațional și Consiliul
Director. În vârful structurii organizaționale se află Consiliul Guvernatorilor, format din
guvernatorii băncilor centrale sau miniștrii de finanțe din fiecare dintre cele 184 de state
membre. Toți guvernatorii se întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI și a
Băncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri și conduce activitățile
curente.

FMI în Republica Moldova

Date generale:

• Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992.

• Cota Republicii Moldova la FMI constituie 123,2 milioane de Dreptul Speciale
de Tragere (DST) (circa 182 milioane dolari S.U.A.), sumă echivalentă cu 0,06
procente din suma totală a cotelor. Puterea de vot a Republicii Moldova în cadrul
FMI este de 1482 voturi, ceea ce constituie 0,07 procente din numărul total de
voturi.
• În anii 2003-2006 Chişinăul nu a avut program cu FMI, din motiv că autorităţile
au considerat că sprijinului financiar oferit de această structură este condiţionat de
nişte angajamente foarte dure.
• Moldova a acceptat asumarea obligaţiilor în baza prevederilor articolului al VIII-
ea al Statutului FMI la 30 iunie 1995.
• Moneda naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc; rata de schimb
faţă de valuta străină este determinată de piaţă.
• Guvernatorul Republicii Moldova la FMI este dl Dorin Drăguţanu, Guvernatorul
Băncii Naţionale a Moldovei; Guvernator supleant este dl Marin Moloşag, Prim
Viceguvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.
• Dl Age Bakker (Olanda) este Directorul Executiv pentru Moldova în cadrul FMI;
dumnealui reprezintă, de asemenea, grupul de ţări Armenia, Bosnia şi
Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Ciprul, Georgia, Israelul, fosta Republică
Iugoslavă Macedonia, România şi Ucraina.
• Dl Nikolay Gueorguiev este şeful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru
Moldova.
• Dl Tokhir Mirzoev este reprezentantul permanent al FMI în Moldova.

Fondului Monetar Internaţional este unul din principalii finanţatori externi ai Republicii
Moldova. Datorită suportului oferit de această structură financiară, Chişinăul a reuşit, în
mare parte, să-şi menţină rezervele valutare la un nivel necesar pentru stabilitatea
economică.

. Criza globală a provocat o recesiune profundă în 2009. Reflectând declinul

puternic al exporturilor, remitenţelor și investiţiilor străine directe, cererea internă şi
importurile s-au prăbuşit, iar PIB-ul real a scăzut cu 6,5 la sută. Deşi leul s-a depreciat

3
semnificativ, presiunile deflaţioniste au persistat. Deficitul contului curent aproape s-a
înjumătăţit, ajungând la 9,5 procente din PIB; cu toate acestea, ţara s-a confruntat cu
dificultăți în eforturile de a-și acoperi necesitățile de finanţare externă. Ele au fost totuși
acoperite din contul rezervelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) precum şi finanţării
din partea instituţiilor financiare internaţionale. Volumul creditelor în economie a scăzut,
iar ponderea creditelor neperformante în sectorul bancar s-a triplat de la sfârşitul anului
2008 până în prezent; o bancă de mărime mijlocie a falimentat.

Relansarea economiei a început pe la sfârşitul anului 2009, reflectând o

îmbunătăţire a condiţiilor pe piețele externe şi măsurile recente de liberalizare a
comerţului. PIB-ul real și-a revenit semnificativ în trimestrul al IV-ea al anului 2009,
fiind determinat de creșterea în industrie, transporturi şi comerţ. Datorită eliminării mai
multor restricții din comerţ, exporturile şi importurile au crescut în termeni anuali, pentru
prima dată în ultimele cinci trimestre. Datele recente sugerează că ritmul de relansare a
economiei s-a accelerat la începutul anului 2010. Cu toate acestea, majorarea tarifelor la
resursele energetice, deprecierea leului, precum şi majorarea accizelor au împins inflaţia
până la 8 procente în luna aprilie 2010, inflaţia de bază constituind 5,5 la sută.

Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în Republica

Moldova, Tokhir Mirzoev, consideră că „economia Republicii Moldova se restabilește
treptat după recesiune, iar indicatorii recenți indică o creștere economică sănătoasă în
prima jumătate a anului”.

Potrivit oficialului FMI, executarea bugetului se realizează cu succes, iar politicile

promovate de Banca Națională a Moldovei au ținut în frâu presiunile inflaționiste și au
contribuit la stabilizarea situației în sectorul bancar.

„Continuă realizarea programului autorităților susținut de FMI. Rectificarea bugetului

pentru anul 2010, prevede redistribuirea unor categorii de cheltuieli, în mare parte
cauzată de presiunile exercitate de șocurile recente, în special de inundațiile din vară, de
restricțiile la exportul unor mărfuri în Federația Rusă și de majorarea tarifelor la resursele
energetice. Deși deficitul bugetar asumat este puțin mai mare decât cel prevăzut în
program, ne așteptăm că în procesul executării bugetului se vor realiza economii
suplimentare, care vor permite respectarea tuturor indicatorilor bugetari din cadrul
programului cu FMI”, a menţionat Tokhir Mirzoev.

„Discuțiile în contextul celei de-a doua evaluări a programului Moldovei, susținut de FMI
prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, vor avea loc după alegerile parlamentare și
formarea noului Guvern. Perioada misiunii este determinată de necesitatea de a axa
discuțiile pe bugetul pentru anul 2011, cadrul de cheltuieli pe termen mediu și agenda de
reforme structurale a autorităților pentru anul 2011 și pentru anii următori. Finalizarea
evaluării a doua în cadrul programului va permite debursarea a 50 milioane de drepturi
speciale de tragere (DST) care vor fi utilizate pentru susținere bugetară în anul 2011 (15
milioane de DST) și pentru suplinirea rezervelor valutare ale BNM”, se mai arată în
declaraţia reprezentantului FMI.

4
Până în prezent, Moldova a primit 120 milioane de DST (cca 184 milioane de dolari
SUA) în baza mecanismelor de finanțare ECF și EFF ale FMI. Această asistență include
80 milioane de DST (123 milioane de dolari SUA) pentru susținerea directă a bugetului
în anul 2010 și 40 milioane de DST (61 milioane de dolari SUA) pentru suplinirea
rezervelor valutare ale BNM. În afară de aceasta, autoritățile au utilizat 114,3 milioane de
DST (cca 180 milioane de dolari SUA), adică cea mai mare parte din cota Moldovei din
fondurile distribuite de FMI pentru facilitarea fluxurilor comerciale și financiare globale,
pentru a finanța deficitul bugetar în anul 2009.

Mecanismul extins de creditare (Extended Credit Facility – ECF) a înlocuit Mecanismul

de finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF) în calitate de
instrument principal al Fondului de suport financiar pe termen mediu pentru ţările cu
venituri mici, asigurând: un nivel mai mare al accesului la finanţare, condiţii şi mai
favorabile, flexibilitate mai mare în privinţa aspectelor programului, şi o condiţionalitate
optimizată şi mai focalizată. Condiţiile finanţării în cadrul ECF: rata dobânzii zero,
perioada de graţie: 5,5 ani, termenul: 10 ani. FMI reexaminează la fiecare doi ani nivelul
ratelor dobânzii la toate creditele concesionale. Condiţiile finanţării în cadrul
Mecanismului de finanţare extinsă (Extended Fund Facility – EFF): rata anuală a
dobânzii este egală cu rata de bază a dobânzii la DST, termenul: 10 ani, perioada de
graţie la plata principalului: 4,5 ani.

Asistenţa financiară

Începând cu anul 1993, Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI pentru

susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor: Mecanismul de finanţare
compensatorie şi excepţională (CCFF), Mecanismul finanţării reformelor structurale
(STF), acordurile Stand-by (SBA), Mecanismele de finanţare lărgită (EFF) şi
Mecanismele de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) - din 2009 numite

Asistenţa tehnică

FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare, inclusiv în cel
al managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor şi taxelor vamale, al sistemului
contabilităţii monetare, al supravegherii bancare, al politicii monetare/organizării băncii
centrale, precum şi în diverse domenii ale statisticii.

Institutul FMI a oferit instruire funcţionarilor din Moldova în astfel de domenii cum ar fi:
politici financiare şi elaborarea programelor financiare, politici externe, operaţiuni
monetare şi valutare, balanţa de plăţi şi statistica financiară publică; de asemenea,
funcţionarii din Moldova au participat la cursurile şi seminarele oferite de Joint Vienna
Institute, în astfel de domenii cum ar fi: contabilitatea băncii centrale, analize şi politici
macroeconomice, cheltuieli publice, administrarea şi reforma politicilor fiscale,
supravegherea bancară şi diverse domenii ale statisticii.

5
Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia
economiei moldoveneşti în anul 2010, de la 2,5% la 3,2%. Însă Republica Moldova va
avea cea mai mică creştere dintre ţările membre ale CSI, cu excepţia Kîrgîzstanului care
va înregistra o contracţie economică de 3,5%, potrivit raportului „Perspectivele
economiei globale”, realizat de Fondul Monetar Internaţional.

FMI anticipează un deficit al contului curent de 11,2% în anul 2010 şi, respectiv, 11,4%
în 2011, însă balanţa între intrările şi ieşirile de valută va fi mai echilibrată decât acum
doi ani când ajunsese la minus 16,3%. Deficitul se va reduce către anul 2015 până la
minus 7,5%.

În afară de Republica Moldova, doar Ucraina (3,7%) va înregistra o creştere a Produsului

Intern Brut sub 4,0% în 2010, urmând să revină la un avans de 4,5% în 2011.

În ceea ce priveşte inflaţia medie anuală, FMI anticipează că preţurile în Republica

Moldova vor creşte în acest an cu 7,4% şi cu 6,0% în 2011.

La nivel regional, experţii FMI estimează o inflaţie anuală de 5,2% în 2010 şi 4,1% în
2011, sub nivelul creşterii preţurilor în ţările CSI.

„Economia Republicii Moldova se restabilește treptat după recesiune. Indicatorii recenți

indică o creștere economică sănătoasă în prima jumătate a anului, executarea bugetului se
realizează cu succes, iar politicile promovate de Banca Națională a Moldovei au ținut în
frâu presiunile inflaționiste și au contribuit la stabilizarea situației în sectorul bancar”,
potrivit unui comunicat al rezidentului FMI, Tokhir Mirzoev.

Recent, Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internaţional a aprobat

programul economic cu Republica Moldova pentru anii 2010-2012. Acesta prevede
acordarea unui împrumut în valoare de 574,4 milioane dolari SUA (369,6 milioane de
drepturi speciale de tragere) şi este cel mai mar împrumut acordat Chişinăului până în
prezent.

Programul are drept obiectiv susţinerea eforturilor autorităţilor în vederea restabilirii

durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi
creşterii economice.

Documentul prevede debursarea imediată a circa 93,2 milioane de dolari SUA, iar
tranşele următoare vor fi acordate în urma revizuirilor semi-anuale.

Noul program urmează programul pe trei ani finanţat prin Mecanismul de finanţare
pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF), aprobat de FMI în luna mai
2006, care a expirat în luna mai 2009.

6
În cadrul acestui program, semnat la 5 mai 2006, FMI a acordat Moldovei 88.0 milioane
drepturi speciale de tragere din cele 110,88 milioane aprobate de consiliul de directori. În
total RM a avut semnate cu FMI şapte acorduri, însă după anul 2000 a obţinut doar o
parte din mijloacele aprobate. Reducerea finanţării s-a datorat neîndeplinirii de către
autorităţi a mai multor angajamentele asumate prin semnarea acordului. Chişinăul a
îndeplinit în totalitate doar primele trei programe semnate cu FMI, ca urmare a fost
alocată suma aprobată de consiliul de directori ai FMI.

Pe termen mediu, sunt necesare acţiuni bugetar-fiscale suplimentare. Noi

sugerăm ca deficitul structural al bugetului să fie treptat eliminat, având în vedere nivelul
scăzut al economiilor în sectorul privat şi accesul limitat al bugetului la finanţare din
exterior. În contextul actual aceasta ar implica majorarea soldului total al bugetului
consolidat cu cca 5 puncte procentuale din PIB pe parcursul următorilor patru ani. O
asemenea sporire a economiilor guvernului va contribui, de asemenea, la asigurarea
partenerilor internaţionali de dezvoltare că sectorul public operează în limitele
mijloacelor financiare disponibile şi nu contribuie la aprofundarea dezechilibrelor
externe. Ţinând cont de sectorul public neproporţional de mare în raport cu nivelul actual
de dezvoltare a economiei, noi am sugera realizarea consolidării bugetar-fiscale, în
principal, prin limitarea şi stabilirea priorităților pentru cheltuielile curente. În particular,
ar trebui examinate mai stringent categoriile mari de cheltuieli, pentru a găsi oportunităţi
de economisire, iar eforturile de reformă ar trebui concentrate mai degrabă asupra
calităţii, decât asupra magnitudinii.

Politica monetară are ca scop limitarea inflaţiei, fără a împiedica fluxul creditelor.
Majorările recente ale ratei dobânzii BNM (cu 200 puncte de bază) au contribuit la
stabilizarea aşteptărilor inflaţioniste, atenuând, astfel, efectele secundare ale şocurilor
cauzate de preţuri şi calmând piaţa valutară. Însă, deoarece volumul creditării redus şi
cererea internă scăzută nu exercită în prezent presiuni inflaţioniste, ar fi oportună o pauză
în înăsprirea politicii monetare, pentru a reevalua situaţia privind inflaţia. Ulterior, ar
putea fi necesare acţiuni monetare suplimentare, în caz dacă cererea internă se va fortifica
simţitor şi/sau dacă vor persista presiuni de depreciere.

Cadrul de politici monetare al BNM ar putea beneficia de o flexibilitate mai

mare. Deşi ţintirea inflaţiei trebuie să rămână un obiectiv primordial, orizontul de
politici, prin care BNM intenţionează să aducă inflaţia în banda ţintă ar putea fi extins, iar
banda ar putea fi lărgită. O asemenea flexibilitate ar putea ţine cont de efectele
transmisiei întârziate a acţiunilor politicii monetare, precum şi de incertitudinea mare,
legată de istoria fenomenului de inflaţie în Moldova şi expunerea la şocurile externe. Mai
mult decât atât, ea ar permite o reacţie mai treptată a politicilor la dinamica inflaţiei,
extinzând, astfel, în timp repartizarea costurilor asociate cu readucerea inflaţiei la ţintă.
Reuşita acestei politici depinde în mod crucial de menţinerea credibilităţii politicii
monetare, care necesită doar o extindere moderată a orizontului de politici (de la un an la
doi ani, în corespundere cu practicile aplicate de majoritatea băncilor centrale care ţintesc
inflaţia) şi o lărgire echilibrată a benzii. Comunicarea clară a raţiunii şi modalităţilor
acestor schimbări este foarte importantă, pentru a nu fi afectat cadrul de politici
promovate.

7
 Regimul cursului de schimb flotant, menţinut de Republica Moldova, permite
economiei să absoarbă şocurile externe şi să-şi menţină competitivitatea.
Metodologia FMI de evaluare a nivelului ratei de schimb în baza datelor curente şi
prognozate sugerează că rata de schimb reală este, în linii mari, adecvată. Noi suntem de
acord cu opinia BNM că eforturile de gestionare activă a ratei de schimb ar putea fi
contraproductive, cauzând confuzie în rândurile populaţiei privind obiectivele reale ale
politicii monetare şi cauzând prejudicii exporturilor ţării.

Indicatorii financiari denotă existenţa unui sistem bancar stabil. Integrarea

financiară limitată a ţinut Moldova la o parte de turbulenţele financiare internaţionale.
Băncile şi-au menţinut lichiditatea şi capitalul la niveluri bune, a fost minimizată
expunerea la active străine sau instituţii cu probleme. Mai mult, interdependenţa joasă
limitează riscurile sistemice în cazul falimentului unor bănci individuale.

Totuşi, nivelul înalt de credite neperformante şi împrumuturile în valută străină

constituie un motiv de îngrijorare. Instituţiile financiare resimt efectele declinului
activităţii economice din anul trecut asupra calităţii şi profitabilităţii împrumuturilor.
Creditele neperformante au depăşit cota de 17 procente, deşi există semnale încurajatoare
că punctul culminant a fost deja depăşit. Mai mult, creditele în valută străină constituie
peste 40 procente din împrumuturile totale, ceea ce expune la anumite riscuri beneficiarii
de credite şi băncile.

Agenda de tranziţie rămâne nefinalizată. Conform rezultatelor diverselor evaluări

internaţionale ale mediului de afaceri, Moldova mai rămâne încă în urma altor ţări cu
nivel similar de dezvoltare în domenii importante, cum ar fi protecţia investitorilor,
accesul la finanţe şi rigiditatea pieţei muncii,.

Trebuie examinată posibilitatea reorientării spre creşterea bazată pe export. În

ultimii ani, economia se baza preponderent pe consumul alimentat de remitenţe, care, în
anul 2008, depăşea 110 procente din PIB. Pentru moment, acest model de creştere va
rămâne important, dar cota forţei de muncă moldoveneşti care lucrează peste hotare a
atins deja 40 la sută, ceea ce e aproape de limită, în timp ce legăturile migranţilor cu ţara
natală devin tot mai slabe cu timpul. Sporirea cotei Moldovei pe pieţele mari ale
partenerilor comerciali principali din est şi din vest ar putea contribui la un salt puternic
şi durabil de creştere, după cum demonstrează experienţa altor economii din regiune.

Reformele structurale, cu mult întârziate, sunt, prin urmare, esenţiale pentru

consolidarea creşterii bazate pe export şi crearea locurilor de muncă, precum şi
pentru asigurarea competitivităţii. Autorităţile deja au eliminat un şir de restricţii la
export şi import şi au simplificat procedurile de licenţiere şi control vamal, însă mai sunt
multe de făcut în acest domeniu. Protecţia mai bună a drepturilor creditorilor ar facilita
accesul la credite. Trebuie, de asemenea, de menţinut competitivitatea preţurilor prin
evitarea politicilor care determină o rată de schimb valutar supraevaluată şi prin
menţinerea creşterii reale a salariilor în proporţie cu creșterea productivității. Mai mult
decât atât, expunerea monopolurilor interne la un nivel mai mare de concurenţă prin

8
eliminarea barierelor de intrare ar duce la reducerea preţurilor şi îmbunătăţirea serviciilor.
Revizuirea legislaţiei cu privire la salarizare, în scopul sporirii flexibilităţii procedurii de
angajare şi disponibilizare şi reducerii rigidităţii condiţiilor de salarizare, va contribui la
crearea locurilor de muncă. Un asemenea program de reformă ar crea un ciclu, în care
creşterea productivităţii va ajuta ţara să atragă investiţii străine şi know-how, iar acestea,
la rândul lor, vor spori şi mai mult productivitatea, suplimentar la crearea locurilor de
muncă.

În ansamblu, perspectivele de creştere ale Moldovei depind de capacitatea sa de a

menţine stabilitatea macroeconomică şi de a-şi spori prezenţa pe pieţele externe. Astfel,
sporirea economiilor publice pentru restabilirea durabilităţii bugetar-fiscale şi
intensificarea reformelor structurale în scopul atragerii investiţiilor străine şi
impulsionării productivităţii totale sunt esenţiale pentru asigurarea caracterului durabil al
creşterii veniturilor şi reducerii sărăciei.

Pentru susţinerea economiilor convalescente, FMI recomandă consolidarea bugetelor

naţionale şi eliminarea diferenţelor de bilanţ la bănci şi demararea unor noi "locomotive"
de creştere. Pentru Moldova acestea ar fi exporturile şi reformele structurale: ameliorarea
mediului de afaceri şi eficientizarea sectorului public.

Site-ografie:
http://www.businessexpert.md/
http://www.jurnal.md/
http://www.basarabeni.ro/
http://www.imf.md/
http://www.amn.md/