DR PROCESUAL PENAL

CURS 5

Potrivit pct-ului 2 al alin 6/C.E.D.O se arata ca orice persoana acuzata de o

infractiune este prezumata nevinovata pana ce vonovatia sa va fi legal stabilita.
Orice acuzat are dreptul :
- Sa fie informat in termenul cel mai scurt intr-o limba pe care o intelege si in
mod amanuntit asupra naturii si cauzei aduse impotriva sa;
- Sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;
- Sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si daca nu
dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator sa poata fi asistat gratuit de
un avocat din oficiu atunci cand interesele juridice o cer;
- Sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si
audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;
- Sa fie asistat gratuit de un interpret daca nu intelege sau nu vorbeste limba
folosita la audiere.
In conformitate cu Legea nr 51/1995 aparator poate fi doar un avocat, membru al
unui barou de avocati din care face parte si isi desfasoara activitatea intr-una din
formele juridice prevazute de lege, adica cabinet individual, cabinete asociate sau
societati civile profesionale.
Pentru ca o persoana sa dobandeasca calitatea de aparator trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
- Sa fie membru al unui barou de avocati din Romania. Conform art. 9 din Legea
nr 51/1995 poate fi membru o persoana care este cetatean roman, are exercitiul
faptelor sale, este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept si nu se gaseste
in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege. Pe cale de exceptie, poate
face parte din barou si un cetatean strain, membru al unui barou din alta tara daca
indeplineste conditiile prevazute de lege si cu respectarea cerintelor impuse prin
Conventia de reciprocitate dintre Uniunea Avocatilor din Romania si Organizatia
Avocatilor din tara respectiva, fie ocazional impreuna cu un avocat roman si cu
instiintarea decanului baroului respectiv. Avocatii straini pot inregistra in Romania
societati civile profesionale de consultanta juridica pentru activitati cu caracter
comercial, numai in asociere cu avocati romani. Avocatii straini nu pot pune concluzii
orale sau scrise in fata instantelor de judecata, exceptie facand instantele de arbitraj
comerciale. Prin Legea nr. 489/11.07.2002 cu modificare a Legii nr. 51/1995 la art. 7
dupa alin. 3 a fost introdus alin. 4, text potrivit caruia in cazul formelor de exercitare a
profesiei de catre avocatii straini se poate utiliza denumirea si numele formei de
exercitare a profesiei din tara sau din strainatate in conditiile aceluiasi articol.
- Este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si poltice si nu exercita o
profesie salarizata intr-o alta tara. Pentru a acorda consultanta juridica potrivit dreptului
roman avocatul strain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostiintelor
de drept roman si de limba romana organizat de Uniunea Avocatilor din Romania. Prin
O.U.G. nr. 77/04.09.2003 publicata in Monitorul Oficial nr. 640/2003 privind completarea
Legii nr. 51/1995, a fost introdus art. 44, text potrivit caruia avocatul care se afla in
exercitarea unui mandat de deputat nu poate pleda in cauzele ce se judeca de catre
judecatorii sau tribunale si nici nu poate acorda asistenta juridica invinuitului sau
inculpatului si nici nu-l poate asista in instante in cauze privind :
- Infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate infractiunilor de
coruptie, infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie, precum si
infractiunile impotriva intereslor financiare ale Comunitatii Europene prevazute de
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie;
- Infractiunile prevazute de Legea nr. 143/2000 privind combaterea
traficului si consumului ilicit de droguri;
- Infractiunile privind traficul de persoane prevazute in Legea nr.
678/2001;
- Infractiunile de spalare a banilor prevazute de Legea nr,
656/2002;
- Infractiunile contra sigurantei statului prevazute de Codul Penal;
- Infractiunile contra pacii si omenirii prevazute de Codul Penal.
- Este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;
- Sa nu fie incompatibil potrivit legii. Cazurile generale de incompatibilitate sunt:
- Activitate salarizata in cadrul altor profesii
- Activitati care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de
avocat sau bunele moravuri si exercitarea nemijlocita de fapte de comert;
Art. 39 din Legea nr, 51/1995 prevede si unele cazuri speciale de
incompatibilitate. Spre exemplu: avocatul este incompatibil de a reprezenta parti cu
interese contrare in aceeasi cauza si in cauze conexe, precum si de a pleda impotriva
partii care l-a consultat mai inainte. Exista incompatibilitate si atunci cand avocatul care
a fost ascultat ca martor in aceeasi cauza, ca si atunci cand aparatorul a functionat ca
judecator sau procuror la instanta ori parchetul din care a facut parte sau este ruda ori
afin pana la gradul al IV-lea, inclusiv acolo unde functioneaza ruda ori afinul. Cazurile
de incompatibilitate mai sus expuse sunt prevazute de art. 17, art. 71, art. 69/ Statutul
profesiei de Avocat.
Prin Decizia nr. 45/199 a Curtii Constitutionale publicata in Monitorul Oficial nr.
90/12.05.1995, fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat,
iar fostii procurori si cadre ale politiei nu pot acorda asistenta juridica la instantele,
parchetele ori organele de cercetare penala timp de 2 ani de la incetarea functiei.
Pentru o participare efectiva a aparatorului la desfasurarea procesului penal acesta
trebuie sa dea dovada de o temeinica pregatire profesionala, o vasta cultura generala
concretizata in stapanirea unor cunostinte de literatura despre stat si societate, o logica
stransa, spontaneitate, suplete in discutii, constient de pledoaria pe care o face in
interesul partilor, dar si in interesul instantei.

Drepturile si obligatiile aparatorului

In cursul urmaririi penale invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de
aparator la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau
prezenta acestuia. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire
penala daca exista dovada ca aparatorul a fost instiintat de data si ora efectuarii actului.
Incunostiintarea se face prin notificare telefonica, fax, Internet sau alte asemenea
mijloace in care scopul e sa se incheie un proces-verbal. Cand aparatorul este prezent
la efectuarea unui act de urmarire penala se face mentiune despre aceasta, iar actul
este semnat de aparator. Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa i-a contact cu
aparatorul asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor. Aparatorul are dreptul de a se
plange potrivit dispozitiilor art. 172/C.Proc.Pen. daca cererile sale nu au fost acceptate.

Asistenta juridica
Prin asistenta juridica se intelege sprijinul pe care aparatorii il dau partilor in
cadrul procesului penal prin lamuririle, sfaturile si interventiile lor ca specialisti in
domeniul dreptului. Asistenta juridica este acordata numai de avocati, motiv pentru care
in literatura juridica aceasta mai este denumita si aparare tehnica. In lumina
reglementarilor in vigoare asistenta juridica poate fi facultativa si obligatorie.

Asistenta juridica facultativa

Potrivit art. 1/C.Proc.Pen. invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de
aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate
sa-i aduca la cunostinata acest drept. Art. 171 alin 1/C.Proc.Pen. este in deplina
concordanta cu dispozitiile art. 6(3)/C.E.D.O. In vederea realizarii acestiu deziderat,
asistenta juridica dintre justitiabil si avocat are loc in urma incheierii unui contract de
asistenta juridica in care se include si plata unui onurariu asupra caruia cei 2 cad de
acord. In cazul in care la dosar exista o imputernicire de aparator ales, instanta de
judecata nu va putea proceda la solutionarea cauzei in lipsa aparatorului. Exista
anumite categorii de persoane care pot beneficia de asistenta juridica gratuita(legea nr.
25.1990).

Asistenta juidica obligatorie

Potrivit art.171(2)/C.P.P. asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau
inculpatul este minor, internat intr-n centru de reeducare sau intr-un institut medical
educativ, cand este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost
dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical
chiar in alta cauza, ori cand organele de urmarire penala sau instanta de judecata
apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in
alte cazuri prevazute de lege.
In cazul judecatii, asistenta juridica este este obligatorie si in cauzele in care
legea prevede pentru infractiunile savarsite pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa
inchisorii de 5 ani sau mai mare.
Atunci cand asistenta juridica este obligatorie si aparatorul ales, nu se prezinta
nejustificat la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la
termenul de judecata fixat si nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze
apararea, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-
l inlocuiasca acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii. In cursul judecatii,
dupa inceperea dezbaterilor cand asistenta juridica este obligatorie daca aparatorul ales
lipseste nejustificat la termenul de judecata si nu asigura substituirea, instanta va
desemna un aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca acordand un termen de minimum 3
zile pentru pregtirea apararii. Daca la judecata cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi
inlocuit cauza se amana.

Reprezentarea
 Reprezentarea consta in imputernicirea data unei persoane numita reprezentant
de a indeplini in cadrul procesului penal acte procesuale pe seama unei parti care nu se
poate prezenta sau nu doreste sa se prezinte in fata organelor juridice. Reprezentarea
se deosebeste atat de substituirea procesuala cat si de succensiunea in drepturile
procesuale. Reprezentarea se deosebeste si de asistenta juridical intrucat in acest caz
aparatorul pune concluzii in prezenta partii.

Felurile reprezentarii
Potrivit unor opinii exprimate in literatura de specialitate, reprezentarea a fost
clasificata in:
-Reprezentare conventional;
-Reprezentare legala;
-Reprezentare tehnica.

Reprezentarea conventionala numita si voluntara se bazeaza pe existenta

unui contract de mandat intervenit intre reprezentantul persoanei care are deplina
capacitate de exercitiu si tert, parte in proces pe de o parte si reprezentant pe de alta
parte. In faza de urmarire penala invinuitul sau inculpatul poate fi reprezentat la
ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si la efectuarea perchezitiei asa cum rezulta din
dispozitiile art.104 (4) C.P.P. text potrivit caruia cand persoana la care se face
perchezitia este retinuta sau arestata va fi adusa la perchezitie. In cazul in care nu
poate fi adusa ridicarea de obiecte si inscrisuri (art. 99 C.P.P.), precum si perchezitia
domiciliara se face in prezenta unui reprezentant sau membru de familie, iar in lipsa
acestora a unui vecin avand capacitate de exercitiu. Este interzisa efectuarea in acelasi
timp cu perchezitia sa participe la perchezitie cu exceptia cazurilor in care prezenta
invinuitului sau inculpatului nu este obligatorie. Reprezentantul invinuitului sau
inculpatului nu poate avea loc in cazut actelor cu caracter personal ca de exemplu
confruntarea, ascultarea, etc. reprezentarea in cursul judecatii poate avea loc atunci
cand legea o prevede in mod expres. Reprezentarea este posibila si in caile de atac.

Reprezentarea legala- pentru ocrotirea persoanelor lipsite de capacitate de

exercitiu in cadrul procesului civil exista posibilitatea reprezentarii lor. In materia
dreptului procesual penal acesta institutie a reprezentarii legale nu este reglementata
printr-un text de principiu. Lipsa reprezentarii legale se exprima prin aceea ca invinuitul
sau inculpatul, lipsit de capacitate de exercitiu, daca este minor sub 14 ani nu raspunde
din punct de vedere penal. In dreptul procesual penal pot fi identificate insa situatii
izolate cand se poate vorbi de reprezentare legala a invinuitului sau inculpatului. De
exemplu: art. 132 (3) C.Pen in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu
impacarea poate avea loc prin reprezentare legala. Art. 143 (3) C.P.P. cand invinuitul
sau inculpatul este arestat instanta are obligatia de a numi un aparator din oficiu care il
va reprezenta. Art.140 (3) C.P.P. daca inculpatul se afla in spital si nu poate fi adus in
fata instantei sau daca deplasarea nu este posibila, recursul ca fi examinat in lispa
inculpatului dar in prezenta aparatorului cariua i se va da cuvantul pentru a pune
concluzii.

Modalitati prin care aparatorul este chemat sa participe in procesul penal

 Alegerea aparatorului poate fi facuta atat in cursul asistentei juridice cat si in
cazul celei obligatorii.
Aparatorul poate fi numit din oficiu atunci cand partea intelege sa'si angajeze un
aparator ales. In situatia in care activitatea procesuala se desfasoara fara aparator si
cand asistenta juridica este obligatorie hotararea pronuntata va fi lovita de nulitate
absoluta. Dreptul partilor de a-si alege un aparator este stipulat si in art. 14 din Pactul
Intern privind Drepturile Civile si Politice. Avocatul participa in procesul penal in temeiul
unui contract incheiat in forma scrisa care dobandeste data certa prin inregistrarea sa in
registrul oficiului de evidenta. In ambele cazuri proba calitatii de aparator se face prin
imputernicirea avocatiala. In ipoteza in care aparatorul cumuleaza si calitatea de
reprezentare pe langa delegatia avocatiala are obligatia de a depune la dosar
imputernicirea si mandatul special.
Potrivit art. 368 (3) C.P.P. renuntarea la apel sau revenirea asupra renuntarii
poate fi facuta personal de catre parte sau prin mandatar special. Conform art. 222 (3)
plangerea poate fi facuta personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special iar
procura ramane atasata plangerii. Cand partea civila sau partea respunsabila civilmente
este o persoana juridica reprezentarea va avea loc prin jurisconsult, acesta fiind obligat
sa prezinte o delegatie semnata de seful oficiul juridic din cadrul persoanei juridice.