DIMENSIUNEA ECONOMICA A INTEGRARII DIN

AMERICA DE SUD ÎN NOUL CONTEXT GLOBAL

a) CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 - Complementaritati si disfunctii al scenariului economic international

1.2 – Sinergii si disfunctii ale climatului economic international
1.3 – Multilateralismul si procesele de integrare
1.4 – Solutia ar fi în întarirea relatiilor cu marile tari în dezvoltare?

Capitolul 2 - Noile provocari ale binomului multilateralism-regionalizare

2.1 – Interactiune si dinamica între nivelul regional si cel multilateral
2.2 – Valoarea Regionalismului: dincolo de Multilateralism

Capitolul 3 - Dezvoltarea economica braziliana: stare de fapt si perspective

3.1 – Evolutia istorica a economiei braziliene
3.2 – Politica de Substituire a Importurilor
3.3 – Un autentic „miracol economic”

Capitolul 4 – Înscrierea pe noi fundamente a Braziliei în arhitectura comerciala

internationala
4.1 – Evolutia comertului exterior brazilian
4.2 – Brazilia – important partener comercial pe arena internationala
4.3 – Comertul exterior brazilian – previziuni

Capitolul 5 - Dinamica procesului de integrare în America de Sud

5.1 – Experientele integrationiste în America de Sud
5.2 – Relatiile Economice Braziliano -Argentiniene si originile integrarii în America de
Sud
5.3 – Originele Mercosur-ului
5.3.1 - Apropierea Comerciala Brazilia-Argentina
5.3.2 – Tratatul de la Asuncion – un moment de noua generatie în ce priveste
negocierile în planul integrarii
5.3.3 – Mercosur: Institutii si Structura
5.4 – Implementarea pre vederilor Tratatului privind crearea Mercosur
5.4.1 – Apogeul: Reducerea Barierelor Tarifare
5.4.2 – Apogeul si Criza: Problema Coordonarii Macroeconomice
5.4.3 – Mercosur la confluenta cu provocarile globalizarii
5.5 - Integrarea Economica si Politico-Sociala în Mercosur
5.5.1 – O comparatie între tarile din Mercosur
5.5.2 - Convergenta Sociala si Economica în Mercosur
5.6 – Comunitatea Andina
5.7 – Zona de liber schimb a Americii – ALCA

1
Capitolul 6 – Procesul de dezvoltare la confluenta cu globalizarea si regionalizarea
6.1 – America de Sud confruntata cu noile paradigme ale dezvoltarii sustenabile
6.1.1 – Dileme conceptuale
6.1.2 – Câteva Scenarii pentru Mercosur
6.1.3 – Conditionari economice si integrare pe continentul american
6.2 - Inter-relatia si dinamica participarii Braziliei fata de binomul ’’Multilateralism-
Regionalizare’’
6.2.1 – Fundamente reglementare
6.2.2 – Pozitia braziliana în procesul de integrare a continentului american

Capitolul 7 – Europa Cental-Orientala – America Latina: între identitate si

specificitate
7.1 – Tranzitie si stabilitate în Europa Centrala si Rasariteana
7.1.1 – Liberalizarea economica în Europa Central-Orientala
7.1.2 – Dinamica procesului de integrare în Europa Central-Orientala
7.1.2.1 – Grupul de la Visegrad
7.1.2.2 – Zona de Liber Schimb a Europei Centrale – CEFTA
7.1.3 – Determinantii cresterii economiilor în tranzitie
7.2 – Asocierea tarilor din ECO la UE – o etapa importanta în procesul de redesenare
a arhitecturilor economice si politici
7.3 – Dimensiunea politico-militara a redefinirii prioritatilor în Europa Centrala si
Orientala
7.4 - Europa Central-Orientala si America Latina - o relatie complexa si de
perspectiva
7.4.1 Convergente Europa Central-Orientala - America Latina
7.4.2 – Influentele teoriilor Mihail Manoilescu asupra gândirii latino-americanilor
7.4.3 – Struturalismul lui Celso Furtado

Concluzii finale

Bibliografie

2
b) CUVINTE-CHEIE

Regionalism, multilateralism, globalizare, comert exterior, dezvoltare economica, acorduri

de integrare regionala, scenariu economic international, fluxuri comerciale, politica de
substituire a importurilor, bariere tarifare, tarif vamal comun, liberalizare comerciala,
GATT/OMC, Runda Doha de Negocieri Multilaterale, UNCTAD (Conferinta Natiunilor
Unite pentru Comert si Dezvoltare) , ALALC (Asociatia Latino –Americana a Liberului
Schimb), ALADI (Asociatia Latino –Americana de Integrare), CEPAL (Comisia
Economica ONU pentru America Latina) , MERCOSUR (Piata Comuna a Conului Sudic –
Mercado del Con de Sur), FTAA - Free Trade Area of The Americas / ALCA - Area de
Libre Comercio de las Americas, Comunitate Andina, America de Sud, Brazilia, Europa
Central-Orientala, Uniunea Europeana, NATO, Tranzitie economica, Liberalizare
economica, Grupul de la Visegrad, CEFTA (Central – European Free Trade Agreement),
Structuralism, Teoria Dependentei.

c) SINTEZE ale partilor principale ale tezei de doctorat

Lucrarea de fata este structurata pe sapte capitole, fiecare dintre acestea având un rol
important pentru întelegerea particularitatilor binomului multilateralism-regionalizare în
ceea ce priveste evolutiile, starea de fapt si perspectivele procesului de integrare economica
în America de Sud si o corelatie cu principali sai partenerii comerciali. Aceste capitole
evolueaza într-o organizare logica: initial despre abordarea teoretica a conceptelor de
multilateralism si regionalizare catre cea practica, particularizata cu o analiza a dimensiunii
economice a procesului de inserare internationala a Americii de Sud în noul context global.
Ulterior, partea de evolutie practica a inserarii si integrarii din spatiul geografic amintit face
obiectul unei analize cronologice a dezvoltarii economice braziliene, cea mai mare si
dezvoltata economie din America de Sud, inserarea sa în arhitectura comerciala
internationala, si dinamica procesului de integrare în America de Sud. Aceste aspecte sunt
necesare pentru desprinderea dimensiunii economice a integrarii mentionate în tilul lucrarii.
Aspectele dinamismului în sfera economica internationala sunt verificate empiric prin
analiza schimbarilor care au avut loc si în procesul în desfasurare în regiunea Europei
Central-Orientale, similaritatile si convergentele cu spatiul sud-american.
Primul capitol prezinta o analiza a principalelor complementaritati si disfunctii al
scenariului economic international având ca baza evolutia procesului de globalizare
economica si negocierile purtate în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului - OMC.
Toate economiile actuale sunt implicate într- un proces de cautare a dezvoltarii si o
mai mare participare pe scena internationala. Mecanismele si optiunile disponibile în
mediul international sunt dintre cele mai variate, gradul de participare, viteza proceselor si
eficacitatea lor nu sunt uniforme pentru toate tarile. Exista certitudinea ca toti vor sa
participe, deoarece absenta poate determina costuri mai mari. Nu exista loc pentru
izolationism.
Comertul international a început noul mileniu cu o viguroasa crestere a volumului
sau total în 2000. Începând cu 2001, datele au început sa arate o diminuare a ritmului si un
nivel scazut de crestere. În anii 2002 si 2003, economia mondiala a esuat în lansarea

3
motoarelor sale de crestere. Numai în 2004, a avut loc o ameliorare a activitatii econo mice
mondiale, cresterea aceasta fiind considerabil relationata cu dezvoltarea activitatii
economice în SUA si cu notabila si accelerata crestere a pietei chineze. O recuperare mai
viguroasa a economiei americane, împreuna cu cele ale celorlate tari industrializate, ofera o
cerere mai mare din partea bogatelor lor piete interne si creeaza conditiile necesare pentru
ca celelalte economii sa acopere aceasta cerere si sa reia trendul ascendent al dezvoltarii.
O crestere redusa a activitatii economice nu va permite un mare avans în negocierile
de liberalizare comerciala din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului si poate declansa
o recrudescenta în ceea ce priveste protectionismului înca practicat de catre tarile avansate
în sectoare strategice si importante pentru tarile în curs de dezvoltare, ca de pilda:
agricultura si textile.
Ceea de a V Conferinta Ministeriala a OMC care a avut loc la Cancun, Mexic, a
aratat ca înca nu s-au gasit solutii concrete pentru a armoniza interesele divergente. Între
timp, un nou curent câstiga din ce în ce mai mult teren si poate sa devina o serioasa
amenintare la adresa OMC: atractia crescuta pentru acorduri bilaterale si regionale. Aceste
combinatii denumite acorduri de comert liber, în realitate, multe n-au nimic din comertul
liber, din contra, introduc noi complicatii, noi reguli de origine si noi excluderi, în anumite
cazuri conducând la rezultate care sunt departe de cele preconizate. Poate ca este adevarata
ideea ca aceste aranjamente regionale reprezinta un raspuns pe care tarile l- au gasit pentru
dificultatile multilateralismului, însa considerând ca aceste acorduri sunt, în mod general,
prezentate ca pasi în directia unui cadru de liber schimb, acestea alimenteaza proliferarea de
regimuri preferentiale care îi includ pe unii si îi exclud pe altii. Regimurile preferentiale nu
sunt solutii fezabile atunci când afecteaza filozofia sistemului comercial international care
este ne-discriminarea.
În cel de-al doilea capitol, binomul multilateralism-regionalizare este analizat,
urmarind abordarea inter-relatiei si dinamicii dintre nivelul regional si cel multilateral,
împreuna cu noile provocari prezentate în contextul economic international, în special din
punctul de vedere al economiilor în curs de dezvoltare. Procesele integrationiste denumite
building blocks – blocuri creatoare – si stumbling blocks - blocuri inhibitoare – sunt
dezbatute având în vedere modul în care acestea pot sa contribuie la consolidarea unei
ordini comerciale mondiale îmbunatatite si mai integrate, sau maniere în care pot sa
împiedice avansarea comertului liber.
Blocurile regionale pot sa devina un instrument perfect adecvat de stimulare a
fluxurilor de comert si investitiilor internationale si de omogenizare a practicilor
institutionale nationale. Pentru acest scop, solutia adecvata ar trece printr-o abordare care ar
permite convergenta cresterilor obtinute la nivel global, plurilateral si bilateral.
În ceea ce priveste dialectica vis-a-vis de nivelul multilateral, nu se poate nega rolul
proceselo r de integrare în pastrarea în functiune a arhitecturii dinamice a liberalizarii.
Procesele de integrare care reduc sau elimina barierele vamale si care nu creeaza altele noi
contribuie indirect la liberalizarea multilaterala, de vreme ce diminueaza spectrul total al
obstacolelor din calea comertului, facând sa para ca actualul “concert” comercial
international evolueaza pe axa globalizarii prin regionalism.
Capitolul trei are ca obiectiv efectuarea unei analize a procesului de dezvoltare a
economiei braziliene, recunoscut ca important actor între tarile în curs de dezvoltare si cu o
economie reprezentativa pe scena regionala. Aceasta tara acumuleaza experiente pe calea
transformarii unei economii preponderant agricola în una moderna, cu produse de înalta

4
tehnologie, depasirea de crize inflationiste, financiare si de crestere economica, în afara de
o participare tot mai activa la negocierile regionale si multilaterale de comert.
Economiile relativ putin dezvoltate si în dezvoltare sunt sensibile la mecanismele de
luare a deciziilor, evolutiile si recrudescentele care au loc în natiunile dezvoltate. Diverse
tari au adoptat masuri menite sa contribuie la obiectivul de a diminua statutul lor de
dependenta. Sunt remarcabile, evolutiile care s-au înregistrat în câteva domenii ca urmare a
initiativelor întreprinse în câteva tari în dezvoltare, ca de exemplu, dezvoltarea de structuri
de export cu includerea de produse cu o mai mare valoare adaugata.
Nu se poate desconsidera importanta strângerii legaturilor cu marile tari ale lumii
dezvoltate, din moment ce o mai mare apropiere între ele ofera beneficii din punct de
vedere strategic si al complementaritatii economiilor lor.
Dezvoltarea economica braziliana este abordata în dimensiunea sa istorica,
observându-se drumul procesului de substituire a importurilor, culminând cu miracolul
economic brazilian si analiza inserarii tarii în arhitectura comerciala internationala.
Capitolul patru are rol de a aborda înscrierea a Braziliei pe noi fundamente în
arhitectura comerciala internationala. Este analizata evolutia comertului sau exterior cu
principalele macro-regiuni.
În anii nouazeci s-au înregistrat schimbari semnificative în modul de conducere a
politicii comerciale externe a Braziliei. Aceasta decada a fost scenariu pentru un larg proces
de deschidere comerciala a economiei tarii, începuta de guvernul Presedintelui Collor si
continuata de Presedintele Fernando Henrique Cardoso. Inserarea comerciala braziliana în
contextul international are loc într- un nou moment al ordinii mondiale, caracterizat prin
dinamismul procesului de integrare regionala si multilaterala.
Câtiva dintre principalii factori care au contribuit la dezvoltarea comertului exterior
brazilian, începând cu anii nouazeci, au fost angajamentele în procesele de integrare
regionala, evidentiindu-se Mercosur prin crearea zonei de liber schimb, ulterioara sa
evolutie catre o uniune vamala si piata comuna, chiar daca înca imperfecta din punct de
vedere tehnic si operational.
Aceasta sectiune se încheie cu un exercitiu de estimare a inserarii comerciale a tarii
prin exporturi si importuri în doua scenarii, unul optimist si unul moderat, pentru anii 2005
si 2009.
În continuare, în capitolul cinci, se analizeaza participarea Americii Latine în
contextul economic mondial, prin initiativa integrationista Mercosur. Înauntrul acestei
macro-regiuni, Brazilia exercita un rol fundamental, deoarece este vorba de cea mai mare
tara din punct de vedere geografic si cea mai mare si mai diversificata economie a regiunii.
America de Sud corespunde locului de întâlnire al colonizarii portugheze si spaniole
care s-a desfasurat timp de mai mult de doua secole într-o regiune geografica comuna, dar
definita prin multe aspecte conflictuale, ignorare reciproca si asimetrie. Marea bogatie a
coloniilor spaniole era exploatarea miniera, cu precadere extragerea de metale pretioase,
cum s-a întâmplat cu argintul extras din regiunea Rio de la Plata.
Se porneste de la studiul cazului brazilian, evoluându-se pâna la adaptarea regionala
a Americii de Sud si inter-relatiile sale cu principalele economii ale lumii, în afara
proceselor regionale în curs cum este cel de asociere cu Uniunea Europeana si cu Zona de
Liber Schimb a Americii – ALCA, si de asemenea, negocierile de liberalizare multilaterala.
În ceea ce priveste America da Sud, experientele de integrare în regiune sunt
studiate de la crearea ALALC, trecând prin ALADI si dinamica procesului de integrare prin
formarea Mercosur. În cadrul acestui ultim grup regional, am efectuat o introspectie în

5
procesul istoric de apropiere între Argentina si Brazilia, culminând cu negocierile si
semnarea Tratatului de la Asunción. De asemenea, am facut o analiza a aspectelor sensibile
cu obiectivul de a se verifica acest proces de integrare economica si politica, apogeul si
perioada post criza si o comparare a principalilor indicatori economici ai tarilor Mercosur.
Tot în regiunea latino-americana sunt studiate procesele de negociere ale Comunitatii
Andine de Natiuni – CAN si Zona de Liber Schimb a Americii – ALCA.
În capitolul sase, Piata Comuna din Sud, Mercosur, reflecta, în linii generale,
evenimentele si tendintele prezente la nivel international. O problema care apare în
structura acestui proiect este contributia la clarificarea dilemei daca procesele de
regionalizare si globalizare sunt contradictorii sau complementare, sau chiar, daca anumite
evolutii în plan regional functioneaza ca strategii de aparare pe care anumite grupuri de tari
le folosesc pentru o mai buna pozitionare, si pentru a se proteja împotriva intemperiilor
actualelor turbulente economice mondiale.
Proiectul Mercosur prezinta caracteristici predominante în termeni de conceptii si
încadrare a problemelor în acest proces de integrare. Evolutia acestui proiect integrationist
sud-american poate sa fie ilustrata, pentru o mai buna întelegere, prin urmatoarea forma:
- Antecedente: de la ALALC pâna la ALADI (1960-1980);
- Formulare: evolutii pâna la Tratatul de la Asuncion (1985 – 1991);
- Constituire si Tranzitie: punerea bazelor Tarifului Extern Comun si formarea unei
zone de liber schimb si a unei Uniuni Vamale partiale (1992 – 1995);
- Consolidare (1995-1998);
- Crize macroeconomice (devalorizarea monedei braziliene 1999 si criza economica
argentiniana 2002;
- Noul regim de tranzitie si parteneriatul pentru largirea blocului în contextul sud-
american, negocieri pentru stabilirea ALCA, negocieri înglobând Mercosur, Uniunea
Europeana si Runda Doha de Negocieri Multilaterale a OMC (2000 - ...)
În ceea ce priveste America de Sud, orice evaluare, sau prognoza, care este facuta în
legatura cu regiunea trebuie sa considere în mod necesar trei aspecte centrale: performanta
si evolutia economiei mondiale în urmatorii ani; evolutia principalelor economii, braziliana
si argentiniana, îndeosebi dupa crizele economice si, implicit crizele sociale; procesul de
transfer patrimonial de la sectoare considerabile ale industriei si servicii regionale catre
capitalul strain.
Ultimul capitol a reprezentat noi solutii la noi provocarii si într-o anumita masura
dimensiunea lor surprinzatoare. Aici se analizeaza doua macro-regiuni: America da Sud si
Europa Central-Orientala. Explicatia pentru alegerea acesteia din urma se gaseste, în primul
rând, în originalitatea sa, existând putine studii care sa faca o legatura între cele doua zone.
Aceasta nu înseamna ca exista o îndepartare de la tema initiala de înscriere a spatiului sud-
american pe scena comerciala internationala. Tarile Europei Central-Orientale au fost, o
mare parte a istoriei lor economice moderne, sub influenta unei puteri, mai întâi a fostei
Uniunii Sovietice si în prezent în sfera structurilor euro-atlantice, de asemenea si tarile
Americii Latine au fost si înca mai sunt influentate de catre puterea economica si
tehnologica a Statelor Unite ale Americii. Cele doua regiuni analizate împartasesc
experiente comune, chiar daca se afla în zone geografice diferite, la marginea, sau la
periferia economica mondiala.
Aspectele dinamismului în sfera economica internationala sunt verificate empiric
prin analiza schimbarilor care au avut loc si în procesul în desfasurare în regiunea Europei
Central-Orientale, similaritatile si convergentele cu spatiul sud-american.

6
 În cadrul teoretizarii economice, dincolo de analizele fenomenelor regionalismului,
multilateralismului, comertului exterior si schimbului inegal între actorii sistemului
international, sunt luate în considerare contributiile, reflectiile /ideile si orizonturile
intelectuale ale economistilor Mihail Manoilescu, Celso Furtado si Raúl Prebisch, cu
respectivele lor câmpuri de viziuni cognitive si influentele lor în dezvoltarea economica în
spatiu latino-american.
Tarile industrializate trebuiau sa renunte la protectionismul lor agricol excesiv.
Concret, aceste tari trebuiau sa se concentreze pe o politica agricola care sa sprijine acele
ramuri care aveau nevoie de mari investitii de capital, lasând productia care ramânea pentru
tarile mai putin dezvoltate care dispuneau de un exces de mâna de lucru. Astfel, s-ar obtine
o mai mare cooperare si o mai buna diviziune internationala a muncii. Cu o crestere a
exporturilor agricole din partea natiunilor mai putin dezvoltate, acestea ar spori capacitatea
lor de import prin intrarea de noi devize, prin urmare puteau sa conceapa o politica de
industrializare a economiilor lor, culminând cu un mecanism de substituire a importurilor.
Tarile subdezvoltate au simtit necesitatea de a implementa asemenea procese pe masura ce
observau ca aveau nevoie de o cantitate din ce în ce mai mare de exporturi agricole pentru a
putea continua sa importe aceeasi cantitate de produse industrializate din natiunile
dezvoltate, într-o ambianta în care inelasticitatea- venit a agriculturii si o mai mare
elasticitate- venit a produselor industrializate aratau o deteriorare a termenilor de schimb
între centrele industrializate si tarile marginalizate.
Capitolul Sapte se încheie printr- un set de concluzii care raspund obiectivelor
initiale initiale de autor si consta în:
- Blocurile regionale pot sa devina un ins trument perfect adecvat de stimulare a
fluxurilor de comert si investitiilor internationale si de omogenizare a practicilor
institutionale nationale. Pentru acest scop, solutia adecvata ar trece printr-o abordare care ar
permite convergenta cresterilor obtinute la nivel global, plurilateral si bilateral.
- În ultimele patru decenii, procesul de integrare în America Latina a parcurs diverse
etape, de mai mare sau mai mica anvergura, cu pasi înapoi si avansari, cu unele experiente
mai reusite decît altele. Totusi, este indiscutabil ca pentru o integrare regionala reala, cum
se întelege din cartile cu profil economic sau în lumina experientei europene, înca exista un
drum lung care trebuie parcurs.
- În ultimii ani, s-a asimilat într-o forma difuza ca integrarea este acelasi lucru cu
liberalizare comerciala, ceea ce reprezinta o limitare improprie a acceptiunii termenului.
Integrarea regionala prezinta o componenta considerabila de liberalizare comerciala între
actorii implicati, dar nu este factorul substantial. Considerabila este coincidenta de destine
comune între popoare care împartasesc frontiere comune, în afara de valori, principii si
viziuni comune despre procesul de dezvoltare.
- În conformitate cu cele prezentate în aceasta teza, fie prin relatii cu marile puteri
industrializate, mari tari emergente sau în bloc, prin grupari regionale, diverse aspecte
concureaza favorabil catre o integrare mai consistenta a Americii de Sud pe scena
internationala. Acest proces se dovedeste a fi unul sinuos, în diverse momente, dar
concentreaza etape catre atingerea acestui obiectiv.
- Una dintre aceste etape este reprezentata de vointa politica. Aspirarea catre un
proces dinamic de integrare pentru tarile Americii de Sud, la fel si pentru alte grupari
regionale, chiar daca conditiile sunt îndeplinite, nu se va concretiza fara o vointa reala a
guvernantilor, legitimi reprezentanti ai vointelor popoarelor lor. Vointa politica depaseste
sfera puterii politice pentru a îngloba întreaga putere nationala.

7
 - Prin asertiunile prezentate, noile tendinte mondiale, regionalism si multilateralism,
au contribuit la întarirea relatiilor între natiuni, prilejuind constituirea de grupari economice
care, împreuna cu fenomenul globalizarii, s-au întarit prin descoperirea de alte afinitati
confirmând vointa politica a integrarii. Acesta a fost ceea ce s-a întâmplat cu Mercosur, dar
si cu Comunitatea Andina de Natiuni, care reuneste tari cu aceeasi identitate geografica,
istorica, economica si culturala, din moment ce, în multe aspecte, vointa si forta politica
compenseaza debilitatile aparute în ofensiva economica.
- În acest studiu nu mi-am propus sa fac o apologie a regionalismului în detrimentul
multilateralismului, din contra, mi-am propus sa demonstrez complementaritatea celor doua
fenomene si inter-relatia lor. În sfera regionala, în virtutea sinergiilor existente, reducerii
agendei de discutii si numarului de actori implicati, convergenta devine mai palpabila decât
în dimensiunea sa multilaterala. Perspectiva depasirii problemelor sociale si economice,
cautarea de conditii pentru depasirea barierelor protectioniste si o mai mare participare într-
o arhitectura financiara internationala justa si stabila reprezinta motivatii considerabile
pentru procesul integrationist.
- Studiul de fata nu a avut ca obiectiv sa epuizeze tema dezvoltarii economice si
dinamicii proceselor de multilateralism si regionalizare. Sistematizarea sa s-a supus
criteriilor de analize referitoare la ansamblul de optiunii posibile pentru o mai buna si mai
consistenta participare a Braziliei, în particular, la fel ca si a tarilor Americii de Sud la noul
scenariu al comertului international.

8
d) CV al doctorandului

CURRICULUM VITAE

EDUARDO RODRIGUES DE REZENDE

Aleea Somesul Mare, Nr. 6 – Bloc A22 – Etaj 6 – Apt. 25
Sector 4 – Bucuresti - România
Fone: 00 40 21 460 7602 / 00 40 723168940
E-mail: eduardo_placa@yahoo.com.br

DATELE PERSONALE
Data si locul nasterii: 7 octombrie l978, Brasília - DF
Starea civila: Necasatorit Nationalitate: Brazilian

EXPERIENTA PROFESIONALA
2004-2002 – Ambasada Braziliei la Bucuresti – Profesor Cursului de Limba si Civilizatia
Braziliene.
2002 – Societatea Comerciala Adelaide – Consultanta în domeniul Comertului Exterior
realizata în România pentru întreprindere braziliana de export din domeniul zaharului si
alcoolului combustibil.
2001 – SENAC – Serviciul National de Învatamânt Comercial din Brazilia – Profesor de
limba engleza.
2000-2001 – Brasilia Export/SINDIMAM – Consortiu de export al industriilor lemnului si
mobilierului din Brasilia – Însarcinat de comert exterior (Program Sectorial Integrat /
APEX – Agentia de Promovare a Exporturilor)
1999-2001 - Trade Point din Brasília - UNCTAD – United Nations Conference on Trade
and Development – Organizarea si primirea de misiuni de afaceri straine; Elaborarea de
studii si analize de prospectiune de piata.
1999-2001 – Institut Brazilia-România – Secretar-Executiv

PREGATIRE ACADEMICA
Doctorand în Relatii Economice Internationale – Academia de Studii Economice din
Bucuresti - România
Licentiat în Relatii Internationale si Comert Exterior – Universitatea Catolica din Brasilia –
UCB – Brazilia.

9
CURSURI
- Limba engleza - Mr. English / Quality Course - 10 semestre
- Informatica (Windows, Microsoft Office Environment, Internet)
- Brazil Trade Net – functionarea si operationalizarea – Departamentul de Promovare
Comerciala al Ministeriului Relatiilor Externe al Braziliei.
- Agent de Comert Exterior – Secretariat de Comert Exterior – Ministeriul Dezvoltarii,
Industriei si Comertului Exterior.

CONGRESE SI SEMINARE
III Congres de Initiere Stiintifica al Universitatii din Brasilia
I Seminar al Oportunitatilor Internationale de Afaceri pentru Districtul Federal –
Universitate Catolica din Brasilia – UCB – Brasilia
I Congres Brazilian de Relatii Internationale – Centru de Studii Strategice al Secretariatului
de Afaceri Strategice al Presedintiei Republicii Braziliei – Brasilia
IV Ciclu de Conferinte de Politice Exterior ale Braziliei – Departamentul Afacerilor
Internationale si Facultate de Relatii Internationale – Universitatea din Brasilia – UNB –
Brasilia
Primirea Misiunii de Afaceri din România, organizarea seminariului Potentialitatii pietei
române si runda de afaceri – Asociatia Comerciala din Disctrictul Federal – Brasilia
Organizarea si însotirea primei Misiunii Economico-Culturale Brasiliene în România
Traducator delegatiei Universitatii Statului Goias în vizita Universitatilor si Reprezentantii
Guvernamentale din Bucuresti, Craiova si Târgu Mures

LIMBI STRAINE:

Nivel

- Engleza avansat
- Româna avansat
- Spaniola avansat
- Franceza intermediar
- Portugheza limba nativa

10