1.

Consideratii generale
Adolescenta este varsta intrebarilor,a indoielilor.Noi, adolescentii, reprezentam
viitorul acestei societati.Unii care sunt constienti de acest aspect, se straduiesc sa invete
cat mai bine la scoala, sa urmeze un liceu bun si sa intre la facultate.Inerent la aceasta
varsta apar tot felul de intrebari de genul: ''Cine sunt?", "De ce trebuie sa tin cont pentru a
lua o decizie corcta?", "Care este scopul meu in viata?" si multe alte la care vom afla
raspunsul mai tarziu sau poate niciodata.
In zilele noastre este din ce in ce mai greu sa fii adolescent.Apar tentatii de tot felul
cum ar fi : drogurile, tigarile, alcoolul.Cine apuca sa mearga pe aceasta cale va fi un om
pierdut, fara adolescenta, fara alti prieteni decat cei care merg pe acelasi drum chinuitor,
plin de prapastii..E greu sa fii tu insuti cand anturajul te face altfel?Intr-o conversatie cu
prietenii trebuie sa le sustii afirmatiile, cu toate ca tu esti de alta parere.Dar poti totodata
sa-ti exprimi opinia, care este total diferita de aceea a amicilor, si acestia daca sunt
prieteni adevarati, vor aprecia parerea ta sau din contra, nu o vor lua in seama si se vor
supara pe tine ca nu gandesti ca ei.Aceasta din urma problema te va face mai precaut in
alegerea prietenilor, care trebuie sa fie "pe aceeasi lungime de unda" cu tine, altfel nu te
vor intelege si nu te vor aprecia niciodata.
Aproape maturi si mult prea copii, ne gandim cum am putea defini perioada prin
care trecem.Unii spun ca este cea mai frumoasa perioada din viata unui om, altii din
contra spun ca este foarte greu sa te intelegi cu un adolescent.
Oricare ar fi parerea noastra, adolescenta este etapa care face trecerea de la
copilarie la tinerete.Adolescentii sunt diferiti prin caracter, comportament, fizic, gandire
iar lista ar putea continua.Fiecare om este unic si traieste intr-o lume a sa.In cadrul
acestei etape te maturizezi, incepi sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva, devii alt
om, diferit de ceea ce ai fost pana acum.
Adolescenta reprezinta o perioada initiatica, in care fiecare incepe sa cunoasca
mai bine lumea, sa-i descopere secretele, sa porneasca pe cararile neumblate ale vietii, sa
se initieze in toate domeniile.Incepe sa se cunoasca pe sine, descopera laturile
personalitatii lui si realizeaza schimbarile esentiale ce ii marcheaza existenta.
Adolescenta inseamna pentru mine cea mai frumoasa perioada din viata, cea mai
plina de nelinisti, izvorata din intrebarile care isi cauta raspunsul, cea mai putin
echilibrata din punct de vedere emotional din cauza necunoasterii locului pe care il are
adolescentul in societate si in univers, si totusi febrila de a se lansa intr-o viata rationala si
armonioasa!
Adolescenta este o perioada de tranzitie de la copilarie la varsta de adult tanar.
Adolescenta incepe la pubertate (catre 11-13 ani la fete si 13-15 ani la baieti) si este
insotita de importante transformari pe planurile biologic, psihologic si social. Cuvantul
adolescenta vine din cuvantul latinesc adolescere, care inseamna a creste. Cand oamenii
folosesc cuvantul adolescenta, de obicei se refera nu numai la schimbarile fizice ci si la
noile ganduri, sentimente, relatii si responsabilitati pe care le au copiii care devin tineri
adulti.

2.Psihologia adolescentei
2.1.Transformarile fizice
  Adolescenta se caracterizeaza prin inceputul maturarii genitale, cu dezvoltarea
gonadelor (glandele reproducatoare, ovarele si testiculele) si a caracterelor sexuale
secundare (semnele exterioare ale diferentei intre sexe). Cresterea se accelereaza, mai
intai la fete, mai tarziu la baieti. Vocea se schimba, morfologia se transforma dupasexe. La
baieti, se inregistreaza o crestere a volumului testicular si a lungimii penisului, cu aparitia
primelor ejaculari. Masa musculara devine mai mare, umerii se latesc. Mai tarziu incepe
sa se instaleze pilozitatea de tip masculin. La fete, uterul si ovarele cresc in volum. Ciclul
menstrual succede, dupa un interval de aproximativ 2 ani, primei manifestari de formare
a sanului. Formele se dezvolta (sani, solduri, bazin), cu aparitia pilozitatii de tip feminin. 
2.2.Transformarile psihologice
Adolescenta este o perioada normala de conflicte, necesara unui echilibru ulterior, si
a carei complexitate nu se preteaza deloc unor discursuri prea generalizatoare. Totodata,
adolescenta poate fi considerata ca o evolutie dinamica, avand drept finalitate autonomia,
identitatea si adaptarea sexuala. Adolescentul simte nevoia de a evada din eul sau, de a-si
largi interesele dincolo de cercul familial. Identificarii cu parintii i se suprapune identificarea
cu insusi grupul de varsta, cu eroul colectiv, "gasca". Aici intervine clasicul "conflict al
generatiilor". Tanarul se exprima prin afirmatii sau negatii taioase, fara a-i pasa de
contradictii si este in cautare de dezbateri. Adultul nu trebuie sa confunde aceasta dorinta
de a dezbate cu provocarea. In pofida aparentelor, adolescentul este necrutator cu el insusi.
In fata corpului sau, a capacitatilor sale de seductie, el poate trai un sentiment de
nesiguranta, chiar de rusine. In acelasi timp, el este torturat de remiviscenta complexelor
infantile (oedipiene, indeosebi). Tanarul, daca are inclinatii spre revolta, e nelinistit de
normalitate. Pentru el e important sa-l asiguri ca mijloacele de interpretare statistica, atat
de relative, sunt depasite de calitatea experientei amoroase. De asemenea, adultul nu
trebuie sa-i destabilizeze prin ironie sau jena, in ce priveste problemele pubertatii sale
(primul ciclu, acneea, particularitatile formelor corporale). O masturbare, supapa adesea
culpabilizanta, un atasament homosexual trecator, care traduce cautarea idealizata a unui
duplicat, a unui confident, nu trebuie blamate niciodata. 
Datorita franei pusa in fata eliberarii sexuale de teama de SIDA, de darea la o parte din
structurile familiale, de incertitudinea viitorului profesional, adolescentul de azi, care nu mai
beneficiaza de vechile sisteme de referinta, depinde cu atat mai mult de o cooperare si de un
dialog sincer cu adultul pentru a aborda astfel de probleme ca si: contraceptia (50% dintre
adolescenti au primul contact sexual inaintea varstei de 17 ani; intre 7 si 10% din
intreruperile voluntare de sarcina sunt practicate pe minore), prevenirea delincventei, a
toxicomaniei, a imbolnavirii de SIDA etc. Adolescentul are nevoie de adult pentru a-i vorbi de
fericire, de sensul vietii. In acest fel, elanurile inimii si spiritului, atat de bogate in timpul
acestei "varste ingrate", vor avea sansa sa nu dispara odata cu ea. 
2.3.Tulburarile adolescentei
Tulburarile fizice care trebuie depistate cu prioritate privesc locomotia (scolioza),
dintii (carii, dentitia de minte) si pielea (acneea). De asemenea, trebuie supravegheate
functiile vizuala si auditiva. Examenul ginecologic, atunci cand se dovedeste necesar,
trebuie sa fie explicat clar unei tinere fete. 
Tulburarile de greutate si de alimentatie pot fi legate de un surmenaj, de o lipsa de
somn, dar si de o infectie necunoscuta (primo-infectia tuberculoasa, o parazitoza). 
Tulburarile de comportament sunt, de asemenea, variate dar - in general - benigne, desi
ele supara anturajul. "Criza de originalitate juvenila" trebuie sa ne ingrijoreze mai putin
prin excesele ei decat prin absenta ei. Retragerea in sine, persistenta unui comportament
copilaresc, mai ales daca sunt insotite de un regres la invatatura si de o disparitie a
oricarei placeri ar trebui in aceeasi masura sa alerteze parintii ca si o prea zgomotoasa
"furie de a trai". Astfel de semne preced sau insotesc adesea o depresie, chiar o psihoza.
Toxicomania, delincventa, anorexia, bulimia, sinuciderea constituie alte riscuri
preocupante. 
Uscarea gurii, nevoia continua de a bea, o roseata conjunctivala pot trada un
consum de droguri. O fuga de acasa nu trebuie niciodata nici dramatizata, nici banalizata.
O consultare medicala specializata, desi intotdeauna de dorit, nu aduce rezolvari
miraculoase. In toate cazurile, prognoza depinde de calitatea si soliditatea exemplelor
parentale, care-l ajuta pe adolescent sa-si restabileasca constiinta propriei valori, sa se
iubeasca pe sine pentru a-si iubi mai bine aproapele.
2.4.Fenomenologia psihoanalitica a adolescentei
Din perspectiva psihoanalitica, fenomenologia adolescentei se centreaza in jurul
reorganizarii vietii interioare. Prima reorganizare priveste reprezentarea experientelor
corporale si sexuale: de timpuriu in pubertate, copilul simpte initial ca aceste noi
experiente sunt externe siesi, dar cand toate merg bine, el/ea integreaza treptat corpul
matur sexual ca pe o sursa de mandrie si placere.
  Concurent cu reorganizarea reprezentarii corpului in maturitatea lui sexuala si
dimensionala, exista reorganizari in legatura cu "pornirile" (in special modularea
agresivitatii si fuziunea dintre agresivitate si tandrete), valorile (in special asumarea
valorilor personale care difera de cele ale parintilor), conceptele despre timp (in special
sensul adolescentului de a avea o istorie personala si un viitor pe care el/ea poate sa-l
prevada mai mult sau mai putin) si sinele in relatiile cu ceilalti (in special posibilitatea de
a impartasi experiente intime in afara familiei si daruirea sau primirea de placeri
sexuale).Fiecare din aceste reorganizari apar pe fondul achizitionarii unor diverse
preconditii in timpul fazelor timpurii ale dezvoltarii, unei suficient de bune functionari
fizice si cognitive (care tin de intelect), suportului permanent din partea familiei si a altor
adulti, in special profesori, si a norocului de a gasi prieteni si a evita "accidentele"
ireparabile.
Desi majoritatea adolescentilor nu prezinta tulburari psihiatrice, aceasta faza reprezinta
o perioada cu o paleta larga de disturbari psihiatrice si comportamentale, incluzand
tulburarile afective, anorexia, suicidul si accidentele.
  Pentru copiii care sunt vulnerabili din cauza dificultatilor preexistente, cum ar fi
bolile medicale cronice, dificultatile emotionale, intarzierile cognitive, sau povara unor
conflicte nevrotice timpurii putin rezolvate, intrarea in adolescenta, cu pornirea spre
autonomie si noi expectante sociale, poate avertiza asupra unor schimbari in paternurile
anterior stabile de ingrijire medicala sau de relatii parinte-copil. Preocuparea pentru corp
este o caracteristica proeminenta a adolescentei. Adolescentii normali acorda o
considerabila atentie pentru asigurarea atractivitatii fata de ceilalti. Totusi corpul poate
fi si pedepsit, mutilat si distrus de adolescentul care experimenteaza o tulburare, o
angoasa. Balanta intre dragostea si ura adolescentului pentru corpul sau, intre
autoingrijire si autodistrugere, se poate schimba rapid, in mod repetat si precipitat.
Adolescentul foloseste corpul sau ca pe o scena pentru a interpreta mandria sau rusinea,
veselia sau disperarea, un mod de a fi frumos sau groaznic. Corpul poate fi vazut ca fiind
al altuia, poate fi tratat cu respect sau neglijat; ca fiind persecutor, poate fi ignorat sau
atacat; ca fiind amant, poate fi luat in grija sau expus in mod narcisistic.
2.5.Experienta si reprezentarea corporala
Din punct de vedere psihologic adolescentul poate experimenta schimbarile rapide
din corpul sau intr-un mod pasiv care poate reverbera cu experientele anterioare de
umilire sau dependenta. De asemeni, adolescentul poate simti ca el/ea este fortat(a) sa
"invete sa accepte" ceea ce nu este sub controlul lui/ei. Adolescentul poate incerca sa nege
ceea ce se intampla cu corpul sau si sa tina la interesele si formele sociale de latenta. Sau
se poate simti comfortabil cu potentialurile in crestre, sigur ca ceea ce i-a dat natura este
in acord cu experientele anterioare pozitive. Sau, mai frecvent, adolescentul poate
reactiona la schimbarile din corp si din porniri cu un amestec de anxietate si exaltare, de
acceptare a ceea ce este inmagazinat pe langa hotararea de transformare a pasivului in
activ.
In incercarea de a avea un control activ asupra experientelor pasive ale pubertatii,
adolescentul poate incerca sa imbunatateasca natura - sa-si decoreze corpul cu coafuri si
haine speciale, machiaj si tatuaje; sa-si imbunatateasca silueta corporala prin scaderea
greutatii, dieta, sau cresterea in greutate prin marirea masei musculare; sau sa
distorsioneze aparenta corporala, sa transforme ceea ce copilul crede ca este pasiv ciudat
(in ochii lui) in ceva ciudat cu adevarat, prin haine la mana a doua, coafura
nonconformista, cercei multipli, par lung, sau orice altceva se defineste la un moment dat
de catre grupul de varsta ca fiind "cool". Prin acest design scenic, adolescentul
reorganizeaza reprezentarea sa asupra corpului si semnificatiile variatelor parti
componente in relatiile cu ceilalti, inclusiv semenii de acelasi sex sau sex opus, sau parintii.
Cand nu este dusa prea departe, aceasta experimentare permite copilului sa-si asume
responsabilitatea asupra corpului sau , in noua sa forma, mirosuri, mod de provocare.
Pentru adolescentul vulnerabil, manipularea corpului ca pe un obiect poate deveni
o preocupare. Adolescentul poate crede ca viata este de nesuportat pentru ca nasul ei este
prea lung, penisul lui este prea mic, sau ea/el este prea mic(a) sau
scund(a).Reorganizarea reprezentarii corporale poate de asemeni deveni intricata cu
reorganizarea relatiilor familiale sau cu alte schimbari ale sinelui, conducand, alaturi de
alti factori determinanti, la anorexie, bulimie, automutilare sau obezitate. Cand corpul
devine expresia conflictelor nevrotice si intrafamiliale, reorganizarea sinelui se invarte in
jurul reprezentarii corporale: cine detine corpul, cine este responsabil pentru el, si cine se
bucura de placeri sau suporta agresiunile.

3.Consideratii finale
Aceasta etapa are caracteristici speciale si cerinte proprii, adolescentul stabileste
noi relatii cu semenii de ambele sexe, isi orgaizeaza si-si consolideaza o independenta
emotionala fata de parinti si alti adulti. Se dezvolta intelectual si-si alcatuieste un sistem
de valori civice. Este in cautarea personalitatii sale, a identitatii sale, nerabdator sa-si
aleaga un personaj,gata sa-si cucereasca locul sau in lume. Emotivitatea apare cu putere
in adolescenta. Mania, teama, nelinistea, gelozia, invidia, afectiunea, bucuria, curiozitatea
sunt sentimente si trairi emotionale pe care adolescentul le resimte cu intensitate. Cand
este criticat, ridiculizat, cand ceilalti doresc sa-i impuna, este indignat, se simte fustrat
cand este blocat in realizarea a ceea ce-si doreste, discerne cu acuitate propria-i valoare si
se revolta chiar impotriva comportarii sale.
Manifestarile sunt variate: tristete, bucurie, efuziune, anxietate, mutism,
agresivitate, mai ales urmare a unei inferioritati sociale reale sau imaginare. Teama de
scoala, dificultatile in relatiile de prietenie cu ceilalti, alegerea drumului profesional sunt
surse ale nelinistii sale.
Principala caracteristica a adolescentului este altruismul, el vrea sa imbratiseze cauzele
cele mai dificile, sa se dezvolte nelimitat. Acum trebuie sa dovedeasca parintele ca stie
intr-adevar sa fie reazemul spiritual al copilului.
3.1.Adaptarea sociala
Tanarul adolescent incearca identificarea cu adultii: este tentat sa bea, sa fumeze,
sa conduca automobilul, sa aiba relatii sexuale. Prieteniile pentru confidente cu membrii
de acelasi sex, grupurile de prieteni cu interese si aptitudini comune sunt forme de
exersare a vietii sociale.
3.2.Interesele
Timpul liber al adolescentului permite o largire a posibilitatilor de socializare si de
dezvoltare a sa. Parinti trebuie sa-i invete, cu tact, sa foloseasca acest timp, sa fie
preocupati de ceva si daca este posibil, sa se entuziasmeze pentru o anumita activitate.
Trebuie incurajat sa practice un sport, sa participe la diferite activitati organizate la
varsta lui (bineinteles, benefice).Societatea ii starneste interesul, stabileste noi contacte
sociale, convorbirile il ajuta sa gaseasca noi puncte de vedere, ii provoaca o atitudine mai
libera fata de multe subiecte si-l ajuta la gasirea argumentelor. Propria persoana il
intereseaza, acorda mare atentie hainelor (unde iar trebuie sa intervina tactul
parintilor)Se contureaza interesul pentru o anumita profesie, interes pe care parintii
trebuie sa-l sesizeze si sa-l ajute in alegerea facuta daca observa seriozitate in gandirea
tanarului, daca nu, cu tact, fara a-i stirbi autoritatea, sa incerce a-i arata si alte fagase
profesionale, nu impuse: tanarul este cel care-si alege vocatia.