Cancerul

La producerea cancerului concură mai mulţi factori, cum ar fi factorii genetici, unele
substanţe chimice, razele ionizante şi infecţiile. Factorii de mediu trebuie să acţioneze cel
puţin 5-10 ani, de obicei însă un timp mai îndelungat, înainte să apară o tumoră malignă.
Printre substanţele / factorii cancerigeni cunoscuţi se numără hidrocarburile aromatice
policiclice, aminele aromatice, substanţele alchilante, azbestul, clorura de vinil, etilenoxidul,
pulberile de lemn, radonul şi anumiţi compuşi metalici, cum ar fi anumiţi compuşi ai
cromului, nichelului şi arsenului. Prevenirea cancerului profesional se face în primul rând
printr-o expunere redusă la factorii cancerigeni.

Tulburări ale reproducerii / Leziuni ale fătului

Pot apărea tulburări ale reproducerii ca de exemplu sterilitate, avorturi spontane, malformaţii
congenitale, tulburări de dezvoltare la copii sau cancer infantil. Pot fi afectaţi gameţii, atât
feminini cât şi masculini, înaintea fecundării, sau fătul. Printre substanţele chimice care pot
cauza tulburări de reproducere se numără plumbul, cadmiul, mercurul, solvenţii organici
(glicoleterii, percloretilena, benzenul), gazele halogenate cu efect narcotic, precum şi diferite
substanţe de combatere a dăunătorilor.

Alergii

Riscul ca o persoană să devină alergică la o substanţă care apare în mediul de muncă creşte în
cazul unei expuneri ridicate sau a unor expuneri repetate.
Printre substanţele chimice care provoacă alergii ale căilor respiratorii se numără acrilaţii
(tratamentul stomatologic, industria de mase plastice), amidele (vopsele de păr), di-izocianaţii
(lacuri, adezivi), colofoniul (lipire) şi anhidridele acetice (vopsele pulbere, industria
electronică). În ceea ce priveşte lumea vegetală şi animală, făina, latexul şi animalele cu blană
sunt cunoscute a cauza alergii respiratorii.
Un tip aparte de alergie pulmonară (alveolită sau reacţie pulmonară alergică) apare în cazul
expunerii la microorganismele din paie, seminţe, fân mucegăit etc.
În urma expunerii la crom, nichel, acrilat, răşini epoxidice şi anumite plante se pot produce
eczeme la nivelul mâinilor. Muncile care implică contactul mâinilor cu diferite uleiuri sau
contactul prelungit al mâinilor cu apa pot conduce de asemenea la apariţia unor eczeme.

Solvenţii organici

Degresarea pielii creşte riscul producerii unor eczeme. Expunerea îndelungată (prin inhalare)
la concentraţii crescute de solvenţi organici afectează sistemul nervos şi poate genera tulburări
cronice ale acestuia însoţite de tulburări de memorie, iritabilitate, instabilitate emoţională,
depresie, furnicături şi amorţire. Anumiţi solvenţi cloruraţi, cum ar fi tetraclorura de carbon şi
cloroformul, pot produce leziuni hepatice.

Factorii de risc chimici

Pulberile de cuarţ (bioxid de siliciu liber cristalin) produc modificări la nivelul ţesutului
conjunctiv pulmonar (fibroză). Evoluţia fibrozei este foarte lentă – zeci de ani – dar aceasta

1
poate avansa chiar dacă expunerea încetează, conducând la invaliditate gravă şi deces cauzat
de boala numită “silicoză”. Silicoza poate fi depistată în urma examenului radiologic.

Inhalarea unor concentraţii crescute de fibre de azbest poate conduce de asemenea la

producerea unei fibroze (numită “azbestoză”) care afectează funcţia pulmonară. Alte afecţiuni
care pot apărea chiar şi în urma unor expuneri mai scăzute sunt cancerul pulmonar sau o
formă aparte de cancer pleural, cauzat aproape exclusiv de azbest (mezoteliomul pleural). În
urma expunerii la azbest pot apărea şi aşa-numitele “plăci pleurale”, îngroşări ale pleurei care
nu presupun neapărat afectarea sănătăţii. Bolile cauzate de azbest apar de obicei după o
perioadă îndelungată de la începerea expunerii – câteva decenii – şi este posibil ca expunerea
să fi încetat cu mult timp înainte de declanşarea bolii. Fumatul creşte considerabil riscul
apariţiei cancerului pulmonar provocat de azbest.

Metalele se deosebesc mult între ele din punct de vedere al toxicităţii.

- Multe metale sunt necesare vieţii în cantităţi foarte mici, de exemplu Fe, Zn şi Mg.
- Toate metalele au efecte toxice în cantităţi suficient de mari.
- Metalele cu toxicitate foarte mare sunt Pb (tulburări neurologice, afecţiuni renale, anemie,
colici abdominale), Cd (afecţiuni pulmonare în cazul expunerii ridicate la nivelul căilor
respiratorii - afecţiuni renale în cazul expunerii cronice), Hg (afecţiuni neurologice şi
renale) şi As (tulburări digestive şi respiratorii în cazul expunerii acute - afecţiuni
neurologice în cazul expunerii cronice).
- Compuşii cromului pot produce leziuni cauzate de substanţe corozive, Mg afecţiuni
neurologice iar Al fibroză pulmonară.
- Anumite metale sau compuşi metalici provoacă alergii, cancer şi/sau leziuni ale fătului
(anumite exemple importante sunt menţionate mai jos).
- Febra de fum este o boală acută de scurtă durată însoţită de febră, şi care este cauzată de
anumite fumuri metalice, de obicei de cele produse de Zn, Cu sau Mg. Riscul de
îmbolnăvire apare în toate locurile de muncă unde se manipulează metale topite sau
incandescente. Chiar şi inhalarea pulberilor de metal poate provoca apariţia simptomelor.