Explicații psihosociologice ale dragostei

• Iubirea
(dragostea)
• Teoria
“Triunghiul
iubirii”
• Rolul copilăriei și
al adolescenței
• Rolul maturității
• Cursul relațiilor
 Iubirea (dragostea)
• Jason s-a îndrăgostit pentru prima oară în clasa I. Irene era
o colegă de-a lui și locuia în același cartier. Ea și Jason
petreceau mult timp împreună, distrându-se cu obișnuitele
jocuri ale copilăriei, precum de-a v-ați ascunselea, leapșa
și mergeau de asemenea împreună până la școală și se
ajutau reciproc cu tot ceea ce le stătea în putință. Aveau un
plan modest: să devină regele și regina lumii și să
domnească peste întreaga omenire. În cele din urmă Irene
s-a mutat și aceasta a reprezentat sfârșitul prieteniei.
Jason nu a mai vazut-o niciodată.
• Ce puteți spune despre intensitatea și durata acestei
relații?
• Ce element de bază al dragostei reiese din această
ilustrație?
 Iubirea (dragostea)

• Aventura sentimentală nu a fost pasională și nici de

durată.
• Irene și Jason au avut cel puțin un element de bază al
dragostei: erau prieteni apropiați și își împărtășeau unul
altuia gânduri intime pe care nu le dezvăluiau nimănui
altcuiva.
• Relația emoțională era intimă.
 Iubirea (dragostea)
• Jason s-a îndrăgostit apoi de Patti, care stătea în fața lui într-una
din clasele de liceu. Chiar din prima zi în care a vazut-o s-a
îndrăgostit nebunește de ea. Petrecea tot timpul orei holbându-se la
ea. Niciodată nu și-a luat inima în dinți să îi spună ce simte pentru
ea. Lipsa lui de comunicare nu se datora lipsei de sentimente. Se
gândea la Patti aproape în mod constant și, pentru un an din viața
lui, la mai nimic altceva. Atunci când vorbea cu oamenii era, cel
mult, pe jumătate prezent, deoarece se gândea în secret la Patti. Se
ducea acasă spre sfârșitul zilei și suferea gândindu-se la ea. A fost
distrus când Patti se îndrăgostise de altcineva. În cele din urmă
Jason s-a vindecat de obsesia pentru Patti și s-au împrietenit, deși
Jason a descoperit că o plăcea mai puțin decât o iubea. Mai mult
decât atât, cu cât o cunoștea mai bine, cu atât își dădea seama că
aveau foarte puține lucruri în comun.
 Iubirea (dragostea)

• Ce tip de dragoste este descrisă în ilustrație?

• Ce element al dragostei este evidențiat în acest caz?

• Dragoste oarbă: s-a dezvoltat fără ca el să o cunoască pe Patti

și a continuat în absența unei relații autentice reciproce.

• Al doilea element al dragostei evidențiat în acest caz:

pasiunea.
 Iubirea (dragostea)

• A treia oară, Jason s-a îndrăgostit de Cindy, pe care

a întâlnit-o relativ la scurt timp după ce a cunoscut-o
pe Patti. Relația cu Cindy însemna tot ceea ce nu
era relația cu Patti și viceversa. Într-un cuvânt,
relația cu Cindy era sensibilă. Proveneau relativ din
același mediu și aveau același nivel de educație;
amândoi avuseseră rezultate bune la școală și își
doreau o carieră; pe scurt, erau ceea ce majoritatea
oamenilor ar numi o pereche potrivită. Cindy și
Jason credeau că se iubesc și, astfel, și-au luat
destul de rapid un angajament unul față de celălalt.
 Iubirea (dragostea)

• Ce element este identificat în acest caz?

• Angajamentul.
• Dragostea poate fi înțeleasă ca un triunghi (a nu se
confunda cu triunghiul dragostei dintre 3 persoane), în
care fiecare capăt reprezintă una dintre următoarele
elemente: intimitatea (vârful triunghiului), pasiunea
(capătul din stânga al triunghiului) și
decizia/angajamentul (capătul din dreapta al
triunghiului).
 Intimitatea

• Ce determină intimitatea?
• Interacțiune frecventă și puternică între oameni.

• Trăsăturile prieteniei, care sunt baze ale intimității, includ

încrederea, onestitatea, respectul, angajamentul,
siguranța, susținerea, generozitatea, loialitatea,
mutualitatea, statornicia, înțelegerea și acceptarea.

• Intimitatea începe cu autodezvăluirea.

 Pasiunea și decizia/angajamentul
• Expresia dorințelor și a nevoilor – precum cele de autostimă,
creștere, afiliere, dominanță, supunere și împlinire sexuală.

• Pasiunea poate fi principalul motiv pentru care o persoană se

angrenează într-o relație, dar intimitatea este cea care susține
apropierea în relație.

• Componenta decizie/angajament a dragostei cuprinde 2

aspecte: unul pe termen scurt – decizia de a iubi pe cineva -
și unul pe termen lung – angajamentul de a menține această
iubire.

• Relaționează atât cu pasiunea, cât și cu intimitatea.

 Tipuri de iubire (dragoste)

• Simpatia - exclusiv intimitate. Fără pasiune sau

angajament. Te simți apropiat din punct de vedere
emoțional de acel prieten, însă el nu îți trezește
pasiunea și nici nu te face să simți că vrei să îți petreci
restul vieții împreună cu el.
• Dragostea oarbă – grad înalt de excitare
psihofiziologică și simptome corporale precum ritmul
cardiac intensificat, secreții hormonale sporite, etc.
• Dragoste pustie – pierderea implicării emoționale
reciproce și a atracției fizice ce erau prezente la
începutul relației.
 Tipuri de iubire (dragoste)

• Dragostea romantică – intimitate + pasiune. Nu se

rezumă numai la atracție fizică, ci presupune și
suprapunerea planului afectiv al celor două persoane
implicare.
• Dragostea iluzorie – (pasiune + angajament) –
intimitate; cazul iubirilor furtunoase de la Hollywood.
• Dragoste desăvârșită – intimitate + pasiune +
angajament.
 Măsurarea Triunghiului dragostei

• Scala Sternberg

• Măsoară fiecare dimensiune – intimitate, pasiune,

angajament
Motive pentru care dragostea variază sub
aspect cultural
• Experiența dragostei este parțial dependentă de factori
externi, definiți de cultură.

• Aprobarea socială – nevoia indivizilor de validare

socială + existența unor norme în cadrul culturilor care
dictează acceptabilitatea relațiilor (criteriul vâstei, de
exemplu).

• Aspecte comune concepțiilor despre dragoste indiferent

de cultură: 1. persoana iubită, 2. sentimentele care se
presupune că însoțesc dragostea, 3. gândurile care se
presupune că însoțesc dragostea, 4. acțiunile sau
relațiile dintre cel îndrăgostit și cel iubit.
 Rolul copilăriei și al adolescenței

• Teoria atașamentului (Philip Shaver și Cindy Hazan): stilurile

dragostei romantice corespund stilurilor de atașament dintre copil și
mamă (teoria stilurilor de atașament propusă de Mary Ainsworth).
• Îndrăgostiți siguri pe ei – le este ușor să se apropie de cineva și
să fie intimi. Le este confortabil să depindă de alții și să îi facă pe
alții să depindă de ei.
• Îndrăgostiții evitanți – se simt inconfortabil să fie apropiați sau
intimi cu ceilalți. Le este greu să aibă încredere totală în ceilalți și să
își permită să depindă de alții.
• Îndrăgostiții anxioși-ambivalenți – nivelul de intimitate pe care îl
au nu este niciodată de ajuns. Se îngrijorează că partenerii lor nu îi
iubesc adevărat și nu doresc să stea cu ei.
 Rolul copilăriei și al adolescenței
• Teoria autoorganizării mentale – modul în care
oamenii se guvernează și se organizează singuri
• Persoane legislative – creează, formulează, planifică
soluții pentru diferite probleme. Caracteristică:
autonomie.
• Persoane executive – implementează, nu creează.
Urmează regulile sau își dă seama care dintre cele
câteva căi trebuie urmată într-un context dat.
Caracteristică: preferă să lucreze cu o structură dinainte
stabilită, pentru a evita crearea acesteia.
• Persoane judiciare – judecători, le place să evalueze
oamenii și ceea ce ei fac. Caracteristici: evaluează un
set de reguli, nu le invetează, urmează ceva numai dacă
se potrivește cu preferințele sale.
 Rolul maturităţii
• De cine ne îndrăgostim când atingem maturitatea?

• S-a descoperit un număr de variabile care ne afectează

preferințele atunci când ne îndrăgostim: atracția fizică,
excitația, proximitatea, reciprocitatea, asemănarea.

• Atracția fizică: ne simțim atrași și dezvoltăm o pasiune

față de cea mai atractivă persoană la care ne putem
gândi sau ne simțim atrași de cineva a cărui atractivitate
este aproximativ comparabilă cu a noastră?

• Efectul frumusețea-este-bună – atribuim bunătate celor

care arată bine sau competență socială (ne gândim la
oamenii frumoși ca fiind și competenți social).
 Rolul maturităţii
• Cercetările au arătat că oamenii care nu sunt atrăgători din
punct de vedere fizic câștigă mai puțin decât oamenii care au
un aspect fizic plăcut, care, la rândul lor, câștigă mai puțin
decât oamenii care sunt atrăgători fizic.

• Efectele atractivității fizice diferă de la bărbați la femei. Soțiile

tind să fie evaluate pentru frumusețea lor indiferent de cât de
bine arată soții lor, în timp ce evaluarea soților este
dependentă de atractivitatea soției.

• Evaluarea atractivității în funcție de automonitorizare –

oamenii cu un înalt nivel de automonitorizare tind să își
modifice comportamentul în funcție de situație. Persoanele
cu un grad mai mic de automonitorizare sunt mai consecvente
în relațiile cu ceilalți.
 Rolul maturităţii
• Bărbații cu valori înalte de automonitorizare pun mai
mult preț pe aspectul fizic decât cei cu un grad mai
scăzut de automonitorizare.

• Excitația – oamenii care suportă stresul împreună

au mai multe șanse să fie atrași unul de celălalt.
• Efectul stimulării într-un cadru care provoacă
anxietate.
• Proximitatea
• Reciprocitatea
• Asemănarea
• Barierele
 Teoriile atracției
• Teoria inabordabilității – oamenii tind să fie atrași
nu de cei care sunt inabordabili în general, ci de cei
care sunt inabordabili pentru ceilalți, dar relativ ușor
de cucerit pentru ei înșiși.
• Teoria asemănării – tindem să selectăm ca
parteneri oamenii care ne răsplătesc, răsplata cea
mai importantă fiind ca potențialul partener să ne
semene.
• Teoria complementarității
• Teoria filtrării secvențiale – căutăm inițial
persoane asemănătoare cu noi în aspecte esențiale
– religie, clasă socială, rasă, educație -, apoi în
valorile personale și, în cele din urmă, în ceea ce
înseamnă complementaritate.
 Teoriile atracției
• Teoria stimul-valoare-rol – ne apropiem de
persoane ale căror calități și defecte par a se potrivi
cu ale noastre. În primul stadiu este important
nivelul de bază – aspect fizic, poziție financiară,
religie sau etnie, stilul de a se îmbrăca, prima
impresie asupra personalității, iar apoi simpatia. În al
doilea stadiu: valorile. În al treilea stadiu: importanța
îndeplinirii anumitor roluri în viața de zi cu zi.
• Teoria formării diadice – cristalizarea diadică =
anagajamentul unei persoane față de cealaltă și
viceversa.