Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Consideratii generale
Adolescenta este varsta intrebarilor,a indoielilor.Noi, adolescentii,
reprezentam viitorul acestei societati.Unii care sunt constienti de acest
aspect, se straduiesc sa invete cat mai bine la scoala, sa urmeze un liceu
bun si sa intre la facultate.Inerent la aceasta varsta apar tot felul de
intrebari de genul: ''Cine sunt?", "De ce trebuie sa tin cont pentru a lua o
decizie corcta?", "Care este scopul meu in viata?" si multe alte la care
vom afla raspunsul mai tarziu sau poate niciodata.
In zilele noastre este din ce in ce mai greu sa fii adolescent.Apar
tentatii de tot felul cum ar fi : drogurile, tigarile, alcoolul.Cine apuca sa
mearga pe aceasta cale va fi un om pierdut, fara adolescenta, fara alti
prieteni decat cei care merg pe acelasi drum chinuitor, plin de prapastii..E
greu sa fii tu insuti cand anturajul te face altfel?Intr-o conversatie cu
prietenii trebuie sa le sustii afirmatiile, cu toate ca tu esti de alta
parere.Dar poti totodata sa-ti exprimi opinia, care este total diferita de
aceea a amicilor, si acestia daca sunt prieteni adevarati, vor aprecia
parerea ta sau din contra, nu o vor lua in seama si se vor supara pe tine
ca nu gandesti ca ei.Aceasta din urma problema te va face mai precaut in
alegerea prietenilor, care trebuie sa fie "pe aceeasi lungime de unda" cu
tine, altfel nu te vor intelege si nu te vor aprecia niciodata.
Aproape maturi si mult prea copii, ne gandim cum am putea defini
perioada prin care trecem.Unii spun ca este cea mai frumoasa perioada
din viata unui om, altii din contra spun ca este foarte greu sa te intelegi
cu un adolescent.
Oricare ar fi parerea noastra, adolescenta este etapa care face
trecerea de la copilarie la tinerete.Adolescentii sunt diferiti prin caracter,
comportament, fizic, gandire iar lista ar putea continua.Fiecare om este
unic si traieste intr-o lume a sa.In cadrul acestei etape te maturizezi,
incepi sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva, devii alt om, diferit de
ceea ce ai fost pana acum.
Adolescenta reprezinta o perioada initiatica, in care fiecare incepe
sa cunoasca mai bine lumea, sa-i descopere secretele, sa porneasca pe
cararile neumblate ale vietii, sa se initieze in toate domeniile.Incepe sa se
cunoasca pe sine, descopera laturile personalitatii lui si realizeaza
schimbarile esentiale ce ii marcheaza existenta.
Adolescenta inseamna pentru mine cea mai frumoasa perioada din
viata, cea mai plina de nelinisti, izvorata din intrebarile care isi cauta
raspunsul, cea mai putin echilibrata din punct de vedere emotional din
cauza necunoasterii locului pe care il are adolescentul in societate si in
univers, si totusi febrila de a se lansa intr-o viata rationala si armonioasa!
Adolescenta este o perioada de tranzitie de la copilarie la varsta de
adult tanar. Adolescenta incepe la pubertate (catre 11-13 ani la fete si 13-
15 ani la baieti) si este insotita de importante transformari pe planurile
biologic, psihologic si social. Cuvantul adolescenta vine din cuvantul
latinesc adolescere, care inseamna a creste. Cand oamenii folosesc
cuvantul adolescenta, de obicei se refera nu numai la schimbarile fizice ci
si la noile ganduri, sentimente, relatii si responsabilitati pe care le au
copiii care devin tineri adulti.

2.Psihologia adolescentei
2.1.Transformarile fizice
Adolescenta se caracterizeaza prin inceputul maturarii genitale, cu
dezvoltarea gonadelor (glandele reproducatoare, ovarele si testiculele) si
a caracterelor sexuale secundare (semnele exterioare ale diferentei intre
sexe). Cresterea se accelereaza, mai intai la fete, mai tarziu la baieti.
Vocea se schimba, morfologia se transforma dupasexe. La baieti, se
inregistreaza o crestere a volumului testicular si a lungimii penisului, cu
aparitia primelor ejaculari. Masa musculara devine mai mare, umerii se
latesc. Mai tarziu incepe sa se instaleze pilozitatea de tip masculin. La
fete, uterul si ovarele cresc in volum. Ciclul menstrual succede, dupa un
interval de aproximativ 2 ani, primei manifestari de formare a sanului.
Formele se dezvolta (sani, solduri, bazin), cu aparitia pilozitatii de tip
feminin.
2.2.Transformarile psihologice
Adolescenta este o perioada normala de conflicte, necesara unui
echilibru ulterior, si a carei complexitate nu se preteaza deloc unor
discursuri prea generalizatoare. Totodata, adolescenta poate fi
considerata ca o evolutie dinamica, avand drept finalitate autonomia,
identitatea si adaptarea sexuala. Adolescentul simte nevoia de a evada
din eul sau, de a-si largi interesele dincolo de cercul familial. Identificarii
cu parintii i se suprapune identificarea cu insusi grupul de varsta, cu eroul
colectiv, "gasca". Aici intervine clasicul "conflict al generatiilor". Tanarul
se exprima prin afirmatii sau negatii taioase, fara a-i pasa de contradictii
si este in cautare de dezbateri. Adultul nu trebuie sa confunde aceasta
dorinta de a dezbate cu provocarea. In pofida aparentelor, adolescentul
este necrutator cu el insusi. In fata corpului sau, a capacitatilor sale de
seductie, el poate trai un sentiment de nesiguranta, chiar de rusine. In
acelasi timp, el este torturat de remiviscenta complexelor infantile
(oedipiene, indeosebi). Tanarul, daca are inclinatii spre revolta, e nelinistit
de normalitate. Pentru el e important sa-l asiguri ca mijloacele de
interpretare statistica, atat de relative, sunt depasite de calitatea
experientei amoroase. De asemenea, adultul nu trebuie sa-i destabilizeze
prin ironie sau jena, in ce priveste problemele pubertatii sale (primul ciclu,
acneea, particularitatile formelor corporale). O masturbare, supapa
adesea culpabilizanta, un atasament homosexual trecator, care traduce
cautarea idealizata a unui duplicat, a unui confident, nu trebuie blamate
niciodata.
Datorita franei pusa in fata eliberarii sexuale de teama de SIDA, de darea
la o parte din structurile familiale, de incertitudinea viitorului profesional,
adolescentul de azi, care nu mai beneficiaza de vechile sisteme de
referinta, depinde cu atat mai mult de o cooperare si de un dialog sincer
cu adultul pentru a aborda astfel de probleme ca si: contraceptia (50%
dintre adolescenti au primul contact sexual inaintea varstei de 17 ani;
intre 7 si 10% din intreruperile voluntare de sarcina sunt practicate pe
minore), prevenirea delincventei, a toxicomaniei, a imbolnavirii de SIDA
etc. Adolescentul are nevoie de adult pentru a-i vorbi de fericire, de
sensul vietii. In acest fel, elanurile inimii si spiritului, atat de bogate in
timpul acestei "varste ingrate", vor avea sansa sa nu dispara odata cu ea.
2.3.Tulburarile adolescentei
Tulburarile fizice care trebuie depistate cu prioritate privesc
locomotia (scolioza), dintii (carii, dentitia de minte) si pielea (acneea). De
asemenea, trebuie supravegheate functiile vizuala si auditiva. Examenul
ginecologic, atunci cand se dovedeste necesar, trebuie sa fie explicat clar
unei tinere fete.
Tulburarile de greutate si de alimentatie pot fi legate de un
surmenaj, de o lipsa de somn, dar si de o infectie necunoscuta (primo-
infectia tuberculoasa, o parazitoza). Tulburarile de comportament sunt,
de asemenea, variate dar - in general - benigne, desi ele supara anturajul.
"Criza de originalitate juvenila" trebuie sa ne ingrijoreze mai putin prin
excesele ei decat prin absenta ei. Retragerea in sine, persistenta unui
comportament copilaresc, mai ales daca sunt insotite de un regres la
invatatura si de o disparitie a oricarei placeri ar trebui in aceeasi masura
sa alerteze parintii ca si o prea zgomotoasa "furie de a trai". Astfel de
semne preced sau insotesc adesea o depresie, chiar o psihoza.
Toxicomania, delincventa, anorexia, bulimia, sinuciderea constituie alte
riscuri preocupante.
Uscarea gurii, nevoia continua de a bea, o roseata conjunctivala pot
trada un consum de droguri. O fuga de acasa nu trebuie niciodata nici
dramatizata, nici banalizata. O consultare medicala specializata, desi
intotdeauna de dorit, nu aduce rezolvari miraculoase. In toate cazurile,
prognoza depinde de calitatea si soliditatea exemplelor parentale, care-l
ajuta pe adolescent sa-si restabileasca constiinta propriei valori, sa se
iubeasca pe sine pentru a-si iubi mai bine aproapele.
2.4.Fenomenologia psihoanalitica a adolescentei
Din perspectiva psihoanalitica, fenomenologia adolescentei se
centreaza in jurul reorganizarii vietii interioare. Prima reorganizare
priveste reprezentarea experientelor corporale si sexuale: de timpuriu in
pubertate, copilul simpte initial ca aceste noi experiente sunt externe
siesi, dar cand toate merg bine, el/ea integreaza treptat corpul matur
sexual ca pe o sursa de mandrie si placere.
Concurent cu reorganizarea reprezentarii corpului in maturitatea lui
sexuala si dimensionala, exista reorganizari in legatura cu "pornirile" (in
special modularea agresivitatii si fuziunea dintre agresivitate si tandrete),
valorile (in special asumarea valorilor personale care difera de cele ale
parintilor), conceptele despre timp (in special sensul adolescentului de a
avea o istorie personala si un viitor pe care el/ea poate sa-l prevada mai
mult sau mai putin) si sinele in relatiile cu ceilalti (in special posibilitatea
de a impartasi experiente intime in afara familiei si daruirea sau primirea
de placeri sexuale).Fiecare din aceste reorganizari apar pe fondul
achizitionarii unor diverse preconditii in timpul fazelor timpurii ale
dezvoltarii, unei suficient de bune functionari fizice si cognitive (care tin
de intelect), suportului permanent din partea familiei si a altor adulti, in
special profesori, si a norocului de a gasi prieteni si a evita "accidentele"
ireparabile.
Desi majoritatea adolescentilor nu prezinta tulburari psihiatrice, aceasta
faza reprezinta o perioada cu o paleta larga de disturbari psihiatrice si
comportamentale, incluzand tulburarile afective, anorexia, suicidul si
accidentele.
Pentru copiii care sunt vulnerabili din cauza dificultatilor
preexistente, cum ar fi bolile medicale cronice, dificultatile emotionale,
intarzierile cognitive, sau povara unor conflicte nevrotice timpurii putin
rezolvate, intrarea in adolescenta, cu pornirea spre autonomie si noi
expectante sociale, poate avertiza asupra unor schimbari in paternurile
anterior stabile de ingrijire medicala sau de relatii parinte-copil.
Preocuparea pentru corp este o caracteristica proeminenta a
adolescentei. Adolescentii normali acorda o considerabila atentie pentru
asigurarea atractivitatii fata de ceilalti. Totusi corpul poate fi si pedepsit,
mutilat si distrus de adolescentul care experimenteaza o tulburare, o
angoasa. Balanta intre dragostea si ura adolescentului pentru corpul sau,
intre autoingrijire si autodistrugere, se poate schimba rapid, in mod
repetat si precipitat. Adolescentul foloseste corpul sau ca pe o scena
pentru a interpreta mandria sau rusinea, veselia sau disperarea, un mod
de a fi frumos sau groaznic. Corpul poate fi vazut ca fiind al altuia, poate fi
tratat cu respect sau neglijat; ca fiind persecutor, poate fi ignorat sau
atacat; ca fiind amant, poate fi luat in grija sau expus in mod narcisistic.
2.5.Experienta si reprezentarea corporala
Din punct de vedere psihologic adolescentul poate experimenta
schimbarile rapide din corpul sau intr-un mod pasiv care poate reverbera
cu experientele anterioare de umilire sau dependenta. De asemeni,
adolescentul poate simti ca el/ea este fortat(a) sa "invete sa accepte"
ceea ce nu este sub controlul lui/ei. Adolescentul poate incerca sa nege
ceea ce se intampla cu corpul sau si sa tina la interesele si formele sociale
de latenta. Sau se poate simti comfortabil cu potentialurile in crestre,
sigur ca ceea ce i-a dat natura este in acord cu experientele anterioare
pozitive. Sau, mai frecvent, adolescentul poate reactiona la schimbarile
din corp si din porniri cu un amestec de anxietate si exaltare, de
acceptare a ceea ce este inmagazinat pe langa hotararea de transformare
a pasivului in activ.
In incercarea de a avea un control activ asupra experientelor pasive
ale pubertatii, adolescentul poate incerca sa imbunatateasca natura - sa-
si decoreze corpul cu coafuri si haine speciale, machiaj si tatuaje; sa-si
imbunatateasca silueta corporala prin scaderea greutatii, dieta, sau
cresterea in greutate prin marirea masei musculare; sau sa distorsioneze
aparenta corporala, sa transforme ceea ce copilul crede ca este pasiv
ciudat (in ochii lui) in ceva ciudat cu adevarat, prin haine la mana a doua,
coafura nonconformista, cercei multipli, par lung, sau orice altceva se
defineste la un moment dat de catre grupul de varsta ca fiind "cool". Prin
acest design scenic, adolescentul reorganizeaza reprezentarea sa asupra
corpului si semnificatiile variatelor parti componente in relatiile cu ceilalti,
inclusiv semenii de acelasi sex sau sex opus, sau parintii. Cand nu este
dusa prea departe, aceasta experimentare permite copilului sa-si asume
responsabilitatea asupra corpului sau , in noua sa forma, mirosuri, mod de
provocare.
Pentru adolescentul vulnerabil, manipularea corpului ca pe un
obiect poate deveni o preocupare. Adolescentul poate crede ca viata este
de nesuportat pentru ca nasul ei este prea lung, penisul lui este prea mic,
sau ea/el este prea mic(a) sau scund(a).Reorganizarea reprezentarii
corporale poate de asemeni deveni intricata cu reorganizarea relatiilor
familiale sau cu alte schimbari ale sinelui, conducand, alaturi de alti
factori determinanti, la anorexie, bulimie, automutilare sau obezitate.
Cand corpul devine expresia conflictelor nevrotice si intrafamiliale,
reorganizarea sinelui se invarte in jurul reprezentarii corporale: cine
detine corpul, cine este responsabil pentru el, si cine se bucura de placeri
sau suporta agresiunile.

3.Consideratii finale
Aceasta etapa are caracteristici speciale si cerinte proprii,
adolescentul stabileste noi relatii cu semenii de ambele sexe, isi
orgaizeaza si-si consolideaza o independenta emotionala fata de parinti si
alti adulti. Se dezvolta intelectual si-si alcatuieste un sistem de valori
civice. Este in cautarea personalitatii sale, a identitatii sale, nerabdator
sa-si aleaga un personaj,gata sa-si cucereasca locul sau in lume.
Emotivitatea apare cu putere in adolescenta. Mania, teama, nelinistea,
gelozia, invidia, afectiunea, bucuria, curiozitatea sunt sentimente si trairi
emotionale pe care adolescentul le resimte cu intensitate. Cand este
criticat, ridiculizat, cand ceilalti doresc sa-i impuna, este indignat, se
simte fustrat cand este blocat in realizarea a ceea ce-si doreste, discerne
cu acuitate propria-i valoare si se revolta chiar impotriva comportarii sale.
Manifestarile sunt variate: tristete, bucurie, efuziune, anxietate,
mutism, agresivitate, mai ales urmare a unei inferioritati sociale reale sau
imaginare. Teama de scoala, dificultatile in relatiile de prietenie cu ceilalti,
alegerea drumului profesional sunt surse ale nelinistii sale.
Principala caracteristica a adolescentului este altruismul, el vrea sa
imbratiseze cauzele cele mai dificile, sa se dezvolte nelimitat. Acum
trebuie sa dovedeasca parintele ca stie intr-adevar sa fie reazemul
spiritual al copilului.
3.1.Adaptarea sociala
Tanarul adolescent incearca identificarea cu adultii: este tentat sa
bea, sa fumeze, sa conduca automobilul, sa aiba relatii sexuale. Prieteniile
pentru confidente cu membrii de acelasi sex, grupurile de prieteni cu
interese si aptitudini comune sunt forme de exersare a vietii sociale.
3.2.Interesele
Timpul liber al adolescentului permite o largire a posibilitatilor de
socializare si de dezvoltare a sa. Parinti trebuie sa-i invete, cu tact, sa
foloseasca acest timp, sa fie preocupati de ceva si daca este posibil, sa se
entuziasmeze pentru o anumita activitate. Trebuie incurajat sa practice
un sport, sa participe la diferite activitati organizate la varsta lui
(bineinteles, benefice).Societatea ii starneste interesul, stabileste noi
contacte sociale, convorbirile il ajuta sa gaseasca noi puncte de vedere, ii
provoaca o atitudine mai libera fata de multe subiecte si-l ajuta la gasirea
argumentelor. Propria persoana il intereseaza, acorda mare atentie
hainelor (unde iar trebuie sa intervina tactul parintilor)Se contureaza
interesul pentru o anumita profesie, interes pe care parintii trebuie sa-l
sesizeze si sa-l ajute in alegerea facuta daca observa seriozitate in
gandirea tanarului, daca nu, cu tact, fara a-i stirbi autoritatea, sa incerce
a-i arata si alte fagase profesionale, nu impuse: tanarul este cel care-si
alege vocatia.