-UAUIM-

Rolul mă nă stirii în societatea

româ nească
Structura lucră rii de disertatie

Lambrache Călin Gabriel

 Rolul mănăstirii în societatea românească

1.INTRODUCERE
2.ROLUL MĂNĂSTIRILOR ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCA
I.În trecut
A.Rolul de organizator al structurii sociale
a.Actul de ctitorire
b.Relatia mănăstire-domnie
c.Funcțiile mănăstirilor
d.Mănăstirea ca și coagulant al structurii sociale
d.1 Studiu de caz: Mahalalele Calicilor
e.Decăderea mănăstirilor
B.Rolul filantropic al mănăstirilor.
a.Asistența publică a săracilor
b.Breslele
c.Bolnițele
d.Ospicii
e.Spitale
C.Difuzor de cultură
a.Școli monastice
b.Copierea manuscriselor și tipografiile
D.Îngrijirea sufletească
II.În prezent
a.Eliberarea mănăstirilor
b.Ce e de făcut?
3.JUSTIFICAREA PROPUNERII
a.Scurt istoric Canalul Dunăre-Marea Neagră
b.Motivația
4.CONCLUZIE
 Rolul mănăstirii în societatea românească
1.INTRODUCERE

Această lucrare oferă cadrul realizării unui studiu asupra rolului mănăstirilor în
societatea românească și are ca scop justificarea propunerii ce face subiectul lucrării de
diplomă: Mănăstire în cinstea victimelor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Se dorește astfel demonstrarea atât a necesității unei forme de act memorialistic pentru
cinstirea celor căzuți în timpul construcției Canalului Dunăre-Marea Neagră, cât și a
capacității unei mănăstiri de a răspunde acestei cerințe.

2.ROLUL MĂNĂSTIRILOR ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCA

I.În trecut

A.Rolul de organizator al structurii sociale

a.Actul de ctitorire. Fenomen specific lumii feudale, se face puternic simțit atât în Țara
Românească cât și în Moldova. Erau ctitorite biserici de curte, mănăstiri și biserici de mir

b.Relatia mănăstire-domnie. Prin insăși actul de ctitorire se stabilea o relație contractuală

între mănăstire și domnie. Mănăstirea în semn de mulțumire pentru înzestrarea acesteia
trebuia să se implice activ în viata socială prin acțiuni filantropice cu implicații pînă în
organizarea structurii sociale.

c.Funcțiile mănăstirilor. Mănăstirile au fost preferate de către ctitori datorită funcțiilor pe

care acestea le puteau îndeplini în comparație cu simplele biserici: funcția religioasă, funcția
reprezentativă pentru domnie, nucleu de propagare a culturii (creea admirație și interes),
contactul nemijlocit cu membrii tuturor păturilor sociale (aveau loc adevărate pelerinaje la
mănăstiri).

d.Mănăstirea ca și coagulant al structurii sociale. Mănăstirile joacă în acest sens un rol

foarte important. În cazul celor din zonele mai puțin urbanizate acestea manifestă o forță de
atracție prin acțiunile de ajutorare și îngrijire.

În cazul celor situate în apropierea unor așezări mai mari, cum este cazul Bucureștiului și al
Iașiului, mănăstirile erau cele care, tot prin acțiunile de ajutorare și datorită strănselor legături
cu conducerea, asigurau organizarea sociala: mahalalele.
d.1 Studiu de caz: Mahalalele Calicilor. Atât în București cât și în Iași iau naștere mahalale
populate de acei ”calici”, adică cei bătuți de soartă: cerșetori, bolnavi psihic, desfigurați, etc.
Aceștia sunt cei spre care este îndreptată în primul rând privirea bisericilor și mănăstirilor.

e.Decăderea mănăstirilor. După desființarea treptată a structurii sociale existente,

secularizarea averilor mănăstirești și aparitia organelor statului care să preia mare parte din
funcțiile sociale îndeplinite de mănăstiri are loc o scădere a importanței mănăstirilor în
organizarea societații.

Multe sunt abandonate sau îsi găsesc alte utilizări, cum ar fi cea de închisoare, favorizată de
caracterul ansamblurilor monastice.

B.Rolul filantropic al mănăstirilor.

Monahilor li se cerea, prin regulile adoptate de către toate comunitățile de acest tip,
organizarea de instituții de asistență socială. Acest lucru este încurajat de către conducere
care avea numai de câștigat de pe urma binefacerilor bisericilor și mănăstirilor.

Nu trebuie însă uitat că nu acesta era principalul scop al unei mănăstiri, în ciuda perceperii
acestuia ca cel mai pregnant în cadrul societății.

a.Asistența publică a săracilor. Există relatări despre medici aduși la mănăstiri pentru a
îngriji pe cei nevoiași. Unele datează din vremea lui Ștefan cel Mare.

b.Breslele. În cadrul mahalalelor Calicilor exista o organizare pe frății, sau pe bresle, în

funcție de handicap sau de problema. Fiecare frăție se afla sub patronajul unui sfânt de ziua
căruia mănăstirile ofereau mese.Frăția cioclilor era și ea ajutată.

c.Bolnițele. Până la apariția organelor de stat care să susțină funcționarea unor spitale,
bolnițele mănăstirilor au oferit asistența medicală pentru majoritatea populației.

d.Ospicii. Caracterul izolat al mănăstirilor le-a făcut ideale pentru găzduirea celor ce aveau
nevoie să fie rupți de societate.

e.Spitale. Chiar și după depunerea de eforturi pentru organizarea unor spitale, cu personal
medical angajat, acestea au functionat în număr foarte mare tot în mănăstiri.

C.Difuzor de cultură

a.Școli monastice. În cadrul mănăstirilor încă din secolul XV sunt atestate școli. Pentru
foarte multă vreme acestea au fost singurul mod de răspîndire a culturii.
b.Copierea manuscriselor și tipografiile. Răspîndirea cărților bisericești sau laice s-a
datorat pentru o lungă perioadă de timp mănăstirilor.

Prima tiparniță de pe teritoriul tării noastre este adusă la Mănăstirea Dealu în 1508.

D.Îngrijirea sufletească

Deși neglijată în ceea ce privește relatările despre rolul mănăstirilor și sufocată de toate
celelalte activități pe care acestea le îndeplineau în cadrul societății, îngrijirea sufletească
reprezintă principalul scop al mănăstirii.

Călugării se retrag la adăpostul mănăstirii pentru a-și îndeplini nestingheriți viața de

rugăciune și meditație. Toate actele de asistență socială, ajutorare, sunt realizate ca mijloc de
protejare a sufletului celui către care bunavoință este îndreptată.

II.În prezent

a.Eliberarea mănăstirilor

Eliberată de îndatoririle ce i se impuneau fie prin ctitorire(se înțelegea prin ctitorire și

donația), fie prin închinare, fie de către domnie, mănăstirea se poate acum concentra asupra
principalului său scop: oferirea tuturor celor trebuincioase unei vieți de rugăciune și de
meditație.

Bineînțeles viața de obște, indispensabilă în cadrul unei mănăstiri, nu dispare însă se

concentreaza asupra propriei întrețineri.

Acțiunile filantropice se realizează ca și mijloc de atingere a unui scop, binefacerile trupești

au rolul binefacerii sufletești.

b.Ce e de făcut?

Este prima dată cănd mănăstirile îsi pot atinge scopul nestingherite. De aceea o concentrare a
atenției pe problemele de natură socio-culturală din viața contemporană ar fi binevenită.

Un exemplu ar fi victimele abuzurilor regimului comunist. Aici se încadrează și problematica

propusă prin tema lucrării de diplomă.

Subiectul se află deja în discuție în ceea ce privește victimele de la Aiud.

3.JUSTIFICAREA PROPUNERII PENTRU ”MĂNĂSTIREA ÎN CINSTEA
VICTIMELOR DE LA CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ”.

a.Scurt istoric Canalul Dunăre-Marea Neagră. După întâlnirea lui Gh. Dej cu I.V. Stalin
este

hotărîtă inceperea lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Datorită suspiciunilor față de

interesul URSS în construirea canalului, nu se dorește finalizarea lucrărilor iar construcția
acestuia devine un pretext pentru eliminarea fizică a adversarilor politici.

Îsi pierd viața mii de oameni, în general politicieni sau oameni de cultură. Lucrările sunt
întrerupte si reluate după mulți ani cănd este si finalizat însă îsi dovedește ineficiența.

b.Motivația. Ca și în cazul victimelor de la Aiud, aici mulți oameni au pierit privați de

îngrijirea duhovnicească și fără să beneficieze de o înmormântare creștină.

Acești oameni au nevoie de cineva care să le păstreze vie memoria și să le aducă pomenire.

4.CONCLUZIE

Contextul istoric și social permite acum mănăstirilor eliberate de îndatoririle de altădată să se

manifeste așa cum au fost încă de la început destinate. Acesta este prilejul ca decenii de
abuzuri si privare de libertatea manifestării religioase să fie recuperate iar victimele regimului
comunist să primească cinstirea meritată.
 Bibliografie:

-Cojoc, Marian, Istoria Dobrogei in sec X: Canalul Dunăre-Marea Neagră,

București:Editura Mica Valahie, 2001

-Majuru, Adrian, Bucureștii Mahalalelor, București:Editura Compania, 2008

-Panaitescu, Alexandru, Remember Mănăstirea Văcărești, București:Editura

Simetria, 2008

-Pușcașu, Voica, Actul de ctitorire ca fenomen istoric ăn Țara Românească și

Moldova până la sfârșitul secolului XVIII, București:Editura Vremea, 2001

-Soare, Dumitru et alii, Sfântul Vasile cel Mare – Scrieri: volumul II,
București:Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1989

-Stoica, Lucia et alii, Istoria și arhitectura lăcașurilor de cult din București: volumul
I, volumul II, București:Editura Ergorom’79, 1999

- - Antologie de documente și studii privind Mitropolia Moldovei, Iași:Editura

Trinitas, 2001

- - Procesul bandei de sabotori și diversioniști de la Canalul Dunăre-Marea Neagră ,

Editura pentru Literatură Politică, 1952

Internet:

http://apologeticum.wordpress.com/2009/08/05/apel-al-fostilor-detinuti-politic-catre-
ips-bartolomeu-pentru-sustinerea-parintelui-justin-in-proiectul-de-la-aiud/