Dobro , misoginul

Săptămâna aceasta, în urma unei discuții pe Guerrilla cu Monica Tatoiu mi s-a relipit pe
frunte eticheta de “misogin”. Nu neg diferențele dintre noi, dar misogin? În primul rând ce-i
aia? Dex-ul spune că misogin e bărbatul care urăște femeile. Cel de neologisme spune că
misoginul evită compania femeilor, iar Marele Dicționar de Neologisme spune chiar că ar
manifesta repulsie față de femei. Or, eu nu evit deloc compania femeilor ci mă înrolez în ea
voluntar, nu manifest repulsie față de femei ci abia atunci pulsez. Ar rămâne ura. Dar chiar e
ură?
Trăiesc cu mine de mulți ani și am început să mă cunosc. Eu nu urăsc femeile. Mie mi-e
teamă de ele. Vedeți, eu am dorința de femei mai intensă decât majoritatea. E o
blestecuvântare, cu rădăcini psihanalizabile. Devin foarte ușor dependent dacă mă
îndrăgostesc. Și atunci mă urăsc pentru că nu sunt liber. Și mi-e teamă că, dependent de un
drog incontrolabil fiind, o să sufăr. Mi s-a-ntâmplat, n-a fost plăcut. Întâi le-am dușmănit,
apoi mi-am dat seama că ele n-au nicio vină și că nu-mi datorează nimeni nimic. Și atunci,
parcă am început să avem o relație mai bună. Am dansat cu sute de femei valsul lumii.
Ajunsesem să știu să aștern cu un cuvânt un zâmbet pe-o față înroșită. Să trezesc femei
adormite de ani buni printre rapoarte și ședințe.
Apoi mi-am dat seama că fac rău. Că deși stiau că mint, mă credeau. M-am oprit. Dar
prea târziu, acum le știu trucurile. Nu pot să nu privesc dincolo de ele. Le știu fardurile și nu
le mai pot privi cum fac cei mulți. Le văd înăuntru. Le văd inimile mari fără push-up și
minciunile scurte fără tocuri. Dar le văd pe ele. Și le admir. Și? Ați ghicit? Tot eu sunt
misoginul.

Mihai Dobrovolschi
www.dobro.ro
Din punctul de vedere al coerenței,textul prezentat respectă structura specifică acestei
caracteristici și anume frazele scrise de autor sunt scurte,concise și ilustrează aceeași idee :
fenomenul misoginismului.Propozițiile au identitate referențială deoarece ele desemnează
aceeași realitate lingvistică.Putem observa frecvența utilizării termenului ”misogin” cu scopul
de a evita utilizarea ambiguă a unor forme pronominale demonstrative.

În ceea ce privește coeziunea,remarcăm faptul că această caracteristică e bine ilustrată de

utilizarea conectorilor.Dintre aceștia putem aminti : ” în primul rând”, ” iar”, ” or”, ”dar”,
”și” , ”apoi”.Astfel e îndeplinită unitatea sintactică a textului.În plan secundar distingem
utilizarea enumerării în structurarea argumentelor :” Dex-ul spune că misogin e bărbatul care
urăște femeile. Cel de neologisme spune că misoginul evită compania femeilor, iar Marele
Dicționar de Neologisme spune chiar că ar manifesta repulsie față de femei.”. Deși pro-
formele și paralelismele nu sunt reprezentate explicit textul își menține echilibrul sintactic, la
aceasta contribuind și unitatea timpurilor verbale .Alternanța timpului prezent cu cel trecut dă
o notă de dinamism înlănțuirii argumentelor.

Coerența și coeziunea se află într-o relație de interdependență cu lizibilitatea.Textul de mai

sus este unul lizibil deoarece autorul apelează la fraze scurte,fiecare paragraf ilustrând o
anumită idee : primul paragraf prezintă situația inițială care generează dezbaterea asupra
misoginismului autorului, al doilea paragraf conturează într-o structură etapizată relația
autorului cu femeia iar ultimul paragraf reia oarecum ideea misoginismului dintr-o
perspectivă relativ ironică.Utilizarea cuvintelor simple,provenind dintr-un limbaj
familial,accesibil cititorului precum și a diatezei active în locul celei pasive –”nu evit”,
” trăiesc”, ”am dansat”, „m-am oprit” contribuie la menținerea unui grad de confort al
lecturării ridicat .Astfel prin tema abordată, structurarea ideilor și sinceritatea afirmațiilor
textul poate fi cu ușurință citit,înțeles dar și memorat.

Andreea Iancu

CRP I – 2009- G4