MINISTERUL ADMINITRAȚIEI SI INTERNELOR

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE

Școala de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”Cluj-Napoca
Modulul 1-Comunicare profesionala
Competența 1-elaborează strategii individuale pentru o comunicare eficientă
Anul școlar 2008-2010

REFERAT

Bariere de comunicare

AUTOR:
Elev: ȚIGĂNESCU ALEXANDRA MIHAELA

Clasa 204
CUPRINS

CAPITOLUL I
Noțiuni generale-………………………………………………………………….. pag.3

CAPITOLUL II
1.Blocaje în comunicare…………………………………………………………
1.1.Noțiuni generale……………………………………………………………
1.2Motivele care cauzează bariere în comunicare………………

1.3 Clasificare

CAPITOLUL III
Cele mai întâlnite forme de blocaje în comunicare
CAPITOLUL 1
NOȚIUNI GENERALE

Relaţiile dintre oameni sunt deosebit de complexe şi importante; ele reprezintã, de fapt,
ţesãtura, canavaua, pe care se aşeazã însãşi viaţa, structura reuşitelor, miracolelor sau dezastrelor
umane. Trãsãturi şi însuşiri, fapte omeneşti (bune sau rele), priviri şi gesturi - toate pot crea un
COD, un MODEL, un STIL de comunicare interumanã.

Rolurile comunicãrii apar cel mai bine în evidenţã când le raportãm la scopurile pe care aceasta
le îndeplineşte. De Vito (1988) stabileşte ca scopuri esenţiale ale comunicãrii:

· descoperirea personalã - care constã în raportarea la alţii şi obţinerea de elemente pentru

propria noastrã evaluare;

· descoperirea lumii externe - expliciteazã concret relaţiile exterioare ale obiectelor şi

evenimentelor înţelese cu ajutorul comunicãrii;

· stabilirea relaţiilor cu sens - ne aratã cã prin comunicare cãpãtãm abilitatea de a stabili şi

menţine relaţii cu alţii, deoarece în mod obişnuit ne place sã ne simţim iubiţi şi apreciaţi de alţii;

· schimbarea atitudinii şi comportamentelor - presupune ideea de comunicare, mai ales cea

realizatã prin intermediul mass-media, cãreia îi este proprie schimbarea atitudinii şi
comportamentelor noastre şi ale altora;

· joc şi distracţii - comunicarea înţeleasã ca mijloc de destin-dere, de a face glume etc.

Autorul conchide, arãtând cã acestea nu sunt singurele scopuri ale comunicãrii, dar pe acestea le
considerã cele mai importante.
CAPITOLUL II

1.BARIERE ÎN COMUNICARE-noțiuni generale

Tot ceea ce stingherește, blochează sau limitează transferul de informații constituie barieră de
comunicare. Barierele apar în toate componentele procesului de comunicare și
includ:percepția,emoțiile,încrederea și credibilitatea,dificultățile de ascultare și filtrajul,supraîncărcarea cu
informații, locul și timpul, zgomotele și media selectată.

Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând să convingem, sa explicăm, sa influențăm, sa educăm, sau să
îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmărim întotdeauna patru
scopuri principale:

·să fim receptați (auziti sau cititi);

· să fim înțeleși;

· să fim acceptați;

· să provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau atitudine).

Atunci când nu reusim sa atingem nici unul dintre aceste obiective, înseamnă că ceva în derularea
comunicarii nu functioneaza corespunzator, adică ceva a interferat în transmiterea mesajelor. Orice
interfereaza cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră, dificultate sau “noise”.
Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu receptează sau
interpretează greșit sensul dorit de către emițător. Scopul studierii comunicării este acela de a reduce
motivele care cauzează aceste fenomene. Așa cum am mai spus, "înțelesurile se regăsesc în oameni si nu
în cuvinte, astfel că identificarea factorilor care conduc la interpretări greșite este primul pas spre a realize
o mai buna comunicare.

Motivele care cauzează bariere în comunicare:

Diferente de percepție - modul în care noi privim lumea este influențat de experiețele noastre anterioare,
astfel ca persoane de vârste diferite, naționalități, culturi, educație, ocupație, sex, temperamente etc. vor
avea alte perceptii si vor interpreta situațiile în mod diferit. Diferențele de percepție sunt de multe ori
numai rădăcina a numeroase bariere de comunicare.

Concluzii grăbite - deseori vedem ceea ce dorim să vedem si auzim ceea ce dorim să auzim, evitând să
recunoastem realitatea în sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune "a face doi plus doi să dea
cinci".
Stereotipii – învațând permanent din experiențele proprii, vom întâmpina riscul de a trata diferite
persoane ca și când ar fi una singura: "Dacă am cunoscut un inginer (student, maistru, negustor, etc.) i-am
cunoscut pe toți.

Lipsa de cunoastere - este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educație diferita de a
noastră, ale cărei cunostiințe în legătura cu un anumit subiect în discuție sunt mult mai reduse. Desigur
este posibil, dar necesita îndemânare din partea celui care comunică; el trebuie sa fie conștient de
discrepanța între nivelurile de cunoaștere și să se adapteze în consecință.

Lipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce trebuiesc depășite. Acolo unde
lipsa de interes este evidenta si de înteles, trebuie să se acționeze cu abilitate pentru a direcționa mesajul
astfel încât sa corespundă intereselor si nevoilor celui care primește mesajul.
Dificultati în exprimare - dacă emitatorul are probleme în a găsi cuvinte pentru a-și exprima ideile,
aceasta va fi sigur o barieră în comunicare si, inevitabil acesta va trebui sa-si îmbogațeasca vocabularul.
Emotii - emotivitatea emițătorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o barieră. Emoția
puternică este răspunzătoare de blocarea aproape completă a comunicarii. O metodă de a împiedica acest
blocaj constă în evitarea comunicării atunci când emițătorii sunt afectați de emoții puternice. Totuși,
uneori, cel care primește mesajul poate fi mai puțin impresionat de o persoană care vorbește fără emoție
sau entuziasm, considerând-o plictisitoare - astfel ca emoția poate deveni un catalizator al comunicării.
Personalitatea - nu doar diferențele dintre tipurile de personalități pot crea probleme, ci, deseori, propria
noastră percepție a persoanelor din jurul nostru este afectată si, ca urmare, comportamentul nostru
influentează pe acela al partenerului comunicării. "Ciocnirea personalităților" este una dintre cele mai
frecvente cazuri ale eșecului în comunicare. Nu întotdeauna suntem capabili să influentăm sau să
schimbăm personalitatea celuilalt dar, cel puțin, trebuie să fim pregatiți să ne studiem propria persoana
pentru a observa daca o schimbare în comportamentul nostru poate genera reacții satisfacătoare.
Aceștia sunt doar câțiva factori care pot face comunicarea mai putin eficientă, sau chiar să eșueze
complet. Potențialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emițător, ci si de
condițiile de comunicare pe care trebuie nu numai să le cunoaștem ci și să le controlăm pentru că procesul
comunicării să capete șansa de a fi eficient.
2 CLASIFICARE

Încercând o clasificare a barierelor comunicaționale, luând în considerare si motivele care le genereaza,

avem:
· ceea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice: zgomot, lipsa concentrarii
(adica îndemânari nesatisfacatoare de a asculta / audia), surzenie, distorsiuni în timpul transmiterii (atunci
când se comunica prin telefon, radio),

· ceea ce se aude nu poate fi înteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce întelege este influentat de
educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.; neîntelegerea limbajului semnifica incapacitatea de
a interpreta cu acuratete mesajul si poate fi datorata erorilor de traducere, de vocabular, de punctuatie,
gesturilor non-verbale;

· ceea ce este înteles nu poate fi acceptat: ascultatorul întelege dar nu poate accepta datorita unor factori
psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti, sentimentele fata de subiectul pus în discutie, lipsa
de deschidere (sentiment ce care apare atunci când climatul este formal, sentiment ce poate deveni o
bariera în comunicare în momentul în care provoaca neîncrederea si sentimentul ca anumite informatii
sunt pastrate secrete), prejudecati ca de exemplu socul cultural sau etnocentrismul;
Socul cultural semnifica incapacitatea de a întelege sau accepta persoane cu valori, standarde, stiluri de
viata diferite.Etnocentrismul, adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca
bariera atunci când comunicarea conduce la o atitudine de superioritate. Oamenilor nu le este agreabil sa
li se vorbeasca "de sus" sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante, dar gresite.
· vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , înteles, acceptat.

In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii:

Bariere de limbaj - apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze ori cu sensuri
diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica
poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de
decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate influenta negativ
comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor
cuvinte ori expresii confuze sau idei preconcepute.

Bariere de mediu - cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca necorespunzator,
caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii informationali necorespunzatori pot cauza
perturbari ale mesajelor transmise.

Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului - de cele mai multe ori acestea intervin atunci
cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau interlocutor este una falsa, insotita
de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul sau
situatia in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii.

Bariere de conceptie - presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in procesul de

comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj pot produce
disfuncii in procesul de comunicare eficienta.

Cum aceste bariere nu sunt de neevitat, specialistii propun un set de metode de indepartare a acestora
pornind de la cateva aspecte esentiale:

• in primul rand comunicarea trebuie planificata;

• determinarea precisa a scopului este impetuos necesara;

• momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales;

• ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate;

• limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare.

Factorii care pot influenta, la rândul lor, comunicarea pot proveni din arii diferite. Identificarea la timp a
acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot avea in procesul de comunicare sunt importante
pentru asigurarea unei comunicari corecte.

Cultura, background-ul si influentele - Intreaga noastra experienta poate influenta uneori calitatea
mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor perturbator al comunicarii,
facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu se incadreaza in contextul culturii de
baza.

Propria persoană - cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria persoana, acesta
"ratează" ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la confuzii sau conflicte. Factorii
care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem senzatia ca in discutia respectiva partenerul
de conversatie ne ataca), superioritatea (avem senzatia ca noi stim mai mult si mai bine decat celalalt) si
ego-ul (avem senzatia ca noi suntem centrul discutiei).

Fond sonor - unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale comunicarii. Atat cel care
emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un efort suplimentar pentru a comunica
eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie nu au forta de a inlatura bruiajele si atunci
comunicarea este compromisa.

Stresul - se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca o persoana
stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale.

Perceptia - Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluență în discurs, nu articulează corect
cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel, atitudinea noastra preconceputa ne
va afecta abilitatea de a asculta.

Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru care sa
asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii particulare (comunitati
restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu, cum ar fi, de exemplu, laboratoarele
stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai
ca, printr-un efort sustinut si comun, cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot
minimiza influentele asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.
CAPITOLUL III

CELE MAI ÎNTÂLNITE FORME DE BLOCAJE ÎN COMUNICARE

Diferențe de percepție

Modul în care noi privim lumea este influențat de experiențele noastre anterioare, astfel că
persoane de vârste diferite, naționalități, culturi, educație, ocupație, sex, temperamente etc. diferite, vor
avea alte percepții și vor interpreta situațiile în mod diferit. Diferențele de percepție sunt de multe ori
numai rădăcina a numeroase bariere de comunicare.

Concluzii grăbite

Deseori vedem ceea ce dorim să vedem și auzim ceea ce dorim să auzim, evitând să recunoaștem
realitatea în sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune "a face doi plus doi să dea cinci".

Stereotipii

Învățând permanent din experiențele proprii, vom întâmpina riscul de a trata diferite persoane ca
și când ar fi una singură: "Dacă am cunoscut un inginer, i-am cunoscut pe toți”.

Barierele pot fi gasite în orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesajul
transmis nu e niciodata mesajul receptat.
Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oameni sa-si desfasoare o activitate
eficienta în cadrul diferitelor culturi. Comunicarea în acest context este foarte complexa datorita
variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturale.

Lipsa de cunoaștere

Este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educație diferită de a noastră, ale cărei
cunoștiințe în legătură cu un anumit subiect în discuție sunt mult mai reduse. Desigur este posibil, dar
necesită îndemânare din partea celui care comunică; el trebuie să fie conștient de discrepanța între
nivelurile de cunoaștere și să se adapteze în consecință.

Lipsa de interes

Este una din cele mai mari și mai frecvente bariere ce trebuiesc depășite. Acolo unde lipsa de
interes este evidentă și de înțeles, trebuie să se acționeze cu abilitate pentru a direcționa mesajul astfel
încât să corespundă intereselor și nevoilor celui care primește mesajul.

Dificultăți în exprimare

Dacă emițătorul are probleme în a găsi cuvinte pentru a-și exprima ideile, aceasta va fi sigur o
barieră în comunicare și, inevitabil acesta va trebui să-și îmbogățească vocabularul.
Ceea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice: zgomot, lipsa concentrării,
deficiențe de auz, distorsiuni în timpul transmiterii (atunci când se comunică prin telefon, radio)

Ceea ce se aude nu poate fi înțeles: ascultătorul poate auzi, dar ceea ce înțelege este influențat de
educație, cunoștiințele tehnice asupra subiectului etc.; (neînțelegerea poate fi datorată și erorilor de
traducere, de vocabular, de punctuație, gesturilor non-verbale)

Ceea ce este înțeles nu poate fi acceptat: ascultătorul înțelege dar nu poate accepta datorită unor factori
psihologici cum ar fi: atitudinile sale față de ceilalți, sentimentele față de subiectul pus în discuție, lipsa
de deschidere, prejudecăți.

Emoțiile

Emoțiile oameniilor acționează ca filtru aproape în întreaga lor comunicare. Vedem și auzim ceea ce
suntem pregătiți să vedem și să auzim! Prin urmare, comunicarea nu poate fi separată de personalitatea
oameniilor. Fiecare trăim stări ca:mâhnire,teamă,jenă,tristețe,bucurie etc. Stăpânit de astfel de emoții este
greu să fii obiectiv și capabil să asculți.

Când comunicăm trebuie să rămânem calmi și atenți penttru nu a transmite interlocutorului stări
emoționale prin comportamentul nostru.

Lipsa de încrederea și de credibilate

Ridicarea nivelului de încredere necesită un comportament deschis și onest în comunicarea cu oamenii.

Odată dovedit nesincer,este puțin probabil că oamenii îți vor mai acorda încredere. Iar câștigarea
credibilității necesită fapte ce probează profesionalismul și abilități într-un domeniu.

Incapacitatea de a asculta

O barieră importantă în comunicarea orală este incapacitatea de a asculta, asociată deseori cu evaluarea
prematură a mesajului și emitentului. Sunt puțini cei ce vorbesc și puțini cei care ascultă. A asculta cere
atenție totală și autodisciplină. A asculta nu înseamna numai a auzi. Pentru a auzi sunt suficiente urechile
sănătoase, dar pentru a asculta este necesară mintea. Ascultarea este un act conștient, pozitiv, care cere
voință și nu o simplă și pasivp descifrare de sunete. Asculatarea este esențială pentru înțelegere,deci
pentru comunicare.

Considerăm utilă prezentarea unui ghid, în zece puncte, pentru o ascultare efectivă:

1. Încetați să vorbiți! Nu puteți asculta dacă vorbiți.

2. Puneți interlocutorul în situație ușoară. Ajutați o persoană să se simtă liberă să vorbească.

3. Spuneți interlocutorului că vreți să ascultați. Arătați interes. Nu citiți de pildă corespondența în

timp ce altul vă vorbește.

4. Îndepărtați perturbațiile. Nu foiți hârtii; nu faceți zgomote cu alte obiecte.

5. Fiți constructiv. Încercați să înțelegeți punctual de vedere al interlocutorului,chiar dacă inițial

aveți o altă părere.
 6. Fiți răbdător. Ascultați întregul timp, nu-l ântrerupeți pe vorbitor.

7. Păstrați-vă calmul. O persoană supărată ia sensul negativ al cuvintelor.

8. Fiți circumspect cu critica și argumentările. Acestea pun interlocutorul în defensivă. Chair dacă
ași ieșit învingător, în palnul comunicării ați pierdut.

9. Puneți întrebări. Acestea încurajează pe vorbitor și arată că dvs. ascultați.

10. Încetați să vorbiți! este prima și ultima cerință, pentru că toate celelalte depind de ea. Nu puteți
efectiv asculta în timp ce vorbiți.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Extras din training-ul oferit de HR Analytics,„TEHNICI DE COMUNICARE

EFICIENTĂ”
2. Jean-Claud Abric –Psihologia comunicării, teorii și metode,2002
3. Niki Stanton Comunicarea, Societatea Știință& Tehnică,1995
4. www.preferatele.com/.../bariere-in-comunicar23.php
5. www.referatele.com/.../2stratageme-negociere4.php