CUPRTNS

Introducere

Planse comparative

8

Venera nuda Adonis nud

Venera invesmantata Adonis lnvesmantat

,

Chipul ~i pletele Venerei

Chipul sl pletele lui Adonis Maria

Is us

Regi

Regine

Proportf

16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 34

Capitolull 1. Corul Muzelor

Idealul estetic in Grecia antics 2. Frumusetea artistilor 3. Frumusetea filosofilor

,

Capitolul ll

Apolinic ~i Dionisiac

Capitolullli

Frumusetea ca proportie

r •

~i armonie

CapitolullV

Lumina si culoarea

,

in Evul Mediu

Capitolul V

Frumusetea monstril.or

, t

37 42 48

1. Zeii din Delfi

2. De la greci la Nietzsche

53 57

1. Numarul si muzica

2. Proportia arhitectonica

3. Corpul omenesc

4. Cosmosul ~i natura

5. Tratatele despre arta

6. Adecvarea la finalitate

7. Proportia de-a lungul istoriei

61 64 72 82 86 88 90

1. Lumina ?i culori

2. Dumnezeu ca lumina

3. Lumina, boqatie si sarac!e

, I

4. Ornamentul

5. Culorile in poezie si In mistica

6. Culorile In viata cotidlana

7. Simbolismul culorilor

8. Teologi ?i filosofi

99 102 105 111 114 118 121 125

1.0 frumoasa reprezentare a Uratului

2. Fapturi legendare si .nernaivazute"

3. Uratul in simbolismul universal

4. Uratul necesar Frumusetii

,

131 138 143 148 152

5. Uratul ca 0 cludatenie naturala

Planse comparative

2500·2000 i.Ch.

sec. VII i.Ch.

sec. VII-VI i.Ch.

550i.Ch.

sec. Vi.Ch.

Capullui Sargon din Akkad

(statueta din bronz), Bagdad,

Muzeul Arheologic

Pictura rnurala din palatul guvernatorului din Tell Barsip, Alep,

Muzeul National

ApoJ/on din De/fi Delfi,

Muzeul Narional

Cavalerul Ramtun Paris,

Musee du Louvre

Cap de atlet Napoli,

Museo Archeologico Nazlonale Colleziohe Astarita

«a 1645

1720

eea 1815

cca 11123

1932

Anton Van Dyck, Portretul a do; gentilomi eng/ezi Londra.

National Gallery

Fra Galgario, Pottret de nobil cu tricorn

Milano,

Museo Poldi Pezzoli

Thomas Lawrence, Portretul Lotdulu: Byron Milano,

Colectie partlculara

Rodolfo Valentino

Joh n Barrymore, MataHari

1975

cca 1998

John Travolta, Saturday Night Fever

Dennis Rodman

CHTPUL;;T PLETELE LUT ADONTS

~

- _ ~.:.Iogico >"'J~e-

Hermann statuie din corul dinspre apus

al Domului din Naumburg

Miniaturist napolitan, Cavaier din epoca dinastiei de Anjou

din Ad Robertum Siciliae Reqem Fiorenta,

Bibliot~c3 Nazionale

Albrecht Durer, Autoportret cu manusi, Madrid,

Museo Nacional del Prado

Bartolomeo Veneto, Portret de nobi! Roma,

Galleria Nazionale di Arte Antica

Marlon Brando

James Dean

Jim Morrison

Jimi Hendrix

27

Planse comparative

1132-1140 sec. XII sec. XII sec. XII 1285
Nasterea tcoana din rnarrnura Fetioara si doi tnqen Scoala florentina. Duccio di Buoninsegna,
Mantuitoruiui a Fecioarei fresca pe arcaoa bisericii Feeioara cu Pruncul Madonna Ruccellat
mozaicdin ruqandu-se milnastirii Floren~a, Florenta,
Cappella Palatine, Messina, Sant'Angelo di Formis Galleria degli Uffizi Galleria degli Uffizi
Palermo Museo Regionale 1441-1447

1450

rca 1460

eea 1470

Filippino Lippi, lncununarea Fecioarei Florenta,

Galleri~ degli Uffizi

Jean Fouquet. Fecioara eu Ptuncul Anvers,

Koninklijk Museum voor Schone Kunsten

Jacopo Bellini, Feiioara cu Ptuncul Horenta,

Galleria degli Uffizl

Hans Memling,

Fecioara ill jilt cu Pruncul Florenta,

Galleri~ degli Uffizi

Quinten Metsijs, Ttipticul Sf Ana Bruxelles, Musees Royaux des Beaux-Arts

Titian,

Aitaflll Pesaro Venetia.

Santa Maria dei Frari

Albrecht Durer, Madona cu para Florenta,

Galleria degJi Uffizi

Parrnlqlanlno, Madona cu giit lung Florenta,

Palazzo Pitti

Planse comparative

sec. lX-X

1180-1194

1145-1150

1170

- -.------------

Fereditura de evanqheltar Capua,

Tesoro della Cattedrale

Botezu! Domnului mozak din Catedrala Santa Maria Assunta din Montreal

Poarta lrnparateasca

a Catedralei Notre-Dame di n Chartres

Rastignirea din Biblia de la Floreffe, Londra,

British Museum

1475-1476

1480-1490

cca 1480

1475

Antonello da Messina, Riistignirea

Anvers,

Musee Royal

des Beaux-Arts

Antonello da Messina, Salvator tnundi Londra,

National Gallery

Hans Memling, Coborarea de pe cruce Granada,

Capilla Real

Andrea Mantegna, Jeiania /angii trupul mortal/ui Christos Milano,

Pinacoteca di Brera

1550

1625

1780

1973

2003

Ted Neely,

Jesus Christ Superstar

Agnolo Broniino, Christos coborat de pe cruce Florenta,

Galleria degli Uffizi

Battistello Caracciolo, Christos legat

Napoli,

Museo di Capodimonte

Francisco Goya y Lucientes, Christos pe truce

Madrid,

Museo Nacional del Prado

James Caviezel, Patimile lui Christos

TSUS

Fratii Limbourg, Botezul (ui (sus

din Les Tres riches neures du Due de Berry Chantilly,

Musee Conde

Piero della Francesca, Botezul Domnului Londra;

National Gallery

~~ o,

~~

='C'ffi~.

;;a. r4a degli Uffizi

_;; -enzo [otto, =:rfd

Cima da (onegliano, Cbristos cu cununa despini

Landra,

National Gallery

Rafael, Scnitnbatea la (D,rii Rama,

Pinacoteca Vaticana

~ :ptk din Recanati, , ~seo Clvlro

31

Planse comparative

Bustul de dimensiuni colosale allui Akhehaton Cairo,

Muzeul

fmpiiratul fustinian

fmpiiratul Otto III inconjurat de inalte fete biserice;;ti;;i demnitari Munchen,

Staatsbibliothek

Mozak infatisandu~l pe Alexandru M~cedon Napoli,

Museo Archeolo_gico Nazloriale

sisuita

Ravenna, Basilica

di San Vitale

1540

1542

1636

1637

Hans Holbein eel Tiinar Portretul lui Henrie VIII Roma,

Galleria Nazionale di Arte Antica

DOS50 Doss), Alfonso I d'Esle Modena,

Galleria e Museo Estense

Anton Van Dyck, Caroilia vtlniitoare, Paris,

Musee du Louvre

Anton Van Dyck, Carol I colore, l.ondra.

National Gallery

cca 1'845

1938

1961

1974

Portretullui Louis Philippe d'OrJeans, Versailles,

Musee du Chateau

Vittorio Emanuele III alatur: de fiul sau Umberto

si nepotul Vittorio

John Fitzgerald Kennedy

Giovanni Agnelli

0:016 da Bologna. 2zurin cortulsdu

- - De bello pharsalico odna.

teca TrivulZiana

Albrecht Durer. lmpdrata! Maximilian I Viena,

Kunsthistorisches Museum

Jean Clouet, Pottretul tu; Francois! Paris,

Musee du Louvre

Titian,

C~rol Quintulla Mahlberg

Madrid, Museo Naclonal del Prado

!-ton Van Oyck,

iamtlde sassau-Oranqe -rnsterdam, ::-::ksmuseu m

Pierre MignaJd,

Louis XlVjncununatde qlotie Torino,

Galleria Sabauda

Portretul reqelui Georqesth Versailles,

Musee du Chateau

Jean-Auguste-Dominique ingres,

Napoleon / pe tronui imperial,

Paris,

Musee de l'Armee, Hotel des Invalides

Edwin Henry Landseer, Windsor Castle

in Modem Times Windsor Castle,

Royal Collection

33

Neiertit! Berlin,

Agyptisches Museum und Papyrussarr rnlunq

lrflpii'riiteasa Teodora ~i suita

Ravenna,

Basilica di San Vitale

Ekkerl1ard ~Wtah

stami din corul Domului din Naumburg

Michiel Sittow, Caterina de Aragon Viena,

Kunsthi storisches Museum

Portretul lai Jane Haqa, Mauritshuis

Gentile Bellini. Caterina Cornaro, regina CipruhJi Budapesta, Szeprnuveszeti Muzeum

Grace Kelly

cca 1490

1509

Liz Tayor, Cleopatra

Lady Diana

1521

152.8

~;'-------------------------------------------~~-------------------------------------------1

Leonardo da Vinci. schema proporrltlor corpului omenesc, Venetia,

Galle~ie dell'Accademia

l.uca Pacioll.

cap circurnscris unei grill' qeornetrice din Oed/vina proportionc, Vene~ia

Figumvitruviana

din Cesare Cesariano, Lucius Vitruvius Poiiio:

Despre arhitecturii Milano,

Biblioteca Nazionale Braidense

Albrecht Durer,

Pian?'! antrooometricd din Despre simetria corpuriior umane

Anton Van Dyck, Regina Henrietta Maria Washington,

National Gallery

Bernardino Mei, Antioh ~i Stratonice Siena.

Collezione

Monte dei Paschl

:artretul reqinei illiabeta .=Angliei

5iena.

i'inacoteca Nazionale

Francois Clouet Portretul Elisobetei 'de Austria

Paris,

Musee du louvre

PROPORTIT

,

.e<.IV l.Ch. 440i.Ch. sec. XI sec. XII 1410-1411
Scoala lul Polidet, Doriior Umorile truputui Vdnturile, elememele, Fratii Limbourg,
Statuia unui (Purtiitor de lance) ~i mlitiirile elementare temperamente/e din Omul ~i zodiacal
uptator copie romans ale omului in rapott Manuscrisu/ despte din Les Tresrkhes
Roma, dupa Policlet, cu zodiacui astronomie tieures du Due de Berry
Colectie Napoli, Spania, Bavana Chantilly.
particulara BNL Museo Archeologica Burgo de Osma Musee Conde
Nazionale 1887

1931

1931

Matlla Ghyka, Microcosmos

din Le nombre d'or

Matila Ghyka,

Analiza annonicd a unui chip din Le nombre d'or

Eadweard Muybridge,

The Human Figure in Motion

35

I. IDEALUL ESTETIC iN GRECIA ANncA

Irezistibila Frumusete a Elene; Homer (sec. VIII-VII l.Ch.)

lliada, III, v. 156-165 [1]*

.Nu e pacat ca Troienii cu-Ahei' cu frumoase pulpare

Pentru-o atare femeie sa para intruna necazuri:

Cum mai arata, la chip cu-o zeira din ceruri asemeni!

Dar ~i asa, fie dansa astfel, pe corabli sa piece, Nu sa ne-aduca aiel, ~i copiilor, piaza

pe urrna-il"

Astfel graira, iar Priam la el 0 striga pe Elena:

"Vin~ incoace, Iubita copila, ~i sezi lamga mine,

Ca sa-~i vezi ~i barbatul dintai, ~i prieteni, ~i rude!

Nu esti de vina tu Insatl, ci zeii din ceruri au vlna

De mi-au trimis trnpotriva razboiul eel crancen ~i-AheiL .. "

Arta ~i adevar Platon (sec. V-IV I.Ch.) Republica, X

- Arta imltatlei este departe de adevar:

de aceea se pare ca poate infaptui oriee, tntrucat ea surprinde 0 perticica din oricare obiect, iar aeea particidi nu e decat 0 eopie. Un pktor, de pilda, ne va zugravi un cizmar, un tarnplar ori alri rnestesuqari, fara a se pricepe la nici unul dintre mestssuqurlle lor. Cu toate acestea, daca e un pictor bun, cand picteaza un tarnplar fecandu-l

sa se vada de mai departe, i-ar putea atnagi pe eopii ~i pe eei mai putini la minte, dandu-le iluzia ea ar fi un tarnplar in carne si oase [ ... J Pictura, ~i in general arta lrnitatiei, pe de a parte, l;;i savar~e~te opera tinandu-se departe de adevar, iar pe de alta parte se adreseaza acelor lucruri din noi care sunt cele mat straine intetlqentei, nelrnprietenindu-se

;;i neintovaraslndu-se In niei un caz eu eeea ce este sanatos ~i adevarat [ ... J

Astfel tncat arta rnlrnetica, deja prin sine Insa~i rnodesta ca valoare, ti unindu-se cu 0 facultate a rnintii deopotriva de rnodesta,

nu poate da decet roade modeste.

Pictura (ti in general arta irnitatlel)

i;;i elaboreaza opera departe de adevar, Ea se afla Intr-o reletie stransa,

ca 0 prietena, ea 0 insotltoare,

cu acea stare launtrtca a noasrra

care se tine departe de inteliqenta

;>i ale carei ~eluri nu sunt niei sanatoase, nki adevarate.

38

~ Intocrnal, raspunse,

~ Arta lrnitatlei, asadar, care este de mica valoare ;>i se lnsoteste de elemente

lei randul lor prea putln valoroase,

dll nastere unor produse ce valoreaza putin. - Se prea poate.

- E vorba, am continuat eu, doar despre arta

care are de-a face eu vazul, sau ~i despre cea care are de-a face cu auzul ;>i pe care

o numim poezie?

~ Hreste, raspunse el, e yorba ~i de aceasta din urrna

Clasicismul

Johann Joachim Winckelmann Cuqetat! despre imitaita anei qrecesti In pictura ~i 5cu/pttmj, 1755

A;;a precum oamenii.s: artele frumoas€

au tineretea lor, iar ineeputurile lor par asernenea inceputurilor oncarul artist, arras dear de eeea ce este plin de fast si minunatle l ... J Poate ca primii pietori greei nu au desenat intr-un mod diferit de aeela in care a campus cantarile sale primullor mare poet tragic.

In arice actlune urnana se rnanifesta mal lntal dimensiunea lmpetuoasa ~i sovaitoare: echilibrul ~i precizia se dobandesc mai tarziu ~i e nevoie de timp ca sa lnvatam s~ Ie adrnirern; aeestea ii caracterizeaza dear

pe rnarii maestri: pe invatikei, in schimb, pasiunile violente pot chiar sa ii avantajeze. Simplitatea nobila si maretia tacuta a statuilor gre(e~ti constltuie adevaratul semn earacteristie al serierilor greee~ti din epoea cea mal glorioas.3, eu alre cuvinte al scrierilor scolil lui Socrate; ~i ele sunt ealitaJ:ile care campun maretla eu totul deosebita alui Rafael,

la care acesta a ajuns prin fmitarea antidlor. Era nevoie de un sufletfrurnos ca al sau, intr-un trup frumos, pentru a simti

;;i a descoperl printre primii, in timpurile moderne, adevaratul spirit al anticilor;

~i toate acestea, spre noroeul sau, in vremuri in care sufletele de rand ~i lipsite de perfectiune erau inca lnsensibile in fara adevaratei rnaretli,

1. CORULMUZElOR

.:firodita Capitolina, cnple romans, 300i.Ch., Roma,

"'Iusei Capitolini

Pernind de la aceste ~i de la multe alte referiri la Frurnusetea trupurilor, masculine sau feminine, nu putem totusi afirma ca textele homerice ar manifesta 0 lnteleqere constienta a Frumusetil. Acelasi lucru trebuie spus ~i referitor la poetii lirici care au urmat, la care - cu exceptia nu lipsita de lrnportanta a lui Sapphe - tema Frumusetii nu pare relevanta. Aceasta perspective oriqinara nu poatelnsa fi pe deplin lnteleasa daca privim Frurnusetea prin ochii modernitath, a~a cum adesea s-a tntarnplat de-a lungul diferitelor epoci care au presupus drept autentica ~i orlqinala 0 reprezentare "clasidl" a Frumusetii: aceasta In realitate era tnsa fktlva, In sensul ca era rodul unei prolectii asupra trecutului facute de 0 viziune moderna a lumii (sa ne gandim, de pilda, la clasicismullui Winckelmann). [nsusi termenul de kal6n, care impropriu se traduce prin .frurnos", ar trebui

Kalan este ceea ce place Theognides (sec. VI-VLCh.) Elegii, I, v. 17-18

Muze ~i Gratii, fiice ale lui Zeus, voi lntr-o zi la nunta lui Cadmos ari cantat frumoase!e cuvinte:

"Ce-i frumos e iubit; ce nu-l frumos nu e iuhit"

ce-au fast rostite ~i de buzsle zellor,

Frumos e ceea ce ne e mereu drag Euripide (sec. V I.Ch.)

Bacanteie, III, v. 880-884

Ce-i oare lntelepciunea,

sau care dar din partea zellor

e mal frumos pentru oameni

decat acela de a tine mana

pe capul dusrnanului [nfrant7 Ceea ce e frurnos ne e mereu drag.

39

40

I. IDEALUL ESIDIC1N GRECIA ANTICi\.

• tte ~i A iaxjucand orsice, a.'l1for,t cu figurr negre, 540tCh.

'i:'..omal

usei Vaticani

PE pagina alsturata:

Zeita Eos pllrtand trupul ffului SGU Memnon, rupa antica cu desene diramizii,

':"90-480I.Ch.,

Paris,

Musee du Louvre

1. CORUL MUZElOR

sa ne puna In qarda: Kalan esteceea ce place, ceea ce trezeste adrniratie, ceea ce atrage privirea.

Obiectul frumos este un obiect care, gratie formei sale, rasfata simturile,

~ 'f,

?i dintre acestea cu deosebire ochiul si urechea. Dar nu numai aspectele

perceptibile prin simturi pot exprima Frumusetea unui obiect: tn cazul

, ,

trupului uman un rol de searna il au ?i calitatile sufletulul ?i ale firii, care sunt pereepute rnai deqraba prin ochiul rnintii, decat prin ochiul trupului,

Pe acest fundament putem vorbi de 0 prima lnteleqere a Frumusetil, care insa e leqata de diferitele arte care 0 exprima, neavand un statut unitar:

In imnuri, Frurnusetea se manifesta prin armenia cosrnosului, In poezie se rnarufesta prin farmecul ee-l desfata pe oarneni, ln sculpture prin cumpatata masura?i sirnetrie a partllor, in retorica prin ritrnul potrivit.

Privire

Piaton (sec. V-IVI.Ch.) Banchetu/, 211 e.

Ce ar trebui asadar sa credem noi, zise,

daca vreunuia HH fi dat sa. vada Frurnosul absolut, pur, nestirbit, nelntinat de carnea trupeasca, ~i nici de sulimanuri, ~i nici de alte maruntisuri ale vie!il muritoare,

~i ar putea conternpla ca forma riepereche insu~i Frurnosul divin? Sa LI crezi poate - ziseca ar fi 0 viaril de nimk cea a acelui om

care ar privi lntr-acolo ~i care ar conternpla Frurnosul asa cum trebuie conternplat

~i ar rarnane contoplt ln ell

Nu crezi rnai degraba - adauga - ciil aici, privind Frurnusetea doar prin ce e ea vizibUa,

acel om ve da nastere nu un or simple imagini ale vlrtutil, de vreme ce nu se apropie

de 0 slrnpla imagine a Frumosului,

ci va da nastere unor virtuti adevarate, tntrucat se apropie de Frurnusetea adevaratiE Sl nu crezl ca, zarnlsllnd si cultivand virtutea adevarata, va fi drag zeilor si va deveni,

daca n-o fi fostsi vreun alt om inaintea lui,

~j el nemuritor?

Acostca toatc, 0, Phaidros.si voi toti ceilalti,

mi le-a spus Diotime, iar pe mine rn-au convins. ~j 3?3' convins cum sunt, am incercat

sa-i conving ~i pe altii ca, pentrua ajunqe In posesia acestui lucru de pret, nu s-ar gasi mai lesne pentru firea umaria un ajutor mai bun decat Eros.

41

I. IDEALUL ESTElIC IN GRECIA A NTlCA

iupta dintre Centaur; si Lapiti,

~tatui de pe frontonul templuiui din Delfi. sec.IVLCh_

Delfi,

Muzeul Arheologic

Pe paglna alaturata:

Auriga, sec. Vi.Ch. Delfl,

Muzeul Arheoiogic

42

2. Frumusetea artistilor

I ,

ln perioada ascensiunii Atenei ca mare putere militara, economica si culturala se contureaza 0 perceptie mai clara a Frumosului estetic.

Epoca lui Pericle, care a cunoscut punctul sau culrninant in perioada razboaielor victorioase impotriva persllor, este un rastirnp de mare Inflorire a artelor, cu precadere a picturli si sculpturii. Terneiurile acestei dezvoltarl sunt de cautat Tndeosebi in nevoia de a reconstrui templele distruse de persi. in ostentatia trufasa a puterii atenienilor, in favorurile acordate de

catre Pericle artistilor. Acestor cauze de natura externa trebuie sa Ii se adauge ?i evolutia tehnica deosebrta a artelor figurative qrecesti. Sculptura ?i pictura Gredei antice cunosc, tara de arta eqipteana, un progres imens, favorizatTntr-o anumita masura de legarura dintre arta si bunul-simt.

In arhitectura lor si in reprezentarile lor picturale, vechii egipteni nu luau tn searna cerintele perceptiei vizuale, aceasta fiind subordonata unor canoane stabilite abstract, ce trebuiau respectate strict.

,

~'e-liefuri

- Je Partenon,

- illi.Ch.,

~-... useum

2. FRUMUSETEA ARTI?TILOR

Arta qreaca insa pune la lac de cinste vederea subiectiva. Pictorii inventeaza reprezentarea in raccourci, care nu respecta exactitatea obiectiva a formelor: rotunjimea perfecta a unui scut poate fi adaptata vederii privitorului, carulali apare sub 0 perspective strivita, Tn mod analog, in sculpture se poate vorbi de o cereetare empirica al carei obiectiv este exprimarea Frumusetii vii a trupului. Generatia lui Fidias (ale carui opere ne sunt cunoscute In mare parte prin intermediul copiilor). cea a lui Miron ?i cea succesiva a lui Praxiteles realizeaza un sci de eehilibru lntre reprezentarea realista a Frurnusetii, lndeosebi a Frumusetii formelor trupului omenesc (Frurnusetea formelor organice are lntaietate fata de cea a obiectelor anorganice) pe de a partesi aderarea la un canon (kanon) specific, pe de alta parte, in analogie cu regula (nomos) din cornpozitiile muzicale.

Contrar parerilor ulterioare, sculptura greaca nu idealizeaza un trup abstract, ci e mal deqraba In cautarea unei Frumuseti ideale, facand a slnteza a trupurilor vii prin care se rnanifesta 0 Frumusete psiho-flzica menita sa armonizeze sufletul ?i corpul, adica Frumusetea formelor si bunatatea sufletului; este idealul acelei Kalokagathia a carei cea mai Ina Ita expresie se reqaseste in versuril.e lui Sappho ?i in sculpturile lui Praxiteles. Acest tip de Frurnusete I$i gase?te cea mai buna expresie ln forme statice

in care un crampei de miscare I$i afla echilibrul ;;i odihna si pentru care e

mai potrivita simplitatea expresiva decat boqatia deralillor.

Cu to ate acestea, una dintre cele mai importante sculpturi qrecesti constituie 0 flaqranta violare a acestei reguli: In Laocoon (din perioada elenistica) scena e dina mica, descrisa dramatic $i departe de a fi simplificata de autor. Oescoperirea sa, in 1506, a starnlt stupoare ~i tulburare.

45

2. FRUMUSqEA ART1?TILOR

Kalokagathfa

Sappho (sec. VII-VI i.Ch.)

.Este.Iucrul cel mai frumos de pe parnant,

un ~ir de dilare~i", zice. .Ba nu, de pedestrasi." .Ba nu, de corabii." lar eu gandesc ca frumos este eeea ce este iubit. Sa faei sa se In~eleaga asta e un lucru atat de sirnplu, pentru orlcine, elena, care vedea Frumusetea atatora, l-a ales drept barbat, drept eel mai bun pe cel care

a stins lumina Troiei; a dat uitarii ?i fiiea,

s parinri ~i a plecat departs, unde

a dorit Cypris, fiindca-l iubea, [ ... J

Gne--i frumos e frumos atata timp cat se afla sun ochii tal, cine-i ?i bun pe deasupra,

bun e acurr ;;i bun va fi ?i apoi.

Laocoon

.JOhann Joachim Winekelmann onumenre antk:e inedite, I, 1767

fine, caraeteristica general.'! ~j de capatai

a capodoperelor grece?ti consta intr-o nobiia 5 mplitate ~i 0 taeuta rnaretle, atat in posture, cat si in expresie. Asa precum adancurile +iarine ra rna n vesn ie nerniscate, oricat

0;> rurnultuoasa ar fi marea la suprafata,

,0· asa ?i expresia figurilor qrecesti, oricat

de ehinuite de patimi, vadeste mereu un suflet rnare sl curnpatat, Acest suflet, in ciuda cumplitelor suferinti, se dteste pe chipullui Laocoon ~i nu numai

pe chipullui. Durerea care ra~ne?te din fiecare rnuschi ~i din fiecare tendon al trupului sau, tntr-atattncat doar privindu-i abdomenul contractat ea lntr-o convulsie ~i neprivindu-i chlpul sau alte parri ale corpului, ni se pare

ca 0 sirntirn nol Insine, acea durere

asadar nu i~i gase~te caru;>i de putln

expresia in semne ale rnaniel niei pe chipul sau, niei in atitudine. Laocoon nu urla monstruos ea in cantultui Vergiliu,

modul in care gura e deschisa n-ar permlte-o; s-ar putea sa-i scape in schimb un suspin

plin de sufertnta ~i de oprimare,

asa cum II descrie Jacopo Sadoleto .

Durerea trupului ~i rnaretia sufletului

sunt parca judicios rasptmdite pe intregul corp ~i par sa. se mentina in echilibru. Laocoon sufera, dar sufera ca si Filoctet

allui Sofocle: chin un Ie lui ne mi:;ca inirna,

lar nol ne-am dori sa putem suporta

durerea precum 0 poate suporta acest barbat subltrn.

47

2. FRUMUSETEA ARTI?TILOR

Kafokagathia

Sappha (sec. VII-VI i.Ch.)

.Este lucrul cel mai frumos de pe pam ant,

un ~ir de calare~i", zice. .Ba nu, de pedestrasi." .Ba nu, de corabii." lar eu gfmdesc ca frumos este ceea ce este iubit. Sa faci Ea se In~eleaga asta e un lucru atat de simplu, pentru oncrne, E ena, care vedea Frumusetea atatora, I-a ales drepr barbat, drept eel mai bun pe eel care

a stins lumina Troiei; a dat uitarii ;;i fiica,

~I parinri ~i a plecat departe, unde

a dorit Cypris, fiindca-l iubea. [ ... J

Gne-i frumos e frumos atata timp cat se afla sub ochii tal, cine-i ;;i bun pe deasupra,

bun e aeum fi bun va fi fi apai.

laocoon

...ohann Joachim Winckelmann Monumente antice inedite, I, 1767

n fine, caracteristica generala ?i de eapatai

a capodoperelor grece;;ti consta intr-o nobila sirnplitate ~i 0 tacuta rnaretie, atat in postura, cat si in expresie. Asa precum adancurile r-rarine raman vesnic nemiscate.oricar

Of' turnultuoasa ar fi rnarea la suprafata,

to a?a;;i expresia figurilor qrecesti, oricat

de chinuite de patimi, vadeste mereu un suflet mare ~i curnpatat, Acest suflet, in ciuda cumplitelor suferlnti, se citeste pe chipullui Laocoon ~i nu numai

pe chipullui. Durerea care ra~ne~te din fiecare rnuschi ~i din fieeare tendon al trupului sau, lntr-atat lncat doar privindu-i abdomenul contractat ca intr-o convulsie fi neprivindu-i ehipul sau alte parri ale eorpului, ni se pare

ca 0 sirntim noi in~ine, acea durere

asadar nu i~i gasette catusi de putin

expresia In semne ale manlei nici pe chipul sau, niei in atitudine. Laocoon nu urla monstruos ca in cantullui Vergiliu,

modul in care gura e deschisa n-ar permite-o; s-ar putea sa-i scape in schimb un suspin

plin de suferin~a ~i de oprimare,

asa cum II deserie Jacopo Sadoleto .

Durerea trupului ~i rnaretla sufletului

sunt parca judicios raspandite pe intregu! corp si par sa se rnentina in echllibru. Laocoon 5ufera, dar sufera ca ~i Filoctet

al lui Sofocle: ehinunle lui ne mi?ca inima, iar noi ne-am dori sa putem suporta durerea precum 0 poate suporta acest barbat sublim.

47

I. IDEALUL ESTEnC iN GRECIA ANTICA

48

3. Frumusetea filosofilor

,

Tema Frumusetii a fost elaborata ulterior de Socrate si Platon. Primul,

, .

conform marturlel lui Xenofon din Memorabilia (asupra veridicitatli careia astazi planeaze unele Indoleli, dat fiind sectarismul autorulul), pare sa fi urrnarit legitimarea, pe plan conceptual, a practicii artistice, prin distinctia lntre eel putin trei categorii estetice diferite: Frumusetea idea/a, care reprezinta natura printr-o asamblare a partilor sale; Frumusetea spirituaki, care exprirna sufletul prin intermediul privirii (ca In sculpturile lui Praxiteles, peste piatra carora el colora ochii personajelor pentru a-i face sa para si mai adevarati), precum ~i Frumuseiea uti/a, adica functionala,

Mai cornplexa lnsa e viziunea lui Platon, din care vor lua.nastere cele mai importante-doua conceptil despre Frurnusete elaborate de-a lungul veacurilor: Frurnusetea ca armonie ~i proportie a partilor (cu obarsii In qandirea lui Pitagora) ~i Frumusetea ca stralucire, cum 0 Infati~eaza in Phaidros, idee ce va influenta gandirea neoplatonica.

Memorabilia

Xenofon (sec. V-IVlCh.J lnsemniu! despre So crate, III

Aristip tl rnai intreba daca cunoeste vreun lucru frumos.

- Multe, raspunse. -?i sunt toate la fel?

- Nu, unele sunt cat se poate de diferite

intre ele. -?1 cum poate f frumos ceva ce e diferit de ceea ee-l frumos? -PeZeus, raspunse. iata cum: un barbat frumos In lupta e diferit de un barbat frumos la alergiki,

iar un scut frumos facut pentru aparare este cat se poate de diferit de 0 suliTa frurnoasa Tacuta pentru a aruneare rapida ~i puternica, - Nu e niei 0 diferenta tntre raspunsul acesta ?i eel de dinainte, rernarca celalalt,

atunci cand te-am tntrebat daca cunosti vreun lucru bun. - Dar tu crezi, zise Socrate, ca una este luerul bun si alta este lucrul trurnosz Tu nu ?tii ca, fata de aceleasi lucruri, toate lucrurile sunt si bune.si frumoase? intai de toate, virtutea nu este buna fa~a de unele lucruri ~i rrurnoasa tata de altele; tot a;>a

51 oamenii se cheama ca. sunt frumosi 5i buni

r - r r

in aceleasi privinte si in raport eu aceleasl lucruri, lar, rn raport eli aceleasi lucruri,

;>i trupurile oamenilor se dovedesc ~i frumoase.si bune, ~i in general toate lucrurile de care se folosesc oamenii sunt prlvite drept frurnoase si bune in raport cu ceea ce Ie face ;>i utile. - ~i atuncl ~i cosul de gunoi e frumos? - Fara lndolala, pe Zeus! lar un scut de aur

va fi urat, cata vreme cosul de gunoi este facut in mod corespunzator scopului sau,

jar scutul Intr-un mod necorespunzator,

- Dar atunci, dupa parerea ta, aceleasl lueruri sunt in acelasi timp si frurnoase.sl bune?

- Desigur, zise, asa cum pot fl ln acelasl timp ~J bune, ~i reie: adesea ceea ee este bun pentru foame este rau pentru febra, jar ceea ce este bun pentru febra este rau pentru foame; adesea, eel care este frumos Ia alergari e urat la lupta, iar eel care este frumos,

la lupta este urar la alergari. Asadar, daca un lucru este chiar pe potriva menirii sale,

in raport cu acea menire el va fi ~i frumos,

~i bun totodata, sau urat si rau In caz contrar [ ... J

Dadi uneori rarnanea sa schimbe 0 verba

eu cate vreun rnastesuqar lntr-als artelor care i~i vedea de rnestesuqul lui, caci aceasta Ii era meseria, ii era ~i aeeluia de folos.Intr-o zi

trecu pe la Parrhasios, pictorul, ~l, stand de vorba cu el, Tlintreba: - Pictura, Parrhasios, nu e reprezentarea a ceea ce se vede? In fond, tru pu ri Ie scu n de sa u lnalte, in intun eric sa u in lumina, zqrunturoase sau catifelate, aspre sau netede, tinere sau batrane, voi to ate acestea Ie imi1'ari zuqravindu-le prin culori. - Asa este. spuse el, -Iar cand infari;;a!i modele de Frurnusete, cum nu etocmai lesne sa gase?ti ofigura umaria desavarslta sub toate aspectele, voi, adunand laolalta cele mai frumoase detalii Iuate de la fiecare lndivid, faceti in asa fel incat intregul trup sa apara frurnos, - intocmai asa facem, zlse el.

- ;;i cum asta? Oare rniadierile sufletului, care-l ;;i ispititor, ~i ginga~, si lubltor, si placut, si atr.agator, sunteti in stare sa le redati, sau nu se pot imita? - Cum sa se poata red a, Socrate, eeva ce nu are 0 proportie a partilor, nici culoare, niei nimic din ceea ce ai lnslrat arum, ~i care nicieum nu se poatevedea? -?i totusi, l~i urma vorba Socrate, omul nu-l poate privi pe un altul cu caldura sau eu du~m"'mie? - Ba cred ea da, raspunse el.

- Si to ate aeestea nu se pot reda prin expresia ochilor? - Fara tndoiala ca da. -?i tie ri se pare ca aceia carers le pasa daca prieteniior lor Ie e bine sau rau au aceeasl expresie a ehipului ca si cei carora nu Ie pasa? - Pe Zeus, bineinteles ca nu: eei carora le pasa au 0 expresie voloasa cand prietenilor Ie merge bine sl lntunecata cand Je merge rau - A~adar,;;i aeest lueru

se paate reda? - Cum sa nul - ?i rnaretia, damlcla, rneschinarla, rnarsavla, curnpatarea, prudenta, aroganp saujosnicia transpar din chipul ~i atitudinea ornului, fie el incremenit sau in rniscare, - Adevarat, - Va sa zica se pot inrita? - Cum sa nul -?i tl prlvesti rnai

eu placere pe eel care vadeste trasatur: frurnoase, bune, placute, sau pe eel care lasa sa se lntrezareasca tot ce e urat, rau, de dlspretuit? - Pal, e 0 diferenf21 foarte mare, Sorratel

1erse lntr-o buna zi la Cllton, seulptorul, si, stand de verba cu el, Ii spuse: - Cliton,

3. FRUMUSETEA FILOSOFILOR

CEi alerqatorii tai ;>i cei pe care Ii reprezinti lntrecandu-se la lupte sau puqllat sunt frurnosl, asta 0 vad ;;i 0 stiu: dar cum reusestl sa transrniti aeea stare care, prin sirntul vazului, cel mai profund, Ii farrneca pe oameni, ~i anume ea statuile tale ar f pline de viara? Si cum C!iton, ramas descumpanit, nu-i raspunse pe data, mai zise: - Nu cumva rncdelandu-tl operele dupa formele filntelor vii reusesti sa Ie fad sa para mai animate?

- Ba da, fara Indoiala, raspunse el.

-;>i nu prln redarea fidela a diferitelor paf!:l

ale eorpului in diferttele lor posturi, adica ridicate sau coborate, stranse sau intinse, chireite sau relaxate, reusesf tu sa fad ca statuile tale sa para mal asemanatoare fapturilor vii ~i mai fermecatoare?

- Ba chiar asal -Iar imitatia lntocrnal a eeea ce devin trupurile in miscare nu trezeste un sirntarnant placut in eel care Ie priveste? =Fireste ca da! - Nu trebuie asadar zuqraviti ~i ochii amenlntatori ai luptatorilor, nu trebuie imitate prlvirealnvlnqatorilor plina

de bucurie? - Cum sa nul - Sculptorul, asadar, trebuie sa Infa~i;>eze prin forma exterioara starile sufletului.

Armonie ~j proportie Platon (sec. V-IV 1. Ch.) Timoios, V

Divinitatea, vrand sa 0 asernuiasca celei mai frumoase ;;i eelei mai desavar~ite dintre vietatile inteligibile, a creat

o singura faptura vizibila care Inauntrul ei " Ie cuprinde pe to ate celelalte ce-i sunt, fireste, inrudite [...) lar eea mai frurnoasa uniune este cea pe care ar putea

5-0 stabileasca, in masura posibilului, un lucru nepereche cu cele de care este legat: proportia este aceea care de-acum poate implini aeest lucru In chip minunat.

49

I. IDEALUL ESTETIC IN GRECIA ANTIC ...

xxui

.cxt.

S1:PTVAiG1NTA.DVAR\1M BASIVM..VACvyM_ ..

Leonardo da Vinci, Ycocedron abscisus solidus

~i Septuaginta duarum basium vacuum, corpuri solide platoniciene din

De Divino ptoportione de Luca Pacioli, 1509. Milano,

Biblioteca Arnbrosiana

50

Pentru Platon, Frumusetea are 0 existenta autonoma, distincta de suportul

, ,

fizic care a exprima doar in mod accidental; ea nu este, asadar,

leqata de vreun obiect anume, ci straluceste oriunde. Frumusetea

nu corespunde acelor lucruri ce se vad (era de altfel fairnoasa uratenia exterioara a lui Socrate, sub care insa stralucea Frurnusetea lui launtrica), Intrucat pentru Platon trupul este 0 qrota intunecoasa care tine sufletul lnlantuit, viziunea bazata pe simturi trebuie sa fie lnlocuita de 0 viziune

, ,

intelectuala, care solicita Invatarea artei dialecticii, adica a filosofiei. Cu alte cuvinte, nu tuturor Ie e dat sa perceapa adevarara Frurnusete,

In schimb, arta propriu-zisa nu e decat 0 falsa copie a Frumusetii autentice, ~i ca atare nu este educative pentru tineri; asadar, ar fi rnai bine sa fie alunqata din scoli ?i sa fie lnlocuita cu Frurnusetea formelor geometrice, bazata pe studiul proportiilor sl pe 0 conceptie maternatica a universului.

Stralucire

Platon (sec. V-IVi. Ch.) Ptiaidro«, XXX

Acum nimic din stralucirea dreptatli, a curnpatarf ~i a tuturor celorlalte lucruri

care sum prefioase sufletului nu se raqaseste In reprezentarile de aid de pe pamimt.

Doar foarte putini sunt aceia care, cu slrnturile cufundate in bezna, reusesc totusi sa desluseasca Intr-o copie rnodelul original pe care aceasta iI reproduce. Frurnusetea rnsa, pe atunci, se putea vedea in toata splendoarea sa; ca intr-un cor al bucurlei, aveam parte de

o preafericita viziune si conternolatie, in timp ce noi il urmam in alai pe Zeus, iar ceilalri pe un altul dintre zei ~i porneam in acea lnitiere pe care, pe drept cuvant, 0 putern numi aduditoare de fericire; 0 asteptarn ca pe

o sarbatoare, fiind noi pe atunci cu adevarat intregi ;>i nestlrblti de relele ce urtnau sa ne pasca ~i conternpland in acele ritualuri tainice de initiere viziuni desavar~ite, simple, statornice si senine, tntr-o lumina pura, dici ~i not eram puri ~i neinqropatl ill acest rnorrnant pe care ni-I purtam In spinate lncarcerati

ca 0 stridie, ~i carula Ii spunem trup

Acum In reprezentarile parnantene nu mai razbate nici 0 raza a dreptetii, a curnpatarf ~i a cator alte lnsusiri scumpe suftetului; doar prea putinl, avand sirnturlle atat de amortite, apropiandu-se de imaglni reu?esc sa lntrezareasca totusi natura adevarata

a ceea ce este infaJi~at Tn ele, Frumusetea stralucea pe atunci in tcata splendoarea sa, cand intr-o preafericita ceata ne bucurarn de inal'fatoarea-i viziune, noi urmandu-l

pe Zeus, ceilalti pe alti zei, ~i eram prlmlti

In acea inltlere tn care am cunoscut beatitudinea; ne lnchinam ei, fiind noi pe atunci cu adevarat 1ntregi ~i neavand habar de relele ce ne asteptau, ~i-i conternplam formele desavar;;ite ~i simple, demne de veneratie si nerniscate, cufundati lntr-o lumina de 0 mare purttate, asa cum ;>i noi eram pe cand nu purtam cu noi acest morrnant cu numele de truo, in care suntern prizonleri ca o strldle ...

3_ FRUMUSEfEA FIl050FlLOR

Frumusetea formelor geometrice Platen (sec. V-IV 1. Ch.) Timaio5,55e-56c.

Dar, lasimd la 0 parte toate acestea, sa tmpartlm categoriile pe care le-arn obtinut in urma ratlonarnentului cu referire la foe, parnant, apa ~l aer. Parnantului siH atribuirn forma cubica. Cad lntr-adevar, dintre cele patru categorii, este eel mai nemlscat si eel mal modelabil dintre corpurl.si mai ales trebuie sa fie astfel eel cu bazele cele mal solide. Dintre triunghiurile de care am vorbit la tnceput, prin natura lui e mai solid acela

a carul baza are laturile egale, fara de cele care au laturile inegale. lar dintre suprafetele compuse din diferite tipuri de triunghiuri, tetragonul echilateral se dovedeste a f prin forta lucrurilor mult mai stabil dedit triunghiul echilateral, atat in ce prlveste parple exterioare, cat ~i in interior.

De aceea, daca atribuirn acest corp pamantului, salvarn rationamentul plauzibil. Ape; ii vorn atribui forma cea mai grea de urnit dintre rele ce au ram as, focului - pe cea mai rmscatoare, iar aerului - pe cea interrnedlara L .. J Teate aceste forme trebuie asadar sa ni Ie imaginam extrem de mici, neputand ft vizibila de catre noi, din cauza dirnensiunilor sale, nici una dintre partlcelele componente; doar cand se aduna iaolalta reate, pot f vazute sub forma de mase intregi. cat despre proportiile referitoare la cantitate, rniscare ~j celelalte forte, trebuie spus ca,

in rnasura in care natura faptului necesar

a lncetat, prin activitate spontana sau fiind deterrninata sa faca astfel, reate acestea

au fost aranjate In armonie de catre lei, dupa ce au fost mai lntai riguros desavarslte sub fiecare aspect al Ior, conform unor raporturi nurnerice.

51

-~pagina alaturata:

-·.ruetrJ reprezentandu-! ze ~Jexandru

_:: idndtoare,

_ 250i.Ch.,

'=-ma,

_;eo di Villa Giulia

-'din Kleophrades, 'S05 printreSatiri enade,

1. ZElI DIN DELFI

Dar In acelasi templu (din sec. IV i.Ch.) apare reprezentat, pe frontonul opus dinspre rasarit, Dionysos, zeul haosului )ii al nelnfranatei tncakari a orlcarei reguli. Prezenta simultana a doua divinitati antitetice nu e intamplatoare, chiar daca a fost reliefata drept tema majora abia in epoca moderna,

prin scrierile lui Nietzsche. ln linii mari, ea se refera la 0 posibilitate mereu prezentasi care periodic se ~i adevereste: aceea a unei iruptll a haosului

In armonia cea frurnoasa, Mai precis, sunt exprimate astfel cateva antiteze semnificative nerezolvate In conceptia qreaca a Frurnusetii, conceptie

ce se dovedeste mult mai cornplexa ;;i mai problematica decat versiunile ei simplificate, prelucrate de traditia clasica,

o prima antiteza este aceea dintre Frurnusete )ii perceptla senzoriala, Oaca Frumusetea este perceptibila, dar nu integral, intrucat nu toate aspectele ei se pot manifesta tntr-o forma sensibila, atunei se deschide 0 prapastie

Apollon

Friedrich Wilhelm Nietzsche Nasterea tragediei, I, 1 872

[ ... ] intr-un sens mai exagerat, ar putea fi valabile ;>i pentru ApoHon spusele lui Schopenhauer despre omul prins In mrejele Pleiadei Maia (Lllmea ca vointt'i ~i reprezemare, p. 416):

"A~a cum, pe marea tnfunata ~i netarrnurita, care ridica ~i cufunda qernand mun}i detalazuri, naviqatorul sta pe vasul sal1, punandu-si toate sperantele in plapanda-i corabie, tot asa ~i individul sta netulburat ln rnijlocul unel mari de suferint), caurandu-si reazarn ~i speranta

in principium individuotioms"

55

II. APOLJNIC 51 DIONISIAC

Faunul Borbetini, 220I.Ch.,

Munchen,

Staatlkhe Antikensammlungen

56

perlculoasa Tntre Aparenta si Frurnusete: prapastie pe care artistii vor Tncerca sa 0 mentina cat mai inqusta, dar pe care un filosof ca Heraclit 0 va casca in toata amploarea ei, afirmand ca Frurnusetea arrnonioasa a lumii se manifest.3 ea dezordine intamplatoare.

o a doua antiteza este cea dintre sunet si vaz, cele doua sirnturi privilegiate In perceptia grecilor (probabil pentru ca, spre deosebire de miros sau gust, potfi corelate masuritor si ordinelor numerice); cu toate ca muzicii i se

recu noaste privi legiul de a da expresie sufletu lui, doar formelor vizibile

Ii se aplica definltia de .frumos" (Kalan) precum "ceva ee place ~i atrage". Dezordinea ~i muzica reu?esc astfel sa constituie un fel de latura Intunecata a Frurnusetii apolinice armonice si vizibiles! ea atare risca sa cada din nou Tn sfera de actiune a lui Dionysos.

o atare diferenta este cornprehensibila daca ne qandlm ca o statuie trebuia sa reprezinte 0 "idee" (?i deci presupunea 0 conternplatie senina), In timp ce muzica era tnteleasa ca un lucru ce isea patimi.

Forme vizibile

Friedrich Wilhelm Nietzsche Na~terea traqediei, I, 1872

Artrebui spus ca fncrederea de nezdruncinat In acel principium, precum ;;i calma resemnare a celul care se sirnte de acesta dornlnat, sl-au

gasltln Apollon expresia lor 5ublima; Apollon ar putea f definit drept mareata imagine divina a acelui principium individuationis,

iar prin gesturile?i privirile lui ne graie?te intreaga bucurie si lntelepciune a .aparentei", alaturl de Frurnusetea sa. .

II. APOLINIC ~I DIONI51AC

2. De la greci la Nietzsche

Un aspect care derlva din antiteza dintre ApoHon ~i Dionysos este privitor

la dualitatea departare/apropiere, Arta qreaca ?i in general cea occidentala, spre deosebire de unele forme artistice orientale, acorda tntaletate unei cuvenite distante fa~a de opera, cu care nu se intra in contact direct; 0 sculpture japoneza, dirnpotriva, se atinge, a?a cum ?i cu 0 mandala tibetana trasata pe nisip se interactioneaza. Frumusetea greaca este transmisa astfel prin sirnturile care permit sa se mentina 0 distanta lntre obiect ~j eel care

II. observe: vaz?i auz, mal deqraba decat pipait, gust, mires. fnsa forrnele

ce se pot auzi, cum ar fi muzica, de pilda, trezesc nellnlste. prin participarea pe care 0 starnesc in sufletul celui de fata. Ritmul muzicii trimite la curgerea vesnica (?i dizarmonica, lntrucat e fara stavila) a tot ce exista.

57

II. APOLINIC ~I DIONISIAC

Silen tntre do; sattrt, frlzs din Misterele dion isiace, see.li.Ch .. Pompei,

Villa del Misteri

58

Dincolo de naivitatile varstei sale tinere (pe care autorul de altfel si Ie recunoaste) sl de unele ipoteze hazardate, pe drept cuvant criticate de filologi, acesta este In linli mari punctul de torra allecturii date de Nietzsche pe marginea antitezei dintre apolinic ?i dionisiac. Armonia sen ina, lnteleasa ca ordine ?i masura, se manifesta ln ceea ce Nietzsche defineste drept Frumusete apolinlca, Dar acest tip de Frurnusete este in acelasl timp un paravan care lncearca sa estompeze prezenta unei Frumuse~i dionisiace, rava~itoare, care se face cunoscuta nu prin formele de manifestare exterioara, ci prin ceea ce este dincolo de ele. Aceasta este 0 Frumusete voioasa ?i prirnejdloasa. in antiteza cu ratiunea ?i adesea reprezentata ca posedare ?i nebunie: este jurnatatea nocturne a blandului cer al Aticii care se umple de mistere initiatice si de obscure ritualuri de sacrificiu, cum arfi misterele de la Eleusis si riturile dionisiace. Aceasta Frumusete noctuina si tulburatoare va

, "

rarnane ascunsa pana In epoca rnoderna (v. cap. XIII), pentru a se transforma

mai apoi, printr-un gest de revansa fara de frumoasa armonie dasica, in acel izvor tainic $i vital al manifestarilor contemporane ale Frurnusetil,

Frumusetea apollnica Friedrich Wilhelm Nietzsche Nasterea traqediei, III, 1872

.Candoarea" hornerica trebuie lnteleasa doar ca 0 desavar~ita biruin~a a lluziei apolinke: este 0 iluzie similara cu aceea de care natura se foloseste atat de des pentru a-?i atinge scopurile, Adevarata ~inta este carnuftata

de 0 imagine iluzorie: lntindem rnalnile Inspre ea. iar natura I~j atinge scopul prin propria noastra eroare. La vechii greci, "voinFa" a dorit sa se lntulasca pe sine prin transfigurarea geniului si a unlversulul artelor; pentru a f proslavite, fapturile sale au trebult sa se perreapa pe sine ca demne de slava,

au trebuit sa se vada pe sineintr-o sfera superioara, fara ca aceasta lume perfecta

a intuitiei sa actioneze nici ca un lrnperativ, nici ca un repros,

Aeeasta este sfera Frumusetil in care ei, zeli ollrnplenl, si-au vazut chipurile ca intr-o oglinda. Prin aceasta oglindire a Frumuserii, .volnta" elenlca a luptat impotriva talentului, echivalentul pe plan artistic al durerii ~i

al intelepdunf durerii; iar ca monument al acestei biruinte il ave-m ill fata noastra pe Homer, artistul cel plin de candoare.

Frumusetea dionisiaca Friedrich Wilhelm Nietzsche NQ~terea tragediei, XVI, 1872

"Noi eredem in vlata vesnica!", astfel striga tragedia, in timp ce muzica reprezlnta ideea nernijlocita a acesrei vieti, 0 fin a lltate cu totu diferita are arta sculpturii: prin ea, Apollon depasesre suferinta individului prin luminoasa prcslavire a vesniciei aparentei, prin ea Frumusetea lnvinge suferinta care e parte integranta a vietii, iar durerea este intrucatva alunqata dintre trasaturile naturii. Tn arta dlonisiaca insa ~i ln.slrnbolismul S;3U tragic, insa;;! natura ne graie?te prin glasul ei adevarat ;;i deschis: ,,Fi~i precum sunt eu! Precum sunt e-U in neincetata schimbare a formelor extertoare, mama a tot si a toate, vesnlc creatoare, care vesnic obliqa la existenta, care vesniclsi gase~te alinarea

in aceasta schimbare a aparentelor!"

... \\
f r ,.'\ f r s, 'tJ ..
....
1" ~'\ ,.. " J X J
.'\. f 1 r
'Gf L ... ~ f r :r r
i.. S f s:
.:\ SO l' 5: 1 S r
s! ~ j
# "
D " \,; D s r j
j;. 'J \. r 1 1
Qy r 1 -J,.' ;t 'J~ »: C l III. FRUMUSETEA CA PROPORflE?1 ARMONIE

Franchino Gaffurio, Plan~a

din Theorica musicae, 1492,

Milano,

Biblioteca Nazionale Braidense

62

Numar

Philolaos (sec. V I.Ch.)

Fragmente din presocratici, D44B4

Teate lucrurile ce se cunosc au un nurnar: fara un numar nu ne-ar fi cu putinta

sa cunoastern sau sa gandim nimic.

Ordine

Pitagora (sec. VI-V i.Ch.)

din viesite fi/osofilorde Oiogenes Laertios Virtutea este arrnonte.si tot a~a ~i sanatatea, ~i tot binele sl divinitatea. in corrsednta, lucrurile to ate sunt plasrnuite dupa legiJe arrnoniei,

Raporturi matematice (p. 62)

Theon din Smyrna (sec. 11-1 l.Ch.)

Fragmente din ptesccratici, 047 A 19a

Eudoxos ~i Archytas gimdeau ca raporturile care constituie acordurile ar putea fi exprimate in numere ~r cii aceste raporturi constau In rniscare: rniscarea rapida produce sunetul inalt, cum a r fi cea care bate aerul i ute ~i co nti nu u; rniscarea lenta produce sunetul grav, cum arfi cea care este mai putin rapids.

Sunete muzicale

Theon din Smyrna (sec.II-I1.Ch.) Ftaqmente din presoaatici, D 18A 13 Sespune ca Lasos, frullui Hermion, precurn {"i pitagoreicul Hippascs din Metapont

se foloseau de iuteala sau lentoarea mi;>ciirilor din care iau na~tere acordurile [ ... J A aplicat

asupra vaselor aceste raporturi numerice. A luat doua vase, arnandoua de aceeasi rnarirne ~i de aceeasi forma; pe unull-a lasat gal, iar pe celala I-a umplut pe.jumatate cu Ikhid. Prin lovirea arnandurora, obtinea un acard la octave. Lasi'md apoi din nou unul dintre vase gal ~i urnplandu-' pe celala!t doar pe sfert, cand Ie facea sa rasune obtlnea un acord la cvarta, un acord la cvinta insa, daci~ 11 urnplea doar a treirne.Sl asta intrucat raportul dintre plin ~i gal era in cazul octavei de doi la unu, in cazul cvi ntel de trei la dol, iar in cazul cvartei de patru la trei.

Propor~ie

Bonaventura dl Bagnoregio (sec. XIII) Itinerarfum mentis in Deum, 11,7

Toate lucrurile sunt asadarfrurnoase ~i intr-un anurnit fel adudncantare;?i nu exlsta Frumusete ;;1 incantare fara proportie, iar proportia se gase~te in primu I rand in nu mere; trebui e ca toate lucrurile sa aiba ° proportie numerrca; prin urmare, I/numarul este modelul principal

in mintea Creatorului=s! principalul semn din toate cate sunt care conduce spre intelepciune, Un atare semn, prin faptul ca este vadlt

pentru totl ~i foarte aproape de Dumnezsu, ne conduce spre Dumnezeu prin cele sapte trepte ale sale ~i ni-L dezvalule fn toate lucrurile care au corporalitate ~i se pot percepe prin sirnturi. Pe masura ce invaJam ca lucrurile au

o proportie numerica, simrirn incantare fa~a de acea proportie numerics ;;i vam judeca fara gr in virtutea legilor care 0 quverneaza.

Modalita!i muzicale Boethius (480-526) De tnusico I, 1

Nimic nu e mai propriu naturii urnane dedit sa se lase in voia modurilar blande sl sa se crispeze in fata celor care sunt exact pe dos.s] acest lucri, nu se refera numai la anumite tnclinatil sau la 0 anurnita varsta a fiecsruia dintre noi, ci e valab' pentru toate tendlntele, ?i coplii.si tinerii, dar 5 varstnid: sunt intr-un chip atat de flresc si arar de spontan mi~ca~i de diferitele moduri ale muzicii, Incat se poate spune ca nici 0 varsta nt. ~ straina de placerea unei dulci cantar! De unde se poate admite ca nu fara temei Platon a spus ca sufletullumii a fast plasrnutt dupa niste armonii de ordin muzical. De aceea Intr-adevar daca ;;i in noi toate sunt armonizate cum trebi, _ putem percepe prin sunete ceea ce este plasmuit in chip armonk ~i ne aduce atata bucurie; ~i putem lnteleqe ca noi lnsine sunterfacuti in chip asernanator acestora toate. Aducatoare de bine este arice asemanare cu aceste legi; aducatoare de ura si du~maniearice abatere de la ele.

ino Gaffurlo, entele

-.eoriEQ musicae,

1. Nl1MARUL $1 MUZJCA

Adeptil lui Pitagora au studiat prirnii raporturile matematice care quverneaza sunetele muzicale, proportiile pe care se bazeaza intervalele, raportul dintre lungimea unei carzi ~i ina1limea sunetului. Ideea de armonie muzicala este strans dependents de requlile ee due la produeerea Frumasului. Aceasta idee a proportlei va traversa lntreaga Antichitate si se va transmite Evului Mediu prin intermediul operei lui Boethius intre secalele IV ~i V d.Ch. Boethius arnlnteste ca Pitagora a observat ca ciocanele unui faurar, lovind nicovala, scoteau fieeare un alt sunet ~i si-ar fi dat seama ca raportul dintre sunetele gamei astfel obtinute era proportional cu greutatea Ciocanelor. Boethius noteaza ?i faptul ca pitagoreidi stiau ca diversele moduri muzicale influenteaza diferit psihologia individului; ei vorbeau de ritmuri aspre ?i ritmuri temperate, ritmuri potrivite pentru 0 educatie viquroasa a ccpiilor sl ritmuri lente si lascive. Pitagora reuslse sa fad dintr-un adolescent betiv 0 persoana mai calma si mai stapana pe sine, punandu-l sa asculte 0 melodie intonate tntr-un mod muzical hipofrigian In ritm spondaic (lntrucat gama frigiana il agita peste masura). Pitagoreicii, domolindu-si In somn grijile zilnice, puneau sa Ii se cante anumite cantece pentru a adormi; cum se trezeau,

se descotoroseau de torpoarea somnului prin alte modulatil muzicale.

63

2. Proportia arhitectonica

I

III. FRUMUSETEA CA PROPORTI E ~I ARMONIE

Constructia unei tetraktys pitaqoreica. Punctul central este echidistant fara

de punctele

care formeaza triunghiul echllateral al celor patru elemente. Continuand

seria din fiecare punct in parte se obtine

o retea potential inflnita in care se

inserie 0 serie tot infinita de triunghiuri erhilaterale identice.

64

Raporturile dupa care sunt oranduite dimensiunile templelor qrecesti, intervalele dintre coloane sau proportille dintre diferitele par~i ale fatadei corespund acelorasi raporturi dupa care sunt orandulte sl intervalele muzicale.ldeeade a trece de la conceptul aritmetic de nurnar la conceptul geometrico-spatial de raportare la diferite puncte este pitagoreidi.

Tetrokt}lS este figura simbollca pe care ei i~i depun juramantul, fiqura in care se condenseaza desavarsit sl exemplar reductibilitatea nurnarului la spatial,

a aritmeticului la geometric. Fiecare latura a acestui triunghi este fermata

din patru puncte, iar in eentrul acestuia exlsta un singur punct, eel al unitatii, din care iau nastere toate celelalte numere. Nurnarul patru devine sinonim

cu putere, dreptate ?i stabilitate; triunghiul format din trei serii de cate patru numere rarnane simbolul eqalitatii perfecte. Insumate, punctele care formeaza triunghiul dau zece, iar cu primele zece nurnere se pot exprima toate numerele posibile. Dad nurnarul este esenta universului, intr-un tetraktys

,

se condenseaza toata tntclepclunea universului, toate numerele $i toate

operatiile numerice posibile. Daca se continua stabilirea numerelor dupa modelul unui terraktys, prin largirea bazei triunghiului, se obtin niste progresii numerice in care se vor alterna numerele pare (simboluri ale infinitului, tntrucat este imposibil sa se identifice in acestea un punct care sa irnparta linia de puncte in doua pa~i egale) cu numerele impare (finite, lntrucat linia

are intotdeauna un punet central care separa un nurnar egal de puncte).

Dar acestor armonii aritmetice Ie vor corespunde si armonii geometrice,

iar ochiul va putea permanent sa uneasca aceste puncte intr-o serie indefinita $i inlanruita de triunghiuri echilaterale perfecte.

=-di Loureiuiana, . 3'6,

=-~ta •

.::sa 3uonarroti

2. PROI'ORTIA ARHiTICTONlcA

I r , > '"' , , ,<. .: ,f . -» . ~: , ..... ~:" .. _.;.~~~~~. : .. ..---''''''''_''''
(__._ , , -
Cei'{a: I i I >-:j.: .:~ 'I J I loo ,~, 'i I J I' I
':~ :~ i<¥ """,' '85' oc.: >!.(il Ie.;, I-e: <'-JI ''-D?-, -oJ.r~ ~ , "'-1:> ~:
~ ,~ ~I 1 IT) 0;), ~ .' ~ ~l' i.t..'1:';,l 1- OI'..Q;f ~1IIr,;JI ,~
I,.., I~ ~I '9;) ~l '-':;1 r>;l <'>,1 \1)0 ,;:I- 0' .if:;:,) <fl. 0' ~¥ I~
000 Ni '-.,), ~ ~:.-~: {f1;(1 ~ t?~ !')Iwl ~~ :~.~~ J-~ ~
'")y t :.l 4:
~ , 2 , ~; i~ 1 'if" ~: '_p, I '1'0
: , il1 III
'i , I : :! : :. <.~ : '! ~ :
1~ CI I II
rt1'OtV I 1- ,
T~ 'I' 7' f 'J1 T T~ :7'; I tr '1"
T T l-l'7' T r
;: '?-8(= ~
\.._ ~3 -. I ,- r; 0(.( . ~ rD _ ' ?JL;,' q; _ »r" sr

'-:3>~"'-' ···-·-·.~p:···---fo·-··-"JP--:~ AQ- '30/ '6//)- 'J.!b .. _..... ,,- .. f ..

,.- r ---- --- -_._ -T------- --- --, .... _(" A --~ __ ..001_ --- -. --r- --- ------ ~ ~-~ --~ .. ~ _~k. ~ ~ ...... ; ~.:J_

" ; -:/ti20 ~:1.""I . .r ',1 . I. . =;r+:l.c1- + 3f? : S-C4:,!j'J6 i

~ ~./.D ) J'- I',

fifIJc---- ' -- - -- - ~~ ---- .. --~--. L-~-- - ---.~ -- _u - .~-.-~B

.5rrrZ013AT~. ]')J1'<THE)iJO./V"

65

Jacopo de' Barbari, Pontetul lui ira'Luca Pacioli

fi al unui tdniir neconoscer,

cca 149S,

Napoli,

Museo di Capodimonte

66

Aceasta conceptie matematica asupra lurnii se reqaseste ~i la Platon, cu precadere in dialogul Timaios.

Intre Urnanisrn si Henastere, epoci tn care aslstarn la 0 reintoarcere a platonicisrnului, corpurile geometrice regulate de care vorbesc Platon ?i scoala sa vor fi studiate ~i prearnarite drept modele ideale de catre Leonardo, de catre Piero della Francesca in De prospectiva pinqendi, de catre Luca Pacioll In

De divino proportione, de catre Durer In tratatul Despre simetria corpuriJor umane. Divina proportie despre care vorbeste Luca PacioH este sectiunea de aur, acel raport care se stabileste pomind de la un segment AB atunci cand, notandu-se un punct C, de separare a punctelor initiale, AS se raporteaza

la AC tot a?a cum AC se raporteaza la CB.

Prin lucrarea sa De architectura, Vitruviu (sec. l i.Ch.) va transmite posteritatli, atat Evului Mediu cat si Renasterii, recomandari importante pentru

£9

"jnSl~A!Un [qcpodiu] e nnuad llsoloJ ne-s H<JZ <JJI?) ~P 'Ij!jlqlsod a!l.eu!qwOJ I?i:lJUp e Ols Iil5!Xa !lo?W Jea "ale1wd i:luejd azeq ases pUgAI? 'Plqn) ~Wl0J ap CllS<J anuuqo nou [ndroo n'l"auejd aidaip jJn!~6ul1 FUl U!P leLU.l0J <JJE'Ja!J 'Jl?wnu el ldo 'apllo, pnly6un ioun al<llSE'U nep 'aleu!qW! 'aueo6eJlal.ap Ii:lJlse ases "jl?Jal.l?lllpa Inuo5eJlal .eidarp JOlpn!46un rorruru e I1JIUa) U! l:'aJ!un uud 'Plw !eLU !mdJOJ nned e aaraunduico ulP 'PIIOS dioo ap dll eall1Jled le-ap Inla) l!!i!Jede l?l!q!sod If1)l?J e ~su!la)sos! 111!l16unPl "ImdJOJ 1015a)e aJalSeU lep e i:lJ ~dnp 'al!qlsod al!!lJUn:l alE'OHeZ!nda e-g; a!jms"!p U! a11ml

i;llUalLrala !;nop ala) aJ1U!P Inun 'ealSa)2 11;) IS "leJalBIIl1Ja !y6UI1Pl ap liWJO! U! azeq ap pazlj!l1op aJe!s 'aueld aiBlalel14Ja !1n1l16un!11 pUIJ ulP izuuo; aJe)a!) 'apllos pnl46un l L uip IS JOI un PI ouun <lluawala ap OC L ulP l!l1l!lSUOJ alsa du eal !i:lJlje-ap I,D 'lISJ!.?)S UldJO:l e<Jl!op le-ap 1<:0 aUllqo as alt'U!qLU! lap.se l~ndJOJ ases utp le! :aueld pl1!LJ6un I1JWd U1P P!los !46un un ezauuo; es l?s l~)U! ese 'alBlalelllpa pn!l15unplldo alP U! ~l~P ~lS~ ap osaun as IgSUl ale) 'Uh!4DUhPl ap lal Isel<lJI? U!P 10, a!nl!lSUO) as d!l eClI!op le-ap I':JJ "a!DSU! as aJID Uj !aJajS e g~~:l~ldI1S e61<aJ~u! a)~6Cl p; eauaLUase !iJ!1d U! !iJ~dLUl e ap ea,elalJdmd no 'ap!los undrco ap d!llnwpd IgzeaWJoj as !In!45un ap )i:lJlSE' nned U!P!s "aUl?ld al!ml46un i:lJ1UIP zruqo jew la) ,?dnp lE'!paw! ,?ZI?awm aleJ 'P!lOS droo lnun )h!45un U! ajl11llSUm as aUE'ld !Jnly6un !aJlap !t,punu,?uI ClJeJaH 'aleJalBl!4Ja IJn!y6unpl ap JClJlse naed e eaJeu!qw! uUd "as!?'; ep le!i!UI InJ~wnu U!P leJalE!)!Y)o !4Eiun!il )!un un aJalSeU e! 'nJlUa) un aJds ID pund mEiu!s un aids ~5Je~f\uo) ,?s !Jlw alalaleJ 1PU! lapse 'llleJado

!alSaJfI e [10 j<:lJ1 ap eaJeladaJ UIJd !s '~nop al?) l?nop'jln! y5u]l1 ap lap.se Joun e '!aleuo6elP )n6unl e-ep 'd2) el deJ eaJaund ujJd "\PIW eaJ 2JnlE'llpap aJnu lew uo ~1l0p ap E'ZnUalod! ro !y6unpl un aisa !n) eaJ!nl!lSUOJ U! gzeq ap Inluawar3 "aluawala ap J,?wnu )lW I(!W I'~J UIP lirU1SUOJ la) 'd!l)nw]Jd IU adaJu! WO/\ 'aJ<:lwnu JOJIp BZBq ad IS undu alSaJe aJlulP aJIDa!J leWJoJ E'-S turo uraunds I?s WnJe lUaAf1) Je-s ["'"] P!W !!JmellnleJl~d l.~)ap aJE'W lew uo !al1 ap !lew !!Jn1E'1)111l?):Il?d ~qle \?5 ljel!1la:l J~! 'laJ505! a!j !15 a!nqaJllnun :aluawala allepolaJ lI!padsaJ IS InlnJo!- aJ12ol11zunds<:lJOJ

apllos alpndJo) esndurcoai 1SOf ne eJOJp ezsq ad !Jh!4Eiun!Jll?nop pap 6.03112 as r""lleJal1eI!YJa 103) :E'dn)o WOII au aJe) ap ~al!aJl 112 ap InlaJ e!pnJlSuOJ

!1f\J1ap aJeJ el ap 146unpllaJ12 ap 12ql0A a :allelalaJ<llI?Ol ad auadoap w~slll al!s sOLUnlJ lew la) pum e) m6u!s Inun uraundord <luoleJs pnll15un!n ap Pl1d!l i:lla~jllw oJ1UIP 'Jepes12 ION

"ualapd ~:l p 'uauisnp eJ nu Jep 'Joll?6u!AU! leJ epap !J eA 'pndJo) J01Sa)B E!IPnJlSUO) ruiuad S<l[E! i11-l?S ale) ad 'souiruj lew IS \pU.! ua6 lll? un a)!pu! l?s qs eA ef\auPlll? pep Jel "au!f\nJ

'PINOD3lJH~\:f \:fti~OdO~d 'z

• -Xy

as urrn UJapaJ1I1d gs WaJA ~Jep 'souiruj !I~w Ii:lJ ad wanale H1S 'alIU!JU! ealSaJI? aJJ.Ula "pnua5 al!uyul Ual2JS la:l le! 'U06 Jn6u!s un VDSOUn:> B laJSOS! In!46unp+ 'pn!45un!Jl linop <ilIa) aJ1U!O "JOllnua6 JOl~zul1dsaJo:l pow U! salaiu! LUI? P uieunds gs IS aiasnuiruj e) aljJa:l!p undioa ap !Jndq nnsd lOla) I?<lJaUndLUO) m WPlularapUj au gs 'pap 'InzE') 3 "d!llILLII1Ue

un ~lU!zaJdaJ ala anujp <lllna!j ~ealSa)e !?) esaounuj !BlU al!q!zIA IJndJOJ !1lS!)(a ~J !1unds S's [uaunu ad esgl WOf\ nN "JOllnJOlnW U! I?jje as 'ales i:l1!!iJOdoJd S'dnp ale)",!) 'aJ12:l i:l1!JndJO)!S InJo,," 'InlU,?Wl?d 1I"WJOJ_ ne-s WnJ op leBal I I1J \';f\apl? i:lU[:l<lP WOA 'nDnllSaJe w!snaJ pep '!S "alall!? ulP alaun 'aJeJqwawzap U!Jd 'aJalSeU E!! !1S aJelS U! eM1I?:> aleJ aJ1U1P 'ltel~JaJ ap llJaflP aJ~)a!J 'll?LUnu el nnad 'al!SJ~II!1Sap undreo alaJe lUnS-aJID lUl?J1PUI !1S Jepes!" a!nqaJl :)SS-"3ES'SO/DW!1 ("4J"! AI-A ")as) u01eld 'PHewa:aew a!idi;l:Ju0:l

eue!SOJqwlg' eJalOjC ~ '~UE""" 'fL£ '!loped 1':) - =_ aUOFJJodoJd DU!ilIP aa _ UI?IJ!UOWld puos 11.:. 'mn)oils~Wn!SDq xas!J _~ 'PU!/\ ep OPJ

"l!U!J-U! ell!q~~_ lellU<il1od~ l!pn11U! '.lISJgl!.~ lI?Japl~UCD ~ "<31"'1

P 11!1E!U;UC::) =; ")!uow"1e !nlnJ<llE ~ len!dpG_ ..:= JnlO' sp ea flCPO;

- .::_ o della Francesca. ~i'inta tnuuture, - 2-1474.

no.

,,- oteca di Brera

_- rea Palladio,

-~ nda din Vicenza, ="550

~nagina70: ~"rorala Notre-Dame - Jaris,

.... "163-1197.

~::.agina7': ~rala Notre-Dame

- D'aris.

-- 163-1197.

~dinspre - tinoapte _ scene din

-:!7 'ulTestament

2. PROPORTIA ARHITECTONICA

realizarea unor proportii arhitectonice optime. Dupa inventarea tiparului, opera sa va aparea In numeroase edltli, insorlta de diagrame ?i desene tot mai riguroase. Din opera lui Vitruviu se vor inspira teoriile renascentiste din arhitectura, de la De re aediticatoria de Leon Battista Alberti la

Piero della Francesca, de la Pacioli pima la cele Patru cor,ti despre arhitectura ale lui Palladio.

Principiul proportiei reapare in practica arhitectonica ?i ca aluzie simbolica ;;i rnistica. Astfel trebuie poate inteles gustul pentru structurile pentagonale ce se reqasesc In arta qotica, indeosebi in desenul rozetelor catedralelor.

In acest spirittrebuie interpretate si urmele in piatra, adica marca personala pe care fiecare constructor de catedrale 0 punea pe pietrele cele rnai importante ale constructiei sale, cum ar fi cele ale cheilor de balta.

Este verba despre niste desene geometrice bazate pe anumite diagrame sau "grile" calauzitoare.

69

III. FRUMUSETEA CA PROPORflE ?I ARMONIE

70

III. FRUMUsETEA CA PROPORTI E ~I ARMONIE

72

3. Corpulomenesc

Este adevarat ca, pentru primii pitagoreid, armonia consta in opozitia nu numai dintre par si impar, dar si dintre limirat si nelimitat, unitate ~i pluralitate, dreapta ~i stanqa, masculin ~i feminin, patrat ~i dreptunghl, lin--= dreapta ~i linie curba ~i asa mai departe, dar se pare ca pentru Pitaqora ?i discipolii lui directi, rn opozitia dintre doua contrarii, dear unul dintre elemente reprezlnta perfectiunea: nurnarul irnpar, ltnia dreapta ~i patratu' sunt tntotdeauna bune ?i frumoase, realitetile opuse acestora reprezenta :: eroarea, raul sl dlzarmonla.

DiteritaInsa va f solutia propusa de Heradit: daca In univers exista elemente contradictorii, realltatl ce par a nu se putea concilia, cum ar fj unitatea si pluralitatea, iubirea ~i ura, pacea sl razbolul, llnlsrea si rnlscarea, apoi armonia dintre aceste contrarii nu se va realiza prin anularea uneiadintre ele,

ci dirnpotriva, lasandu-le pe arnandoua sa vietuiasca lntr-o continua' tensiune. Armonia nu reprezinta absente, ci echilibrul co ntraste lor .. Pitagoreicii qeneratiei urrnatoare, care au trait intre secolele V;>i IV l.Ch -. , cum ar f Philolaos ~i Architas, vor prelua aceste sugestii ?i Ie var include in corpul doctrinei lor.

la astfel nastere ideea unui echilibru dintre doua entitati opuse care se neutralizeaza reciproc, a unei polaritati dintre doua aspecte contradktorf care devin armonice doar pentru ca intra In conflict. generand astfel, daca sunt transpuse pe planul vizualului, 0 simetrie.

lata cum speculatirle pitagoreice indreptatesc nevoia unei slrnetril

care fusese dealtfel mereu prezenta In intreaga arta greaca ?i care devine unul dintre canoanele Frumosului in arta Greciei clasice .. Sa privim una dintre ace Ie statui lntruchlpand tinere fete pe care Ie sculptau artisttl

Armonie

Philolaos (sec. V l.Ch.)

Fragmente din presoaatici, D44B6

Cat priveste natura ~i armonia, lucrurile stau in felul urrnator. Atilt substanta lucrurilor,

care e eterna, caqi natura insa~i au nevoie

de cunoastere, dar nu de ordin urnan,

ci de ordin dlvln: fara aceasta, nici unul dintre lucrurile ce existape lume ~j pe care noi sa-l stirn nu s-arf putut zarnisli, daca n-arf existat substanta lucrurllor llrnltate ~i nelimitate ce

com pun cosmosul. Or, principiile nefilnd ,,'c egale, nici deaceeasi factura, ele nu s-ar fi ::t_ orandui in univers decat daca la toate aces-;.· s-ar fi adaug"Bt, orica:re ar f fost calea,

~i armonia. Cacl daca ar fi fost aSemanatoa~ ?i de aceeasi factura, n-ar mai fi avut neve ~ de armonie;dar elementele care suntatat de felurite, de naturi atat de diverse ~j ata:._ diferit oranduite trebuie sa poata f stranlOe laolelta de armonie. care sa Ie ~ina impretrIn univers.

ore,

sec. VI i.Ch. ';rena,

uzeul Arheologic aponal

3. CORPUL OMEN ESC

secolului VI I.Ch. Sa fi fost acestea chiar copilele de care se lndraqosteau Anacreon ~i Sappho, pentru care totul era frumos: ~i surasul lor, ~i privirea 10f, ?i mersullor, ?i cositele lor? Pitagoreicii ar fi argumentat ca tanara fata era frumoasa pentru ca un bun echilibru al urnorilor launtrice 0 facea sa aiba un colorit placut al pielii ?i pentru ca mernbrele sale se aflau tntr-un raport nirnerlt si armonic, intrucat erau potrivite de aceeasi lege care guverna ~i distantele dintre sferele planetare. Artistul din secolul VI a trebuit sa redea lntr-o forma concreta in piatra acea Frurnusete imponderabila

des pre care vorbeau poetii ?i pe care el lnsusi 0 va fi sirntit lntr-o dirnineata de prirnavara privind chipul indragit al tinerei. Una dintre primele conditii pentru obtinerea unei forme frumoase consta tocmai In raportul proportionat al partilor ~i In respectarea simetriei. Astfel, artistul a sculptat

73

III. FRUMUSETEA CA PROPORTIE?I ARMONIE

De la stanqa la dreapta:

Dorifor

(Purtdtor de lance) copie romana dupa Policlet, 450i.Ch.

Napoli,

Museo Arc:heologico Nazionale

Polidet, Diadumen

(Atler legdndu-~i banda in [utu! iruntit), 4301.Ch.

Arena,

Muzeul Arheologic

National

74

ochii la fel, cozile la fel, sanil la fel, picioarele ~i bratele la fel; sunt egale ~i ritmice faldurile vesrnantului, sunt simetrice colturile buzelor usar rasucite

, "

in sus In acel suras vag atat de tipic ace.lor statui. l.asand la 0 parte faptul ca

simetria singura nu este in stare sa dea masura farmecului acelui suras,

ne aflarn inca In fata unei notiuni destul de rigide referitaare la proportie. Doua seeole mai tarziu, in secolullV, Policlet va sculpta a statule care va fi supranumita Canonul, intrucat in aceasta se concentreaza toate regulHe care candue spre a buna proportle, iar principiul care calauzeste Cananu nu este eel bazat pe echilibrul dintre doua elemente asemenea.

T oate parTite eorpului trebuie sa se adapteze unele la altele dupa un raport proportional in sens geometric: A se raporteaza la B tot asa cum B

se raporteaza la C. Mai tarziu, Vitruviu va indica proportiile corporale juste prin fractii raportate la Tntreaga silueta: fata va trebui sa fie 1/10 din lnaltirnea totals. capul1/8 din corp.s: tot asa va proceda cu lungimea toracelui ?i cu toare celelalte,

Canonul grec al proportlilor era diferit de eel egiptean. Vechii egipteni se foloseau de structuri reticulare cu patrate egale prin care stabileau masuri cantitative fixe. Sa presupunem, de pilda, ca 0 fiqura umana ar fi trebuit sa masoare in total 18 unitati: in mod automat lungimea piciorului ar fi fo de trei unitati, cea a bratului de cinci etc.

3. CORPULOMENE5C

In Canonullui Pollclet Insa nu se mal. reqasesc unitati fixe: dimensiunile capului se vor raporta la cele ale corpului tot dupa cum sl dirnensiunile corpului se vor raporta la cele ale picioarelor. Cu alte cuvlnte, criteriul este eel organic, raportul dintre pal}i depinde de rnlscarile corpului, de schimbarea perspectivei, de adaptarlle intregii figuri la pozitla celui care 0 priveste. Un fragment din Sofistu!lui Platon ne face sa inteleqern cum sculptorii nu respeetau proportille in mod strict matematic, ci Ie adaptau cerintelor unqhiuluisi perspectivei din care figura era privita. Vitruviu va face mal tarzlu distinctia dintre proportie, tare reprezinta aplicarea tehnlca a principiului simetriei, sl eurttmie (venusta species commodusque aspectus) Care tnsearnna adaptarea proportlilor la cerintele privitorului.In sensul indicat in pasajul citat din Platon.

Si,metrie

Vitruviu (sec. I LCh.) Dearchitectuta, III, 1

Simetria este armonia cea mai potrivlta care se degaja din membrele figuril reprezentate ;>i corespondents metrica rezultata din pikfile luate separat in report cu aspectul lntreqll figuri [, .. j Simetria se naste din proportia pe care grecii 0 numesc analogie; niei 0 d§dire nu poate fi potrivit oranoulta in lipsa unei analogii cu justa proportie

a eorpului uman.

Canon

Pliniu cel Batran (sec. I d.Ch.) Istoria natura/a, XXXIV, 55

Policlet din Sycion, elevullui Agelades, a facut Diadumenul, figura efernlnata

de tanar, celebra pentru a f fost estlrnata cam la 0 suta de talanti, precurn ~j Doriforul, figura viril.'! de adolescent. Este sl autorul

a eeea ce artistii au nurnit Canonul,

Tn care cauta regulile artei la care

sa ne raportarn cala 0 adevarata lege.

~i este considerat unicul am care a tntrupat lntr-o opera de arta ana insa~i.

ProporJ:ia dintre piir~i

Claudius Galenus (sec. II d.Ch.) Piacita Hippocratis et PJa ton is, V,3 Crisippos [ ... J aflrrna di: Frumusetea nu consta in elemente luate separat,

ci In armonioasa proportie dintre pa'1i,

in proportia dintre un deget ~i un altul, dintre to ate degetele ~i restul majnii.

dintre lungimea palmei ~i incheietura malnli, dintre aeeasta ~i antebrat,

dintre antabrat ~i intregul brat,

PI" SCLIrt dintre flerare parte a corpulul si reate celelalre, asa cum eforrnulat In Canonullui Policlet.

Euritmia

Platon (sec. V-IV rCh.) Soiistut, XXIII

Strainul: 0 arta pe care eu 0 vad inclusa In aceea este arta reprezentatii prin imagine. Despre aceasta vorbim mai ales atunci

cand cineva duce la bun sfar~it 0 opera

de imitaTe urrnand proporttile rnodelulul

In lunqirne, latime ~i adancirne ~i confers flecarui detaliu culorile ce i se potrivesc. Teeteto.s: ;;1 ce-j cu asta? in fond. nu acest lucru lncearca sa-I faca tori eel care imita ceva? Strainul: Nu; daea nu rna insel, nu si eei care modeleaza sau picteaza 0 opera de dirnensluni mario ~i intr-adevar, dacs ar reproduce adevaratele proportii ale lucrurilor frurnosalcatuite; afia ca pa'1i1e de sus ne-ar aparea mai mid decat ar fi cazul, iar partile

de jos mai mari decat ar fi cazu I, tntrucat u nele sunt privite de departe, iar altele deaproape

[ .. .l A~adar nu e Dare adevarar ca artlstf din zhra de azi, lasand la ° parte adevarul gol-golur, reproduc in imaginile lor nu proportiile reale, ci PI" eele care par sa fie frumoase? [ ... J Ded n-ar fi potrivit sa numim primul tip de opera, Intrucat este asernenatoare adevarulul, reprezentare prin imagine? [ ... ];;i n-ar trebui sa denumirn acea parte a artei imitatiei ce are un atare scop "arta reprezentar!l prin imagine", cum spunearn in discutia precedents? [ .. .l

lar apoi, ceea ce apare doar ca asernanator unui [ucru frumos, pentru ca este privit dintr-un vnghi neadecvat, daca, in ciuda dimensiunilor sale, ar putea fl pana I a urrna admlrat

dintr-o perspectlva corecta, chiar daca nu se aseamana cu ceea ce pretinde sa imite, cum s-ar putea numi in cele din urm,'H Intrucat doar pare, dar nu se asearnana, nu-l vom nurni oare "aparenta"? [ ... ] lar arta care produce aparen~e, ?i nu reprezentari prin imagine, n-am putea-o numi pe buna dreptate .arta aparentei"?

7.5

4f1.411:tDf t~mt"f1P.r.~~'U' I S h1 ., t1l1, ;,··urfil/'t I'D r. ..t'.,-.!.. .1. _..I., I 11~ .1 .ttl. '~-s.rt11n . • •

'..I"; (Unt ~".!LUl"'f'." r

dtl.t'fU~t ~1t""~nD t

~H"f. Si-,mt, h,€."I:

"""

mf"14 'i·l~UH.

mi1Vur """in'''''J l! :¥e:t~r P

;l:l'"iJ IMJ.:aJ{j11' ,'UK Ul ..#tti1Uhu J )1fja.&t'l.. ,nJ_.

.

"'I'd ;t~J,JI:J

JI1;'LI-t'""~ ,Jt.iDIU# t fJ:ttJ'~ d,J

dntur;, etemente, temperamente

:: n Manuscr(s zssronomic,

-"'C. XII

3. CORPUL OMENE5C

S-ar parea ca Evul Mediu nu aplica 0 matematica a proportiilor In evaluarea sau reprezentarea corpului ornenesc, Aceasta lipsa de interes s-ar putea pune pe seama faptului ca Frumusetea spirituala atarna mai greu In balanta dedit Frumusetea trupului. Dar fireste ca lumii medievale mature

nu-i este straina viziunea asupra corpului omenesc ca minune a Creatiei, asa cum qasim lntr-un text allui Toma d'Aquino. Cu toate acestea,

se tntarnpla mai des ca, pentru a defini Frumusetea morale, sa se recurqa Ja criteriile pitagoreice ale proportionalitatil, asa cum se rernarca in simbologia acelui homo quadratus. Cultura rnedievala pornea de la 0 idee de sorginte platonica (de altfel raspfmdita in concomltenta ~i In sanul misticii ebraice) conform careia lumea toata este ca 0 fiinta lnsufletita si deci ca 0 faptura

. "

umana, iar faptura urnana e ca lumea toata: cu alte cuvinte, cosmosul este

un om de mari dimensiuni, iar omul este un cosmos de mici dimensiuni. Astfel se nastea teoria asa-numitului homo quadratus, In cadrul careia numarul, principiul universului, capata sernnlflcatit simbolice bazate

pe 0 serie de corespondente numerice care suntin acelasi timp

?i corespondents estetice. Oamenii din vechime 9andeau In felul urrnator: asa cum este in natura trebuie sa fie ~i In arta. lar natura, sub multe aspecte, se lmparte In patru partl. Numarul pat.ru devine numarul central

la care se reduce totul: patru sunt punctele cardinale, patru sunt vanturile principale, patru sunt fazele lunii, patru sunt anotimpurile, patru este nurnarul care sta la baza tetraedrului focului din Timaios. ~i tot patru va fi, dupa cum urma sa arate Vitruviu, ~i nurnarul fapturii umane.lntrucat dimensiunile unui am cu bratele deschise corespund In larime

cu cele In tnal~ime, forrnand asadar baza ~i iniilrimea de eqala deschidere ale unui patrat ideal.

Patru va fi ~i numarul perfectiunii morale, astfel lncat tetragono va fi un termen folosit In legatura cu oamenii moralmente foarte caliti. fn aceeasi masura ~i pentagonul este 0 ernblerna puternica, lntrucat cinci este un numar plln de tainice corespondente, iar structura pentadica sirnbolizeaza perfectiunea rnistica ~i desavarsirea estetlca. Cinci este numarul circular care lnmultit se relntoarce mereu la sine (5 x 5::::25 x 5=125 x 5=625 etc.).

, .

Cinci sunt esentele lucrurilor, spatlile primordiale, categoriile fapturilor lumll (pasari, pesti, plante, animale, oameni); structure pentadica este matricea

NumaruJ patru

Gilugar anonim (sec. XII) Tractatus de musica plana

Anticiiin fond gEmdeau astfel, asa cum

este in natura, tot asa trebuie sa fte ti in arta, Dar natura in multe cazuri se imparte

In patru parfi [ ... J Inrr-adevar patru sunt regiunile lumii, patru sunt elementele,

patru sunt materiile cele dlntai, patru sunt vanturile prlnclpale, patru sunt constitutiile fizice, patru sunt facultatile sufletului

?i asa rnai departe.

Anotimpuri Boethlus (480-526) De arithmetica, I, 2

Toate lucrurlle care au fast zamislite de natura prtrnordlaia par a fi formate dupa 0 ratiune a nurnerelor.

Aceasta ratiune ;>I-a gasit In fond In sufletul Creatorulul principalul model.

De unde apoi a fost prelusta rnultlmea celor patru elemente, altemarea celor

patru anotlmpuri, miscarea astrelor,

rotatla cerurilor.

77

III. FRUMUSEIH CA ?RbPORTlE?1 ARMONIE

Capeteniile celor doudsprezece tribur! ale lui Israel,

de Beatus din Liebana, Miniaturi de Beato di Fernando I y Sancho, Codex B.N ..

sec. VIII

78

3. CORPUL OMENESC

Rabano Mauro, Delaudibus sanaae crucis, ms. Reg. tat, 124 sec. IX,

Rorna,

Biblioteca Apostol.ica Vaticana

79

III. FRUMU5FfEA CA PROPORTIE ?I ARMONIE

Rabano Mauro,

De laudlbus sanctae crucis.

ms. 652. f.33v

sec. IX.

Viena, Oesterreichische National bi bliothek

80

o .'\ I N V M:I Lt· u l r~ !. I\. , b l

TAU J. II I I\. To',. II. G L RIA· C UN': T .v- S J\ t \1 f

l II· '" r '" -~. U - D c t ToP...1 \J. [ S. [ -c :r !l [\.. c .... '" E·."" J\ G I 5 T }\

1" ",. J1 1\ . .1 T 0 1\. P .\ j c £ N·5· r f\. T I • TO I\'"\J I P.. U .s - (> \I' I L 6"

1 0 I\. T I o· T ~, II. I· IA! .. , ,r A N C t- S 1\ t 1.1 , ... T I) 1\ .. E 1'.1\ OJ c T 0 J\

1) -u lit· \J I ,\ ··l u :><.\1 IT ... · .1\ ( f\ C 1'. 1\1) i'I "d A N \J ,\. R'I s . N !.. t s

\I o.;<:_ • .r I' N $ IJ .r. \I i I\. ~ II ... ,.\J IT\! T U ~\·l ,\ ! "t: ". P f\.. o P A G a

A D·T ~ .. n I I\. i ox J. E '.(_ ~';\~ U' L -},I S.N II N C'D ! I\. I G I).\! I I\. J) ~

,lA, ( tJ r· ~\ r ". T f· t 0 Q, 1:1 E to< TIS d N 1 I N T I "_"l' q "! A

Q. II I . c. Q. \1 I Ii·l I j..J GuS· 0 !I. " ,.. 1 -r • p; "U C e A. l!. I e-: T f.

c o 1\" H u j\.\ I l r '" S f. C I\. A T A· U o 1 II ,.", ,\ !

o M.. N I A.'r (. l N "l"" NT· C 1\ 1ST r- J I I\. t N !

GO·, _\~I ul,LT.l,\!1"ut·,'-DolI.a

I\. (O·St-LUT/l.Nj

I N {

,.., /I. ... ~ ~:-L
,\ 1" q r - c
1 l' [ ,'"
!;i 0 C· ,\\ I 5 ""I: H\ Ii" ","-1 ''''~I r N l'r" !toc,·S r"t I ~'fJT'''NI

U ,.;\\ r·T \1' r.l !. oS \J S c j

o e l A 1: IJ. .,\·r " ,II IJ H 0 J T J A:~ 0 n·T u A.~ I M-M [

I " "'.T IJ ~.;:. 0 '" S \J sc »; T.!' T· P

( A 1\ N A l r "". \1 I ,... I " • (, o N r

1\ i r l\! N 1 'T' l I ~ 15 \j" A '\'·r I ~\ E N 1" L .11· rAe I F leI T' IJ I N A .1\ Q. -s I -T >J \I .r. q \J " I G N [ \1 5·" 1:1 \l 1 N't \J "'( [ h\ r 1 ~ 1 .'- ~. S l' 1\ I '[lIT· C

" '" If· ,\ r I'- .\ ~ I. & I 'T 1;1 .1 ... ·1\.) ~ 0',1\ 1-1:[\ r r J ;,l'r A""f <l. [. r· ,> r T A ,\\.,., , I"i 1· f 1\ 0 (Ul,CAN<.l·1 uRI'C.""

I { e 1\ b I' .1\ ,\ 1'1 \J. i r M r ~ \J 1l D' D ! D t "'.\ T. \J I T ;<.

Q. " 1'1 D a . I P j A- I .' uS. r

i N r t 1\ N I. I\. 1- Q, f ,'I' N \I '"

1)" M1 t! I·'" J:'ro s ,: ~.f r Q.UI< ['r r,-OMI. j S i I'H~ '.1 Q..1l ~ D·!J I '" " :><. r .\ c J S· 0 ~ ~ I

_ ... ,_ ..... ." \~ [, " r 0 " ' •• ~~ t .l\.

C" I G • I .s. A 1\1 .j o t·r ,\ ,"~I [ N··l 'r.o. 1\ ,\ I - .\' .. \ () ...., A. C. " P I 1) j) 1 .. ~J\ISl' pr!'-. .. \,~I\."\ I ,\'.,.5 l ,\I.·r \I J1.. I 1. 1 IJ I

I\.. IJ C I r I ~ I 0.. T c 1"' IJ .'\

5 L o '.11 L i I .6 " I r -.\ f .l T IJ ."

A 'I. b f '1\ I ~\ ~ ,. I P. A. .\1 S - IJ [ II.. A .,.1\.E rON A

c.,-,.I1,ONIS A.\\

S(ll.J!olYMr~ I\nol\'l NI Q.~t II. N \l. I ,,' .". ,II \J Ci, IT. t I'" i\ t>

0. -c JI. " c ) 5·" i!' 1\ [. I IS"" IJ ,. A ~\ .11 I .i" IJ l r ' !I. I rIll: . I r J .\

U AI' J) ! r I N D ,\ ""f •• \ !;. I '" ,\

[I. S r f, \l S - '~"'J\ (

'" I l J. J: .' N T l '" 'T I 1\.' r N •• \ 1\ .\ J; !\, \I l T· I ,1\., r c 0 l\ \1 ., j ,", '" l\ ! 1> ,) r • r ! II , 0.. I

'<!);l-"~~~"",,I<.;...,111.~\ .... I s; • li r l\ ~ f\. I u"....\.\ fI ~ ~ "

caro-l construleste pe Dumnezeu; 0 descifrarn tn Sfanta Scriptura (Pentateuhul- primele cinci carri ale Vechiului Testament; cele cinci rani sacrificiale ale Mantuitorului pe cruce); darin mai mare rnasura 0 descoperim la om: figura acestuia poate fi tnscrlsa tntr-un cere al carui centru este ombilicul, iar perimetrulliniilor drepte ee Ii unesc extrernitatile forrneaza un pentagon.

Mistica Sfintei Hildegard din Bingen (eu conceptia sa des pre anima symphonizans) se bazeaza pe simbologia proportiilor ~i pe farmeeul misterios al structurii pentadice.ln secolul XII, Hugues de Saint-Victor afir-:; ca atat trupul cat ~i sufletul reflecta desavarsirea Frurnusetii divine, prim bazandu-se pe cifra para, imperfecta ~i instabila, iar eel de-al doilea pe df .::: impara, deterrninata ~i perfects: iar viata spirituala se bazeaza pe 0 diale maternatica fondata pe perfectiunea stucturii decadice, formate deci di zece elemente.

Cu toate acestea, e de ajuns sa cornpararn studiile asupra proportiilor eorpului uman apartinand unui artist medieval cum ar fi Villard de Honneeourt eu acelea ale unor artisti precum Leonardo ~i Durer ~i reiese ~:::' care a fost greutatea reflectiilor matematice mal mature ale teoreticienilc Umanismului ~i Renasterii.

Albrecht DOrer,

PJan~d antropometrica din Despre sitnetrk: connuiior omene;>ti, 1591

De la stanqa la dreapta:

Figura vitruviana

din Cesare Cesarlano,

din Lucius Vitruvius Pollio:

De Arcbitectura, 1521,

Milano,

Pinacoteca Nazionale Braidense

Umori ale cotpului 5; calitiitile de bazQ ~/eomului

in retatie cu zodiacul, sec. XI,

Burgo de Osrna, Spania

Leonardo da Vinci, Schema oroportiiior corpu!ui om en esc, cca 1530,

Venezia,

Gallerie dell' Accademia

3. CORPUlOMENEsC

In Durer, proportiile corpului sunt bazate pe module matematice riguroase. Se vorbea asadar despre proportii atat pe vremea lui Villard, cat ?i pe vremea lui DOrer, dar rigoarea calculelor nu mai era aceeasi, iar modelul ideal al artistiIor renascentisti se contura nu de la notiunea filosofica a

" ,

proportiei medievale, ci mai deqraba de la reperele Canonului lui Policlet.

D .a L .... A 5 I ~f M E. T R 1 A .

- pI;; I CORP! IW~!"'.NI,.un. iii

81

III. FRUMUSETEA CA PROPORTIE 51 ARMONIE

82

4. Cosmosul sl natura

,

Dat fiind di Dumnezeu nu poate face decat lucruri dupa propria sa ordine; dat fiind ca ordinea presupune nurnarul, far numarul presupune rnasura; dat fiind ca nu sunt ordonate unui alt principiu dedit lucrurile CEse pot nurnara ~i nu se pot nurnara decat lucrurile limitate, trebuie ca Dumnezeu a c"e~ lucrurile dupa nurnar, greutate iii masurs,

Conform traditiei pitagoreice (0 atare conceptie fiind transmisa mai departe Evului Medlu prin Boethius), atat sufletul cat ~i corpul omenesc sunt supuse acelorasi legi care quvemeaza ~i fenomenele muzicale; aceleasi proportii

se reqasesc In armonia cosmosului, astfel incat micro- ~i macrocosmosul (Iumea In care traim sl universul intreg) apar legate printr-o unica regula, eare este de ordin matematic si estetie toto data. Aceasta regula se manifests prin rnuzica unlversului: e vorba des pre gama rnuzicala produsa de planetele de care vorbeste Pitagora, planete care, prin rotirea lor tn jurul Parnantului cel nerniscat, produc cate un sunet aparte fiecare, cu atat mai ina It, cu cat planeta respective se ana la mai mare departare de Parnant

?i va avea asadar 0 rniscare mai rapida in jurullui. Din rngemanarea aeestor sunete se naste 0 prea suava rnuzica pe care noi nu 0 putem lnteleqe, Intrucat slmturile noastre nu sunt in rnasura sa 0 perceapa.

Armonia cosmo5ului Plutarh (sec. HI) Apusul otacoielor, XXII

Petron sustine ca. exlsta 183 de lumi dispuse sub forma unui triunqhi echilateral, fiecare din laturile lui cuprinzand 60 de lurn]. Cele 3 lumi ce raman in plus sunt situate fierare in cate

un varf al triunghiului, dar ating lumile care

se succed de-a lungullaturilor, rotindu-se neregulat, ca intr-o hora corala. Aceste lucruri le dernonstreaza numarul lumiior, care nu este nici eel egiptean, niei eel indian, cf e de origine dorica provenind din Sicilia, de la.un om din cetatea lrnerei, pe nume Petron. Eu nu am citit scrierile lui, niei nu stlu daca au ajuns pana la noi, dar Hippys din Rhegion, eitat de Phanias din Eresus, marturiseste ca aceasta era opinia ~f doctrina lui Petron, ~i anume dj existau

183 de lurnl "care se ating intr-un punct", dar nu explica mai clar ce lnsearrma acea atingere intr-un punct si nici nu aduce alte elemente convi n gatoare.

Ordine ~i masura

Bonaventura di Bagnoregio (sec. XIII) Comentarii pe marginea un or jlldeciiti, 1,43,1

Cosmos

Guillaume din Conches (sec. XII) Giosae super Platonem

Frumusetea lurnii este tot ceea ce strabate p" fiecare element al ,>au: stelele pe cer, pasari e in vazduh, pestli in aoa, oamenii pe pamant,

Kosmos

Isidor din SevHl'l (560-636) Etimo!ogii, XIII

Grecii in fond au denumit universul pornmc de la cuvantul "podoaba/, pentru diversltatec elernentelor ~i Frumusstea stelelor.La greo lurnea se numeste K6smos, ceea ce lnsearrv ' podoaba.Si cu adevarat, cu ochii trupului, nirnic nu putem vedea mai frumos decat aceasta lume.

:;eprezentari geometrice :;;Ii> conceptelor de 'Jumnezeu, de Suf/et,

ce Virtuti;;i Pacate,

a:e Predestinore,

::lin Ars demonstrative, 5ff.XIII,

3ergamo,

3ililioteca Civica

4. COSMOSVL?I NATURA

Evul Mediu va dezvolta 0 infinitate de variatii pe aceasta tema a Frumusetii

, ,

muzicale a lumii. In secolul XII Johannes Scottus Eriugena va vorbi despre faptul ca Frumusetea a tot ce a lasat Dumnezeu pe pamant rezulta din consonanta catre 0 mare armonie a tuturor lucrurilor asemenea si

, ,"

neasemenea, ale carer glasuri, ascultate separat, nimic nu au a spune, dar contopite Intr-un unic concert dau nastere unei blande bucurii a firii, Honorius Augustodunensis (sec. XII), in Liber duodecim ouaestionum,

va explica lntr-un capitol cum intregul cosmos este aidoma unei lire ale carei strune, desi diferite intre ele, suna armonios irnpreuna.

In secolul XII autorii scolii din Chartres (Guillaume din Conches, Thierry din Chartres, Bernardus Silvestris, Alain din Lille) reiau ideile din Timaios de Platon, lrnblnate cu idei.le de sorginte blblica ale Sf. Augustin, conform carora Dumnezeu a randutt fiecare lucru cu ordine si masura. Pentru scoala din

, ,

Chartres, cosmosul reprezinta un soi de neincetata lngemanare aparuta din consensullucrurilor unele cu altele si sustinuta de un principiu divin care insearrma suflet, providenta, soarta, Lucrarea lui Dumnezeu va fi intocmai acest k6smos, ordinea a to ate cate sunt, care se opune haosului primordial. Mijlocitoarea acestei lucrari va fi Natura, 0 forta lnerenta intregii existente, care din lucruri neasemenea produce lucruri asemenea, asa cum spune Guillaume

83

III. FRUMUSETEA CA PHOPORTIE ?I AHMONIE

B4

:: loana rsprezentand - "crificiullui Isaac,

sec. XI-XII,

Souillac,

Catedrala Sf. Maria

1:£, paqina alaturata:

_ mnezeu masoara umea cu compasul -";ytr-o Bible morailsee; :-:a 1250

4, COSMOSUL?I NATURA

din Conches in al sau Dragmaricon.lar podoaba lumii, adica Frurnusetea sa, este desavarsirea pe care Natura, printr-un sistem organic de cauze, a infaptuit-o de tndata ce a fost creata lumea. Frurnusetea l~i face aparitia ln lume atunci cand materia create in cepe sa se diferentieze prin greutate ;;i prin nurnar, sa se delimiteze mai bine in hotarele sale, sa capete contur si culoare; cu alte cuvinte, Frurnusetea se lntemetaza pe forma pe care lucrurile 0 capata in procesul

de creatle, Autorii scolii din Chartres nu vorbesc despre 0 ordine imobil matematica, ci despre un proces organic a carui crestere 0 putem continuu reinterpreta raportandu-ne la Creator. Natura, ?i nu nurnarul, sta la baza acestei lumi. Chiar si lucrurile urate se plasrnulesc din armonia lumii ca 0 consecinta a proportiei ?i a conflictului. Frurnusetea (.~i aceasta va fi 0 convingere comuns intregii filosofii medievale) ia nastere ;;i din astfel de conflicte; de aceea ?i monstrii au 0 ratiune si 0 demnitate Tn conceptul de creatie: chiar si raul lntr-o lume a ordinii devine frumos si bun, intrucat din rau ia nastere binele,

r ,

iar binele alaturi de rau capata o si mai mare stralucire (v. cap. V).

Conflic.tul contrariil.or

Johannes Scottus Eriugena (sec. IX) De divisione Naturae, V

In fond, ceea ce In sine este considerat had, fiind 1nsa doar 0 parte a intregului, daca

e privitTn ansamblu, nu numai ca devine frumos, intrucat apartine unei ordini, dar este chiar cauza Frumusetii generale; tot asa

~i tntelepciunea se lumineaza prin raportare la neghiobie, stiinta prin confruntare cu nestllnta care altceva nu e decat lipsa ;>i cusur, viata prin contrast cu moartea,lumina prin opozitie cu bezna, iar lucrurile vrednice

prin lipsa vorbelor aducatoare de lauda,

Ca sa spunem mai pe scurt, toate vlrtutile nu numai ca i~i atraq laudele din viciile ce Ie sunt contrare, dar fara 0 astfel de confruntare nu si-ar merita laudele.. Dupa cum adevarata ratiune afirrna fara ~ovaiala, toate acele lucruri care lntr-un colt al universului sunt rele, necinstite, ruslnoase, nedemne ~i sunt considerate faradelegi de aceia care nu au cum vedea toate lucrurile, lntr-o viziune unlversala, a~a cum se intampla lntr-un tablou de mare Frurnusete, toate acestea nu mai reprezinta nici faradeleqi, nid lucruri josnice, necinstite sau marsave, Caei tot ceea ce este orandult dupa planurile divinei Providente

este bun, este frumos, este drept. ?i ce poate oare fi mai frumos decat faptui ca din confruntarea contrariilor sa poata izvorl nsqraita prearnarire a universului fntreg

~i a Creatorului?

85

III. FRUMUSETEA CA PROPORT'E;>I ARMON IE

Villard de I-Ionnecourt, Modele pentru desert. Studii de capete, oameni, cai...

din Livre de portraiture, sec. XIII

86

5. Tratatele despre arta

Estetica proportiel a capatat forme diferite ?i tot mai complexe

;;i 0 reqasirn ~i In picture. Toate tratatele despre artele figurative, de la cele bizantine ale caluqarilor de pe Muntele Athos p~tna la Tratatul

lui Cennini (secolul XV), vadesc ambitia artelor plastics de a se situa

la acelasi nivel de abordare rnaternatica precum eel privitor la muzica. Pentru a ilustra acest lucru, ni se pare oportun sa anallzarn un document cum e eel allui Villard de Honnecourt intitulat Album sau Livre de portraiture

5. TRATATELEDESPREARTii

- z echt Durer, c- -tuia optlca, ::S

(secolul XIII) in care fiecare figura este deterrninata de coordonate geometrice.

Studiile matematice ating a maxima precizie In teoria ~i practica renascentista a perspectivei. Reprezentarea In perspective este in sine o problema tehnica, dar acest lucru ne intereseaza doar 'in rnasura

in care 0 atare reprezentare a fast inteleasa de catre artistii Renasterii ca fiind nu numai co recta ~i realistica, ci ~i frumoasa ?i piacuta vederii;

~j toate acestea intr-atat lncat, sub influenta teoriei ?i practicii. perspectivei renascentiste, multa vreme reprezentarite artistice ale a It or culturi sau ale altor veacuri, In care astfel de reguli nu erau respectate,

au fost considerate primitive, stanqace sau de-a dreptul urate.

87

III. FRUMUSETEACA PROPORTIE ~I ARMONIE

88

6. Adecvarea la finalitate

Intr-o faza mai rnatura a gandirii medievale, Toma d'Aquino va sustine ca, pentru ca Frumusetea sa existe, e nevoie nu numai de 0 cuvenita propo '" ci ~i de integritate (cu alte cuvinte, orice lucru trebuie sa alba toate partile sale firestl, drept care un corp mutilat va f considerat urat) ~i de straludre (lntrucat e judecat ca fiind frumos ceea ce are 0 culoare clara ~i 0 buna proportie in consonanta cu aceasta). Dar pentru acest qandltor, proportia nu tnsearnna numai 0 potrivita dispunere a materiei, ci ~i 0 perfecta adaptare a materiei la forma; in acest sens, este proportion at acel trup omen esc care stie sa adapteze condltiile idea Ie ale umanitatli,

Pentru lorna d'Aquino proportia reprezlnta si valoare etica, vrand sa spuns ca actiunea plina de virtute infaptuieste 0 corecta proportie ~i tntre cuvint€: ~i fapte dupa a lege a ratlunii, ?i de aceea trebuie sa se vorbeasca ~i despre Frumusete (sau des pre nerusinare) morala

Principiul este acela al adeevarli la scopul caruia Ii este destinat respectiv obiect; de aceea, Sf. Toma nu ar fj ezitat sa defineasca drept urat un cioea facut din stlcla, pentru ca, in ciuda Frurnusetii superficiale a materiel din c--= era lucrat, s-ar fi dovedit pe deplin neadecvat functiei pentru care a fast creat. Frurnusetea lnseamna conlucrarea dintre lucruri; In baza acesteia poate fj definita drept .frurnoasa" actiunea reclproca dintre pietrele caret sprijinindu-se ~i proptindu-se unele pe altele, fac ca 0 Intreaqa dadire

sa se poata tine zdravan in picioare. Frurnusetea este raportul optim dintre inteliqenta ~i lucrul pe care inteliqenta II cuprinde. Proportia devine asada principiul metafizic prin care se explica unitatea lnsasi a cosmosului.

Proportle

Toma d'Aquino (sec. XIII) Summa theoloqiae I, 5, 4

Frumosul consta in proportia cea mai chibzuita, pentru d:i sirnturile se desfata inaintea luerurilor bine proportionate.

potrivita proportle "au armonie (intre part ?i in sfar~it, de limpezime sau stralucire, caci se pot considera eu adevarat frurnoass doar acele lucruri ce au eulori curate

~i stralucitoare.

Striilucire

Toma d'Aquino (sec. XIII) Summa theologiae I, 39,8

Trei lnzestrari sunt trebuincioase Frumusetii. Mai intai rntregime sau perfectiune, ciici lucrurile incomplete, tocmai datorita acestui fapt, sunt diforme. Apoi este nevoie de 0

Forma

Torna d'Aquino (sec. XIII) Contra gentiles, 11,81

Materia si forma suntTn mod necesar proportionate una fa~a de cealalta ~j prin natura lor se afla intr-o corespunzatoare corelatie, lntrucat fiecare manifestare are - in sanul proprlei materii.

Frurnusete morali

Toma d'Aquino (sec. XIII) Summa theologiae, 11,145,2

Frurnusetea spirituala consta in faptul ea purtarea ~i faptele unei persoane sunt bine proportionate dupa lumina ratiunll sale.

:atedrala Notre-Dame ~nLaon,

!i':'C.XII

5ainte- Chapelle ::;:', Paris, ,&.XJII

6. ADECVAREA LA FINALITATE

Comuniune

Toma d'Aquino (sec. XIII)

insemniiri asupra numelor divine, IV,6

A~a cum multe pietre se lrnbuca bine una

eu cealalta ~i pe sprijinirea lor reciproca se cladeste casa, asa cum toate elementele universu!ui conlucreaza pentru a-i grai existents. tot asa se euvine ca fieeare luau

sa ramana ega! eu sine, ~i asta nu numai in numele Frurnusetli, dar ~i pentru ea intre toate lucrurile laolalta, fiecare dupa lnsu:>irile sale, sa se stabrleasca 0 comuniune.

Adecvarea la finalitate Toma d'Aquino (sec. XII!) Summa theofogiae, I, 91,3

Grice rnestesuqar tinde sa-i qaseasca lucrului sau cea mai potrivita intrebutntare,

dar aceasta n u tn sens absol ut, d in raport cu scopul urrnarit.

89

III. FRUMUSETEA CA PROPORTIE ~I ARMONIE

Piet Mondrian, Compozttie A, 1919,

Roma,

Galleria Nazionale D'Arte Moderna

90

7. Proportia de-a lungul istoriei

J

Daca luarn aminte la multe expresii ale artei medievale ~i Ie cornpararn cu modelele artei qrecesti, la prima vedere ni se pare greu sa credem ca acele statui sau acele constructii arhitectonice, care dupa epoca renascentista au fost considerate barbare sau diforme, ar fi putut fiinta dupa criterii ale proportionalitatii.

Fapt este ca teoria proportiei a fast lntotdeauna legata de 0 filosofie de sorginte platonica, conform careia modelul primordial al realitatii este reprezentat de ldei, iar lucrurile reale nu sunt altceva decat niste palide ~i imperfecte imitatii ale acestora. Civilizatia qreaca pare sa-~i fi dat toata silin}ii pentru a intrupa desavarsirea Ideii lntr-o statuie sau lntr-o pictura, chiar daca e greu de spus daca Platon, cand cugeta la ideea de Om, arfi avut in minte trupurile sculptate de Policlet sau pe cele apartmand artelor figurative precedente. EI considera arta 0 imitatie Irnperfecta a naturii, care la randul sau era 0 irnitatie irnperfecta a lurnii ideilor. In ariee caz, 0 atare Incereare

de a adapta reprezentarea artistica la conceptul platonician de Frurnusete era frecventa la artistf Renasteril. Dar au existat si epoei in care sciziunea dintre lumea ideilor ~i lumea reala a fost mai neta: sa ne qandim la idealul abstract de Frurnusete ?i proportie ce se regase?te in tablourile lui Mondrian. Chiar si cu mult lnalnte, Boethius, de pi Ida, nu parea interesat de fenomenu muzieal coneret, In care teoria proportiei ar fi trebuit sa-si qaseasca deplina lntrupare, ci de reguli arhetipale cu totul desprinse de realitatea concrete.

Sandre Botticelli,

, asterea lui Venus, rca 1482, =iorenla,

:;alleria degli Uffizi

Pentru Boethius, muzicianul era eel care cunostea requlile ee guvernau lumea sonora, in timp ee executantul muzicii adesea era considerat dear un sclav lipsit de constlinta teoretlca, 0 biata fiinra instlnctiva care nu avea acces la acele frumuseti inefabile pe care numai teoria Ie putea revela. Boethius pare sa-l preafericeasca pe Pitagora pentru a fi lntreprins un studiu asupra muzicii "prin ignorarea judecatii asupra auzulul", Dezinteresul sau pentru lumea fizica a sunetelor ~i pentru "judecata urechii" reiese din ideea muzicii lumii. lntr-adevar, daca fiecare planeta ar emite un sunet al gamei muzicale, toate planetele ar produce laolalta 0 disonanta dintre cele mai nefericite. Dar pe teoreticianul medieval nu tl preocupa aceasta judecata contrarie

in tara perfectiunii corespondentelor numerice.

Aceasta ancorare lntr-o notiune pur ideala despre armonie era tipica unei epoei de mari crize, a;;a cum erau prime Ie veacuri medievale, In care se cauta refugiu In cunoasterea unor valori stabile ;;i eterne, in timp ce lumea era constransa sa judece cu suspiciune tot eeea ce era legat de corporalitate, de simturi, de fizieitate. Din ratiuni rnoraliste, Evul Mediu reflecta la caracterul pasager al frurnusetilor pamantesti ;;i la faptul ca, asa cum spunea Boethius in Canso/area filosofiei, Frumusetea exterioara este IItrecatoare precum florile de prirnavara",

Cu toate acestea, nu trebuie sa credem ca acestl teoreticieni ar fi fost insensibili la placerea fizica a sunetelor sau a formelor vlzi bile ;;i ca n-ar fi facut posibila coexistenta speculatiilor abstracte asupra Frurnusetil matematice a universului alaturi de gustul cat se poate de viu pentru Frumusetea Iumeasca,

91

III. FRUMU5ETEA CA PROPORfiE ~I ARMONIE

Jacopa Palma iJ Vecchio,

Nimfii pe fundalul unui peisa], 1518-1520, Dresda, Gernaldeqalerie

Pe pagina alaturata:

Lucas Cranach, Venus fi Amor

cu iaqurele de tmere, 1506,

Rorna,

Galleria Borghese

92

Sta rnarturie In acest sens entuziasmul pe care aceiasi autori si-l rnanlfesta, fara de Frumusetea luminii ?i eulorii (cap. IV). Cu toate aeestea, se pare ca _ Evul Mediu s-a manifestat 0 disparitate lntre idealul proportiei si ceea ce ~'" reprezenta sau se construia conform unor proportii, Dar aceste lucruri n sunt valabile doar pentru perioada rnedievala. Daca analizam tratatele renascentiste asupra proportiei ea regula maternatica, raportul dintre tee - ~i realitate pare satisfacator doarln ce priveste arhitectura si perspeetiva. (and insa tncercarn salnteleqern prin intermediul picturii care era ideal renascentist al Frumusetii umane, se pare ca se casca un hau lntre perfectiunea teoriei si fluctuatiile gustului. Dintr-o lunqa serie de barbaJ:i considerati frurnosi ~i femei considerate frumoase de catre artist! diferi~j, care sunt criteriile de proportlonalitate comune tmpartaslte de acestia? Putem oare identifica 0 aceeasi regula a proportiei in reprezentarea

lui Venus a lui Botticelli, a Venerelor apartinand lui Lueas Cranach sau

a nimfeilui Palma il Vecchio? Se prea poate ca, in zuqravirea barbatilor

de searna, sa se f urmarit mai deqraba respectarea unui canon al propo _ dedit punerea In valoare a alurii care ernana forta, sau a vigorii sufletulu' sau a vointel de putere pe care 0 exprirna chipullor; dar acest lucru

nu tnsearnna ca multi dintre acesti barbati nu reprezentau ~i un ideal

al prestantei fizice; de aceea se deslusesc cu greu criteriile proportionalita comune eroilorepocii.

Se pare asadar ca in toate veacurile s-a vorbit despre Frumusetea propo _ dar ca, in functie de epoci, in ciuda principii lor aritmetice ?i geometrice postulate, sensul acestei proportii s-a modificat. Una era sa aflrml ca treb ~ sa existe un raport potrivit lntre lungimea degetelor ~i mana toata.si lntre

7. PRO PORTIA DE-A LUNGUL ISTORIEI

93

III. FRUMUSqEA CA PROPORTlE?1 ARMONIE

7. f .. ;:2 c· (. i .... I .t::L"i?* .----=:-. ;T;) .) I

A1-le-lu - - ia. -Ij.

f CZi? .S?

• •

n*---;.7;QI

Jubilus Alleluja, sec. IX-X

aceasta si restul corpului; sa stabilesti care era acel raport optim tinea Insa de gust, lar acesta se putea schimba de-a lungul secolelor. Astfel, in decu

a rnai multor veacuri, am asistat la mai multe idealuri legate de proportie, Proportia asa cum era ea lnteleasa de primii sculptori greci nu coincidea

cu cea proclarnata de Policlet, proportiile muzicale la care medita Pltaqora nu erau identice cu acelea la care se gimdeau medievalii, intrucat era tota diferlta muzica pe care ei 0 socoteau placuta Pentru compozitorii sfarsit primului mileniu, cand acelor cantari numite .imnuri de slava"H se adapta, silabele unui text, se ivea problema unei proportil dintre cuvant ~i melod's, Cand Tn secolullX cele doua voci dintr-o diafonie abandoneaza unisonul

~i lncep sa urmeze fiecare 0 linie melodica proprie, fara sa tradeze tnsa consonants lor de fond, se pune inca 0 data problema gasirii unei noi reg_ a proportlei.lar problema se adanceste atunci cand de la diafonie se trees la discantus si de la acesta la polifonia secolului XII.

In fata unui organum precum acela facut sa rasune de Perotin, cand din fundalul unei note generatoare tasneste miscarea corrtplicata a unui contrapunct de 0 indrazneala cu adevarat qotica, iar trei sau patru voci mentin saizeci de rnasuri consonante pe aceeasi nota de pedala, intr-o varietate de suisuri son ore asemenea turnuletelor unei catedrale,

, ,

muzicianul medieval care recurge la textele tradltionale atribuie 0 sernniflcatle cat se poate de concrete acelor categorii care pentru Boeth.cz erau simple abstractluni platoniciene. Si asa se va lntampla treptat de-a lungul intregii istorii a muzicii. In secolullX intervalul de cvinta (Do-Sol) Err Inca recunoscut drept 0 consonanta lmperfecta, dar in secolul XII acesta incepe sa fie admis.

Tn literatura secolului VII, Beda, in De arte metrica, elaboreaza 0 distinctie intre metru ?i ritm, intre metrica latina cantitativa ~i metrica silabica, ce L-sa se irnpuna ulterior, observand cum cele doua rnodalitati poetice erac fiecare construite pe un tip de proportie proprie.

Tu parris sempitemus, cca 900

94

-;:-~as Cellarius,

-::::'1'lOnia macro(Osmica,

X{J,

• ""1S'terdam

7. PROPORJ1A DE-A lUNGUL ISTORIEI

impotriva proportiei Edmund Burke

Cercetare filo50fica asupra idei/or de Sublim ~i de Frumos, 111,4,1756

in mai multe rand uri am cercetat arnanuntit aceste proportii ~i Ie-am gasit aproape asernanatoare, sau asernanatoare lntru totul celor apartinand altor subiectl cat se poate de diferiJi intre ei, dintre care unii foarte frurnosi, iar altii foarte straini de ideea de Frum usete. Apoi partile considerate a fi lntr-o buna proportie sunt adesea aUt de felurite prin situarea, prin natura, prin functia lor, incat n-as ?ti Sa spu n cum ar incapea vreo comparatie lntre ele; ?i nici eum ar putea aceasta duee la vreun rezultat. Unii zie ca grosimea gatului ar trebui sa fie cornparabila eu cea a pulpei piciorului ~i eli ar trebui sa masoare dublul circumferintei incheieturii rnainii; nenumarate observatf de acsst soi se tntalnesc in scrierile ~i discutiile multora. Dar ce raportpoate fi lntre pulpa si gat, ~i intre acestea ~i lncheletura mainil? Este adevarat, aceste proportii se regasesc in trupurile atragatoare, dar cu siguran~a se regasesc in aceeasi masura

~i In cele slute I ... ] Ba mai rnult, rna lntreb daca nu cumva in unele dintre trupurile cele mal frurnoase atari proportli nu sunt chtar mai putln desavarsite, Stabiliti voi in~iva dupa bunul vostru

plac ce proportii vre~i oricarei par):I a corpului ornenesc, iar eu pun rama~ag ca un pictor,

dad:i ar ave a chef sa Ie respecte eu sfintenie, v-ar zugravi sub 0 infaJi~are ingrozitoare, in timp ce acelasi pictor va f in stare sa va reprezinte

dlt se poate de frumos, daca s-ar desprinde de aeele proportii.Intr-adevar putem observe la eapodoperele sculpturii antice ~i moderne di multe statui difera mult lntre ele in ee prlveste proportiile dintre partile mai evidente, ~i di difera eel putin tot atat de proportiile oamenilor vii surprlnzator de atragatori. in plus, cum se pot pune de acord partizanf ideii de proportie legate de corpui uman? Unii sustin ell de sapte ori este mal mare trupul decat capul, alrii ea de opt ori, al~ii chiar ca de zece ori; e 0 diferenta cam maricica pentru un nurnar atat de rnic

de irnpar):iri.! Alrii urmeaza metode diferite

de calculate a proportlilor, toti cu rezultate In aceeasi rnasura reusite, Dar aceste proportii sunt cu adevarat aceleasi la toate persoanele atragatoare? Sau sunt acestea fara exceptie proportirle femeilor frurnoase? Nimeni n-ar spune asta; ~i totusi, ambele sexe sunt capabile de a atinge Frumusetea, dintre care eel femeiesc in mai mare masurfl. Ceea ce eu greu pot crede di se poate pune pe seama unei mai exacte cakulari a proportiilor la sexul frumos.

97

UBi (nON:S "")~("NS~'.c",;:, "uS<'US es-r 1F-1 <l>~e-.

,

IV. LUMINA.?I CULOAREA iN EVUL MEDIU

Fra1ii Limbourg, Vizita Fecioarei to Elisabeta,

din les Tres riches heures du Due de Berry, 1410-1411,

Chantilly,

MuseeConde

Georges de la Tour, Magdalena cdindu-se, 1630-1635, Washington, National Gallery

100

unor culori pure, care nu cunosc nuantele: rosu, albastru, auriu, argintiu, alb si verde,

Evul. Mediu rnizeaza pe culorielementare, pe zone cromatice bine defini t ostile ideii de nuanta, pe alaturarea unor vopseluri care dau nastere lumir din buna armonizare a rntregului,?i nu din efecte de clarobscur sau de flltrare a culorii dincolo de contururile figurii.

In pictura baroca, de pilda, obiectele sunt izbite de lumina, iar In jocul volumelor se contureaza zone claresi zone obscure (vezi lumina In Caravaggio sau in G.eorges dela Tour), In miniaturlle medievale Insa,lun::'~ pare sa iradleze din obiectele Insesi. Ele sunt lumlnoasein sine. Acest luc _ reiese cu evidenta nu numai in faza cea mai rnatura a miniaturH flarnande ; burgunde (de exemp.lu Les Tres riches heures du Due de Berry), ci si din ope--= ale Evului Mediu tirnpuriu, cum ar fi rniniaturtle rnozarabe, in care apar contraste foarte violente de galben ?i ro~u sau albastru, sau miniaturile

de pe vremea trnparatului Otto eel Mare, In care stralucirea aurului contrasteaza cu tonuriIe recisi luminoase, cum ar f violetul, verdele-peruzea, galbenul de culoarea nisipului sau albul batand In albastriu. In plin Ev Medlu, Torna d'Aquino, reluind 0 idee ce circula pe SeE:: larga ~i tnamte de el, sustinea ca Frumusetea are nevoie de trei calita~i: proportle, inteqritate ~i claritas. cu alte cuvinte de claritate ~i lurninozitate

Claritas

Toma d'Aquino (sec. Xlii) Summa theoloqiae, II, 145,2

Asa cum se poate Intelege din cuvintele lui Dionisie, frurnosul consta "i din stralucire, ~j din proportii btnecumpanite: el spune de altfel ca Dumnezeu e frurnos "ca izvor

al straluclrll ~i al arrnonlel tuturor lucrurilor". De aceea Frurnusetea corpului consta

in buna proportle a membreior

~j in lumi nozitatea culorii patrivite.

I. LUMINA?I eULORI

_ «elei de-a cincea tratnbit], _ dln Beatus din Liebana • • de Beato Ferdinanda I

101

IV. LUMINA?I CULOAREA iN EVUL MEDIU

102

2. Dumnezeu ca lumina

Una dintre obarsiile esteticii acelei cfaritas se reqaseste in faptul ca, la rna multe civifizatii, Dumnezeu este identificat cu lumina: Baalla popoarele semitice, Ra la egipteni, Ahura Mazda la neamurile iranice sunt person', . ale soarelui sau ale beneficei actiunl a luminii; ideea ajunge fireste pana ;;= Platon care concepe Binele ca un soare. Prin mijlocirea neoplatonismuh ... aceste imagini se inteqreaza tradltlei crestine, Plotin mosteneste de la tra; qreaca ideea ea Frumosul consta in primul rand in proportie {v. cap. HI} 5 _ ca aceasta ia nastere dintr-un raport armonic intre diferitele parti ale ur lntreq.Intrucat traditia greaca afirma d\ Frumusetea nu e doar symme '= ~i chroma ("culoare"), se lntreaba cum de este posibil sa existe 0 Frumu£-.= pe care noi azi am defini-o drept "calitativa", IIpunctualaJl jii care s-ar putsz manifesta printr-o simpla senzatie crornatica. in Eneade (1,6), Plotin se tntrcaba cum de putemjudeca dreptfrumoase culorile jii lumina soarer; sau stralucirea astrilor noptii, de vreme ce ele sunt simple, nealcatuite G - mai multe elemente, iar Frurnusetea lor nu consta tntr-o simetrie a componentelor. Raspunsullui este ca .Frumusetea simpla a unei cule • este data de 0 forma care domina bezna materiei, de prezenta unei lull' - fara trup care nu e altceva decat ratiune si idee". De aid Frumusetea f,

, , ,

care straluceste asemenea unei idei. Dar aceasta observatie capi=lta sens :: in eadrul filosofiei neoplatoniee, conform careia materia este eel de pe ... ~ stadiu (~i eel mai degradat) al unei deseinderi prin .emanatie" a Celui 0--suprem si de neatins. Drept care acea lumina ce straluceste asupra mater-e nu poate fi dedit rasfrenqerea Celui Dintai dinspre care ea lradlaza. Dumnezeu se identifica asadar cu stralucirea unui suvol de lumina care strabate intreg universul. Aeeste idei vor fi preluate de Pseudo Dionisie Areopagitul, un autor obscur de prin secolul V d.Ch., dar pe care trad·.·c rnedievala, dupa traducerea lui in latina din secolullX, II identifies cu 0-:;eel convertit de Sf. Pavel in Areopagul din Atena.Tn scrierile sale, terartvz cereasca ~i Nume divtne. el vorbeste despre Dumnezeu ca "Iumina"r .. - t: "fantana luminoasa", Aceleasi imagini se reqasesc ~i la eel mai de seams exponent al neoplatonismului medieval, Johannes Scottus Eriugena. fntreaga scolastica ulterioara a fost influentata atat de filosofia, cat ~i ds poezia araba, in care sunt frecvente viziunile unor esente lnvaluite in h. - ale extazului Frurnusetii si straludrii: AI-Kindi va elabora in secolullX 0 complexa viziune cosmoloqica bazata pe puterea razelor venite de la

Frumuse~ea simpla a unei eulori Plotin (sec. III)

Eneade, 1,6

Frurnusetea simple a unei culori este data de 0 forma care domina bezna materiei, de prezenta uneilumini fara trup

care nu e altceva decat ratlune ~i idee.

De aceea, dintre toate elementele,

focul este cel frumos prin sine Insusi, ocupand printre celelalte jowl ideii absolute; este eel mai presus prin pozitia sa ~i

eel mai user dintre toate eorpurile,

fii ndca este cel mai aproape de incorporal; este slmplu, neincluzand in sine celelalte elemente. Ete tnsa includ focul, caci se pot tncalzi, in timp ce focul nu se poate raci.

EI contine mai lntar culorile, iar celelalte toate de la el primesc culoarea.

Focul stralucests ~i scanteiaza, aidoma

unei idei. Toate cate nu au 0 fo~a pe masura devin spalacite la lumina ~i nu mai

sunt frumoase, lntrucat nu mal sunt partase la ideea totala de culoare. Armoniile imperceptibile sirnturilor sunt cele ce zamislesc armoniile sensiblle ~i prin mijlocirea lor sufletulle poate intui Frumusetea,

cacl ele dezvaluie identitatea In diversitate [ ... J

Jar acum despre Frurnusetile ce pot fi percepute prin sirnturi, des pre imagini

~i umbre care, eliberandu-se In vreun fel, se poqoara in materie, 0 oranduiesc

~i ne mi;:;cii prin Infa~i~area lor, sunt de ajuns aceste lucruri.

FrumU5e,ea focului

Pseudo Dionisie Areopagitul (sec. V-VI) lerarhia cerecscd, XV

Eu ned toemai di focul vadeste ceea ce

este mai dumnezeiesc in inteligenJele ceresti, De altfel, autorii sacri adesea descriu substanta suprasubstantiala ce forma

nu are prin simbolul focului, tntrucat acesta are multe trasaturi de natura divina,

daca lmi e ingaduit sa spun astfei, prin faptul ca poate fi descoperit in lucrurile vizibile.

in fond, foeul perceptibil exists, ca sa spun a~a, in toate cate sunt, si pe toate le strabate fara a se amesteca cu ele ;;i rarnanand desprins de ele. Este stralucitor, dar in acelasi timp poate ram€me ascuns si necunoscut cand nu ii lese in cale vreo rnaterie fara

de care sa-~i manifeste propria actiune,

nu poate fi cuprins, nici vazut, dar el,

in schirnb, orice poate cuprinde.

103

IV. LUMINA?! CULOAREA iN EVUL MEDIU

Un ~uvoi de lumina

Pseudo Dionlsie Areopagitul (sec. VN1) Nume divine, IV

?i ce vern spune despre raza de soare luata ca atare? Lumina provine de la Binele suprem

~i e imaginea Bunata!ii, de aceea Binele este proslavtt prin nurnele Luminii ca arhetip manifestat prin imagi'ne. A~a precurn Bunatatea dumnezeiasca, aflata mai presus de orice, cuprinde totul prin sufi area sa, de la esentele cele mai 1nalte ~j nobile pan<'ila cele mai de jos, rami'mand j'nsa mereu deasupra tuturor, fara ca acelea maielevate sa se poata ridica la rnaretia sa, sl tara ca acelea mai prejos sa poata scapa de sub tmaurirea sa; asa precum Bunatatea durnnezelasca ilumineaza, rodeste, readuce la viara, cuprinde si Tmbunata!e~e toatelucruriletaeute pentru a o primi; ~i a~a cum ea e rnasura, durata. nurnarul, ordinea, paza, cauza si ~el,ul tururor fapturilor; tot a~a ~i irnaqlnea rasfranta a Bunatalii durnnezeiestl, acest soare uri a? ~i mereu stralucttor, care e dear un palid ecou al Binelui suprem, turnmeeza roate acele lueruri care sunt demne sa-i fie partase: ~i are 0 lumina care se revarsa asupra tuturor lucrurilor, trirnltand asupra intregii lumi vezute straluclrile razelor sale si spre ina It, ;;i spre adancurt lar daca ceva nu se lnfrupta din acest Bine, acest lucru nu trebuie pus pe searna faptului ca razele sale n-ar fi destul de lurnlnoase, sau ca acestea nu s-artmprastia fara osebire peste to ate, ci pe seama faptului di sunt lucruri care nu t.3njesc sa se hrsneasca din lumina din pricine ca nu sunt tn stare sa 0 prtrneasca, Caci raza de lumina, strabi:.tand multe dintre .Iucrurile acestea de cars am pomenit, lurnineaza ?i tot ceea ce Ie urmeaza, ~i, nu e printre lucrurile vazute vreuna

la care sa nu ajunga, did nesfar~.ita

e prea marea ei strsludre.

Dumnezeu ca lumina

Johannes Scottus Eriugena (sec. IX) Despte ierorhia cereasca, J

De aceea se intamphl ca In aceasta alcatuire universala a lumH sa existe 0 irnensa lumina compuss din multele sale partlcele ca

din multe [uminlte menite sa ne dezvaluie categorille pure ale lucrurllor inteliqibile,

pe care sa Ie intuirn cu ochiul rnintii, facand sa conlucreze in sufletul celor lntelepti ;;i credincio~i ratiuneasi harul divino Pe drept cuvarrt tsoloqul Ii nurneste pe Dumnezeu Tatal Luminii, cad de la EI pureed toate, pentru care ~i prin care EI se arata ~i ln lumina Luminii lntelepciunii Sale pe teats Ie uneste ;;i pe toate Ie zsmisleste.

104

Razele st·ele.or AI-Kindi {sec. IX) De radiis, II

Fiecare stea raspande~te in to ate direct' felurite raze, (are par contoplte ~i care

T~i schimba continutul in functie de loe TntruciH in fiecareloc este dlferita cant .razelcr nascute din armenia generala a stelelor, Aceasta insa, intrucat se schimc neTncetat datorlte mi?earii continue a planetelor ~i a eelorlalte stele, in funC1ie de pozitie face sa se rniste lumea elemer eu tot ce e al sau in condi~ii diverse caretn raport cu nevoia de armonie din ace-; moment, cu toate di pentru sirnturile - omenesti diferitele rea!ita~i al.elumii pa-s rarnane nernodlficate. Este limpede a§alocurile ~j timpurile dlferite dau nastere indivizi diferiri pe !umea aceasta ~i ca a:=. lucru are lac datorira armoniei cere?ti P razele, mereu variate, ce ajung pe pamaAsadar, diversitatea !ucrurilor care se manlfesta in fiece mornent tn lumea elementelor pureede in principal de la =: cauze: diversitatea insa~i a materiel ?i actiunea diferila a razelor stelelor, lntn,c intre diferitele materii exista discrepante ba mai mari, ba mai mici, in diversele 10-timpuri se produc la randullor lucrurl c Unele realitil!i difera prin gen, altele prspecie ~i altele doar prin nurnar,

3. LUMINA, BOGAl1E ;;1 SARACIE

3. Lumina, bogatie si saracie

r ,

La temelia conceptlei despre claritas nuse afla numai ratiuni de ordin filosofic. Sccietatea medievala este cornpusa atat din boqati ~i puternici, cat sl din saraci ~i rnarqinalizati, Desi nueste doar 0 caracteristica a realitatii medievale, in societatiie antice ~i In Evul Mediu In mod special diferenta dintre bogati~i saraci este mai marcata decat In societatile occidentale si democratice

s ,

rnoderne.si pentru faptul ca lntr-o lume a resurselor putinesi a cornertului bazat pe schimbul tn natura, devastate de molimi si de fcamete endernica, puterea i?i gase?te manlfestarea exernplara in ostentatla arrnelor, a arrnurilor sia vestirnentatiei, Pentru a-si arata puterea, nobilii se gatesc cu mult aur, CU

J " ,

bijuterii ?i irnbraca ve~minteincuIorHe eele mal pretloase, bunaoara

105

IV. LUMINA?I CULOAREA iN EV1Jl MEDIU

purpura. Culorile artificiale, care se extrag din minerale sau din vegetate s necesita elaborari complicate, reprezinta asadar 0 boqatle: saracll Imbracz schimb doar straie de culori stinse sau spaladte, cenusii sau maronii, poncc-: ~i mai intotdeauna murdare. De regula, tarenii folosesc tesaturi grosolane :: pastreaza culoarea naturala, netrecuta prln mana boianqiului, 0 tunica V6-sau rosie, cu atat mai mult daca are ~i broderii cu fir de aur sau ornament€: =. pietre pretloase (care adesea sunt ceea ce astazl numim pietre dure, cur

ar fi agata sau onixul), este un lucru rar ~i demn de toata adrniratia. Boga.·culorilor ~i stralucirea nestematelor sunt insemne ale puterii ~i fac deci obiectul dorintei si admiratiei. Si cum ~i castelele acelei epoci, pe care, Tn virtutea unor transflqurari romantice ~i disneyene, ne-am obisnuit sa ni Ie. lnchipuim cu nenumarare turn uri suple ca-n basme, nu sunt in realitate ri~--niste fortarete primitive, de multe ori din lernn, ridicate In mijlocul unor zj- _ de aparare. poetii ~i calatorii vremii viseaza ~i ei palate minunate, cu totul =: : totul din rnarrnura ~i pietre pretioase. Unii ~i Ie inchipuie, precum Sf. Bre c,de-a lungul calatoriilor sale, sau precum Mandeville; altii poate chiar Ie za

cu adevarat, dar Ie descriu asa cum ar f trebuit sa fie pentru a parea netnchipuit de frumoase, ca in cazullui Marco Polo.

Pentru a lnteleqe cat de scumpe erau vopselele, sa ne gandim la munca z: care trebuiau sa 0 faca miniaturistii rn~i~i pentru a obtine culori vii si stralucltoare, asa cum stau rnarturie unele texte ca Schedula divers arum o de Teofi!, sau De arte iIIuminandi a unui anonim din secolul XIV.

Ve~minte

Jean de Meung ~i Guillaume de Lorris (sec. Xlln Le roman de fa rose, I, v. 1051-1087

Se trnbraca Boqatia in purpura ~i aur: vesmintele-i sunt scurnpe, mai mult

ca un tezaur.

Ce spun aicea nu e magulire, ~i nici minciuna, nici istorisire,

chlar s] pe-un mincinos I-a~ ineurca: n-arn mai vazut niclcand asa eeva. Straiele-i ro;>ii, cu franjuri bogate

cu aur sunt eusute, cu pietre lncrustate, lmpcdcbite-s to ate cu alese broderii

ee zuqravesc duei, reg; ~i ale lor domnii. Guleru-i raSfrEmt din aur garnisit

eu intarsli ;;i emailun este mestesuqit, Stralucesc In scare firele-aurite. si-apoi inca atatea comori nepretuite:

pietre pretloase, perle, diamante, chihlimbar, rubine de-o rnandrete ee nu aveti habar. Croiala-i rninunata, rara peste rnasura Stransa-i la mijloe haina de-o splendlda centura cu-o catararna din pietre nestemate

eu me;;te;>ug taiate, rnaiestrit lncrustate.

~i nu numai frumoasa-l aceasta cingatoare: ei este pe deasupra de rele-aparatoare, did cine 0 tmbraca sen in va dainui: de-otravuri, de veninuri nu va putea pieri,

106

de duhuri rele acela e vesnic aparat, fie ca e un principe, fie ca-i imparat,

tar piatra aeeea rara mai are inca un hamai mult dedit tot aurul ?i tot al Rome ~ pe oamenii puternici de rele Ii fereste

~i de poveri cumplite ea strasnk ii paZe5 Cu osebire scurnpe-s pietrele din mor+ ~ currnand orice durere legata de dantura iar stirbul de-o putea mal mult a Ie pri' din~ii pierduti tn gura la loc is-or lvi.

?' nasturii-s de aur, grei si frurnos lucra: cam fiecare-n parte face cat trei ducat; Un lnelus din fir de aur rasucit

strange frumos cosita de par lmpletlt V-arn zuqravit-o astfel fara faJarnicie

in aur ~i splendoare pe doamna Boga. Eo

Purpura

Chretien de Troyes (sec. XII) Eree et Enide

eel care primlse distinctia purta 0 rna - si 0 tunica toata captusita cu herrnina ~ pana la maned: [a rnainl ?i la gat lasa sa -vada mai bine de 0 suta de rnarci bat~ "

aur, alaturi de nestemate nepretuite, -

albastril si maronii, incastrate pe toara

suprafata lucraturli de aur. Incuietoare ~

de aur, cantareau eel putin 0 uncie;i~---=-~ _

Pe de alta parte, dezrnosterutit sortii, carora lie e harazit un trai arnar.tntr-un mediu nu toemai generos, dar eu siquranta mai integru dedit eel In care traim noi astazi. se pot bueura doar de spectacolul naturii, al vazduhului, alluminii soarelui sau lunii, al f1orilor. Este deci firesc ca In mod instinctiv conceptullor de Frumusete sa se identifice cu varietatea de culori pe care natura le-o poate oferi. Unul dintre primele documente ce trateaza sensibilitatea coloristica medievala se afia irrtr-o opera din secolul VII care va influenta puternic cultura ulterioara: Etimo/ogiile lui Isidor din Sevilla.

107

IV. LUMINA ~I CULOAREA iN EVUL MEOIU

capat aveau un hiacint, in celalalt un rubin mult mai stralucitor decat un rubin oarecare. Giptu~eala era din hermine alba, cea mai frumoasa ~i cea mai fina ce s-ar fi putut Tnchipui. Vesmantul purpuriu era rnaiestrit Tmpodobit cu cruciulite de diferite culori, vine~ii, rcslatice ~i albastrul,

albe si verzui, violete $i galbui.

Pietre pretloase Anonim (sec. XIV) Pietrele fami/iei D'fste

Sa spunem insa!ii ea nestematele impodobesc vase Ie ~i alte obiecte, ca sunt puse pe vesrnlnte si ca Ii ajuta pe cei care Ie poarta cu sine, cum e obiceiul, in multe tmprejurar: primejdioase ;>i ca aduc mult noroc, De aceea nobilii ~i boqatil Ie cauta

~i Ie poarta, desi aeestea nu sunt chiar de tot folosul preeum ered ei. ?i acest lucru Ii se lntampla pentru ca Ie cumpara inadins ~i inadins Ie ;>i poarta, ;;i cu toate ca pietrele

nu pot fl folosltoare ln oriee privlnta, daca au totusi vreun efect bun, de aceea sunt laudate, primite ~i apredate. Dar uneori nestematele nu au puterea despre care se vorbeste

ea ar avea-o, iar cei care au de-a face cu ele, chiar daca reeunosc prieina acestui nenoroc, nu lndraznesc sa 0 spuna tare, din marea rautate a sufletului lor.Iar pentru oamenii care au pus mana pe ele, toate acestea

se intampla din cauza pietrelor ~i a vorbelor ce se spun ps seama lor.

(ulori

Giovanni Boeeaceio (1313-1375) Filoco/o, IV, 74

o lumina se arata deasupra lui ~i privind catre ea zari 0 preafrurnoasa fats, lnvesrnantata

Tn aceeasi lumina, purtand un ukior de aUT, plin cu apa lim pede, cu care parea sa fi fi lrnbalat lntregul chip fi intregullul trup,

dupa care disparu.;;i cum se tntarnplara aeestea, i se paru ca vederea lu] deveni

mult mai patrunzatoere, putand cuncaste mult mai bine decat inainte fi lucrurile lurnesti, dar ~i pe eele divine, pe care sa le indrageasca pe fiecare dupa cuviinra.?i cum se uimea el detaate acestea, se pomeni lntre trei fapturi feminine, pe care nu Ie cunoscuse, lar Biancifiore a sa parea a fi aeolo ~i a avea

cu ele 0 minunata legatura. Dintre cele trei, una i se arata atat de purpurie la chip

?i la vesmlnte, de pares ar fi fast 0 flacara, cea de-a doua atat de verde, tncat ar fi intrecut in straludre crice srna raid; jar cea de-a treia atat de alba, Incat ~i zapada parea a pali in fata ei.

108

Nestemate

Giacomo da Lentini (sec. XIII)

Nici diamantul, nici smaraqdul, nicl safiru Nicl diamantul, nici smaragdul, nici safin, ~i nlci vrea alta piatra nesternata,

~i nici topazul, ori hiacintul ori rubinul, agata cea cu mad puteri dotata,

nici ametistul, nici turmalina fina

ce are 0 raza atat de stralucita

nu are atata frurnusete lina

cat are in sine doamna mea iubita, Virtutea ei toate Ie depasaste

prin bucuria ei fneantatoare,

mai mult ca orice stea ea straluceste ?i mai frumoasa e ca orice f1oare. lsus sa-i dea 0 via!a ce sporeste

In bucurii, iubire fi onoare.

Palatul Marel:ui Han Marco Polo (sec. XIII) MilionuJ, LXXI

( ... ) lar in mijlocul acestor ziduri se af1a pa a Marelui Han, care arata a~a cum am sa va povestesc. Este cel mai mare care s-a vaz.., vreodata: nu are 0 podea fnal~ata, dar ni r de [os este mai ridicat decat parnantul d - cam cu zece pal me. Acoperisul este foarte inalt. Pere~ii saloanelor ?i ale celorlalte inC? sunt acoperiti cu aur lii argint; pe ei sunt sculptate frumoase scene cu cavaleri, rna" doarnne, pasari, animale ~i cate~i mal ea-'? minunaJ:ii. Plafonul este astfellucrat incat de oriunde nu poti vedea decat aur ~i arg Salonul este atat de lung ~i de lat ea Iesne ar putea rnancaln el sase mii de persoane Sunt atatea odai ca nu-ti poti crede ochi Acoperisul, bine construit, pe dinafara e colorat in rosu aprins, verde fi in multe a eulori ~i e atat de bine lacuit, ca stralucssr ca un cristal, astfel ineat de foarte depart: vede palatul luclnd In soare. intre ziduri,e care v-am vorbit, sunt pajlsti frumoase 51 copaci ~i felurite anirnale salbatice cum a cerbii albi, caprioarele, elanii, enlrnalele acs care lasa a dara mirositoare, herminele s::: jivine. Gradinile de dlnauntrul zldurilor s pline de astfel de animale, In afara de d _ pe unde intra oamenii.

Miniaturi

Anonim (see. XIV) De arte iIIuminandi, I

Doresc sa descriu, fara a contrazice pe cci cu prietenie ~i intr-o forma simpla, ca'~ lucruri legate de arta crnarnentarii manuscriselor atat cu pana, cat iii cu pe-:_ ?i cu to ate ea aceste lucruri au fost ~i rra inalnte povestite prin scrierile rnultora -

a clarifica celor priceputi prccedurile cele mai iu~i ?i mai judicioase ?i pentru a-i face sa-~i lntareasca convingerile pentru incercari

mal bune, dar ?i pentru ca novicii, doritori

sa inveJe acest rnestesuq, sa-I poata lesne rnrelege?i practica, eu voi expune pe scurt lucrurile experimentate ~i reeunoseute drept bune des pre culari ?i diferitele procedee de

a Ie amesteca. Dupa Pliniu, trel sunt culorile prlncipale: negrul. albul ~i rosul, toate celelalte asadar sunt amestecuri lntre cele trei, asa cum se spune prin cartile tuturo_r fizlcienilor.Insa culorile in mod firesc necesare pentru ilustrarea prin miniaturi sunt opt: negrul, albul, rosu], galbenul, albastrul deschis, vinetiul, trandafiriul ?i verdele. Dintre acestea, unele culori sunt naturale, altele artifrciale. Cele naturale sunt albastrul din lapis lazuli si albastrul de Alemania. Negrul

se obrine dintr-un anumit pam ant negru sau dintr-o piatra naturalachlar si rosul e dintr-un anumit tip de parnant rosiatlc numit tn popor ~arana saradi; verdele e un tip de parnant sau verdele-albastrui, iar galbenul e din pamant galbui, sau din sulfura de arsenic, sau din foi!a de aur, sau din sofran.

Artifieiale sunt toate celelalte culori. Negrul se face din carbune de butuc de vila sau din alt lernn: se rna; obtine din fumul lurnanarilor de ceara sau al untdelemnului; sau din secrstia sepiei, adunata intr-un vasulet sau tnrr-un bol de sticla. Rosul cinabru se obtine din sulf ~i argint viu, iar rosul de miniu, care bate spre portocaliu, se scoate din plumb. Albul se obtine si el din albul de plumb, zis ~i ceruza, sau din oasele earbonizate ale animalelor [ ... J Substanta eu care se fixeaza foita de aur

pe perqament se obtine in mai multe rnoduri, Eu am sa va descriu insa numai unul dintre ele, pe care I-am incercat ~i e cat se poate

de bun. Se ia niste ghips foarte fin, bine curatat, pe care-l folosesc pictorii pentru a flxa folta de aur pe panza ~i se arnesteca

c.u un sfert de cantitate de lac din oxid de fier; se macina pe a lespede de porfir cu apa curata pana se marunteste cat mai fin.

Apoi se lasa sa se usuce pe piatra aceea

~i se ia 0 parte din substanta, punand

la 0 parte restul, Se arnesteca prima jumatate cu dei ?i se adauga pu~ina miere, cam cat

sa tndulceasca putin amestecul; e important sa adaugi miere eu rnasura, nici prea multa, niei prea pu~ina, ci cata cere cornpozitia

ca sa aiba un user gust dulceag.

;;i nu uita ca pentru cantitatea dintr-un vasulet de care se folosesc pictorii,

e de ajuns cam cat iei 0 data cu varful batului de la pensula: daca-i rnai putin. se strica

3. LUMINA, BOGATIE ~I SARACIE

arnestecul. Apoi, dupa ce e bine mad nata.

se pune in vasul de sticla peste care se toarna imediat apa curate putin cate putin, tara

sa se amestece compozltla, doar cat sa 0 acopere. Astfel a mestecu I se va lntari iute fara bule de aersi fara sa crape cand se va usca. Cand vei dari s-o folosesti, dupa ce astepri putln, varsa lichidul de deasupra fara sa agiFi amestecul. Inainte de a intinde cornpozitia peste locul de pe pergament la care vrei

sa lucrezi, trebuie sa faci 0 probe pe un pergament asernanator daca substanta

are consistenta necesara Apoi, dupa ce s-a lntarit.Ilpeste pe deasupra niste fOi!a de aur ~i vezi dad se coloreaza ln brun ..

Daea s-a pus prea rnulta rniere si e prea groasa pasta, mai adauqa 7n vas apa obisnulta, fara sa amesteci; astfel, in catava vreme, se varsa apa tot cu grija sa nu se a9ite ?i se va obtine consistenta cea mal buna

lar daca e nevoie de a pasta mal tare, adauqa mai mult clei, adica sirop sau miere,

dupa cum Ji-e mai pe plac.

?i cum in toate astea e mai folositcare practica dec at tearia, nu ma straduiesc

sa explic In eele mai mici arnanunte eeea ce stiu: "cine are urechi de auzit. sa auda",

Frumuse~ea naturii

Dante Alighieri (1265-1321) Putqatoriu, VII, v. 70-78.

Nici dreapta, nici piezisa se facea 0 carare ce ne purta de-a lungul unei vai

de unde peste munte nu se vedea In zare. Un camp cu aur, cu argint, coral st cu alb pur, smaraldul proaspat inca viu in ora

ce se stinqe,

frunzis srralucitor, urcand catre azur; culoarea paMtii cu flori, ce se afla in vale,

pe toti i-ar fi tnvlns cum doar un erai invinge.

o alba diprioara

Francesco Petrarca (1335-1374) Caruonierut, CXC

a alba capnoara cu coarnele de aur Irnl aparu intre doua izvoare

in lumini~ul verde.limga un laur,

in soarele timid de prirnavara,

Atat de rnandra ii era faptura,

incat S-Q caut toate Ie-am las at;

de osteneala nu rni-a rnai pasat precum cautatorul, in lupta cu natura.

Pe gatul ei scria: ,.,Nimeni sa nu m-atinqa" cu diamante mari ~i cu topaze,

"caci libera sa fiu Cerului ii placu". Soarele cobora ~i incepu sa se stinga.

Cu oehii obositl de a cata spre raze, purrar am fost de apa, iar ciuta disparu,

109

110

4 ORNAMENTUL

4. Ornamentul

Pentru lsi dar din Sevilla, anumite parti alecorpului omenesc au ca menire utilitatea, iar altele ceea ce el numeste decus - ornamentul, frurnosul,

,

placutul. Pentru unii autari mai tarzil, ca de pilda Toma d'Aquino, un lucru e frumos ?i daca e pur ~i simplu adecvat functiei sale. Astfel, un corp mutilat sau exagerat de mic, sau un obiect incapabil sa lndepllneasca functia pentru care a fast creat (exemplul era cel al ciocanului de cristal), poate f considerat urat chiar dad! este facut dintr-un material pretlos, Preluarn

de la Isidor distinctia (traditionala, de altfel) dintre util 5i frumos: asa cum

I} ,.

ornarnentatia fatadelor sporeste Frumusetea cladlrilor, iar ornamentul

retoric pe cea a discursului, tot astfel ;;i corpul omenesc pare frumos din cauza ornamentelor sale naturale (ombilicul, gingiile, sprancenele, sanil) sau artificiale (vesmintele sl giuvaierurile).

Corpul omenesc

lsidor din Sevilla (560-636) Etimofogii, XI, 25

in trupul nostru anumite lucruri sunt facute pentru a fi utile, cum ar fi viscerele; altele;;;i pentru a fi utile, ~i pentru a fi frumoase, cum arf ochii, picioarele, rnainile,

care sunt ~i de mare folos,;;i decente

ca infaF?are. Altele sunt facute doar pentru

lnfrumusetare, cum ar f sfarcurlle barbatllor ~i buricul la ambele sexe. Altele sunt facute pentru a f acoperite cu discretie,

cum ar f la barbati organele genitale,

barba abia rnijinda, pieptul prea carnos,

iar la femei gingiile prea nelnsemnate, pieptul prea mic sau soldurile

prea late pentru a putea purta copilul In pantece,

111

IV. LUMINA ~I CULOAREA iN EVUlMEDIU

112

Pe pagina alaturata:

Gentile da Fabriano, inchinarea Magi/or, 1423,

florenta,

Galleria degli Uffizi

liniaturist

de la curtea de Anjou, 'Auzica ~i cei care 0 cultivii, "n M. Severi nus Boethius, De arithmetica,

demusica,

sec. XIV,

apoli,

Biblioteca Nazionale

4 ORNAMENTUl

Prlntre ornamente sunt fundamentale cele ce se bazeaza pe lumina ~i culoare: marmura e frurnoasa pentru albul sau, metalele pentru lumina pe care 0 reflecta. Vazduhul lnsusi e frumos: aer-aeris (aflrrna Isidor conform

,

tehnicii sale etimologice cat se poate de discutabile) irnprurnuta in numele sau ceva din splendoarea aurului (aurum), dki precum aurul aerul straluceste de indata ce este strabatut de lumina. Pietrele pretioase sunt frumoase pentru culoarea lor, iar culoarea lor nu e altceva decal lumina captiva a soarelui ~i materie purlficata, Ochii sunt frurnosi daca sunt lurninosi, iar eei mal frurnosi sunt ochii de culoarea cerului. Una dintre cele dintai calitati ale unui trup frumos este pielea trandafirie, caci, explica etimologullsidor, venustas, .Frurnusetea f zica ", ar deriva de la venis, adlca de la IIszmge", iar lormosus, .frumos". arveni de la forma, caldura care mi;;ca sanqele: jar de la "sange"

ar veni ;;i sanus, .sanatos", eel care nu cunoaste paloarea.

In acele paqlni se vorbeste despre cat de important este un trup care arata sanatos lntr-o epoca in care multi mor foarte tineri ;;i se sufera mult de foame; lsidor sustine ca a lnfatisare este delicata daca e leqata de unele deiiciae ale meselor indestulatoare si Incearca chiar 0 clasificare a

r

caracterelor diferitelor popoare pornind de la cum traiesc ~j cum se hranesc acestea, stabilind in continuare etimologii hazardate. Galii, de pilda, al carer nume derive din gr. gala, "Iapte", datorita albului stralucitor al trupurilor lor, sunt un nearn feroce din pricina climei In care traiesc.

113

IV. LUMINA?I CULOAREA jN EVUL MEDIU

Hildegard din Bingen, Creatia cu univetsul

~j omut cosmic

In Reveiationes,

ceil 1230

Lucca,

Biblioteea Governativa

114

5. Culorile in poezie ~i in mistlca

La poetii epocii aceasta preqnanta a culorii vii este mereu prezenta: verde esteiarba, ro~u sanqele, alb laptele. Exists superlative pentru orice culoare (ca acel praerubicundus al trandafirului), iar aceeasi culoare poate avea multe nuante, dar nici una nu se stinge in zone de umbra.

Amintim aici .dulcea culoare a safirului de Orient" din Dante, sau "chipul ca neaua, carmin de-imbujorare" din Guinizelli, sau acea clere et blanche Durandal din Chanson de Roland care scanteiaza in soare. In Paradisul dantesc apar viziuni luminoase in versuri ca acestea: ,,?i-orice scanteie urma a sa vapale" sau " Vazut-arn In juru-mi, cum tot scanteiaza - 0 alta vapaie, peste cealalta - precum 0 zare ce se-nseruneaza'.In paginile mistice ale Sfintei Hildegard din Bingen apar viziuni de lumina scaparatoare.

Safirul de Orient Dante (1265-1321) Purqatoriu, I, vv. 13-24

Dulcea culoare a safirului de Orient ce-ntr-un senin vazduh se raspandea deasupra primului cere ascendent oehllor bucurie readucea,

dupa t.3ramU-n bezna cufundat

ee inima-mi facuse atat de grea. Steaua de care amor e alintat umplea de-al sau suras tot rasaritul ~i zodia Pestilor In care a intrat.

Spre dreapta m-arn Inters, tintind zenitul catre polul opus si-am vazut patru stele zarite dear de cei dintal, a~a Ie-a fast menitul.

Viziuni ale luminii Dante (1265-1321 ) Paradisul, XIV, vv. 67-75

Vazut-arn in juru-rni, cum tot scanteiaza o alta vapaie, peste cealalta

precum 0 zare ce se-nsenineaza

Si-asa cum in amurg, pe bolta ina Ita,

noi luminlte par sa se aprinda

la vazul carora simtirea-mi salta, mi se paru ca-ncep ca sa se prinda ca lntr-o hera noi duhuri fericite

si-n jurul celorlalte doua sa se incinga. Oh, straluciri ale Luminii prearnaritel Aprinse ali aparut. ~i orbitoare, plecatilor mei ochi nelnqaduitel

Lumina scapimitoare

Hildegard din Bingen (1098-1179) tiber Scivias, II, a doua viziune

Am vazut 0 lumina 5eaparatoare si in mijlocul ei ceva de culoare azurie ce parea a intruchipa

o faptura umaria care scanteia ca 0 preacurata vapaie de un ro?Li aprins, iar aeea lumina stralucrtoare se raspandi peste toata acea vapaie de un ro~u aprins, iar focul eel rosu peste acea lumina stralucitoare, iar acea lumina scaparatoare sl ace! foe rosu au euprins intreaga acea lntruchipare orneneasca, dand nastere unei singure lumini de 0 unlca putere sl virtute. si-am auzit un gla5 viu care-mi spunea: .Acesta este sensul tainelor durnnezeiesti: ca pilni de smerenie sa vedem sl sa inteleqem ce lnseamna desavarsirea fara de inceput carela nimic nu Ii lipseste, care prin preamarea sa virtute le-a harazit soarta eelor puternici. lar daca Domnu! ar f lipsit de har, ee nevoie am mai avea de EI? Nici una, desigur; astfel in lucrarea 521 desavar~ita se vede ce mare artist este EI.

De aceea vezi lumina cea stralucitoare sl fara de ineeput ~i eareia nimic nu ii poate lipsi: ea 11 infaFi~eaza pe Tatal, iar prin ea Fiul este marturia vie, prin forma aceea de culoarea safirului ee este lntruchiparea Sa de om, fara prihana, fara pizrna ~i fara dusrnanie, de a fi fest creat ca fiin):a divina mal inainte de tori veeii din Tara! Sau ?i de a se fi Intrupat apoica fiin~a urnana Ceea ee arde ca un foe preabland de un rosu aprins.s!

5. CU LORILE TN POEZIE ~11N MISTICA

115

6. Culorile in viata cotidiana

,

IV. LUMINA?I CULOAREA TN EVUL MEDIU

Fra!ii limbourg, lanuarie,

din tes Ires riches beures du Due de Berry, 1410-1411.

Chantilly,

MuseeConde

Pe pagina ar:uurata:

Fratii Limbourg, Apr;lie.

din Les Ires riches heures du Due de Berry, 1410·1411,

Chantilly,

Musee Conde

118

Gustul pentru culoare se rnanifesta ?i in afara artei, in viata sl obiceiurile cotidiene, in vestimentatia, in podoabele, Tn armele epocii, Tn AmurgulEvulu; Mediu, a fascinanta analiza a sensibilitatii coloristice a perioadei medievale tarzii, Huizinga porneneste lnsuftetlrea cu care cronicarul Froissart vorbea despre .corabule cu steagurile ?i f1amurile falfaind in vant, cu blazoanele lor multicolore ce straluceau In soare. Sau jocul razelor de soare rasfrante pe coifurile, platosele, micile stindarde din varfurile lancilor, drapele de lupta ale

cavalerilor marsaluind". S-ar putea vorbi ~i des pre preferintele cromatice din Blason descouleursin care sunt ridicate in slav: combinatiile de galben pal cu albastru, de portocaliu cu alb, de portocaliu cu roz, de roz cu alb, de negru cu alb; sau despre descrierea lui La Marche, Tn care apare 0 tanara in vesrninte de rnatase viorie calare pe un cal alb cu valtrap de rnatase albastra, lnsotita de trei barbati lmbracati in rnatase rosie si pelerine de matase verde.

IV. LUMINA?I CULOAR~A iN EVUL MEDIU

-ia~urist din Lombardia,

-~ de manuscrls

~'r]iaturi,

- -~toJia plantarium, se::_ IJV,

oteca Casanarense

'"'t- =",gina alatu rata:

.;; 'i!fipecaicu

:::'::'"00'2 de le u

_:;:;;:;gpe gura Icc -E~~tus din Liebana,

::__IIi de Beato

7. SIMBOLISMUL CULORILOR

7. Simbolismul culorilor

Evul Mediu crede cu tarie ca mice lucru din univers are un inteles supranatural ~i calurnea este ca a carte scrisa de Dumnezeu. Orice animal are 0 semnificatie morala sau mistica, la felsi orice platra sau plants (asa cum Ie povestesc bestiariile ~i tratatele despre pietre ~i ierburi). Astfel s-au atribuit semnificatii pozitive sau neqativesi culorilor, desi cercetatorii sustin uneori opinii contradictorii In leqatura cu semnificatia unei anurnite culori. ~i aceasta din doua motive: mai tntai, In simbolismul medieval acelasi lucru poate avea doua sernnlficatli chiar opuse, in functle de contextul tn care este interpretat (leu 1 poate uneori 5a-1 simbolizeze pe Christos, jar alteori pe Demon); In al doilea rand, Evul Mediu se intinde pe aproape zece secole ;;i intr-o perioada atat de tndelunqata se petree schirnbari de gust ~i convingeri legate de semnificatia culorilor. S-a observat de pilda ca. In perioada medievala tirnpurie, albastrul (ca ~i verdele) era eonsiderat 0 culoare pe care nu se punea prea mare pret, probabil pentru faptul ca initial nu se cunosteau procedee

121

Viziunea marii curtezane Apocaiipsa, 17) 'apiseria Apocaiipsei, sec. XIV,

.';ngers,

Castelul regelui Rene

~ pagina alaturata; : =ul sa/batiE, uateurs, ~tatecerb,

- - Roman d'AlexQndre, ~X1V,

: -ord,

= zdleian library

7. SIMBOlISMUL CULORILOR

pentru a obtine un albastru aprins si stralucitor sl deci vesrnintete sau imaginile albastre apareau spalacite sau sterse,

Incepand insa din veaeul XII, albastrul devine 0 culoare pretioasa: sa ne qandim la valoarea mistica ?i la stralucirea estetica a albastrului din vitraliile ~i din rozetele catedralelor, capabila sa domine celelalte eulori ?i sa filtreze lumina intr-un chip .ceresc". Pentru anumite perioade negrul este culoarea reqala prin excelenta, pentru altele insa, el reprezlnta culoarea cavalerilor invaluiTi In mister care vor sa-sl ascunda identitatea. S-a observat ca In scrierile din ciclul Regelui Arthur cavalerii cu par roscat sunt lasi, tradatori ;;i cruzi, ln timp ee cu cateva secole mai devreme Isidor din Sevilla considera frumos parul blondsi cel roscat. Tot asa ;;i despre rosu, care, pe 0 tunica sau un valtrap, exprima curaj ;;i noolete, cu toate ca tot el este ;;i culoarea calailor ?i a prostituatelor. Galbenul este considerat culoarea la?ita~ii ;;i e asociat cu marqinalizatii, cu nebunii, cu musulmanii, cu evreii, dar este celeb rat ?i drept culoarea aurului, adica a eelui mai solarsi mai pretios metal.

123

=agina alaturata;

- - !2flto di Arpo,

~==-ingerl

;' ::loje ;lICinci, -"- -3-50,

:::;n: 2,

iiLs.E:o Civ i CO

8. Teologi si filosofi

,

8. TEOLOGI ~I FllOSOFI

Aceste consideratii despre gustul curent al epocii sunt neeesare pentru a Inteleqe irnportanta pentru teoretieieni a referirilor la culoare ca sursa a Frumuse~ii. Fara a tine cont de acel gust irnpartaslt de rnulta lume, pot parea superficiale unele adnotari cum e cea a lui Toma d'Aquino (din Summa theologiae I, 39, 8) conform careia considerarn frumoase acele lucruri ce ne aparln eulori curate. In aeeste cazuri teoreticienii sunt influentati de sensibilitatea comuns. Astfel, Hugues de Saint-Victor (in De tnbus Diebus) adrnira culoarea verde, considerand-o eea mai frumoasa dintre toate, simbol al primaverii, imagine a relnvierii ce va sa vina (In care aluzia rnistica nu anuleaza bucuria simturilor), preferinta pe care 0 exprlrna ?i Guillaume d'Auverqne si pe care 0 sustine cu argumente de tip psihologic, lntrucat verdele s-ar afla la jurnatatea drumului dintre albul ce dllata ochiul si negrul care-I rnksoreaza, Ne aflam tn secolul In care Roger Bacon va proclama Optica noua ~tiin!a menita sa qaseesca rezolvare tuturor necunoscutelor. Speculatiile stiintifice asupra luminii ajung In Evul Mediu prin Oe aspectlbus sau Perspectiva, scrise de arabul Alhazen lntre secolele X ~i XI, reluate in secolul XII de Witelo in scrierea De perspectiva. In Roman de 10 rose, 0 stralucita alegorie a Scolasticii celei mai progresiste, Jean de Meung, prin glasul Naturii, dezvolta 0 lntreaqa disertatie pe seama rninunatiei curcubeului si a miraculoaseloroglinzi curbate, in fata carora pitidi si uriasii descopera ca propriile lor dimensiuni sunt inversate, iar figurile sunt rasturnate sau distorsionate. Fie ca e vorba despre

Culoarea ca izvor al Frumuse~ii Hugues de Saint-Victor (sec. XII) Eruditio didascalica, XII

Despre culoarea lucrurilor nu-l nevoie de prea multe vorbe, cacl vazul lnsus! ne arata cu eata Frurnusete se im:arca natura de indata ce se lrnpodobeste cu atatea felurite culorl.

Ce e mai frumos decat lumina care, de?i Tn sine nu are culoare, face totusl sa se vada culorile tuturor lucrurilor, llurnlnandu-le?

Ce este mal placut ochilor decat eerul rand e senin ~i straluceste precum safirul ~i care,

prin proportia atat de lncantatoare a splendorii sale, atrage privirea ~i desfata vederea? Soarele straluceste precum aurul, luna are paloarea chlhlimbarului, unele stele scanteiazii ca niste vapai, altele parca palpale Intr-olurnina trandafirie, altele sea para

uneori licarlr! ba roslatlce, ba verzulii, ba alb-argintii.

Culoarea verde

Hugues de Saint-Victor (sec. Xli) Eruditio didascalica, XII

Cu loa rea verde, ee lntrece in Frurnusete orice alta culoare, cum stle sa farmece sufletele celor care 0 admirii! Mai ales atunci cand primavara mugurii lncoltesc Intru 0 noua via!a ~i, indreptandu-se catre Tnalturi cu frunzulitele lor ascutite, ea ~i cum ar infrunta moartea ee se casca dedesubtullor, zuqravind pares invierea ce va sa vina, se lndreapte catre lumina.

Ce cuvinte am mai avea atunei despre luerarea lui Dumnezeu, daca adrnirarn lntr-atat pana iii strarnbele sale irnitatli, roade ale rnintii umane, ce nu fac decat sa arnaqeasca privirea?

125

Oglinzi

Jean de Meung ~i Guillaume de l.orrls (sec. XIII)

Le roman de fa (me, w.18123-18146

Dar sa va zie: de oglinzi:

ele lucrurile mari ~i apropiate Ie fac micure ~i lndepartate,

chiar de-ar fi vorba de muntele care intre Franta ~i Sardinia sta In e:ale. Daca in fata oglinzii vrei sa 11 asezi, atat de rnic, tncat nu 71 mai vezl, devine dintr-o data, de-I potl privi lndelunq si tot nu-l vei zarl,

Alte oqlinzi obiectelor le-arata dlmensiunea lor adcvarata. Rasfrante in oglinzile normale

vezi lucrurile chiar cum sunt, reale. Am mai aflat de alte oglinzi care

sa arda obiectele din fara sunt in stare, cand le-asezi chiar in acellac

unde razele de scare Ie dau foe

daca laolalta toate se strang

din oglinda Ina poi cand se rasfrang. Altele arata infilti;;ari curioase,

simple sau duble sau inrnultite-n sase. strarnbe, prelungi sau rasturnate:

un singur chip - chipuri nenurnarate.

Cosmologia luminii

Robert Greathead (sec. XIII) lnsemtuiri despre Numele divine, VII

Binele 1n sine este prearnarit de sfintii teologi,

ca de altfel ;;i Frumosul ~i Frumusetea [ .. l Iar Frurnusetea este armonie ~i potrivirea sinelui cu sine si a tuturor partilor sale alcatuitoare cu sine; ;;i este potrivirea partilor lntre ele cu armenia intregului, ~i a intregului lnsusi cu toate lucrurile. lar Durnnezeu, esenta a slrnplitatil, este suprema armonie ~i patrivire, fara a lasa sa fie cu putinta nici a disonanta, nici 0 discordanta; EI nu e numai Tn armonie cu to ate, ci este insus' izvorul acestei armonii a firii din reate (ate sunt. In fond raul, care este ousmanul bunatatii, este nimicnicia. Din aceasta pridna Dumnezeu este Frumusetea ~i Frumosul in sine.

IV. LUMINA?I CULOAREA iN EVUL MEDIU

metafore metafizice, fie despre rnanifestari ingenue ale gustului pentru culoare, Evul Mediu realizeaza ca acea conceptie calitativa des pre Frumusere nu se irnpaca pe de-a-ntregul cu definitia saleqata de proportionalitate. Cat timp culorile sunt considerate placute fara pretentii critice si se recurge la metafore in cadrul unui discurs mistic sau al unor cosmologii mai vagi, atari contraste pot sa treaca aproape neobservate. Insa Scolastica secolului XIII va aborda aceasta problema (vezi cosmologia luminii propusa de Robert Greathead), ln comentariul sau la Hexaemeton, el lncearca sa gaseasca 0 solutie la tensiunea dintre principiul calitativ si principiul cantitativ, definind lumina ca proportie desavarsita, ca potrivire cu sine. In acest sens identitatea devine proportia prin excelenta ?i justifica Frumusetea integra a Creatorului ca izvor de lumina, intrucat Dumnezeu, esenta sirnplitatii, reprezinta maxima armonie si potrivire a sinelui cu sine. lnspiratia neoplatonica a gimdirii sale il deterrnlna sa elaboreze 0 imagine a universului zarnlsllt dintr-o unica revarsare de energie luminoasa care este izvorul Frurnusetii ?i al Hintei totodata, Din acea lumina unica deriva, prin rarefieri ~i condensari progresive, sferele astra Ie ?i zonele naturale ale elementelor, drept consecinta ?i nuantele infinite ale culorilor si volumullucrurilor. Proportia lumii nu e decat ordinea rnaternatlca prin care lumina, in propagarea ei creatoare, se materializeaza In functie de diferitele grade de rezistenta pe care materia i-o opune (v. cap. III). In ansamblu, viziunea asupra Creatiei se dovedeste a fi 0 viziune a Frurnusetii, atilt pentru proportiile pe care qandirea Ie descopera in lume, cat sl pentru efectul nemijlocit al luminii, 0 desfatare a vazului, maxime pulchrificativa.

Potrivirea cu sine

Robert Greathead (sec. XIII) Comentarii fa Hexaemeron

loan Damaschinul spune: "Daca lndepartezi lumina, toate lucrurile vor rarnane necunoscute ~i cufundate in bezna, intrucat nu-si pot manifesta propria Frumuse~e".

Si, cum spune Vasile cel Mare, "natura este creata astfel lncat sa nu poata fi pe lume nimic mai desfatator pentru cugetul muritorilor care

126