Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca

Facultatea de Stiinta Mediului

Catedra de Stiintele Vietii si ale Pamantului

IMPACTUL RISCURILOR
NATURALE ŞI ANTROPICE
ASUPRA MEDIULUI

Lector dr. Nicoleta BRIŞAN

 Definiţii

Risc
“posibilitatea de a cădea într-o primejdie,
într-un necaz, într-o pagubă;
pericol posibil”

(Vol. III Dicţ. lb. române. Ed. Acad., p. 753)

 Definiţii

Risc natural
pericol posibil, cauzat de manifestări
extreme (violente) ale fenomenelor
naturale

societatea,
mediului natural oamenii în ansamblul ei
 Definiţii

Risc antropic

pericol posibil, cauzat de activităţi umane

(antropice)
 Definiţii

Hazardul
Caracterizează un eveniment ameninţător

Reprezintă probabilitatea de apariţie - într-o

anumită perioadă de timp – a unui fenomen
potenţial dăunător pentru om, pentru bunurile
acestuia, ca şi pentru mediul înconjurător în
ansamblul său.
 Definiţii

Pentru caracterizarea unui

hazard natural
Condiţia:
interpunerea societăţii umane
peninsula Kamceatca Fenomen
(Extremul Orient Rusesc nepopulat)
= natural

cutremur
aria Alaska – SUA
Hazard
(care a afectat instalaţiile petroliere)
= natural
 Definiţii
Aşadar,

Riscul
în general - se defineşte ca fiind

Probabilitatea de expunere a omului şi bunurilor

acestuia în faţa acţiunii unui anumit hazard, de
o anumită mărime.
 ANALIZA RISCURILOR

Presupune 3 etape:

• Analiza factorilor de risc;

• Evaluarea riscurilor;
• Analiza şi concepţia de reducere a riscurilor.
 Evaluarea riscurilor
• Evaluarea riscului este o etapă obligatorie a gestiunii
unui teritoriu
Riscul
rezultă din combinaţia a două informaţii:

alea vulnerabilitatea

descrie probabilitatea manifestării înglobează ansamblul pierderilor,

unui eveniment natural violent şi atât umane, cât şi materiale, în
variază considerabil de la un loc cazul apariţiei unui eveniment
la altul natural violent
 Vulnerabilitatea
Depinde de numeroşi factori:
• gradul de expunere la un tip de pericol (ameninţare);
• gradul de încorporare în cultură a educaţiei şi a cunoştinţelor care permit
locuitorilor să recunoască pericolul la care sunt expuşi;
• calitatea arhitecturii şi tehnicile adecvate construirii locuinţelor şi altor edificii,
calitatea urbanizării şi a serviciilor publice, a terenurilor pe care se construieşte
şi locuieşte, prezenţa sau absenţa măsurilor adecvate de protecţie;
• gradul de organizare a societăţii şi capacitatea de interacţiune şi dialog între
instituţiile sale (comunitate, stat, întreprinderi private etc.) ;
• voinţa politică a conducătorilor şi a decidenţilor, capacitatea echipelor de
planificare pentru a orienta dezvoltarea fizică, socio-economică şi culturală
ţinând cont de măsurile de prevenire şi reducere a riscurilor;
• capacităţile instituţiilor care prestează ajutor în situaţii de urgenţă (sisteme
locale de servicii de sănătate şi organismele de ajutor (pompieri, crucea roşie,
apărarea civilă etc.).
 Exprimarea riscurilor
Riscul
Aşadar,

R=HxExV evaluarea riscului

trebuie să ţină cont de:

R = risc
mărimea hazardului (seism,
H = hazard erupţie vulcanică, tornadă etc.),
E = elemente expuse riscului totalitatea grupurilor de
oameni şi a bunurilor acestora
V = vulnerabilitate gradul de vulnerabilitate a
acestora.
 Definiţii

Catastrofa

efectul perturbator care provoacă într-un

teritoriu un episod natural extraordinar şi
care adesea presupune pierderi de vieţi
omeneşti.
 Definiţii
Riscul şi catastrofa
se asociază termenilor de:

posibilitate realitate
 Catastrofă (Ramade, 2002)

Catastrofă naturală

Catastrofă ecologică

Catastrofă tehnologică

- Catastrofă naturală (fr. catastrophe naturelle) (engl.

natural disaster) este catastrofa rezultată din
fenomene naturale de origine geologică, hidro-
meteorologică etc. (de exemplu seisme, erupţii
vulcanice, tornade etc.);
 Catastrofă (Ramade, 2002)

Catastrofă naturală

Catastrofă ecologică

Catastrofă tehnologică

- Catastrofă ecologică (fr. catastrophe ecologique, engl.

ecological disaster) este un eveniment dezastruos ale
cărei consecinţe sunt considerabile asupra structurii şi
funcţionării ecosistemelor afectate şi care provoacă o
degradare uneori ireversibilă a resurselor naturale
biologice.
Amploarea unei catastrofe ecologice nu este legată în mod obligatoriu de
numărul de victime umane pe care le provoacă, ci de extinderea pagubelor pe
care ea le cauzează naturii şi resurselor sale (naturale).
* Mareea neagră a petrolierului Exxon Valdez
 Catastrofă (Ramade, 2002)

Catastrofă naturală

Catastrofă ecologică

Catastrofă tehnologică

Catastrofă tehnologică (fr. catastrophe technologique,

engl. tehnological disaster) este provocată de o
tehnologie rău stăpânită, ceea ce provoacă un impact
foarte greu asupra populaţiei afectate, care se poate
traduce printr-un număr considerabil de victime.

* Catastrofa de la Cernobâl
 Catastrofă (Ramade, 2002)

- Catastrofism (fr. catastrophisme, engl. catastrophism)

este teoria evoluţiei, potrivit căreia apariţia de noi
grupe de organisme a urmat apariţiei periodice a unor
cataclisme care au atins o scară globală şi care au
provocat cvasi-extincţia florelor şi faunelor anterioare.

* Confirmare parţială datorată recentelor descoperiri

privind perioadele de extincţii masive şi proba că ele au
coincis, parţial, cu cataclisme planetare legate de
ciocniri ale Terrei cu asteroizi.
 Emergenţa catastrofelor naturale
• Presupune existenţa a două ingrediente strict necesare:

Ocurenţa unui fenomen O mare concentraţie de

natural deosebit de violent populaţie umană respectiv
de investiţii civil-industriale

Ex.
Un cutremur de pământ în Peninsula Kamcheatka din NU prezintă riscuri
Extremul Orient rusesc (teritoriu fără populaţie) sau de tipul unor
catastrofe naturale
o furtună în mijlocul Antarcticii

A degenerat într-o
Un seism în aria oraşului Mexico a degenerat într-o catastrofă naturală
catastrofă naturală cu victime umane. cu victime umane.
 Statistic
- 700 de catastrofe naturale anuale la nivel mondial
Ex.
2005 6 fenomene naturale catastrofale
- inundaţiile din India,
91.000 - uraganul Katrina (SUA),
persoane ucise
- uraganul Rita (SUA),
- uraganul Stan (America
Centrală),
170 mld. dolari
Pagube materiale
- seismul din Pakistan şi India,
- uraganul Wilma (Mexic, SUA,
Caraibe) (Anctil, 2008)
 Potenţialul marilor catastrofe
naturale
- Fragilizarea dezvoltării sociale
- Destabilizarea din punct de vedere economic politic a
unei regiuni sau chiar ţări

Mii de morţi Măsuri guvernamentale

Infrastructuri distruse locale inoperante

Numai un ajutor internaţional poate asigura un

porgram de urgenţă eficient
 Factori implicaţi în sporirea marilor
catastrofe naturale
Creşterea demografică
Ex.
1804 < 1 mld.

1927 2 mld.
1960 3 mld.
1999 6 mld.

Multiplică în progresie geometrică manifestările extreme ale

factorilor naturali asupra oamenilor şi deci, a societăţii umane.
Modelarea evoluţiei diverselor variabile
socio--economice în contextual actual al
socio
dezvoltării demografice şi al consumului
 Factori implicaţi în sporirea marilor
catastrofe naturale

Expansiunea marilor oraşe

- Concentrarea populaţiei
- Concentrarea bunurilor economice

Sporirea vulnerabilităţii locale în

faţa catastrofelor naturale
Populaţia prevăzută pentru 2015 pentru
primele 10 mari oraşe ale lumii, în
raport cu populaţia lor din 1990
 Relaţia

nivelul de dezvoltare al unei ţări/

frecvenţa catastrofelor naturale

care provoacă pierderi de vieţi omeneşti şi/sau

pagube materiale importante

Negativă
 Tendinţa evolutivă a numărului de
catastrofe naturale după mijlocul
secolului XX şi impactul lor economic
 Activitatea antropica
• Etapele succesive de ocupare şi utilizare a
mediului natural

Vânătoarea acompaniată de acţiuni limitate de
deforestare şi de fragilizare a solurilor
• activitatea umană cea mai veche şi cea mai puţin
perturbantă a mediului fizic
• poate să fie acompaniată de acţiuni limitate de
deforestare şi de fragilizare a solurilor
 Activitatea antropica
• Etapele succesive de ocupare şi utilizare a
mediului natural

Creşterea animalelor domestice, instaurată acum
10.000 de ani
Cresterea traditionala
• conduce la o degradare moderată a mediului
• permite, o reînnoire a proprietăţilor nutritive a solurilor prin
arderea resturilor vegetale
Creşterea intensă
• accelerează degradarea
• modifică chimic şi contaminează solurile
• compactări şi distrugeri de structuri prin “călcări de copite”
• acidificări şi dezoxidări
• nitrificări etc
 Activitatea antropica
• Etapele succesive de ocupare şi utilizare a
mediului natural

Agricultura, a treia etapă de ocupare a terenurilor

• s-a dezvoltat progresiv pe o mare parte a planetei
• vegetaţia originală a fost înlocuită de specii de interes industrial
sau agricol
• generalizarea monoculturilor au determinat denudarea periodică
a solurilor şi, deci, accelerarea eroziunii lor (ex. preeriile nord-
americane în timpul anilor 1930)
• Preocuparea de a se ridica productivitatea solurilor a condus la
diverse modificări ale mediului, care s-au intensificat în
perioadele cele mai recente: irigaţii, arături, folosirea
îngrăşămintelor artificiale şi pesticidelor
• Sedentarizarea diferitelor populaţii tradiţional nomade a
determinat o supraexploatare şi apoi o sărăcire iremediabilă a
solurilor din numeroase regiuni subaride.
 Activitatea antropica
• Etapele succesive de ocupare şi utilizare a
mediului natural

Exploatarea resurselor minerale , este

practicată odată ce societăţile umane s-au
organizat
• proporţia de extragere a minereurilor şi a altor resurse
minerale, ca şi a daunelor rezultate, s-au multiplicat pe
măsura industrializării, a creşterii nevoilor de combustibili
fosili, a consumului de apă etc
 Activitatea antropica
• Etapele succesive de ocupare şi utilizare a
mediului natural

Urbanizarea masivă şi dezvoltarea mijloacelor şi

căilor de comunicaţie , au căpătat proporţii gigantice
în cursul ultimelor decenii
• Au condus la diverse modificări ale solului şi subsolului:
• impermeabilizarea formaţiunilor superficiale
• artificializarea drenajului
• supraexploatarea acviferelor
• destabilizarea versanţilor ca urmare a construcţiilor
• poluarea subsolului etc
Recomandări bibliografice
Curs introductiv
• Ayala – Carcedo Fr. J., Olcina – Cantos J., 2002: Riesgos naturales, Ed. Ariel Ciencias,
S.A., 1512 p, Barcelona
• Anctil, Fr., 2008: L’eau et ses enjeux, Ed. de Boeck, Bruxelles.
• Bălteanu, D, Rădiţă, A., 2001: Hazarde naturale şi antropogene, Ed. Corint, Bucureşti.
• Bryant, Ed., 2005: Natural Hazards, Cambridge University Press, 312 p., Cambrige UK.
• Cuvier, S., 1985: Discours sur les révolutions de la surface du globe, Ed. Ch. Bourgos,
Paris.
• Grecu, Fl., 2000: Hazarde şi riscuri naturale, Ed. Universităţii, Bucureşti.
• Petrescu, I., 1990: Perioadele glaciare ale Pământului. Introducere în Paleoclimatologie,
Ed. Tehnică, 251 p., Bucureşti.
• Petrescu I., 1993 (coord.): Catastrofe naturale, Ed. Tehnică, Bucureşti.
• Petrescu, I., 2002 (coord.): Catastrofe geologice, Ed. Dacia, 215 p., Cluj – Napoca.
• Sorocovschi, V., 2007: Vulnerabilitatea, componentă a riscului conceput, variabile de
control, tipuri şi modele de evaluare – în Riscuri şi catastrophe, an VI, nr. 4, Cluj-Napoca.
• Sorocovschi, V., Petrescu D. C., 2008: Vulnerabilitatea ca factor economico-social în
evaluarea riscurilor de mediu, Environment&Progress, 12, Cluj-Napoca.
• Wisner, B., Blaike, P., Cannon, T., Davis, J., 2006: At Risk Natural hazards, people’s
vulnerability and disasters, Routledde edit., 471 p., New York NY.
• http://www.prim.net/citoyenrisquemajeur/dossierrisquesismique/lesevenementshistoriq
ue.htm
• www.mgrafias.com (una mirada hacia los desastres mondiales – septembrie 2004)
PRINCIPALELE RISCURI DE
ORIGINE NATURALĂ ŞI
IMPACTUL ACESTORA
 CUPRINS
Originea principalelelor riscuri naturale

Extraterestră Endogenă

Impactul meteoritic
Erupţiile vulcanice

Seismele

Tsunami

Exogenă Atmosferică

Inundaţiile
Furtuni tropicale

Deplasările în masă
Uragane

Eroziunea de ţărm şi soluri
Cicloni

Secete
Distribuţia regiunilor în curs de dezvoltare din
domeniile subtropical şi ecuatorial, sediul
unor catastrofe naturale