Referat

Antonovici Marilena Gabriela

Creativitatea, in sensul sau cel mai propriu reprezinta acea capacitate complexa
a omului, aceea structura caracteristica a psihicului care face posibila opera creatoar
Exista - dupa A.L.Taylor - cinci niveluri ale creativitatii , dintre care, la varsta
prescolara singurul nivel ce poate fi atins este acela al creativitatii expresive.Acest tip de
creativitate se caracterizeaza printr-o exprimare libera si spontana a persoanei, fara ca
aceasta sa fie preocupata ca produsul activitatit sale sa aiba un anume grad de utilitate sau
valoare.
Ex: desenul,lucrarile de colaj, activitatile de modelare, versurile spontane ale
copiilor.
La aceasta varsta, creatia, chiar daca nu are valoare pentru "omenire", este extrem de
importanta pentru "devenirea umana". Omul adult nu poate ajunge la forme superioare
de expresie a creativitatiii, daca pe treptele timpurii ale evolutiei sale nu s-a dezvoltat
potentialul creativ, nu a fost incurajat sa aiba manifestari independente si originals in
raspunsuri si soluti la problemele ivite in copilarie si tinerete.
Pentru a pune in valoare potentialul creativ al copiilor, educatoarea trebuie sa
foloseasca acele metode active, asociative, care pun accentul pe libertatea asociatiilor, in
care copiii devin participanti la gasirea raspunsurilor, pot avea initiativa, pot pune
intrebari, pot discuta si pot propune solutii. Acest lucru se poate realiza aproape in
fiecare tip de activitate, cu conditia ca educatoarea sa nu obstructioneze, sa nu puna
bariere intre ea si copil ("stai pe scaun"; "raspunzi cand te intreb"; "ridica mana cand vrei
ceva" etc ), sau sa elimine raspunsul- uneori fantezist- al copilului, numai pentru ca ea are
in minte un anumit raspuns si insista pana il obtine, celelalte fiind catalogate drept
raspunsuri gresite.
Este bine de stiut ca la aceasta virsta copilul isi face mai intai "ucenicia" deprinderii
lucrului cu instrumentele si abia dupa aceea se afirma pe sine prin rezultatul muncii sale.
El este capabil sa produca ceva nou, original doar in raport cu sine insusi, iar creatia sa
este marcata de o mare discrepanta intre dorinte si posibilitati. Aici pot da un exempla
cunoscut de fiecare educatoare: desenul unui copil care nu are deprinderi de lucru
formate nu este nici macar inteligibil, dar ce lume izvoraste din acele cateva
mazgalituri!
Ca factor intelectiv al creativitatii., imaginatia cunoaste la varsta prescolaritatii o
adevararata "explozie", ea fiind acum la apogeu si pentru ca gandirea se afla inca la un
nivel de dezvoltare ce mai are de strabatut stadii importante. Imaginatia completeaza astfel,
intr-un anume fel, slabiciunile gandirii si chiar daca ea se afla apogeul manifestarii sale nu
se afla si la apogeul calitatii sale.
Referindu-ma strict la activitatea din gradinita pot spun ca, dintre toate treptele de
invatamant, invatamantul preprimar are cea man activa forma de manifestare a creativitatii,
si anume jocul. Prin joc copilul invata, dobandeste experienta, combina si recombina
propriile reprezentari de care dispune la un moment dat, experimenteaza lucruri noi..
fabuleaza. isi formeaza deprinderi de lucru,coloreaza,picteaza, imprumuta prin imitatie etc,
intr-un cuvant creeaza fara a mai imita in totalitate, iar, uneori, chiar foarte putin.
Prin joc copiii pot ajunge la descoperiri de adevaruri, isi pot antrena capacitatile
lor de a actiona creativ pentru ca strategiile jocului sunt, in fond, strategii euristice, in
care se manifesta istetimea, spontaneitatea, inventivitatea, initiativa, indrazneala etc.
Chiar si in jocul didactic, care are reguli stricte de desfasurare, se poate rezolva o
sarcina didactica intr-un chip nou, deosebit, atractiv.

Jocurile de creatie
In jocurile de creatie copiii sunt,pe rind : mame, tati, doctori, soferi, mecanici, cosmonauti,
brutari, farmacisti, constructori, politisti, vanzatori, zidari, sefi, executanti etc si, daca la inceput
se joaca dupa regulile date de educatoare, cu timpul imbogatesc jocul, regulile, numarul
participanolor se mareste sau se micsoreaza in functie de necesitati, creeaza personaje
noi, inedite, ori functii noi ale unui obiect.In jocurile de constructie se pot vedea cele mai
fanteziste lucrari ale unui obiect.In jocurile de constructie se pot vedea cele mai fanteziste
lucrari : nave spatiale, roboti, sateliti, case cu forme ciudate, oameni care pot face actiuni
imposibile in lumea reala (zboara, se topesc, se volatilizeaza si dispar, folosesc anumite
substante sau energii pentru a-i "invia" pe cei "morti" in diferite batalii etc

Jocul didactic

Jocul didactic, pentru a ramane joc, adica pentru a fi antrenant si vioi trebuie sa
includa elementele de joc. Acestea pot aparea si din imbinarea activitatii cu unele situatii
imaginare, prin determinarea copiilor de a crea, lasandu-le libera imaginatia,
incurajandu-le spontaneitatea si dezvoltandu-le spiritul de observatie (factorul
intelectual al creativitatiii, alaturi de imaginatie, memorie si gandire).
Prin varietatea lor, prin creearea unor situatii problema, jocurile didactice dezvolta la
prescolari spiritul de observatie, de analiza, inlatura monotonia, rutina, stereotipia,
conformismul, ii antreneaza pe copii sa ia atitudini, sa-si corecteze colegii, ne ofera
prilejul de a afla mai usor cum gindesc, pentru ca in joc copiii acooneaza mai degajat
decat in alte forme de activitate.
Un dicton celebru spune : "omul este singura fiinta care se joaca toata viata pentru ca
jocul este implicat in contextul vietii la toate varstele. Poetul Lucian Blaga isi imagina
cele trei generatii ca trei trepte: a jocului, a iubirii si a intelepciunii filosofand ca jocul este
intelepciunea si iubirea copilului cum iubirea este jocul si intelepciunea tanarului si cum
intelepciunea este iubirea si jocul batranului.
Exemple de jocuri didactice pentru cultivarea creativitatii euristice

1. Structuri de activitati ludice pentru dezvoltarea inteligentei si a gandirii logice

Jocuri in care se cere copiilor sa formuleze cat mai molte raspunsuri la o

intrebare data :
- "cum poate fi ... ?
floarea – parfumata fereastra - mare
- frumoasa - mica
- colorata - murdara
- gingasa etc - curata

Vemea - buna
- frumoasa
- rea
- ploioasa
- urata
- rece etc

Eu nu stiu mai departe, poate stiti voi ?

"Zapada este alba

pufbasa
rece
inghetata
"Focul este rosu
portocaliu
cald
fierbinte
distrugator etc

"Pleaca, pleaca, cine pleaca ?"

...mama la - serviciu -
piata
- o prietena etc
-
"Ce este ... ? "
–dulce - zaharul
- mierea
- bomboanele -
prajiturile etc

2. Structuri de activitati ludice ce vizeaza gandirea, imaginatia, limbajul

"Este corect ?","Este adevarat ?" are drept scop sa dezvolte la copii capacitatea de a
sesiza realul dintr-o situatie data, pe baza cunostintelor acumulate anterior. Este
 adevarat ca – dupa vara vine iarna ?
- radacina copacului create in cer ?
- vulpea traieste pe langa casa omului ?
- dupa cifra sase scriem cifra opt ? etc
"Este corect...?Dar oare cum e ?"
– Albina canta ca un cocos.
– Cocosul inoata in parau.
– Postasul face cozonaci.
– Morarul planteaza legume.
– Porcul zboara pe acoperis.
– Cainele necheaza. etc

3. Structuri de activitate ludica ce vizeaza imaginatia divergenta

In aceasta categorie sunt incluse povestirile pe baza de imagini :

"Hai sa facem o poveste!"
"Mihaela povesteste ?"
"Cine creeaza cea mai frumoasa poveste ?"
"Micii povestitori" etc

In aceste jocuri copiii sunt solicitati ca pe baza unei imagini, jucarii, sa formuleze
scurte povestiri folosind materialul sugerat de imagini. Vor fi incurajate toate incercarile
copiilor de a dezvolta povestirea.

4. Structuri de activitati ludice ce vizeaza reconstituirea basmelor sau povestirilor

I
Se prezinta scurte fragmente din povesti, basme, si se cere copiilor sa le
recunoasca.
Ex. " In casuta toate erau mititele. Pe masuta erau randuite sapte farfurii, sapte furculite
etc.
"Si cum ii canta cu foc
Vulpea o-nghiti pe loc"
Din ce basme fac parte fragmentele ? Spune mai departe!
–Redati dialogul dintre vulpe si urs din povestirea "Ursul paclit de vulpe" etc
–Ce s-ar fi intimplat daca ... ?
-baba i-ar fi dat mosului oua?
-mama Albei-ca-Zapada n-ar fi murit?
-fata babei ar fi fost si ea buna si harnica?
-vulpea i-ar fi dat ursului peste?
-apa n-ar fi inghetat cand ursul era la "pescuit"?
Metodele activ-participative folosite in aceste jocuri ca si in multe altele ii permit
educatoarei sa depisteze copiii cu potentialitati creative mai mari, deoarece acestia ies in
evidenta prin raspunsuri., solutionari de problems neobisnuite, intrebari neasteptate etc.
0 alta metoda des folosita in invatamantul preprimar pentru dezvoltarea creativitatii
este povestirea ca specie a naratiunii si in special povestirile create :
 povestire despre
- o jucarie
- o pata de culoare;
- un personaj cunoscut
- in care personajul este propria persoana;
- in care personajul are trasaturi opuse celui prezentat;
- povestiri prin analogie:
- continuarea unor povestiri cu un inceput dat;
- exprimarea unui alt punct de vedere (versiuni) cu privire la deznodamantul,
finalul povestirii etc

In concluzie :
- cultivarea creativitatii se poate face in toate activitatile, chiar daca cele de natura
artistica au, se pare, mai multe posibilitati in acest sens;
- se pot face multe pentru educarea spiritului creativ in gradinita;
- se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gandire si stilul de lucru la
grupa, cristalizate de secole in invatamantul traditional, prea putin preocupat de aceasta
latura a personalitatii copilului, care capata in zilele noastre o valoare din ce in ce mai
importanta.

Bibliografie:

1.Albu, Gabriel, Introducere intr-o pedagogie a libertatii.Despre libertatea

copilului si autoritatea adultului, Ed. Polirom, Iasi, 2002
2. idem, In cautarea educatiei autentice, Ed. Polirom, Iasi, 2002
3. Neveanu, P. P., Zlate, M, Cretu, T., Psihologie scolara, Ed. Universitatii
Bucuresti, Bucuresti, 1987
4.Barlogeanu, Lavinia, Psihopedagogia artei, Ed. Polirom, Iasi, 2002
5.Negoescu, Victoria, Factori favorizanti ai creativitatii, Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
6.Rosca, A, Creativitatea generala si specifica, Ed. Academiei, Bucuresti, 1981
7.Cucos, Constantin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iasi, 2000
8.Verna, E., Psihologia varstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1993