Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative

Sectia Drept

Referat Dreptul Mediului

Prevenirea si combaterea poluarii agricole in Romania

Indrumatori: Autor :

Prof.Univ. Dr. Daniela Marinescu Lecu Andreea

Lector Univ. Drd. Andrada Trusca Zi, anul III, gr 5

- 2011 -
 Cuprins

Introducere............................................................................................................................................3
Notiunea de mediu.................................................................................................................................3
Poluarea.Clasificare................................................................................................................................4
Situatia poluarii mediului inconjurator in Romania................................................................................6
Poluarea agricola si efectele asupra animalelor...................................................................................12
Prevenirea formarii si difuzarii pulberilor.........................................................................................13
Poluarea radioactiva si efectele ei asupra animalelor......................................................................13
Efectele atmosferei poluante asupra animalelor..............................................................................14
Solul in agricultura............................................................................................................................14
Importanta igienica a solului........................................................................................................14
Măsuri de protecţie a mediului legate de agricultură -în procesul integrării în UE..............................15
Influenta solului poluat asupra animalelor...........................................................................................17
Prevenirea poluarii solului................................................................................................................17
Combaterea poluarii solului.............................................................................................................18
Apa in agricultura.................................................................................................................................18
Combaterea poluarii apei folosita in agricultura..............................................................................18
Locul si rolul medicinei veterinare in combaterea poluarii agricole.....................................................19
Infiintarea unei ferme agricole.Reguli..................................................................................................20
Depozitarea deseurilor in fermele agricole..........................................................................................22
Depozitarea dejectiilor in fermele agricole..........................................................................................23
Platforme si instalatii pentru colectarea,depozitarea si livrarea cadavrelor.........................................24
Valorificarea,neutralizarea si distrugerea cadavrelor,deseurilor si a confiscatelor de origine animala in
conformitate cu combatarea poluarii agricole.....................................................................................24
Agricultura ecologica............................................................................................................................26
Controlul poluării în agricultură...........................................................................................................29
ZONE „POLUANTE”...........................................................................................................................30
Concluzii...............................................................................................................................................31
Introducere

Igiena si protectia mediului sunt elemente determinante in evolutia starii de sanatate a

tuturor vietuitoarelor,pentru existent vietii pe pamant.Numeroasele boli ale animalelor si nu
numai sunt conditionate de igiena adaposturilor,solului,furajelor,apei si particularitatilor
mediului ,poluat sau nepoluat.1
Animalele domestic sunt rezultatul interactiunii unui numar mare de factori interni si
externi.Aceasta reprezinta surse de bunuri indinspensabile prosperitatii umane,dar si de
zoonoze si de poluare a mediului.
In acest context,igiena animalelor,ca ramura a medicinei veterinare,este stiinta care
studiaza raporturile reciproce dintre organismul animal si mediu.In acest context,igiena
animalelor,ca ramura a medicine veterinare,este stiinta care studiaza raporturile reciproce
dintre organismul animal si mediu,in vederea elaborarii celor mai adecvate masuri de ocrotire
a acestora fata de influenta factorilor nefavorabili si pentru folosirea celor favorabili,in scopul
mentinerii si intaririi starii de sanatate,a prelungirii vietii economice si a ridicarii continue a
productiilor,stabileste masurile generale adecvate pentru protectia mediului si prevenirea
transmiterii unor boli de la animale la om.

Notiunea de mediu

Notiunea de mediu se refera,in principiu,la tot ce inconjoara omul,respective mediul

artificial si mediul natural.
Mediul ambiental artificial cuprinde:mediul de cartier unde locuieste omul,mediul
locului de munca,locului de odihna,de recreere si de refacere a capacitatii fizice si
intellectuale,etc.

1
Economia mediului si a resurselor naturale-Consfatuire-Sinaina,21-14 martie, 1995
 Mediul ambient natural se prezinta mult mai complex si se refera la relief cu peisajele
specifice,apele,padurile,aerul,fauna,flora,microorganismele,etc.
Elementele artificiale si natural ale mediului ambient influenteaza direct existenta si
activitatea omului,dar si omul,prin actiunile sale,influenteaza la randul sau starea elementelor
mediului.2
In textul legii nr.137/1995 privind protectia mediului inconjurator,acesta este definit
ca ansamblul de conditii si elementele naturale ale Terrei:apa,solul si subsolul,toate straturile
atmosferei,toate materiile organice si anorganice,precum si fiintele vii,sistemele natural in
interactiune,cuprinzand elementele enumerate anterior,inclusiv valorile materiale si spirituale.
Echilibrul ecologic este definit ca ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele
componente ale unui ecosisitem,care asigura mentinerea structurii,functionarea si dinamica
armonioasa a acestuia.
Ecosistemul este definit ca un complex dinamic de comunitati de
plante,animale,microorganisme si mediul lor lipsit de viata,care interactioneaza intr-o unitate
functionala.Sanatatea ecosistemelor este caracterizata de capacitatea de autoreplicare si
automentinere.
Un ecosistem sanatos este acela al carui traiectorie spre climax(cea mai buna biomasa
si diversitate) este relative nevatamata si a carui configuratie este homeostaticaeste acela al
carui traiectorie spre climax(cea mai buna biomasa si diversitate) este relative nevatamata si a
carui configuratie este homeostatica.3

Poluarea.Clasificare.

Etimologic,notiunea de poluare provine din latinescul polluere care inseamna a

murdari,a profana.Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale ale mediului sau
prezenta in aceasta a unor elemente straine,urmate de ruperea echilibrului ecologic,ca urmare
a activitatii directe sau indirect e a omului,si care au un efect nociv pentru om,fauna sau
flora,provocand pagube economice la scara nationala sau planetara4.

2
Coman I-Zooigiena si protectia mediului inconjurator.Ed.Inst.Agr. ,,Ion Ionescu de la Brad” ,Iasi, 1998
3
Popescu D si col-Igiena.Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1983,pag 23

4
Idem Popescu D si col.
 Poluant se numeste orice substanta solida,lichida,sub forma gazoasa sau de vapori,sub
forma de energie,care,introdusa in mediu,modifica echilibrul constituientilor acestuia,al
organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.
Poluarea poate fi naturala sau artificiala.Rolul principal il are poluarea artificiala
generate de activitatea omului;in consecinta,poluarea a evoluat o data cu dezvoltarea
civilizatiei umane.
Sunt descrise patru tipuri de poluare:
 Microbiologica
 Chimica
 Fizica
 Psihica
Poluarea microbiologica este consecinta diseminarii in mediul ambient a germenilor
patogeni de catre subiectii umani sau animali,bolnavi sau purtatori,care au drept urmare bolile
telurice,etc.Acest tip de poluare este caracteristic tarilor in curs de dezvoltare.5
Poluarea chimica este consecinta dezvoltarii industriei si a agriculturii de tip
intensiv.Substantele chimice naturale sau de sinteza se folosesc din ce in ce mai mult in toate
domeniile activitatii umane
Poluarea fizica s-a extins in paralel cu cea chimica si este sonora(zgomote si
vibratii),termica si radioactiva.
Poluarea psihica si informational este inregistrata la om in ultimele decenii,ca o
consecinta a folosirii excesive a mijloacelor mass-media.
In lupta impotriva poluarii trebuie sa pornim de la urmatorul concept:componentele
mediului natural nu sunt infinite si deci nu pot fi supuse unor impacturi fara urmari,pe care le
inregistram in forme din cele mai variate si grave in momentul actual6.

5
http://www.e-referat.net/cauta/poluarea+microbiologica
6
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
Situatia poluarii mediului inconjurator in
Romania

Cu toate ca Romania a beneficiat,inca din anul 1973,de Legea privind protectia

mediului,elaborata In concordant cu documentele adoptate la Conferinta O.N.U.,asupra
mediului,din iunie 1972 de la Stockholm,situatia sanatatii mediului inconjurator din tara
noastra,este,din nefericire,necorespunzatoare,mult sub nivelul celorlalte tari europene.
a)Situatia apelor de suprafata si subterane:Se estimeaza,ca,in present,in apele de
suprafata se deverseaza annual circa 6 milioane tone substante poluante,cum ar
fi:cloruri,amoniu,ammoniac,azotati,fenoli,fosfor,detergent,pesticide,etc.
b)Situatia solului:Ca urmare a tipului de agricultura practicat in ultimii 50 de ani,4 mil
ha teren agricol sunt degradate prin eroziune(de suprafata sau
adancime)acidifiere,alcalinizare,exces de umiditate,etc,si poluante cu ingrasaminte
chimice,pesticide,dejectii si ploi acide.7
c)Situatia aerului:In aerul atmosferic sunt expulzate anual circa 138 de milioane tone
substante poluante,reprezentate in principal de Co2,dioxid de sulf,oxizi si azot de
carbon,clor,pulberi in suspensie si sedimentabile,etc.
d)Situatia padurilor.De la inceputul secolului si pana in prezent,suprafata ocupata cu
paduri a scazut de la 9 mil ha la la 6,4 mil ha,din care 5,5% sunt afectate de daunatori si
poluanti.

Actele normative care reglementeaza regulile de igiena a animalelor,de protectie a

mediului inconjurator si responsabilitatea medicului veterinar in aceste domenii
In prezent avem O.G.nr.42/2004-privind organizarea activitatii veterinare 8,care
abroga legea nr.60/1974,legea sanitar-veterinara,conform careia:
 Art. 1. - Apararea sanatatii animalelor, protectia animalelor, prevenirea transmiterii de
boli de la animale la om, siguranta alimentelor de origine animala destinate consumului uman,
salubritatea furajelor pentru animale si protectia mediului, in raport cu cresterea animalelor,
constituie o problema de stat si o indatorire pentru toti locuitorii tarii.
De asemeni,in aceasta ordonanta avem definite anumiti termeni si anume:

7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
8
http://www.legestart.ro/Ordonanta-nr-42-din-2004-(Njg0NzQ-).htm
  -Agentia Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor - autoritate de reglementare in
domeniul veterinar si pentru siguranta alimentelor, organ de specialitate al administratiei
publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea directa
a primului-ministru;
  -activitate veterinara - activitatea desfasurata pe teritoriul Romaniei de un medic
veterinar in limitele de competenta ale serviciilor veterinare prevazute de prezenta ordonanta;
   -activitate veterinara publica - activitati veterinare strategice, de interes national,
efectuate in limitele de competenta ale serviciilor veterinare, pentru aplicarea strategiilor si
politicilor guvernamentale de aparare si imbunatatire a statusului de sanatate a animalelor,
pentru protectia sanatatii publice, a animalelor, protectia mediului si siguranta alimentelor;
   -activitate veterinara de libera practica - activitati veterinare, altele decat cele
publice, efectuate de medicii veterinari de libera practica potrivit legii;
   -autoritate veterinara - autoritatea veterinara centrala ce are atributii in domeniile de
competenta ale serviciilor veterinare sau orice alta autoritate din domeniul veterinar careia i s-
au delegat aceste puteri si competente;
   -autoritate veterinara centrala - serviciul veterinar central al Romaniei, ce are
responsabilitatea elaborarii si implementarii strategiilor guvernamentale in domeniul
veterinar, a definirii competentelor si atributiilor serviciilor veterinare, a stabilirii, gestionarii,
realizarii si controlului activitatilor veterinare publice;
   -autoritate veterinara judeteana - serviciile publice veterinare descentralizate,
subordonate tehnic si administrativ autoritatii veterinare centrale, avand autoritatea si
responsabilitatea aplicarii strategiilor guvernamentale in domeniul veterinar pe teritoriul
judetului respectiv, a gestionarii, realizarii si controlului activitatilor veterinare publice la
acest nivel, precum si alte competente delegate de autoritatea veterinara centrala; este
reprezentata de directia veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti;
  -autoritate veterinara locala - autoritatea de la nivelul circumscriptiilor veterinare
teritoriale, subordonata tehnic si administrativ autoritatii veterinare judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, care are responsabilitatea realizarii, gestionarii si notificarii
activitatilor veterinare publice; este reprezentata de medicul veterinar oficial;
   -medic veterinar oficial - medicul veterinar angajat si retribuit de stat, desemnat
pentru a realiza activitatile veterinare stabilite de autoritatea veterinara la care isi desfasoara
activitatea;
    -medic veterinar de libera practica - medicul veterinar care efectueaza activitati
veterinare de libera practica, in conditiile legii;
   -medic veterinar de libera practica imputernicit - medicul veterinar de libera practica
imputernicit de autoritatea veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pe baza
de contract, sa efectueze unele activitati veterinare publice, in conditiile legii;
   -state membre - statele membre ale Uniunii Europene;
   -tari terte - orice alt stat decat statele cu care Romania a incheiat acorduri, conventii
sau alte intelegeri internationale privind domeniul veterinar;
   -animal - mamifere, pasari domestice si salbatice, pesti, albine, viermi de matase,
batracieni, moluste, gasteropode, crustacee si tunicate;
  -punerea sub sechestru veterinar - procedura ce constituie o atributie a autoritatilor
veterinare si care consta in interzicerea punerii pe piata, comercializarii si miscarii unor
animale vii, produse germinative de origine animala si a altor produse supuse supravegherii si
controlului veterinar, precum si in cazarea sau depozitarea acestora in spatiile desemnate de
autoritatea veterinara, in vederea stabilirii destinatiei finale sau distrugerii ori procesarii
adecvate a acestora;
   -confiscare - scoaterea din consumul uman, punerea sub restrictii veterinare si
dirijarea pentru prelucrare tehnica sau, dupa caz, pentru distrugere a produselor si
subproduselor supuse supravegherii si controlului veterinar, care la controlul veterinar sunt
declarate necorespunzatoare pentru consumul uman;
   -distrugere - neutralizarea deseurilor de origine animala prin incinerare, coincinerare
sau ingropare;
   -ucidere - aplicarea unei metode (utilizarea pistolului cu glont liber sau a pustii,
electrocutarea, expunerea la dioxid de carbon etc.) care sa cauzeze o moarte sigura, precum si
injectarea unei supradoze de medicament cu proprietati anestezice sau a unui produs autorizat
pentru eutanasie;
   -taiere - provocarea mortii unui animal prin sangerare, pentru a obtine produse
destinate consumului uman9.
De asemeni,in legislatia romaneasca regasim Legea Protectiei Mediului si anume
O.U.G.195/2005:

Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de

reglementari juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza
9
http://www.legestart.ro/Ordonanta-nr-42-din-2004-(Njg0NzQ-).htm
principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila.
(2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul,
subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile
organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand
elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si
conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului.
Art. 91. - Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei
alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi:
a) elaboreaza, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului,
reglementari in domeniul organismelor modificate genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat
al protectiei vietii si sanatatii umane, sanatatii si bunastarii animalelor;
b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor;
c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor
proceduri armonizate, eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea
organismelor modificate genetic, precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor
riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic, pentru animale;
d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor
controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic
. Art. 96. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei
(RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, si de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei
(RON), pentru persoane juridice, incalcarea urmatoarelor prevederi legale:
1. obligatiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare si de a raporta
autoritatii publice teritoriale de protectie a mediului rezultatele automonitorizarii si/sau alte
date solicitate, precum si accidentele si incidentele care pot conduce la pericole de accidente;
11. obligatia autoritatilor publice locale de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca
spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, de a nu reduce suprafetele
acestora ori obligatia de a nu le stramuta;
2. obligatiile persoanelor juridice de a tine evidenta stricta a substantelor si preparatelor
periculoase si de a furniza informatiile si datele cerute de autoritatea competenta pentru
protectia mediului;
3. obligatiile persoanelor juridice de a identifica si preveni riscurile pe care substantele si
preparatele periculoase le pot prezenta asupra sanatatii populatiei si mediului si de a anunta
iminenta producerii unor descarcari neprevazute sau accidentale autoritatii competente pentru
protectia mediului si de aparare civila;
4. obligatia persoanelor fizice si juridice autorizate de a aplica, prin sisteme proprii, programe
de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului, care sa asigure respectarea conditiilor
de eliminare a substantelor radioactive prevazute in autorizatie si mentinerea dozelor
radioactive in limitele admise;
5. obligatiile persoanelor fizice si juridice autorizate de a mentine in stare de functionare
capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva
semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive;
6. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a intretine
perdelele forestiere si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru
imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana;
7. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a preveni, pe
baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii mediului geologic;
8. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a asigura la
amplasarea, proiectarea, construirea si punerea in functiune a obiectivelor de orice fel, cat si la
schimbarea destinatiei terenurilor, conditiile prevazute in acordul si in autorizatia/autorizatia
integrata de mediu;
9. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a nu arde
miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa, fara acceptul autoritatii competente pentru
protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru
situatii de urgenta;
10. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu, de a lua masuri de
salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, in special a celor situate de-a
lungul cailor de comunicatie rutiere, feroviare si de navigatie;
11. obligatiile detinatorilor cu orice titlu ai suprafetelor de teren de a proteja flora si fauna
salbatica existente pe acestea, in sensul mentinerii echilibrului ecologic si conservarii
biodiversitatii, precum si exploatarii durabile a resurselor in baza prevederilor legale in
vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului inconjurator si sanatatii umane;
12. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale, precum si ale persoanelor fizice si
juridice, dupa caz, de a adopta si/sau aplica masuri obligatorii cu privire la intretinerea si
infrumusetarea cladirilor, a curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si
dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi, in conformitate cu planurile de urbanism;
13. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale, precum si ale persoanelor juridice,
dupa caz, sa prevada la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, masuri de
mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati,
conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a
spatiilor verzi, de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva
inundatiilor;
14. obligatia autoritatilor administratiei publice locale, precum si a persoanelor fizice si
juridice, dupa caz, de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute
in planurile urbanistice;
15. obligatia autoritatilor administratiei publice locale, precum si a persoanelor fizice si
juridice, dupa caz, de a nu degrada mediul prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel;

16. obligatia desfasurarii pe suprafata ariilor naturale protejate numai a acelor activitati
conforme prevederilor planurilor de management si regulamentelor ariilor naturale protejate10
Din toate reglementarile actuale si anterioare,putem afla ca administratia centrala si
anume Agentia Nationala Sanitar Veterinara,care are un rol major in combaterea poluarii
agricole,are obligatia de a elabora norme privind igiena in fermele avicole si pentru
combaterea si diminuarea poluarii agricole,sa stabileasca tehnologii sanitar veterinare.11
In ceea ce priveste reglementari anterioare,putem enumera:
1. Ordinul MAIA nr.205/1978-stabileste participarea unor medici
veterinari din Administratia Centrala Sanitar Veterinara si din Directiile sanitare
veterinare judetene in comisiile tehnico-economice de avizare a investitiilor
2. Ordinul MAIA nr.76/1979-stabileste normele sanitar veterinare de
amplasare,proiectare si sistematizare a obiectivelor zootehnice si de industrie
alimentara
3. Ordinul MAIA nr,44/1980-stabileste atributii suplimentare pentru
medicii veterinari,referitoare la controlul respectarii normelor de zooigiena privind
cazarea,ingrijirea,furajarea ,astfel incat sa fie combatuta poluarea Agricola in fermele
de profil
4. H.G.nr 820/1994-stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele
sanitare veterinare,in caz de nerespectare a acestora.
5. Alte acte normative

10
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_11472/p_12/Ordonanta-de-urgenta-nr-195-2005-privind-
protectia-mediului.html
11
Ionescu Alex. si col-Ecologia si protectia mediului-Targoviste-Comb.Poligrafic,Bucuresti,1990,pag.76
Poluarea agricola si efectele asupra
animalelor12

 Pulberile din aerul atmosferic

Aerul contine,in afara componentelor gazoase,numeroase particule solide sau
lichide,de dimensiuni si origini diferite,a caror frecventa si prezenta este dependenta de o serie
de factori.Particulele solide din aer formeaza pulberile,denumite curent”praf atmosferic”.
Praful este strain de compozitia normala a aerului si apare in acesta ca factor de
poluare.
 Actiunea pulberilor asupra animalelor
Actiunea pulberilor este conditionata de natura,cantitatea si compozitia acestora,locul
de actiune si receptivitatea organismului.
Actiunea nociva a pulberilor poate fi diferita :de la simple erodari sau procese
inflamatorii,pana la intoxicatii grave sau moarte.
Dupa modul de afectare a organismului,actiunea pulberilor poate fi
toxica,alergica,fotodinamica,cancerigena,infectanta sau infestanta,iritanta si fibrozanta,sau
pneumoconiogena.
1) Actiunea toxica.Aceasta este consecinta patrunderii pe orice cale in organism a
unor pulberi capabile de a provoca o intoxicatie cu acelasi mecanism fiziopatogenic si
modificari anatomopatologice.Astfel,aerosolii cu plumb sau compusii cu plumb produc
saturnism.Actiunea alergica este consecinta unui contact repetat intre substantele alergizante
din atmosfera si organism.Fenomenul de sensibilizare este foarte raspandit.Sunt cunoscuti ca
factori alergizanti si granulele de polen,puful,penele,lana,firele de par,etc,care nu sunt
poluanti propriu-zisi
2) Actiunea fotodinamica este consecinta actiunii unor produsi ai carbunelui sau
al petrolului care au proprietatea de a intensifica actiunea biologica a radiatiilor solare,cu
manifestari la nivelul tegumentelor si mucoaselor.Fenomenul este mai frecvent la om
3) Actiunea cancerigena este consecinta unor aerosoli cu hidrocarburi
aromatice,care actioneaza la nivelul pielii,laringelui sau pulmonului.Boala canceroasa a fost
produsa la animalele de experienta cu extract de”smog”.

12
Buletin informativ AMVR-nr-11-12.Lucrarile celui de al VI-lea Congres de Igiena Animala-Mediul inconjurator
si sanatata animalelor-Skara,Suedia, 1988, 1990
 4) Actiunea infectanta/infestanta este consecinta faptului ca pulberile pot
vehicular o serie de microorganism patogene provenite de la oameni si animale sau din
prelucrarea unor produse de origine animal contaminate.
5) Actiunea imunogena se refera la aparitia anticorpilor,ca elemente de aparare,in
urma contactului dintre organismul animal si diferite substante cu capacitate antigenic
6) Actiunea iritanta este consecinta densitatii sau compozitiei chimice a
particulelor,care declanseaza reactia de aparare a tesuturilor cu care vin in contact.Prezenta
pulberilor pe tesuturi provoaca neliniste.

Prevenirea formarii si difuzarii pulberilor

In acest scop,mentionam ca nevesare luarea unor masuri care sa duca la evitarea

formarii lor in adaposturi sau in afara acestora,prin plantarea unor perdele de protective in
jurul fermelor,cultivarea terenurilor cu plante perene,echiparea cu filter a sistemelor de
ventilatie,scuturarea si stropirea cu apa a furajelor fibroase si grosiere inainte de
administrare,ionizarea aerului din adaposturi,folosirea de furaje granulate sau
peletate,aplicarea unor spalari repetate,etc13

Poluarea radioactiva si efectele ei asupra animalelor

Contaminarea radioactiva a animalelor in functie de intensitatea acesteia conduce la

obtinerea unor produse animaliere cu nivel diferit de contaminare.In anumite situatii,gradul de
contaminare a produselor animaliere poate depasi nivelurile maxime admise,motiv pentru care
sunt scoase temporar sau definitiv din circuitul alimentar,conducand la importante pierderi
economice14.

Efectele atmosferei poluante asupra animalelor

13
Programul actiunilor strategice de supraveghere,profilaxie si combatere a bolilor,pentru apararea sanatatii
animalelor si prevenirea transmiterii de boli de la animale la om in anul 1996,1995
14
Idem 13
 Efectele atmosferei poluante asupra animalelor au fost mai putin studiate si deci sunt
mai putin cunoscute.Sunt mai bine cunoscute efectele negative ale metalelor grele si a
pesticidelor.
Actiunea poluanta este corelata cu starea lor de agregare.
Pulberile poluante actioneaza direct(pe piele,mucoase aparente si aparatul respirator) si
indirect(prin furajele si apa contaminate,dar si prin afectarea nivelului radiatiilor solare,a
factorilor meteorologici).Pot aparea intoxicatii acute sau cronice15.

Solul in agricultura

Solul este unul din factorii naturali ai mediului care actioneaza direct sau indirect
asupra animalelor.

Importanta igienica a solului

Actiunea indirecta a solului este multipla si influenteaza animalele prin determinarea

calitatii si cantitatii vegetatiei si a apei.
Cantitatil de furaje care se obtin sunt conditionate,in primul rand,de gradul de
feritilitate al solului.
Solul are o influenta deosebita asupra adaposturilor,amenajarilor zootehnice,motiv
pentru care amplasarea fermelor,a resurselor de apa,a solelor pentru culturile furajere se face
pe baza cunoasterii proprietatilor fizico-chimice si biologice ale acestuia.

Măsuri de protecţie a mediului legate de

agricultură -în procesul integrării în UE

15
Ibidem 13
 Având în vedere complexitatea surselor de poluare a solurilor, activităţile de protecţie
a acestora se pot grupa în:

- Activităţi de îmbunătăţiri funciare;

- Activităţi de prevenire şi combatere a poluării;

În acest sens, a fost elaborat, conform Conţinutului – Cadru din Anexa 3 a Hg nr. 964, din
13 octombrie 2000, privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotiva
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Codurile de bună practică agricolă reprezintă
un ansamblu de de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice puse la dispoziţia producătorilor agricoli, a
fermierilor pentru a fi implementate în practică. Însuşite de către fiecare producător agricol şi
implementate corect, practicile agricole respective pot contribui, atât la obţinerea unor
producţii calitativ superioare şi renatbile, cât şi la conservarea mediului ambiental, cu
limitarea consecinţelor ecologice nefavorabile la nivel naţional, regional, local, pe termen mai
scurt sau mai lung.

Însuşirea şi implementarea măsurilor, practicilor, metodelor etc. cuprinse în acest cod de

către producătorii agricoli şi fermieri, este necesară deoarece aceştia trebuie să conştientizeze
că interesele lor economice în obţinerea de producţii profitabile trebuie armonizate cu
exigenţele privind protecţia şi conservarea meduilui încojurător, pentru a convetui în prezent
şi viitor.

Normele tehnice de protecţie a calităţii solului se referă la prevenirea poluării solului

datorită: degradării stării fizice; acidifierii, ca urmare a aplicării unor îngrăşăminte chimice ;
dereglării regimului de nutriţie din sol (exces sau carenţă), eroziunii; excesului de apă etc.
    Cu privire la prenenirea poluării solului, ca urmare a degradării stării fizice a acestuia,
normele prevăd următoarele măsuri minime:

- efectuarea lucrărilor de pregătire a solului, întreţinerea culturilor, combatere a dăunătorilor,

de recoltare, tansport al recoltei etc. cu evitarea executării lor când umiditatea solului este
excesivă;

- reducerea la strictului necesar a lucrărilor de pregătire a solului, întreţinere a culturilor,

combatere a dăunătorilor, de recoltare, transport al recoltei etc. cu evitarea executării lor când
umiditatea solului este excesivă;

- tocarea şi încorporarea în sol, prin arătură, a miriştei şi a oricăror altor resturi vegetale,
neutilizabile în alte scopuri economice.

- reducerea la minimum a numărului de treceri ale tractoarelor prin efectuarea mai multor
lucrări la o singură trecere, formând agregate de maşini sau utilizând maşini
multioperaţionale;
    Cu privire la prevenirea poluării solului datorită acidifierii, ca urmare a aplicării de
îngrăşăminte chimice normele prevăd următoarele măsuri minime:
- folodirea sortimentelor de îngrăşăminte cu azot lipsite de potenţial de acidifiere, pe solurile
moderat şi slab acide;
- prevenirea acidifierii solului, în cazul folosirii pe asemenea soluri a îngrăşămintelor cu
potenţial de acidifiere, prin administrarea de amendamente calcice în cantităţile necesare
combaterii acidifierii, care pot fi de ordinul a 150-300 kg/ha CaCO3;
- Executarea controlului stării de acidifiere a solului, prin determinarea pH –ului şi aplicarea
de amendamente calcice.

Cu privire la prevenirea poluării chimice, biologice şi radioactive a solului, se au în

vedere:

- aplicarea, ca îngrăşământ sau amendament penru sol, a oricăror deşeuri, reziduuri sau
dejecţii solide ori luichide, provenite de la orice activitate economică, numai în conformitate
cu recomandările şi instrucţiunile emise de organele autorizate care, totodată, trebuie să aibă
în vedere prevenirea poluării solului prtin carenţe sau excese de macro şi/sau microelemente
nutritive pentru plantele cultivate sau spontane şi sporirea cantitativă şi calitativă a producţiei
vegetale agricole;

- folosirea ca pesticide, numai a produselor aprobate de organele autorizate, cu aplicarea

acestora sub supravegherea riguroasă a organelor de specialitate, conform indicaţiilor acestora
şi ţinerea la zi pe parcele şi culturi, a evidenţei tratamentelor aplicate, astfel încât metodele de
folosire a pesticidelor, precum şi cantităţile aplicate, să nu aibă ca efect, imediat sau de lungă
durată, poluarea solului, acumularea în sol de reziduuri dăunătoare vieţii din sol, florei şi
afunei, mediului înconjurător în ansamblu.

- Depozitarea, aruncarea, deversarea sau împrăştierea unor materii utile, a deşeurilor,

reziduurilor sau dejecţiilor solide, lichide sau gazoase etc. care pot duce la poluarea solului
sau scoaterea terenului din folosinţă, numai în zonele şi perimetrele amenajate special în acest
scop şi respectatrea cu stricteţe a reglementărilor în vigoare privind protecţia mediului
înconjurător;

- Întocmirea, de către fiecare unitate cu activitate economică sau socială, a evidenţei

deşeurilor, reziduurilor şi dejecţiilor încă nevalorificate şi a căror degajare necontrolată poate
periclita clitatea solului sau a altor elemente comonente ale mediului înconjurător.
    Toate aceste măsuri se referă la acţiuni specifice prelucrării şi amenajării şi amenajării
solului. În afara acestor măsuri, care pot mări capaciatea de rezistenţă şi suport a solului, un
rol primordial îl au acţiunile de evitare a depozitării necontrolate a deşeurilor, emisiile de
noxe şi poluanţi în apă sau aer, care, implicit, au efecte şi asupra calităţii solului 16 .

Influenta solului poluat asupra animalelor

16
http://www.agroazi.ro/politici_agricole/Proiecte-si-practici/0_9/1/42-
Măsuri+de+protecţie+a+mediului+legate+de+agricultură+-în+procesul+integrării+în+UE.html
 Influenta directa este consecinta contactului direct al animalelor cu solurile poluate
biologic sau chimic,fapt care poate genera aparitia uno boli infectocontagioase si parazitare
sau a unor intoxicatii.Cele mai poluate biologic sunt padocurile,incintele
fermelor,pasunile,etc.
Influenta indirecta este consecinta integrarii din acestea de catre animale,prin
intermediul biomasei vegetale,de elemente straine compozitiei obisnuite sau de elementele
normale in cantitati excesive sau insuficiente.Sunt afectate productia,reproductia si starea de
sanatate a animalelor.

Prevenirea poluarii solului

 Rampele de depozitare a deseurilor menajere se supun sistematic actiunilor de

deratizare,dezinsectie,dezinfectie17
 Accesul si cresterea animalelor pe rampele de depozitare a deseurilor menajere sunt
interzise

Medicul veterinar,ca specialist,are anumite obligatii profesionale legate de acest lucru,si

anume:
 Urmarirea modului de respectare a tehnologiilor de colectare,evacuare si
prelucrare a purinului
 Avizarea folosirii apelor uzate numai dupa realizarea parametrilor de depoluare
 Participarea la intocmirea planurilor de fertilizare a solului,etc18

Combaterea poluarii solului

Are drept scop refacerea salubritatii,structurii si capacitatii productive a

acestuia.Acest deziderat se poate realiza numai prin restabilirea raportului normal intre
substantele organice,umiditate si aerare,in care scop sunt necesare,indepartarea excesului de
substante organice de pe suprafata solului,lucrari de subsolaj pentru incorporarea la adancime
a substantelor organice si poluantilor,drenarea terenurilor,dezinfectia sau tratarea solului

17
Idem 16
18
Ibidem 16
cudiferite substante pentru distrugerea agentilor patogeni,elementelor infestante sau gazdelor
intermediare.19

Apa in agricultura

In zootehnia moderna,apa,pe langa nutrient, a devenit si un element important al

procesului de productie(apa tehnologica).Apa este acel element care determina starea de
sanatate a animalelor,nivelul cantitativ si calitativ al produselor animaliere.
Poluarea apei consta in modificarea calitatilor sale naturale in urma inglobarii unor
elemente straine,rezultate din o serie de fenomene natural sau artificiale,care o fac improprie
scopurilor in care era folosita anterior.
Dupa origine,poluarea poate fi naturala si artificial,iar dupa dinamica de realizare
poluarea poate fi permanenta,intermitenta si accidentala20

Combaterea poluarii apei folosita in agricultura

In acest scop,procesul cel mai complex este autoepurarea apei.Aceasta reprezinta

complexul de procese natural,fizice,chimice,biochimice si biologice,prin care se inactiveaza si
degradeaza poluantii din aceasta,redandu-i calitatile avute anterior poluarii.
Procesul de autoepurare tipic se produce numai in apele de suprafata.In cele de
adancime,autoepurarea se realizeaza o data cu aceea a solului.
Autoepurarea fizica se inregistreaza in situatia in care poluarea este produsa de
substante in suspensie.Aceasta se realizeaza prin amestec,dilutie,sedimentare,radiatii solare si
temperatura.
Autoepurarea chimica se inregistreaza in situatia in care poluarea este produsa cu
substante anorganice dizolvate si joaca in general un rol secundar de
oxidare,reducere,precipitare intre poluanti sau intre acestia si substantele natural din
apa,avand drept consecinta reducerea gradului de toxicitate si imbunatatirea calitatii apei.

19
Teusdea V.-Organizarea si efectuarea decontaminarilor in unitatile avicole.Buletin informative SMVPAAMR,
vol. 2,pag.9-17, 1991
20
Idem Teusdea V
 Autoepurarea biochimica si biologica predomina cand poluarea este consecinta
substantelor organice si se realizeaza de catre organismele acvalice si joaca rolul principal in
salubrizarea apelor poluate,in special cu subst organice.21

Locul si rolul medicinei veterinare in

combaterea poluarii agricole

O data cu generalizarea crizei ecologice si constatarea efectiva a consecintelor

poluarii,protectia acestuia a devenit o problema de interes national.Statul,ca reprezentant al
intereselor generale ale societatii,are obligatia sa garanteze cetatenilor sai,prin tot cortegiul de
mijloace care ii stau la dispozitie ocrotirea calitatii factorilor de mediu si dezvoltarea acestora.
Pentru a permite receptionarea mai facila a problemei locului si rolului medicinei
veterinare se va face o prezentare succinta a unor informatii,asa cum sunt ele recunoscute in
mediile oficiale22
Medicina veterinara este o stiinta medicala ce asigura sanatatea,bunastarea si protectia
animalelor, contribuie la mentinerea sanatatii publice si la protectia mediului23
Medic veterinar – reprezinta acea persoana de cetatenie romana sau straina care
poseda diploma de medic veterinar, eliberata de o institutie de invatamant superior din
Romania sau din strainatate si recunoscuta oficial in Romania de catre autoritatea
competenta24.
In ceea ce priveste partea practica a rolului medicinei veterinare in combaterea
poluarii agricole,medicul veterinar foloseste pentru dezinfectie substante biodegradabile care
nu afecteaza nici solul nici apa.De asemenea construieste platforme de gunoi pentru
depozitarea gunoiului minim 6 luni,construieste statie de epurare pentru apele reziduale
folosite in ferma,incheie contract cu Protanul pentru incinerarea cadavrelor.

Infiintarea unei ferme agricole.Reguli.

21
http://facultate.regielive.ro/proiecte/ecologie/eutoepurarea_apei_abordare_biologica-62257.html
22
Enache T. Si col.-Medicina legala veterinara.Ed. All, Bucuresti, 1996
23
http://www.cmvro.ro/?p=135#more-135
24
Statutul medicului veterinar
 Mentinerea starii de sanatate a efectivelor de animale este posibila numai prin
respectarea normelor de igiena referitoare la adapostire,alimentative,adapare,etc,pt prevenirea
si combaterea bolilor.
Normele de igiena sunt reglementate prin acte normative,aplicarea lor devenind astfel
obligatorie pentru cei implicate in productia zootehnica25.
Studiile sanitar veterinare au aratat necesitatea prevenirii contaminarii efectivelor din
viitoarea investitie,dar si a difuzarii de boli din acesta.De asemenea,se are in vedere
asigurarea parametrilor de microclimat,dar si de protectie a mediului si diminuare sau chiar
combatere a poluarii agricole.
In aceste conditii,amplasamentul ales pentru deschiderea unei ferme trebuie sa
raspunda urmatoarelor deziderate,ce au rol multiplu(protectia mediului si evitarea transmiterii
de boli de la animal –animal sau animal-om):
a) sa fie suficient de mare,pentru a permite desfasurarea in conditii bune a tuturor
activitatilor aferente unitatilor zootehnice,conform tehnologiilor concepute
b) sa aiba o panta lina,uniforma,cu expunere spre sud,sud-est si sud-vest,pentru a
asigura o buna expunere la soare si o colectare eficienta a precipitatiilor(de aici,avem si
poluarea naturala cu radiatii)
c) sa fie sub nivelul localitatilor invecinate,pentru a se evita scurgerile de apa si a
dejectiilor spre acestea
d) sa nu fie inundabil,intelegand prin aceasta ca punctul cel mai decliv al
amplasamentului trebuie sa depaseasca cu min 0,5 m nivelul maxim posibil al apelor
curgatoare din zona,iar coeficientul de risc nu trebuie sa fie mai mare de 1% pentru complexe
si de 2% pentru ferme.
e) Sa fie stabil,avand solul cu permeabilitate mare,capacitate de retinere a apei si
capilaritate reduse
f) Sa aiba nivelul apei freatice la minimum 1,5 metri
g) Sa nu bata vantul dinspre ferma spre localitate
h) Sa fie salubru,lipsita de germeni anaerobi,elemente parazitare(studii biologice
ale solului)
i) Sa nu fie asezat in vai stramte,neinsorite,umede,cu ceata persistent sau in
apropierea apelor statatoare,favorabile dezvoltarii insectelor hematofage

25
http://www.gazetadeagricultura.info/pasari/3137-ferme-avicola-in-romania.html
 j) Sa fie protejat de vanturile dominante reci,si de inzapeziri,in care sens se aleg
pantele opuse acestora
k) Sa fie astfel localizat incat vantul dominant sa nu antreneze gazele odorante
spre localitatile limitrofe
l) Sa beneficieze de surse de apa potabila si de energie electrica,dar fara ca ferma
sa fie traversata de retele de inalta tensiune
m) Sa aiba in apropiere statie de transformare a energiei electrice si cai de
comunicatie,dar nu mai aproape de 22 de metri de soselele nationale,20 m de soselele
judetene si 18 m de drumurile comunale
n) Sa fie la distante asiguratoare de sursele de poluare organizate permanente26

Este interzis ca ferma agricola sa fie traversata de drumuri publice,conducte de gaze

sau de canalizare publica.
La amplasarea fermelor se va avea in vedere si asigurarea zonelor de protective
sanitara si de mediu,pentru prevenirea poluarii mediului ambiant al localitatilor limitrofe.
Zonele de protectie sanitara veterinara oficializate prin ordinal MAIA nr.76/1979,au
drept scop asigurarea izolarii in spatiu a fermelor,pentru prevenirea difuzarii sau contaminarii
de/cu boli transmisibile la/din alte ferme agricole si evitarea poluarii centrelor populare
limitrofe.Pentru realizarea acestui lucru s-au stabilit distante minime necesare intre
ferme.Acestea sunt de 200-500 m intre ferme de profiluri diferite,in sistem de crestere
intensiv,cu exceptia distantei dintre unitatile cu animale de blana si celelalte ferme ,care au
stabilite la 100-200 m27
Fermele polueaza,in special,cu gaze nocive si odorante,pulberi si
microorganism.Poluantii sunt eliminate din adaposturi prin sistemul de ventilatie si raspanditi
la diferite distante de curentii de aer.Pe langa curentii de aur,un rol important in vehicularea
elementelor poluante din adaposturi il au rozatoarele si insectele,ceea ce nu este cazul in
fermele avicole.
Gazele nocive pot fi percepute pana la 600 m de sursa.Acestea genereaza numai
discomfort,neavand actiune toxica asupra oamenilor si animalelor din zonele limitrofe,datorita
gradului mare de dilutie ce se produce in atmosfera.

26
Rigani A.-Adapostirea animalelor. Ed.Ceres, Bucuresti, 1986, pag 234
27
Serban A. si col-Constructii zootehnice. Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981, pag.123-124
 Gazele odorante se pot percepe pana la 1000 m de catre toti oamenii,iar pana la 1500
m doar de 89% din populatie.In caz de vant puternic si ceata,gazelle odorante pot fi percepute
chiar pana la 2000 m distanta.
Din datele prezentate rezulta ca distantele sanitare si sanitare veterinare,aprobate prin
actele normative actuale sunt neasiguratoare,motiv pentru care acestea trebuie revazute in idea
amplasarii noilor investitii.In scopul reducerii gradului de poluare a agentilor economici
existenti in exploatare sunt necesare masuri in vederea limitarii producerii si dispersarii de
poluanti,prin retehnologizare sau schimbarea sistemului de crestere si exploatare practicat.28

Depozitarea deseurilor in fermele agricole

Deşeurile agricole sunt compuse din deşeuri organice şi deşeuri precum

Sursă plasticul, resturi de mecanisme, garduri, pesticide, uleiuri uzate şi medicamente
de uz veterinar.
Nu există estimări generale referitoare la cantităţile de deşeuri agricole generate
Cantitate în UE. Irlanda a estimat că în 1998 peste 80% dintre deşeurile din ţară au
provenit din surse agricole.
Modalităţi de Câteva, printre care împrăştierea deşeurilor pe sol în condiţii stricte, digestia
gestiune anaerobă şi compostarea.
În primul rând scurgerea substanţelor nutritive în apele de suprafaţă care poate
cauza supraîncărcarea corpului de apă. Apoi scurgerile din şi stocarea incorectă
Impact a  deşeurilor agricole pot ameninţa foarte mult mediul, dacă deşeurile ajung în
ecologic apele de suprafaţă. De asmenea, activităţile din fermele agricole pot determina
emisii de amoniac şi metan care sunt cauze ale acidificării şi contribuie la
emisiile de gaze cu efect de seră29.

28
Idem Serban A,si col
29
http://www.twinning-waste-bacau.ro/waste-1/despre-deseuri/cateva-informatii-despre-diferotele-tipuri-de-
deseuri/#agricultural
Depozitarea dejectiilor in fermele agricole

Este necesara depozitarea controlata si prelucrarea lui in locuri special

amenajate,numite platforme de gunoi..Depozitarea gunoiului se face pe platform
special,amplasate in incinta fermelor mici sau in afara acestora,in cadrul fermelor mari.
Din punct de vedere igienic,este de preferat ca depozitarea gunoiului sa se faca pe
platforme asezate la marginea terenului ce urmeaza a fi fertilizat.
La alegerea amplasamentului pentru platformele de gunoi aferente fermelor
mari,trebuie sa tinem cont de potentialul poluant al acestora,deci pentru a combate poluarea
agricola vor trebui indeplinite urmatoarele conditii:
 Terenul trebuie sa fie mai ridicat,pentru a evita acumularea apelor meteorice
 Terenul trebuie sa aiba apele freatice la o adancime cat mai mare
 Terenul trebuie sa fie astfel situat astfel incat directia vanturilor dominante sa
nu bata dinspre ferma spre asezarile umane
 Terenul trebuie sa aiba drumuri de acces proprii,care sa nu se intersecteze cu
acelea pentru transportul furajelor sau circulatia animalelor si sa fie la distanta de 100 m fata
de adaposturi,de 50 m fata de sursele de apa si de 300-400 m de locuinte30

Platforme si instalatii pentru

colectarea,depozitarea si livrarea
cadavrelor

Conform prevederilor actelor normative sanitare veterinare,fermele agricole sunt obligate sa

isi asigure containere,sa isi amenajeze platforme betonate,mijloace si instalatii speciale,pentru
colectarea ,depozitarea si livrarea cadavrelor.
Platforma betonata se amplaseaza la marginea fermei,in imediata apropiere a imprejmuirii,iar
instalatiile de depozitare la nivelul acesteia,de asemenea maniera incat descarcarea sa se faca
direct in vehiculul beneficiarului.Cadavrele(pasarilor)se colecteaza in containere etanse,care

30
Popescu D.si col.-Igiena. Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1983,pag 34-36
dupa golire se supun unor severe actiuni de decontaminare.Cadavrele celorlalte categorii de
animale se transporta cu remorci etanse,care se supun,de asemenea,dupa golire,actiunii de
decontaminare.La locul de colectare al cadavrelor se amenajeaza spatii adecvate pentru
efectuarea necropsiilor.Dupa necropsierea cadavrelor se procedeaza,dupa caz,,la jupuirea si
livrarea pentru transformare in fainuri proteice.
Livrarea cadavrelor se face sub controlul medicului veterinar care are obligatia de a verifica
si gradul de etansare a mijlocului de transport,precum si efectuarea dezinfectiei la terminarea
operatiunii de incarcare31

Valorificarea,neutralizarea si distrugerea
cadavrelor,deseurilor si a confiscatelor de
origine animala in conformitate cu
combatarea poluarii agricole

Valorificarea,neutralizarea si distrugerea cadavrelor,deseurilor si confiscatelor de

origine animala prezinta o importanta deosebita,pe de o parte din punct de vedere
economic,iar pe de alta parte sub raportul prevenirii si combaterii bolilor transmisibile si a
poluarii mediului inconjurator.Riscul direct se inregistreaza in cazul in care cadavrele provin
de la animale moarte,infectate cu germeni patogeni infectiosi.
Riscul indirect se inregistreaza in situatia in care cadavrele provin de la animale
moarte din alte cause si constituie support nutritiv,pentru dezvoltarea celor mai importanti
vectori .
De asemenea, cadavrele si celelalte materii de origine animala,conduc la poluarea
factorilor naturali de mediu,prin compozitia si produsii odoranti rezultati din descompunerea
lor32.
Legislatia sanitara veterinara romaneasca prevede obligativitatea prelucrarii cadavrelor
si a materiilor organice de origine animala in fainuri proteice si grasimi industriale,dar nu
exclude neutralizarea in cimitirile de animale in puturi seci si distrugerea prin incinerare,cand

31
Ionescu Alex.-Fenomenul de poluare si masuri antipoluante in agricultura.Ed.Ceres,Bucuresti, 1981,pag.82
32
Straus H. si col.-Igiena.Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980,pag.80
situatia epidemiologica o impune,cum ar fi,de pilda,cadavrele animalelor moarte de boli
prionice.
Fermele sunt obligate sa construiasca sau sa amenajeze cu avizul organelor sanitare
veterinare,spatii sau locuri special pentru colectarea,depozitarea si livrarea cadavrelor si a
altor materii organice de origine animala la subunitatile judetene aS.C. Protan S.A.,sau la alti
agenti economici de profil,precum si locuri de ingropare sau ardere in situatia in care acestea
nu sunt preluate pentru prelucrarea sau cand ratiuni sanitare veterinare impun aceasta solutie.
Transportul cadavrelor si a altor materii de origine animala trenuie sa se faca cu
mijloace de transport etanse,special carosate si autorizate anual de directiile sanitar veterinare
judetene.In situatii speciale,cadavrele se pot transporta si cu alte autovehicule,cu mentiunea ca
acestea vor fi etansate cu folii de polietilena,pe care se vor pune paie,rumegus sau nisip
imbibat cu solutii dezinfectante.La destinatie aceste materiale vor fi incinerate sau ingropate33
In prezent,singura metoda acceptata pentru neutralizarea cadavrelor este incinerarea.
Aceasta se poate realize in gropi,santuri si crematorii.
Incinerarea in gropi si santuri se practica in special in cazuri restrictiilor sanitare
veterinare de transport a cadavrelor si a imposibilitatii preluarii acestora pentru prelucrarea
industriala.
De asemenea,mai avem incinerarea in crematorii,ce este prevazuta in proiectele
tutoror fermelor agricole mari de tip intensiv.

Agricultura ecologica

,,Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea

acestui sistem de agricultură este similar cu termenii ,,agricultură organică” sau ,,agricultură
biologică” utilizaţi în alte state membre.Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a
produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu
conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice
este producerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să
respecte natura şi sistemele acesteia. In etapa de producţie la fermă se interzice utilizarea
organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora) a fertilizanţilor şi

33
Idem Straus H.,pag 80
pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor.
În etapa de procesare a alimentelor se restricţionează folosirea aditivilor, a substanţelor
complementare şi a substanţelor chimice de sinteză folosite la prepararea alimentelor
ecologice. Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea
activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru
spaţiul rural.Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt cuprinse
în legislaţia comunitară şi naţională din acest domeniu. Aceste norme, alături de definirea
metodei de producţie în sectorul de producţie vegetală, animalieră şi de acvacultură
reglementează şi următoarele aspecte legate de sistemul de agricultură ecologică: procesarea,
etichetarea, comerţul, importul, inspecţia şi certificarea.Prevederile privind etichetarea
produselor obţinute din agricultura ecologică, stabilite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al
Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi în Regulamentul
(CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
834/2007 sunt foarte precise şi au în vedere oferirea încrederii depline a consumatorilor în
produsele ecologice, ca produse obţinute şi certificate în conformitate cu reguli stricte de
producţie, procesare, inspecţie şi certificare.Pentru obţinerea şi comercializarea produselor
ecologice care poartă etichetele şi siglele specifice, producătorii trebuie să parcurgă un proces
strict ce trebuie urmat întocmai. Astfel, înainte de a obţine produse agricole ce pot fi
comercializate cu menţiunea ,,produs ecologic” exploataţia trebuie să parcurgă o perioadă de
conversie, de minimum doi ani. Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic,
operatorii trebuie să respecte permanent regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională.
Ei trebuie să-şi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie
şi certificare, în scopul controlului conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind
producţia ecologică.
În România, controlul şi certificarea produselor ecologice este asigurată în prezent de
organisme de inspecţie şi certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi
competenţă stabilite în Ordinul nr. 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea
sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi
de supraveghere a activităţii organismelor de control. Aprobarea de către M.A.D.R a
organismelor de inspcţie şi certificare este precedată, în mod obligatoriu, de acreditarea
acestora, în conformitate cu norma europeană EN ISO 45011:1998, emisă de un organism
abilitat în acest scop. În urma controalelor efectuate de organismele de inspecţie şi certificare,
operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi
îşi vor putea eticheta produsele cu menţiunea ,,ecologic”. Pe eticheta aplicată unui produs
ecologic sunt obligatorii următoarele menţiuni: referire la producţia ecologică, siglele, numele
şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat
certificatul de produs ecologic.Sigla naţională ,,ae”, specifică produselor ecologice, alături de
sigla comunitară sunt folosite pentru a completa etichetarea, în scopul identificării de către
consumatori a produselor obţinute în conformitate cu metodele de producţie
ecologică.Aplicarea logoului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie
începând cu data de 1 iulie 2010 . Utilizarea acestuia rămâne opţională pentru produsele
importate. Folosirea logoului comunitar UE trebui să fie însoţită de indicarea locului de
producere al materiilor prime agricole. Această indicaţie poate fi de forma 'UE', 'non-UE'
sau/şi numele statului membru UE sau din afara UE, unde au fost obţinute produsul sau
materiile prime ale acestuia. Logoul comunitar oferă recunoaşterea produselor certificate
ecologic în întreaga Uniune Europeană. Informaţii cu privire la modul de aplicare al logoului
comunitar pe etichetele produselor agroalimentare ecologice sunt regăsite în manualul de
utilizare al logoului comunitar. Sigla ,,ae”, proprietate a M.A.D.R , garantează ca produsul,
astfel etichetat, provine din agricultura ecologică şi este certificat de un organism de inspecţie
şi certificare aprobat. Regulile de utilizare a siglei ,,ae” sunt cuprinse în Anexa nr.1 la Ordinul
comun pentru modificarea şi completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale nr. 317/2006 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea
produselor agroalimentare ecologice.Dreptul de utilizare a siglei ,,ae” pe produsele, etichetele
şi ambalajele produselor ecologice îl au producătorii, procesatorii şi importatorii înregistraţi la
M.A.D.R. În vederea obţinerii dreptului de utilizare a siglei „ae’’ de certificare şi a siglei „ae”
de comunicare, solicitanţii vor completa cererile de solicitare. Consumatorii care cumpără
produse care poartă sigla naţională şi logoul comunitar pot avea încrederea că: cel puţin 95%
din ingredientele produsului au fost obţinute în conformitate cu metoda de producţie
ecologică şi produsul respectă regulile de producţie ecologică. În plus, produsul poartă
numele producătorului, procesatorului sau vânzătorului şi numele sau codul organismului de
inspecţie şi certificare. Înainte ca producătorii să înceapă desfăşurarea unei activităţi în acest
domeniu au obligaţia să se înregistreze la M.A.D.R. Înregistrarea producătorilor în agricultura
ecologică este obligatorie, în fiecare an, prin completarea Fişelor de înregistrare în agricultura
ecologică,disponibile la Direcţiile pentru Agricultură Judeţene şi a Municipiului Bucureşti, în
perimetrul căreia producătorul îşi desfăşoară activitatea, la responsabilii judeţeni pentru
agricultura ecologică. Procedura de înregistrare a producătorilor în agricultura ecologică este
reglementată prin Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind înregistrarea
operatorilor în agricultura ecologică, cu completările şi modificările ulterioare. Urmare a
procesului de înregistrare, M.A.D.R elaborează în fiecare an Lista operatorilor din agricultura
ecologică care este pusă la dispoziţia celor interesaţi.Agricultura ecologică este un sector
dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă, atât în sectorul
vegetal cât şi în sectorul de producţie animalieră.Organizarea comercializării produselor
constituie un element important din filiera de agricultură ecologică. Comercializarea
produselor ecologice se face numai de comercianţi înregistraţi la M.A.D.R, prin diferite
canale de piaţă: vânzări de la poarta fermei, vânzări prin magazine en-gros, vânzări prin
magazine specializate, vânzări prin bursa on-line pentru produse ecologice (www.agricultura-
ecologica.ro), vânzări prin pieţe sezoniere.Una din condiţiile esenţiale pentru dezvoltarea
agriculturii ecologice o reprezintă promovarea conceptului de agricultură ecologică în vederea
conştientizării consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice, astfel încât
aceştia să ofere un preţ mai mare pentru produse curate a căror calitate este garantată de un
sistem de inspecţie şi certificare.
Acţiunile de informare a producătorilor, de instruire şi de promovare a conceptului de
agricultură ecologică sunt realizate de către organizaţii de stat şi private. Educaţia în
agricultura ecologică, în vederea formării de specialişti pentru acest domeniu constituie o
preocupare a instituţiilor de profil din învăţământul superior. De asemenea, în vederea
promovării produselor ecologice, Comisia Europeană acordă sprijin de până la 50%
programelor de informare şi promovare propuse de organizaţiile profesionale şi
interprofesionale din sector, care participă cu minim 20 % din costul real al acţiunilor,
cofinanţarea fiind asigurată de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare
pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe şi cu Regulamentul (CE) nr.
501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/200834.

Controlul poluării în agricultură

34
http://www.madr.ro/
 Reducerea poluării mediului, produsă de utilizarea sau gestionarea necorespunzatoare
a pesticidelor, îngrăşămintelor chimice sau a dejecţiilor zootehnice, reprezintă o importantă
cerinţă de mediu adresată agriculturii româneşti, în procesul integrării în Uniunea Europeană.
Studii efectuate în cadrul „Programului de mediu pentru Marea Neagră” arată că mai mult de
jumătate din cantitatea de nutrienţi (în special azot şi fosfor) din Dunăre provine din
agricultură. Poluarea apelor subterane cu nitraţi (NO3) şi organisme microbiene din activităţi
agricole are o semnificaţie socială majoră din perspectiva furnizării de apă potabilă pentru
aşezările rurale.
Pentru a pregăti alinierea la cerinţele de mediu ale U.E., Guvernul României, prin
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), şi Banca Mondială, au demarat
Proiectul Controlul Poluării în Agricultură, proiect derulat pe o perioadă de 5 ani, care se va
finaliza la jumătatea anului 2007.
„Obiectivul Proiectului este acela de a stimula fermierii să utilizeze din ce în ce mai
mult acele practici agricole care sunt benefice pentru mediu, afirmă dl. Valentin
Alexandrescu, Directorul Unităţii de Management a Proiectului din cadrul MMGA. În final,
se urmăreşte reducerea cantităţii de nutrienţi şi de alţi poluanţi agricoli deversaţi în Dunăre şi
în Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apei”.
Proiectul-pilot a demarat în 2002, în şapte comune din judeţul Călăraşi. Alegerea s-a bazat pe
nivelul poluării din zonă, care solicita soluţii urgente pentru ameliorare. Activităţile au vizat,
în principal, „managementul gunoiului de grajd”, pentru care s-au alocat fonduri
nerambursabile, în valoare de circa 5,195 milioane dolari.
Acestea au fost destinate construirii a 15 platforme comunale de stocare a gunoiului de
grajd, cu capacităţi de 2.400 - 4.200 tone, a peste 2.200 de mini-platforme în gospodăriile
individuale şi achiziţionării de utilaje şi echipamente pentru operarea platformelor şi
împrăştierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd sub formă de compost.
Promovarea practicilor agricole benefice mediului a inclus şi realizarea unor loturi
agricole demonstrative în cinci zone de testare, fiecare având o suprafaţă de 10 ha. Practicile
recomandate au inclus rotaţia culturilor, managementul nutrienţilor, aplicarea eficientă de
fertilizatori şi controlul mecanizat al buruienilor.
La jumătatea duratei de viaţă a Proiectului, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, a
finalizat un prim studiu de impact, care a relevat că managerii companiilor si asociatiilor
agricole din zonă consideră că utilizarea compostului este mai bună decât cea a
îngraşămintelor chimice din mai multe motive: compostul nu este poluant pentru mediu, este
mai ieftin şi este disponibil în zonă, în urma înfiinţării platformelor de gunoi în fiecare
comună.
„Compostul este benefic pentru societatea noastră şi pentru întreaga comună întrucât
în viitorul apropiat putem folosi îngraşământ natural care ne costă mai ieftin în locul
îngrăşămintelor chimice care ajung la 2,5 milioane lei (vechi) pe hectar. Prin folosirea acestui
îngraşământ natural noi considerăm că vom face o agricultură ecologică”, afirma preşedintele
asociaţiei agricole din Grădiştea, Călăraşi.

ZONE „POLUANTE”.

La nivelul întregii ţări au fost identificate până acum 255 zone cu valori ridicate ale
poluării cu nitraţi din surse agricole. Urmare a analizei strategice a angajamentelor externe
asumate de către Guvernul Romaniei în domeniul pretecţiei mediului şi a rezultatelor
deosebite obţinute în implementarea Proiectului Pilot, MMGA a început pregătirea unui
Proiect de Reducere a Poluării cu Nutrienţi estimat la circa 50 milioane euro, care urmeaza a
fi implementat incepand cu anul 20035.

Concluzii

In prezenta lucrare,am incercat sa atragem atentia asupra unui fenomen foarte

raspandit in Romania, si anume poluarea.Ceea ce este grav este faptul ca incercarile de
combatere sunt foarte slab reglementate si nu numai atat,ci aproape ca le regasim doar in
doctrina.Fiind dat faptul ca tara noastra era si este cunoscuta drept o tara agricola,ar trebui ca
legiuitorul sa isi dea mai mult interesul pentru a preveni poluarea agricola,sau,dupa caz,sa
incerce sa o diminueze acolo unde este cazul.
Am incercat sa dezbatem ambele tipuri de agricultura si anume cresterea animalelor
de tip intensiv dar si cultivarea plantelor in mod ecologic,axandu-ne mai mult pe cresterea
animalelor,deoarece aici poluarea are factorul cel mai ridicat de raspandire.

35
http://www.agroinfo.ro/referate-ecologie-si-protectia-mediului/controlul-poluarii-in-agricultura.html
 Privind masurile date in doctrina si aplicate in practica,si observand rolul medicinei
veterinare in combaterea poluarii,pentru mai bune rezultate in combaterea poluarii legiuitorul
ar putea propune niste legi care sa permita colaborarea mai stransa intre diversele domenii de
activitate,in slujba unui singur interes,si anume interesul societatii de a trai intr-un mediu
curat,de a consuma alimente mai sanatoase,indiferent de natura lor,si de a se bucura mai mult
si mai activ de prezenta animalelor,direct de la producator.
De asemeni,fermele avicole sunt foarte bine mobilizate,ele tinand sub control gradul
de raspandire al poluarii de tip agricol,prin depozitarea corecta a dejectiilor,a
cadavrelor,neutralizarea acestora si mai ales epurarea apelor reziduale,prin folosirea de
substante ce nu afecteaza nici apa nici solul,si astfel nereducandu-le capacitatea de productie.
In incheiere,am dori sa subliniem faptul ca legiuitorul ar trebui,pentru a reusi in acest
domeniu,sa dea mai mult credit medicinei veterinare,specialistilor din acest domeniu pentru
elaborarea de masuri mai obiective ,mai ales ca sunt si practicieni,pentru o mai buna
combatere a poluarii agricole.