Bunăstarea animalelor

Autoritatea
Naţională
Sanitară Veterinară
şi pentru
Siguranţa
Alimentelor
Din punct de vedere sanitar veterinar, integrarea europeană are 3
componente

1. Trasabilitatea
1.1. identificarea (crotalierea) animalelor
1.2. înregistrarea animalelor
1.3. mişcarea animalelor

2. Biosecuritatea
2.1. bunăstarea animalelor
 Bunăstarea animalelor

Ocrotirea
animalelor:
de actele de cruzime,
de rele tratamente,
de abandon.
 Bunăstarea animalelor din
gospodariile populaţiei
Animalele trebuie sa fie
ingrijite, hranite, adapate,
orice animal bolnav sau
suferind trebuie sa fie
ingrijit corespunzator fara
intarziere, iar daca starea
lui nu se amelioreaza, el
trebuie sa fie supus
examenului medical
veterinar.
 Condiţii minime pentru bunastarea animalelor
din gospodării - 1
Amplasarea adăposturilor trebuie să se facă în zone lipsite de poluare (să
nu fie în apropiere de fabrici, etc).

Adăpostirea să fie corespunzătoare (să fie asigurate următoarele condiţii:

spaţiu, temperatura optimă, concentraţia gazelor să se menţina la un
nivel adecvat, umiditatea).

Materialele folosite pentru construcţia adăposturilor şi a echipamentelor

cu care animalele vin în contact să nu dauneze acestora, să poată fi
dezinfectate şi curatate, suprafeţele de contact să nu prezinte margini
ascuţite care să poată afecta animalele.

Adăposturile să beneficieze de iluminarea necesară, să fie disponibile şi

surse de iluminare artificială, fixe sau mobile, care să permită
examinarea minuţioasa a animalelor în orice moment.
 Condiţii minime pentru bunăstarea
animalelor din gospodării - 2
Accesul la hrană şi apă trebuie asigurat la intervale de timp corespunzătoare
vârstei şi sexului animalului, asigurându-se un front de furajare şi adăpare
suficient, astfel încat să nu apară confruntări între animale (cazul în care sunt
mai multe in adăpost).

Să se aplice măsurile de igiena corporale necesare, cu scopul menţinerii

funcţiilor pielii, părului, lânii, penelor, ongloanelor, copitelor, coarnelor.

Libertatea de mişcare nu trebuie să fie restricţionată într-atât încât să provoace

suferinţa, animalele legate trebuie să beneficieze de spaţiu suficient pentru
necesitaţile fiziologice şi pentru exprimarea comportamentului specific, cât mai
aproape de cel natural.

Asigurarea apei să fie în cantitatea şi calitatea necesare, potrivit cu specia,

starea fiziologică şi condiţiile de mediu.

Animalele să beneficieze de hrănire diferenţiată, conform cerinţelor fiziologice,

cu furaje de calitate, fără riscuri pentru sănătatea animalelor şi a
consumatorilor.
 Suprafaţa de pardoseală - porcine
Categoria de porci Greutatea medie Suprafaţa minimă
purcei <10 Kg 0,15 m2

purcei 10-20 Kg 0,20 m2

tineret porcin 20-30 Kg 0,30 m2

porci la îngrăşat 30-50 Kg 0,40 m2

porci la îngrăşat 50-85 Kg 0,55 m2

porci graşi 85-110 Kg 0,65 m2

porci graşi >110 Kg 1 m2

scrofiţa după monta - 1,64 m2

scroafa - 2,25 m2
 Necesarul de apă zilnic - porci
Greutate Necesar zilnic
kg litri
purcei proaspăt înţarcaţi 1,0 – 1,5

până la 20 1,5 – 2,0

20 – 40 2,0 – 5,0

40 – 100 5,0 – 6,0

scroafe si scrofiţe înainte/după 5,0 – 8,0

monta
scroafe si scrofiţe în lactaţie 15 – 30

vieri 5,0 – 8,0

 Suprafaţa de pardoseală viţei
Greutate (kg) Suprafaţa (m2)/viţel

până la 150 1,5

150 – 220 1,7
peste 220 1,8
 2. Biosecuritate
2.2. prevenirea şi combaterea bolilor la animale
3. Siguranţa alimentelor
3.1. măsuri sporite de igienă pe parcursul producerii,
procesării (prelucrării), transportului şi comercializării
produselor agricole.