Sub genericul metode activ – participative se incadreaza acele

metode care promoveaza un tip activ de invatare, o “invatare activa” sau

“operatorie”.
Invatarea activa angajeaza operatii de gandire si imaginatie, apeleaza la
structuri mintale – structurii operatorii si structuri cognitive de care
dispune copilul; si de care el se foloseste ca de niste instrumente in
sustinerea unei noi invatari. Prin aceste metode se stimuleaza: strangerea
de informatii, producerea de idei, cautarea de solutii, organizarea si
reorganizarea progresiva a ideilor, interpretare, reflectie personala,
comunicare, inventivitate si creatie.
Metodele activ – participative solicita efortul personal de gandire,
imaginatie, memorie si vointa, dar si valorifica maximal potentialul de
cunoastere, actiune si traire al copilului. Efectele formativ – educative ale
invatarii sunt in raport direct proportional cu nivelul de angajare si
participare individuala si colectiva.
Referindu-se la aceasta, pedagogul şi matematicianul G.Polya consideră că scopul
predării matematicii este de a-i face pe elevi să gândească şi mijlocul îl reprezintă
rezolvarea problemelor care cer un anumit grad de creaţie, de nerutinare. Relativ la
condiţiile pedagogice pe care trebuie să le îndeplinească problema se subliniază:
- să aibă sens şi să fie adresată în cel mai oportun moment din
punctul de vedere al elevului;
- să ţină seama de cunoştinţele însuşite anterior de elevi; să
trezească interesul; să fie clar enunţată; să solicite efort din partea
elevului.

Invatarea prin descoperire

Sub genericul metode activ – participative se incadreaza acele metode care promoveaza
un tip activ de invatare, o “invatare activa” sau “operatorie”.
Invatarea activa angajeaza operatii de gandire si imaginatie, apeleaza la structuri mintale
– structurii operatorii si structuri cognitive de care dispune copilul; si de care el se
foloseste ca de niste instrumente in sustinerea unei noi invatari. Prin aceste metode se
stimuleaza: strangerea de informatii, producerea de idei, cautarea de solutii, organizarea
si reorganizarea progresiva a ideilor, interpretare, reflectie personala, comunicare,
inventivitate si creatie.

Metodele activ – participative solicita efortul personal de gandire, imaginatie, memorie si

vointa, dar si valorifica maximal potentialul de cunoastere, actiune si traire al copilului.
Efectele formativ – educative ale invatarii sunt in raport direct proportional cu nivelul de
angajare si participare individuala si colectiva.

In opozitie cu metodologia traditionala, pentru care elevul ramane mai mult un auditoriu
sau un simplu spectator, gata sa recepteze pasiv ceea ce i se transmite ori i se
demonstreaza, metodele active au tendinta sa faca din acesta un actor, un participant activ
in procesul invatarii, pregatit sa-si insuseasca cunostintele pe calea activitatii proprii, a
unei angajari optime a gandirii, a mobilizarii tuturor functiilor intelectuale si energiilor
emotional – motivationale in raport cu sarcina de invatare data.