Microsoft EXCEL XP

Program de calcul tabelar în care putem organiza,

rezuma, compara sau prezenta date sub formă grafică.

Prezentare: Sabina POPESCU

1
 Noţiuni introductive

• Deschiderea aplicaţiei de calcul tabelar se face prin selectarea Microsoft Office

Excel 2003, aflată pe desktop, în meniul start, în start/All programs, start/All
programs/Microsoft office. Şi deschiderea unui fişier .xls va deschide aplicaţia.
• Închiderea aplicaţiei se face prin metodele clasice: file/exit, butonul X din dreapta
sus etc.
• Deschiderea unui registru de calcul (fişier de tip .xls) se face prin selectarea
opţiunii Open disponibilă pe bara de instrumente, în meniul File sau prin combinaţia
de taste rapide CTRL+O. Prin modalităţile prezentate putem deschide simultan mai
multe registre de calcul.
• Deschiderea aplicaţiei de calcul tabelar va crea automat şi un registru de calcul nou.
Dacă dorim crearea unui alt registru folosim combinaţia de taste CTRL+N. Alegea din
meniul File a opţiunii New va deschide în partea dreaptă fereastra New Workbook
în care trebuie să selectăm Blank workbook.
• Salvarea unui registru nou sau a unui registru existent, dar cu un alt nume, se face
din meniul File/Save as… Salvarea modificărilor aduse unui registru se face prin
combinaţia de taste CTRL+S sau din meniul File/Save.
• Opţiunea Save as ne permite şi salvarea registrului sub un alt format (de exemplu
text, HTML, şablon (template), altă versiune, cu o anumită extensie specifică softului)
prin selectarea tipului dorit din meniul autoderulant Save as type.
• Dacă avem mai multe registre, putem alterna între ele prin selectare în meniul
Window.
• Funcţia Help este activată prin apăsarea tastei F1 sau din meniul Help.

2
 Bara de formule
Bare de comenzi

Bara de
meniuri

Bara de
instrumente

Caseta de
nume

Buton
Selectare totală

Fereastra Bare de defilare

foii de lucru

3
•

În partea de sus a barei verticale de

defilare sau în partea dreapta casetei de
defilare orizontale se află o casetă de
despărţire.
Selectaţi această casetă de despărţire şi
trageţi de ea în poziţia în care doriţi.
În acest fel se pot vizualiza în cadrul
aceleaşi foi de calcul zone diferite ale
acesteia.
Pentru a anula divizarea, se efectuează
dublu clic pe bara de divizare sau prin
apăsare, se glisează bara de divizare spre
una din marginile exterioare ale foii de
calcul.

4
• Registrul de lucru este un instrument adecvat de organizare care contine 3 foi de
lucru (worksheets);
• Bara de formule (fx) inserează funcţii matematice, financiare, logice;
• Bara de stare afişează instrucţiuni, mesaje, informaţii sau modul de operare.
Exemplu:caractere de calcul (clic dreapta – suma, media celulelor selectate); stările
tastelor Caps Lock, Num Lock;
• Zona de lucru: celula activă = intersecţia unei linii cu o coloană;
• Buton de selectare totală – stânga sus.
• Şi Excel are funcţia Zoom în meniul View sau de pe bara de instrumente, care
permite să mărim sau să micşorăm vizualizarea paginii.
• Afişarea-ascunderea barelor de instrumente se face din meniul View/Toolbars sau
din meniul contextual al unei bare de instrumente.
• Îngheţarea unor coloane/rânduri se face prin selectarea începutului de rând sau
coloană pe care dorim să o îngheţăm, deschiderea meniului Window şi selectare
Freeze Panes. Efectul acestei operaţii este posibilitatea de a vizualiza anumite
rânduri sau coloane (în partea de sus a selecţiei pentru rânduri şi stânga pentru
coloane), chiar dacă folosim barele de derulare.
• În meniul Tools/Options la tabul General în partea inferioară putem stabili numele
utilizatorului, calea implicită pentru fişierele .xls etc.

5
• Într-o foaie de lucru pot fi introduse trei tipuri de date: numere, formule şi text
– Numerele sunt valori pe care le folosim la calcule, inclusiv datele
calendaristice
– Formulele sunt calcule
– Textul este o înregistrare care nu este un număr sau formulă
• Dacă facem greşeli la introducerea datelor, apăsăm butonul Revocare
formulă (Cancel Formula), marcat printr-un X (roşu)
• Putem de asemenea anula o înregistrare prin apăsarea tastei Esc
• Prin apăsarea butonului Introducere (Enter), marcat printr-un semn de
bifare verde, este finalizată înregistrarea
• Dacă apăsăm tasta Enter se realizează aceleaşi operaţii, însă în plus,
indicatorul de celulă se deplasează pe rândul următor
6
 Introducerea de formule simple într-o celulă

• Activăm celula în care urmează să apară rezultatul.

• Tastăm =.
• Dăm clic pe prima celulă pe care dorim să o includem în formulă.
• Inserăm un operator.
• Dăm clic pe următoarea celulă inclusă în formulă.
• Repetăm etapele de mai sus până la introducerea completă a formulei.
• Finalizăm înregistrarea apăsând tasta Enter sau butonul Introducere (Enter) de pe
bara de formule.

7
• În Excel, cel puţin o celulă este permanent selectată: celula activă.
• Selectarea unei celule se face prin click stânga. Selectarea mai multor celule
adiacente se face prin click stânga apăsat şi tragere peste celulele dorite sau prin
click stânga pe prima celulă, ţinem SHIFT apăsat şi click stânga pe ultima celulă din
cele pe care dorim să le selectăm.
• Selectarea unor celule neadiacente se face prin ţinerea tastei CTRL apăsată în timp
ce face selecţia. Un grup de celule este numit zonă de date.
• Selectarea unor rânduri sau coloane se face prin poziţionarea cursorului la capătul
acestora astfel încât acesta să se transforme într-o săgeată neagră şi se apasă
butonul stâng al mouse-ului. Selectarea multiplă a rândurilor sau coloanelor
adiacente sau nu, se face similar cu selecţia celulelor. Putem folosi şi combinaţia de
taste CTRL+Space pentru coloana şi SHIFT+Space pentru rând.
• Selectarea întregii foi de calcul se face cu butonul Selectare totală aflat în colţul
stânga sus, lângă A sau combinaţia de taste CTRL+SHIFT+Space.
• Selectarea întregului registru se face prin ţinerea apăsată a tastei CTRL şi apăsarea
butonului Selectare totală.
• Introducerea unui rând se face prin poziţionarea cursorului la capătul rândului
deasupra căruia dorim să introducem, deschidem meniul contextual (click dreapta) şi
selectăm Insert. Similar pentru coloane, inserarea se face spre stânga, deci
poziţionăm cursorul pe coloana înaintea căreia dorim să introducem.
• Inserarea unei noi pagini de lucru (worksheet) se face prin selectarea paginii înaintea
căreia dorim să introducem o nouă pagină şi din meniul Insert alegem Worksheet.
Paginile pot fi mutate între ele prin drap and drop.

8
• Prin meniul contextual al unei pagini de lucru putem accesa uşor o serie de opţiuni.

9
• Denumirea celulelor pe mai multe foi de lucru
– Aceasta se mai numeşte şi referinţă 3-D (referinţă 3-D: O referinţă la o zonă care
cuprinde două sau mai multe foi de lucru dintr-un registru de lucru.).
– În meniul Insert, selectaţi Name şi faceţi clic pe Define.
– În caseta Names in workbook, tastaţi numele.
– În cazul în care caseta Refers to conţine o referinţă, selectaţi semnul egal (=) şi
referinţa, apoi apăsaţi pe BACKSPACE.
– În caseta Refers to, tastaţi = (semnul egal).
– Faceţi clic pe indicatorul pentru prima foaie de lucru la care se va face referire.
– Ţineţi apăsat SHIFT şi faceţi clic pe fila corespunzătoare ultimei foi de lucru la
care se va face referire.
– Selectaţi celula sau zona de celule la care se va face referire.

10
• Ştergerea unei celule, rând, coloane se face prin selectare şi alegerea opţiunii Delete
din meniul Edit (pentru pagina de lucru alegem Delete Sheet). Apăsarea tastei
DELETE va goli doar obiectul selectat, NU îl şterge. Şi din meniul contextual al unei
celule putem selecta Delete, deschizându-se o casetă cu mai multe opţiuni.
• Pentru a modifica dimensiunea unui rând sau coloane, alegem rândul/coloana dorită,
şi selectăm Height din meniul Format/Row sau Width din meniul Format/Column.
În ambele cazuri se va deschide o căsuţă în care putem specifica dimensiunea
dorită.
• Pentru a modifica conţinutul unei celule o selectăm şi facem modificările dorite în
bara de formule.
• Funcţiile UNDO şi REDO sunt disponibile şi similare cu cele din Microsoft Word
2003. Butonul Undo de pe bara de instrumente Standard ne permite să anulăm o
acţiune sau o serie de acţiuni. Butonul Undo se va dezactiva când ajungem la ultima
acţiune pe care o putem anula. Un click stânga pe săgeata din dreptul butonului
Undo ne va derula acţiunile pe care le putem anula cu o singură comandă. Dacă ne
răzgândim un click stânga pe butonul Redo anulează ultima operaţie Undo.
• Copierea sau mutarea conţinutului unei celule se face prin Copy/Cut şi Paste
disponibile prin mai multe modalităţi (combinaţii rapide de taste, bara de instrumente,
meniul Edit). Poate fi copiată/mutată atât o celulă activă, cât şi o zonă de date.

11
• Atunci când folosim Paste în dreapta celulei apare un meniul autoderulant care ne
pune la dispoziţie o serie de opţiuni cu privire la copiere.

• -Keep Source Fomatting – păstrăm formatarea totală a celulei copiate.

• -Match Destination Formatting – se pierde formatarea celulei copiate.
• -Values and Number Formatting – păstrăm doar formatul număr şi valoare.
• -Keep Source Column Widths – păstrăm lăţimea celulei copiate.
• -Formatting Only – păstrăm doar formatarea celulei copiate.
• -Link Cells – creăm o legătură (referinţă absolută) între celule, astfel modificarea
uneia duce la modificarea celeilalte.

12
 Completarea automată a seriilor de date (funcţia Autofill).

• În colţul din dreapta jos al indicatorului de celulă se află o casetă pătrată, denumită
ghidaj de umplere (fill handle). Atunci când mutăm mouse-ul pe indicatorul de
celulă, acesta din urmă ia forma unei cruci negre care ne anunţă că putem folosi
mouse-ul pentru operaţiunea de completare.
• Începem prin activarea celulei (în care se află formula) pe care dorim să o copiem.
Deplasăm pointerul mouse-ului către ghidajul de umplere până când ia forma
indicatorului de completare.
• Apăsăm butonul mouse-ului şi tragem în jos pentru a selecta celulele în care vrem să
copiem formula. Eliberăm butonul mouse-ului, iar formula va fi multiplicată în celulele
selectate.

13
• La terminarea operaţiei apare o căsuţă cu
un meniu autoderulant care prezintă o serie
de opţiuni.
• -Copy Cells – copiem celula selectată.
• -Fill Series – se completează cu serii în
funcţie de setările făcute în meniul
Edit/Fill/Series.
• -Fill Formatting Only – va fi copiat doar
formatul celulei selectate.
• -Fill Without Formatting – va fi copiată
doar valoarea, fără formatare.

• Dacă în celula copiată există o formulă,

aceasta va fi copiată, dar şi referinţele vor fi
modificate.

14
 Folosirea comenzii „search” (cautare) si „replace” (inlocuire) pentru un anume continut al unei celule

• Comanda Găsire (Find) din meniul Editare (Edit) vă permite să specificaţi un şir de
caractere şi să vă mutaţi direct la fiecare apariţie a acestui şir.
• După ce a găsit un şir, Excel poate automatiza procesul corectării acestui şir. Alături
de comanda Găsire (Find) se află şi comanda Înlocuire (Replace). Cu această
comandă se poate substitui un şir pentru fiecare apariţie a şirului ce trebuie înlocuit.

15
• Putem sorta o bază de date folosind butoanele de sortare de pe bara de instrumente
Standard.
• Selectăm o singură celulă din coloana după care dorim să facem sortarea.
• Apăsăm butonul Sortare ascendentă (Ascending Sort) sau Sortare descendentă
(Descending Sort) pentru a sorta baza de date sau din meniul Data selectăm Sort.

16
Folosirea formulelor aritmetice şi logice de bază într-o foaie de calcul pentru adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri

• În celula A1 să se calculeze următoarea formulă

=45+23*(34-67/4)+6^3
• În celula A2 să se calculeze următoarea formulă
=43+24*(34-66/5)+6^4
• Dacă valorile există deja, putem genera formule folosind funcţiile automate
disponibile în Excel, din meniul autoderulant aferent butonului Însumare automată
(AutoSum) de pe bara de instrumente.

17
• Pentru a însuma toate cheltuielile pentru luna
ianuarie, nu este necesar să tastaţi din nou toate
acele valori. În schimb, folosiţi o formulă scrisă
anterior, denumită funcţie.
• Obţineţi totalul pe ianuarie selectând celula B7, apoi
făcând clic pe AutoSum din bara de instrumente
Standard. Astfel, se introduce funcţia SUM
(Însumare), care însumează toate valorile dintr-o
zonă de celule. Pentru a face economie de timp,
folosiţi funcţia de fiecare dată când aveţi de însumat
mai multe valori; în acest mod nu va trebui să tastaţi
formula.
• Dacă apăsaţi pe ENTER, în celula B7 se afişează
rezultatul funcţiei SUM: 95,94. Formula
=SUM(B3:B6) apare în bara de formule ori de câte
ori celula B7 este selectată.
• B3:B6 este informaţia, denumită argument, care
spune funcţiei SUM ce să adune. Prin folosirea unei
referinţe la celulă (B3:B6) în locul valorilor din
celulele respective, Excel poate actualiza automat
rezultatele dacă valorile se schimbă mai târziu.
Semnul două puncte (:) din B3:B6 indică o zonă de
celule din coloana B, de la rândul 3 până la rândul
• Parantezele sunt necesare pentru a separa
argumentul de funcţie.

18
• Uneori este mai uşor să copiezi formule decât să
creezi formule noi. În acest exemplu, veţi vedea
cum se copiază formula pentru ianuarie şi cum se
utilizează pentru a însuma cheltuielile pentru
februarie.
• Veţi selecta celula B7, care conţine formula pentru
ianuarie, apoi plasaţi indicatorul mausului peste
colţul dreapta-jos al celulei, până când apare
marcajul negru în formă de cruce (+). Apoi glisaţi
ghidajul de umplere peste celula C7. Când
eliberaţi ghidajul de umplere, în celula C7 apare
totalul pentru februarie, 126,93. Formula
=SUM(C3:C6) este vizibilă în bara de formule din
partea superioară a foii de lucru de fiecare dată
când celula C7 este selectată.
• După ce copiaţi formula, apare butonul Options
AutoSum pentru a vă da câteva opţiuni pentru
formatare. În acest caz, nu este nevoie să faceţi
nimic cu opţiunile de pe buton. Butonul dispare
când faceţi următoarea intrare în orice celulă.
• Notă    Aveţi posibilitatea de a copia formule prin
glisarea ghidajului de umplere numai în celule care
sunt una lângă alta, fie pe verticală fie pe
orizontală.

19
• Funcţii uzuale:

20
•

21
22
• Aveţi posibilitatea de a afişa şi imprima formulele cel mai simplu prin combinaţia de
taste CTRL+` (aflat lîngă 1). Opţiunea este disponibilă şi în Tools/Formula
Auditing/Formula Auditing Mode.
• Ştergerea unei formule: Faceţi clic pe celula care conţine formula. Apăsaţi pe
DELETE.

23
24
• Referinţele relative   Într-o formulă o referinţă relativă la celulă, cum ar fi A1, se
bazează pe poziţia relativă a celulei care conţine formula faţă de celula la care se
face referire. Dacă poziţia celulei care conţine formula se modifică, se modifică şi
referinţa. Dacă se copiază formula de-a lungul rândurilor sau pe coloane, referinţa se
ajustează automat. Implicit, formulele noi utilizează referinţe relative. De exemplu,
dacă se copiază o referinţă relativă din celula B2 în celula B3, se ajustează automat
de la =A1 la =A2.
• Referinţele absolute   O referinţă absolută într-o formulă, cum ar fi $A$1, face
referire întotdeauna la o celulă cu o amplasare anume. Dacă poziţia celulei care
conţine formula se modifică, referinţa absolută rămâne aceeaşi. Dacă se copiază
formula de-a lungul rândurilor sau pe coloane, referinţa absolută nu se ajustează.
Implicit, formulele noi utilizează referinţe relative şi este necesar să fie comutate la
referinţe absolute. De exemplu, dacă se copiază o referinţă absolută din celula B2 în
celula B3, aceasta va rămâne aceeaşi în ambele celule =$A$1.
• Referinţe mixte   O referinţă mixtă are fie o coloană absolută şi un rând relativ, fie
rând absolut şi coloană relativă. O referinţă coloană absolută ia forma $A1, $B1 şi
aşa mai departe. O referinţă rând absolut ia forma A$1, B$1 şi aşa mai departe.
Dacă poziţia celulei care conţine formula se modifică, referinţa relativă se modifică iar
referinţa absolută nu se modifică. Dacă se copiază formula de-a lungul rândurilor sau
pe coloane, referinţa relativă se ajustează automat iar referinţa absolută nu se
ajustează. De exemplu, dacă se copiază o referinţă mixtă de la celula A2 la B3, se
ajustează de la =A$1 la =B$1.

25
• Stilul de referinţă 3-D
• Dacă intenţionaţi să analizaţi datele din aceeaşi celulă sau zonă de celule din foi de
lucru multiple din registrul de lucru, utilizaţi o referinţă 3-D. O referinţă 3-D include
referinţa de celulă sau de zonă, precedată de o zonă de nume de foi de lucru. Excel
utilizează orice foi de lucru memorate între numele de început şi cel de sfârşit al
referinţei. De exemplu, =SUM(Foaie2:Foaie13!B5) adună toate valorile conţinute în
celula B5 din toate foile de lucru dintre Foaia 2 şi Foaia 13 inclusiv.
• Este posibil să utilizaţi referinţe 3-D pentru a face referiri la celule din alte foi, pentru
a defini nume şi pentru a crea formule utilizând următoarele funcţii: SUM, AVERAGE,
AVERAGEA, COUNT, COUNTA, MAX, MAXA, MIN, MINA, PRODUCT, STDEV,
STDEVA, STDEVP, STDEVPA, VAR, VARA, VARP şi VARPA.
• Referinţele 3-D nu pot fi utilizate în formule matrice (formulă matrice: O formulă care
efectuează calcule multiple pe unul sau mai multe seturi de valori şi apoi întoarce fie
un singur rezultat, fie mai multe. Formulele matrice se închid între acolade { } şi se
introduc apăsând pe CTRL+SHIFT+ENTER.).
• Referinţele 3-D nu pot fi utilizate în cazul operatorului (operator: Un semn sau simbol
care specifică tipul de calcul ce trebuie executat într-o expresie. Există operatori
matematici, de comparaţie, logici sau de referinţă.) intersecţie (un spaţiu singular)
sau în formule care folosesc intersecţie implicită (intersecţie implicită: O referinţă la o
zonă de celule în loc de o singură celulă care este calculată ca o singură celulă.
Dacă celula C10 conţine formula =B5:B15*5, Excel înmulţeşte valoarea din celula
B10 cu 5 deoarece celulele B10 şi C10 sunt pe acelaşi rând.)

26
• Modul în care referinţele 3-D se modifică atunci când se mută, se copiază, se
inserează sau se şterg foi de lucru
• Exemplele următoare explică ce se întâmplă când mutaţi, copiaţi, inseraţi sau
ştergeţi foi de lucru care sunt incluse într-o referinţă de tip 3-D. Exemplele folosesc
formula =SUM(Foaie2:Foaie6!A2:A5) pentru a însuma celule de la A2 la A5 în foile
de lucru de la 2 la 6.
• Inserare sau copiere   Dacă inseraţi sau copiaţi foi între Foaie2 şi Foaie6 (punctele
extreme din acest exemplu), Microsoft Excel include toate valorile din celulele de la
A2 la A5 din foile adăugate în calcule.
• Ştergere   Dacă ştergeţi foi între Foaie2 şi Foaie6, Excel elimină valorile acestora din
calcul.
• Mutare  Dacă mutaţi foi cuprinse între Foaie2 şi Foaie6 într-o locaţie din afara zonei
foii de referinţă, Excel elimină valorile acestora din calcul.
• Mutarea unui punct de extremă   Dacă mutaţi Foaie2 sau Foaie6 într-o altă locaţie
din acelaşi registru de lucru, Excel ajustează calculul astfel încât acesta să se refere
la noua zonă de foi dintre ele.
• Ştergerea unui punct de extremă   Dacă ştergeţi Foaie2 sau Foaie6, Excel
ajustează calculul astfel încât acesta să se refere la zona de foi dintre ele.

27
• Stilul de referinţă R1C1
• De asemenea, este posibil să utilizaţi un stil de referinţă în care sunt numerotate atât rândurile
cât şi coloanele foii de lucru. Stilul de refrinţă R1C1 este util pentru calculul poziţiilor rândurilor
şi coloanelor în macrocomenzi (macrocomandă: O acţiune sau set de acţiuni utilizate pentru
automatizarea activităţilor. Macrocomenzile sunt înregistrate în limbajul de programare Visual
Basic pentru aplicaţii.). În stilul R1C1, Excel indică poziţia unei celule cu un „R” urmat de
numărul rândului şi un „C” urmat de numărul coloanei.
• Referinţă R[-2]CO - referinţă relativă (referinţă relativă: Într-o formulă, adresa unei celule
bazată pe poziţia relativă a celulei care conţine formula şi a celulei referite. Dacă se copiază
formula, referinţa se modifică automat. O referinţă relativă ia forma A1.) la celula aflată cu două
rânduri mai sus şi în aceeaşi coloană. Referinţă R[2]C[2] - O referinţă relativă la celula aflată cu
două rânduri mai jos şi cu două coloane la dreaptaR2C2O referinţă absolută (referinţă absolută
celulă: Într-o formulă, este adresa exactă a unei celule, indiferent de poziţia celulei care conţine
formula. O referinţă absolută celulă ia forma $A$1.) la celula din rândul al doilea, coloana a
doua. Referinţă R[-1] - O referinţă relativă la întregul rând situat deasupra celulei active.
Referinţă RO - referinţă absolută la rândul curent. La înregistrarea unei macrocomenzi, Excel
înregistrează unele comenzi utilizând stilul de referinţă R1C1. De exemplu, dacă se
înregistrează o comandă cum ar fi clic pe butonul Însumare Automată pentru a insera o
formulă care însumează o zonă de celule, Excel înregistrează formula utilizând referinţe cu
stilul R1C1 şi nu A1.
• Activarea sau dezactivarea stilului de referinţă R1C1
• Faceţi clic pe Options în meniul Tools apoi faceţi clic pe fila General.
• Sub Settings, se bifează caseta de selectare R1C1Reference Style.

28
•

29
• Putem cere ca Excel să nu schimbe referinţa transformând referinţa celulei din
relativă în absolută.
• Referinţele de celule absolute sunt încadrate de semnul dolar: $E$11.
• Semnele de dolar “blochează“ referinţa celulei astfel încât Excel nu o mai schimbă
atunci când generăm formula sau o copiem în alte celule.
• Semnul $ din faţa lui E dă instrucţiunea ca Excel să nu schimbe coloana; semnul $
din faţa lui 11 dă instrucţiunea ca rândul să rămână acelaşi.
• Implicit, referinţele formulelor sunt relative
– Modificarea referinţei formulei din relativa în absoluta se face apăsând tasta F4
– La prima apăsare, rândul şi coloana adresei sunt fixate;
– La a doua apăsare, doar rândul adresei este fixat;
– La a treia apăsare, doar coloana adresei este fixată;
– La a patra apăsare, adresa redevine relativă.

30
31
• Relative    Fiecare referinţă relativă la celulă dintr-o
formulă se modifică automat când formula este copiată
în josul coloanei sau peste rânduri. Datorită acestui
lucru, în prima lecţie aţi putut copia formula pentru
ianuarie pentru a însuma cheltuielile din februarie. Aşa
cum arată exemplul de aici, când formula =C4*$D$9
este copiată dintr-un rând în altul, referinţa relativă la
celulă se schimbă de la C4 la C5 şi apoi la C6.
• Absolute    O referinţă absolută la celulă este fixă.
Referinţele absolute nu se modifică atunci când copiaţi
o formulă dintr-o celulă în alta. Referinţele absolute au
semnul dolar ($), în felul următor: $D$9. Aşa cum se
arată în imagine, când formula =C4*$D$9 este copiată
dintr-un rând în altul, referinţa absolută la celulă
rămâne $D$9.
• Mixte    O referinţă mixtă la celulă are fie o coloană
absolută şi un rând relativ, sau un rând absolut şi o
coloană relativă. De exemplu, $A1 este referinţă
absolută la coloana A şi referinţă relativă la rândul 1.
Când o referinţă mixtă este copiată dintr-o celulă în
alta, referinţa absolută rămâne aceeaşi dar referinţa
relativă se schimbă.

32
•

33
• Fiecare funcţie are o ordine specifică sau o sintaxă.
• Funcţiile sunt formule, ca urmare toate funcţiile sunt introduse prin semnul =.
• După = apare numele funcţiei, urmat de unul sau mai multe argumente cuprinse
între paranteze.
• SUM este singura funcţie individuală inclusă pe bara de instrumente Standard.
Putem accesa toate funcţiile (inclusiv SUM) folosind butonul fx aflat pe bara de
formule
• Functia IF este o funcţie logică care impune o condiţie: IF(logical test, [value if true],
[value if false])
• AVERAGE este o funcţie care permite afişarea valorii medii dintr-un număr de celule
alese.

34
35
•

36
Recunoaşterea mesajelor standard de eroare asociate formulelor

37
Formatarea celulelor pentru a afisa diverse stiluri de numere: numar de zecimale, numar de zerouri dupa punct,
cu sau fara virgula pentru a indica miile

• Excel dispune de un număr mare de opţiuni de formatare pe care le putem selecta

din caseta de dialog Formatare celule (Format Cells) aferentă oricărei celule,
deschisă prin combinaţia de taste CTRL+1.

38
• Formatarea celulelor pentru afisarea datei sub diverse formate
– Selectăm celulele pe care vrem să le formatăm.
– Apoi, deschidem caseta de dialog Format Cells şi selectăm Date la Category
în tabul Number.
• Formatarea celulelor pentru a afisa diverse simboluri de monede
– Selectăm celulele pe care vrem să le formatăm.
– Apoi, deschidem caseta de dialog Format Cells şi selectăm Currency la
Category în tabul Number.
• Formatarea celulelor pentru a afisa numerele drept procent
– Selectăm celulele pe care vrem să le formatăm.
– Apoi, deschidem caseta de dialog Format Cells şi selectăm Percentage la
Category în tabul Number.

39
• Schimbarea dimensiunii fontului,tipul fontului. Formatarea textului: bold (aldine), italic
(cursiv), subliniere simpla sau dubla. Schimbarea culorii fontului textului sau
fundalului celulelor
– Selectăm celulele pe care vrem să le formatăm.
– Apoi, deschidem caseta de dialog Format Cells şi selectăm tabul Font.

40
• Aplicarea diferitelor culori conţinutului sau fundalului celulelor.
– Selectăm celulele pe care vrem să le formatăm.
– Apoi, deschidem caseta de dialog Format Cells şi selectăm tabul Patterns.

41
• Încadrarea textului într-o celulă (text wrapping). Alinierea conţinutului unei celule sau
a unui grup de celule la centru, stânga, dreapta, sus, jos. Centrarea unui titlu pentru
un grup de celule. Modificarea orientării conţinutului unei celule.
– Selectăm celulele pe care vrem să le formatăm.
– Apoi, deschidem caseta de dialog Format Cells şi selectăm tabul Alignment.
• Adăugarea bordurilor celulelor sau unui grup de celule.

42
 Crearea diferitelor tipuri de diagrame/grafice pe baza informaţiilor din foaia de calcul: cu coloane, bare sau linii,
disc

• Pentru început selectaţi datele pe care doriţi să le reprezentaţi grafic, apoi faceţi click
pe butonul Chart Wizard de pe bara de instrumente sau selectaţi Chart din meniul
Insert. Se deschide fereastra Chart Wizard-CHART TYPE. Primul pas îl reprezintă
alegerea tipului de diagramă. Putem alege între Standard Types şi Custom Types.
După efectuarea alegerii apăsăm Next.

43
• Pasul 2. Fereastra SOURCE DATA. În tabul Data Range specificăm dacă valorile se
află pe rânduri sau coloane. Putem de asemenea modifica zona de date dacă este
necesar. În tabul Series se pot modifica opţiuni referitoare la seriile de date. După
terminarea setărilor apăsăm Next.

44
• Pasul 3. Fereastra CHART OPTIONS
– În tabul Titles putem da un titlu diagramei. Putem denumi şi axele acesteia.
– În tabul Axes putem, prin bifare/debifare, să afişăm sau nu axele X şi Y.
– În tabul Gridlines, prin bifare/debifare, putem aplica linii de fond.
– În tabul Legend avem posibilitatea de a muta legenda unde dorim, dar şi de a o
ascunde.
– În tabul Data Labels putem stabili dacă împreună cu graficul vor fi afişate şi alte
informaţii (numele seriilor, valoarea acestora etc.).
– În tabul Data Tables putem afişa împreună cu diagrama şi zona de date
reprezentată de aceasta.
După efectuarea setărilor necesare apăsăm Next.
• Pasul 4. Fereastra CHART LOCATION. Putem stabili dacă diagrama să fie creată
într-o nouă foaie sau ca obiect într-o foaie deja existentă (putem specifica care).
Apăsăm Finish şi am obţinut o diagramă.
Pentru a modifica ulterior diagrama, selectăm din meniul contextual al acesteia opţiunea
dorită. Opţiunea Format Chart Area ne permite alegerea unui fundal al diagramei,
modificarea fontului etc.
• ATENŢIE: FIECARE OBIECT AL DIAGRAMEI ARE UN MENIU CONTEXTUAL
PROPRIU.

45
•

46
47
•

48
 meniul File/Page Setup

• Modificarea marginilor foii de calcul: sus, jos, stânga, dreapta.

49
• Adăugarea, modificarea textului în antetul şi subsolul unei foi de calcul.
• Introducerea în antet şi/sau subsol a câmpurilor specifice: informaţii legate de
numărul paginilor, data, ora, numele fişierului, numele registrului de calcul.

50
• Modificarea orientării foii de calcul: pe lung (tip vedere), pe lat (portret). Schimbarea
dimensiunii foii de hârtie.
• Modificarea aşezării în pagină astfel încât întreg conţinutul foii de calcul să încapă pe
o singură pagină, pe un anumit număr de pagini.

51
• În meniul View/Page Break avem posibilitatea de a alege zona de date care să
încapă pe o pagină. Pentru a reveni la vizualizarea normală selectăm View/Normal.
• Examinarea unei foi de calcul înaintea imprimării se face din meniul File/Print
Preview.
• Tipărirea anumitor celule dintr-un registru de calcul, a întregului registru de calcul,
numărul de copii realizate, tipărirea unui grafic selectat.

52