Iluminismul este curentul ideologic, filozofic, stiintific, cultural caracterizat prin
profunde schimbari in structura societatii, determinate de ascensiunea burgheziei care se afirma in numele unei noi conceptii despre lume, natura si societate, ca si prin efervescenta de idei produsa din cercetarile matematice si fizicii; este un curent de gandire cu multiple consecinte pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din pozitia rigida in care il fixase filozofia traditionala pentru a-l face obiectul propriei sale activitati prin munca si cultura omul este perfectibil ca si societatea pe care el o construieste. Iluminismul propune accesul poporului la educatie si la emanciparea lui prin cultura. Educatia tine in egala masura de trup si suflet, iar prin instructie oamenii devin constienti de drepturile lor. Jonathan Swift, reprezentant al iluminismului in Anglia, critica in “Calatoriile lui Guliver” lipsa valorilor morale din societate si atitudinea locuitorilor fata de patria lor. Societatea care a fost candva o societate buna, a fost distrusa de falsitatea oamenilor, de lipsa lor de cultura, si din cauza ca la putere se gaseau oameni fara virtuti. Subtil si ironic este pusa in evidenta nevoia de cultura pentru o societate prospera. Totodata iluminismul are caracter anticlerical si laic. Iluministii pledeaza pentru eliberarea spiritului de prejudecati sau superstitii si cauta, ca si umanistii, sa elibereze individul de sub puterea bisericii, a clerului sau a credintelor populare. Un exemplu clar al carcterului anticlerical este modul in care este prezentata manastirea in “Calugarita” de Denis Diderot; lacasul sfant este un loc plin de “plictiseala adanca, paliditate, slabiciune, de semne ale naturii care tanjeste si piere”. Avand un caracter antifeudal si antidespotic, se cerea anularea privilegiilor feudale, drepturi sociale si politice egale pentru intregul popor, deoarece oamenii erau egali prin nastere. Idealul politic al iluministilor era “monarhul luminat” care isi guverna supusii cu intelepciune, garantandu-le drepturi si infaptuind reforme. In “Tiganiada” de Ioan B.Deleanu intalnim frumos conturata ideea de monarhie si monarh luminat ca cel mai potrivit mod pentru a conduce o natiune: “Pe care sa chemam noi monarhie/ A unui singur domnie/ Prin aceasta, linistea dorita/ Iara sa intoarsa in societate/ si vrajba fu de tot izgonita/ Oamenii vazura ca din toate/ Aceste feliu de domnire e mai buna/ si vecinica-i dedera cununa”. O alta trasatura a iluminismului este spiritul nationalist si materialist pe care il avea. Ratiunea constituia pentru iluministi calitatea fundamentala cu care natura il inzestrase pe om, de aceea toate fenomenele vietii cunosteau interpretare materialista. Dinicu Golescu este cel care surprinde foarte bine in “Insemnare a calatoriii mele” lipsa cartilor in tara sa si propune schimbarea acestui lucru cu ajutorul celor “mai cu putere”. Totodata tot el este cel care pune problema economiei foarte slab dezvoltata si aduce la vedere niste solutii foarte simple, daca s-ar putea baza pe toti “fratii compatrioti”, cum ar fi “munca pamatului, cu deschiderea negotului care imbogateste toate imparatiile”. Ideea de baza a acestui curent este luminarea popoarelor prin cultura si acorda un interes deosebit raspandirii ei prin scoli si prin lucrari popularizate. “Omul luminilor” este cel care are incredere in puterea ratiunii umane, crede in progres si respinge prejudecatile si dogmele.