Întrebări și răspunsuri pentru

specializarea Inginerie Economică

Pregătire examen 23, 24 iunie a.c.

Proba scrisă 25 iunie a.c.
Întrebare ?1

1.Mixul de marketing reprezintă:

a) un concept esenţial al teoriei marketingului
modern;
b) cei “4 P” ai firmei;
c) combinarea politicilor de produs, preţ,
distribuţie şi promovare, utilizat de firmă pentru
atingerea obiectivelor pe piața-țintă.

2
Întrebare ?2

2.Componenta de bază a mixului de

marketing al firmei este:
a) oferta de produse/servicii;
b) preţul de vânzare;
c) distribuţia comercială.

3
Întrebare ?4

4.Din structura mixului de marketing al

firmei nu poate să lipsească:
a) prețul de vânzare;
b) distribuția comercială;
c) promovarea comercială.

4
Întrebare ?4

5.Într-o abordare de marketing, firma va

urmări primordial satisfacerea nevoilor:
a) angajaților;
b) nevoilor proprii (ale organizației);
c) nevoilor clienților.

5
Întrebare ?

6.Un element important al mixului de

marketing este preţul de vânzare,
element ce influenţează direct:
a) profitabilitatea mărcii;
b) imaginea de marcă;
c) notorietatea mărcii.

6
Întrebare ?5

7.Cel mai flexibil element al mixului de

marketing al firmei este:
a) produsul;
b) preţul;
c) promovarea.

7
Întrebare ?6

8.Mixul distribuţiei comerciale include:

a) forţele de vânzare;
b) termenele de plată;
c) vânzările cu primă.

8
Întrebare ?

9.Mixul promoţional al firmei include

următoarele elemente:
a) relaţiile publice - PR;
b) logistica de distribuţie;
c) promovarea vânzărilor.

9
Întrebare ?

10.Ciclul de viaţă comercială a produsului -

CVP reprezintă:
a) un model grafic ce descrie tendinţa de evoluţie
a profitului produsului, de-a lungul vieţii sale
comerciale;
b) un model grafic ce descrie tendinţa de evoluţie,
în timp, a numărului de cumpărători ai mărcii;
c) perioada de timp în care produsul se află pe
piaţă, de la lansare, până la retragere.

10
Întrebare ?

11.Repoziționarea pe piață a mărcii

presupune:
a) o transformare de esență în ceea ce privește
caracteristicile mărcii;
b) schimbarea numelui de marcă;
c) îmbunătățirea imaginii și a convingerilor
cumpărătorilor privind marca.

11
Întrebare ?

12.Înregistrarea mărcii la Oficiul de Stat

pentru Invenţii şi Mărci - OSIM:
a) conferă titularului drept exclusiv de folosire a
mărcii;
b) oferă protecţie numai pe teritoriul României;
c) limitează durata de folosire a mărcii la 20 de
ani.

12
Întrebare ?

13.Obiectivul principal de marketing în faza

de lansare comercială a unui produs nou
pe piaţă este:
a) creşterea cotei de piaţă şi a profitului
produsului;
b) fidelizarea clienţilor faţă de noul produs;
c) câştigarea încrederii clienţilor şi dobândirea de
notorietate de către noul produs.

13
Întrebare ?

14.Nivelul preţului de vânzare practicat de

firmă pentru un produs caracterizat
printr-o cerere elastică în raport cu preţul,
va fi:
a) scăzut;
b) ridicat;
c) mediu.

14
Întrebare ?

15.Preţul de acceptabilitate al unui produs nou

introdus pe piaţă reprezintă:
a) nivelul de preţ ce corespunde egalităţii dintre
nivelul cererii şi al ofertei;
b) intervalul de preţ în interiorul căruia se situează
preţul de vânzare al produsului, stabilit în urma
unui sondaj de piaţă;
c) preţul maxim pe care un consumator este
dispus să îl plătească, pentru a achiziţiona un
produs nou.

15
Întrebare ?

16.În decizia de stabilire a preţului de

vânzare a unui produs nou pe piaţă,
cererea inelastică în raport cu preţul
produsului semnifică:
a) cumpărător foarte sensibil la preţ;
b) cumpărător mai puţin sensibil la preţ;
c) cumpărător indiferent la preţ.

16
Întrebare ?

17.Principalele alternative la concurenţa

prin preţ pe care firma le poate avea în
vedere pentru evitarea unui război al
preţurilor, sunt:
a) diferenţierea produsului;
b) promovarea ofertei la locul de vânzare;
c) adoptarea strategiei valorii ridicate a
produsului.

17
Întrebare ?

18.Într-o abordare de marketing,

determinarea preţului de vânzare
practicat de firmă pe piaţă se face în
funcţie de:
a) cererea pieţei;
b) costurile de producție ale firmei;
c) concurenţii direcți (importanți) ai firmei.

18
Întrebare ?

19.La începutul vieţii comerciale a unui

produs nou, cererea în raport cu preţul
produsului este, de regulă:
a) mai puţin elastică;
b) elastică;
c) negativă.

19
Întrebare ?

20.Distribuţia directă (fără trepte de

intermediere) permite:
a) contactul direct şi rapid cu clienţii, facilitarea
cunoaşterii pieţei;
b) păstrarea controlului asupra întregului proces
de comercializare, garantarea calităţii
produselor vândute, asigurarea mai bună a
serviciilor post-vânzare;
c) reducerea numărului de reprezentanţi
comerciali ai producătorului.

20
Întrebare ?

21.Distribuţia selectivă reprezintă:

a) vânzarea produsului în puncte de vânzare
speciale, într-o zonă bine definită;
b) vânzarea produsului într-un număr cât mai
mare de unităţi de desfacere disponibile;
c) utilizarea, voluntară, a unui număr mai mic de
intermediari, faţă de numărul de intermediari
disponibili.

21
Întrebare ?

22.În funcţie de numărul de intermediari

utilizaţi, firma poate practica următoarele
strategii de distribuţie:
a) distribuţie intensivă;
b) distribuţie selectivă;
c) distribuţie inclusivă.

22
Întrebare ?

23.Logistica de distribuție comercială

include următoarele activități:
a) transportul produsului de la punctele de
proveniență la punctele de consum (sau de
utilizare);
b) depozitarea și stocarea produselor;
c) serviciile post-vânzare asigurate cumpărătorilor.

23
Întrebare ?

24.Mixul promoţional al firmei include

următoarele acţiuni de comunicare şi
promovare comercială:
a) analiza S.W.O.T.;
b) încercarea gratuită a produsului (sampling);
c) testimonial publicitar.

24
Întrebare ?

25.Activitatea de merchandising reprezintă:

a) un mijloc de comunicare comercială
impersonală a producătorului cu piaţa;
b) o practică de marketing, care urmăreşte
stabilirea şi promovarea unor contacte
profitabile de către firmă, cu clienţii potenţiali;
c) un ansamblu de metode şi tehnici de
prezentare activă a unui produs, la locul de
vânzare.

25
Întrebare ?

26.Următoarele acţiuni şi mijloace de

promovare intră în sfera relaţiilor publice
- PR ale companiei:
a) participarea firmei cu un stand propriu la o
expoziţie comercială naţională de profil;
b) organizarea unei acţiuni promoţionale vizând
creşterea cantităţii de produs cumpărate de
către clienţii potenţiali (ofertă-pachet, ofertă tip
“girafă”);
c) organizarea de către firmă a unui eveniment
comercial gen “Ziua porţilor deschise” (open
days).
26
Întrebare ?

27.Publicitatea de prestigiu reprezintă:

a) o formă de publicitate demonstrativă, care
urmăreşte să convingă clienţii firmei de
superioritatea ofertei sale, faţă de oferta
concurenţilor;
b) o formă de publicitate care are ca obiectiv
promovarea imaginii şi a renumelui firmei;
c) o tehnică de argumentaţie publicitară care
urmăreşte întărirea încrederii publicului în
oferta firmei.

27
Întrebare ?

28.O campanie promoțională al cărei

obiectiv este îmbunătăţirea vitezei sau
volumului desfacerilor firmei (încurajarea
cumpărătorilor să sporească numărul şi
cantitatea achiziţiilor efectuate), va
avea:
a) un caracter permanent;
b) un caracter temporar;
c) un caracter direct, personalizat.

28
Întrebare ?

29.Organizarea de către firmă a unui salon

expozițional permanent pentru
prezentarea produselor și serviciilor sale
reprezintă:
a) o activitate de relații publice - PR;
b) o campanie publicitară media de prestigiu;
c) o acțiune de promovare a vânzărilor.

29
Întrebare ?

30.Într-o optică de marketing:

a) firma depinde de client și lucrează pentru client
- în condiții de eficiență economică;
b) principalul activ al firmei sunt produsele și
serviciile realizate;
c) firma trebuie să dezvolte programe susținute de
păstrare și întărire a relațiilor cu clienții fideli.

30
Întrebare ?

31.Activitatea de marketing are ca element

central de referință următoarele
componente ale pieței:
a) oferta;
b) cererea;
c) concurența.

31
Întrebare ?

32.Încercarea gratuită este o acțiune

promoțională ce constă în facilitarea
consumului sau utilizării unui produs (de
regulă nou), sub următoarele forme:
a) testare gratuită;
b) primă-cadou;
c) eșantion-cadou.

32
Întrebare ?

33.O campanie promoțională de reducere a

prețului de vânzare al unui produs va
avea:
a) caracter permanent;
b) caracter temporar;
c) caracter excepțional.

33
Întrebare ?

34.Domeniul relațiilor publice acoperă o

paletă largă de acțiuni și mijloace de
comunicare, cum sunt:
a) organizarea unei manifestări de prestigiu în
viața firmei (spre exemplu, o recepție
aniversară);
b) organizarea unei campanii de mecenat
publicitar (spre exemplu, strângerea de fonduri
pentru o cauză nobilă);
c) un advertorial publicat într-o revistă de
specialitate (spre exemplu, un interviu cu
directorul de marketing al firmei).
34
Întrebare ?

35.Piața potențială a firmei se exprimă mai

exact prin:
a) volumul cererii;
b) volumul ofertei;
c) volumul vânzărilor.

35
Întrebare ?

36.Filiera produselor agricole reprezintă:

a) ansamblul activităţilor desfășurate de agenţii
economici implicați în circuitul unui produs, de
la producătorul agricol, până la consumatorul
final;
b) ansamblul canalelor de distribuție care se
interpun între producătorul agricol și
consumatorul final;
c) ansamblul activităților de producție, colectare,
transformare, distribuție și consum al
produselor agricole.

36
Întrebare ?

37.Consultanţa îşi desfăşoară activitatea pe

baza unor principii bine definite. Dintre
acestea pot fi amintite:
a) competenţă profesională şi specializare în
activitatea de consultanţă;
b) consultantul trebuie să fie dependent de
beneficiarul actului de consultanţă;
c) activitatea de consultanţă trebuie să aibă un
caracter de consiliere, recomandare.

37
Întrebare ?

38.Agenţia Naţională de Consultanţă

Agricolă (A.N.C.A.) a fost înfiinţată în
anul:
a) 1996;
b) 1998;
c) 2000.

38
Întrebare ?

39.Forma cea mai intensivă de comunicare,

în cadrul procesului de consultanţă, este
reprezentată de:
a) consultanţa individuală;
b) consultanţa de grup;
c) consultanţa de masă.

39
Întrebare ?

40.Care sunt principalele avantaje ale

consultanţei individuale :
a) obţinerea informaţiilor necesare rezolvării unei
anumite probleme;
b) oferă agricultorilor ocazia de a vorbi despre
subiecte (probleme) pe care aceştia nu le-ar
aborda în prezenţa altora;
c) se bazează pe încrederea reciprocă dintre
consultant şi agricultor.

40
Întrebare ?

41.Discuţiile individuale de consultanţă

agricolă pot fi de următoarele tipuri:
a) discuţie individuală de tip diagnostic-tratament;
b) discuţie individuală de tip consiliere;
c) discuţie individuală de tip participativ,

41
Întrebare ?

42.Tehnicile utilizate în cadrul discuţiei

individuale de tip participativ sunt:
a) punerea de întrebări;
b) transmiterea de informaţii şi propunerea de
modele de soluţii;
c) discuţii de tip simpozion.

42
Întrebare ?

43.Dezavantajele consultanţei de grup sunt

determinate de următoarele elemente:
a) acoperire relativ mică pentru unele probleme cu
caracter general ale agricultorilor;
b) necesită timp şi eforturi mai mari din parte
consultantului pentru pregătirea acţiunii de
consultanţă;
c) consultantul poate adapta mesajul de
consultanţă corespunzător nivelului educaţional
al agricultorilor.

43
Întrebare ?

44.Printre metodele de consultanţă de grup

se numără:
a) discuţii de grup;
b) Vizite;
c) discuţii individuale de tip participativ.

44
Întrebare ?

45.Etapele de efectuare a unei demonstraţii,

în cadrul consultanţei de grup, sunt:
a) diagnosticarea şi planificarea;
b) implementarea şi evaluarea;
c) stabilirea cauzelor posibile ale problemei.

45
Întrebare ?

46.Pentru ca un mesaj de consultanţă,

transmis prin mass-media, să fie uşor de
înţeles şi receptat, trebuie respectate
următoarele elemente:
a) Utilizarea unui limbaj simplu;
b) Aranjarea şi structurarea clară a argumentelor;
c) Prezentarea în detaliu a punctelor principale.

46
Întrebare ?

47.În funcție de caracteristicile ce definesc

conceptul de sistem economic, se
apreciază că exploatația agricolă
constituie un sistem:
a) tehnico - productiv și economico-social
complex;
b) dinamic adaptativ supus evoluției, adaptării și
perfecționării continue;
c) autoreglabil și autoorganizabil.

47
Întrebare ?

48.Exploatațiile agricole se diferențiază în

funcție de:
a) forma de proprietate;
b) mărime și dimensiune;
c) factorii care le influențează.

48
Întrebare ?

49.Funcţiunea comercială a exploataţiei

agricole înglobează activităţile:
a) de aprovizionare tehnico-materială şi de
desfacere a produselor;
b) de asigurare a mijloacelor financiare necesare
desfăşurării normale a procesului de producţie;
c) care se finalizează cu obţinerea de bunuri
materiale sau prestări de servicii.

49
Întrebare ?

50.Care sunt principalele căi de înfăptuire a

strategiilor de creştere?
a) concentrarea, integrarea pe verticală,
diversificarea;
b) deminarea globală prin preţuri;
c) concentrarea asupra unui anumit segment de
piaţă.

50
Întrebare ?

51.Dintre elementele specifice ale structurii

de conducere fac parte:
a) postul;
b) funcţia;
c) autoritatea formală sau legală.

51
Întrebare ?

52.Din structura organizatorică şi de

conducere face parte:
a) structura ierarhică;
b) structura funcţională;
c) structura de producţie.

52
Întrebare ?

53.Din punct de vedere organizaţional,

întreprinderea agricolă prezintă
următoarele caracteristici:
a) formalitatea;
b) mărimea şi dimensiunea;
c) funcţionalitatea.

53
Întrebare ?

54.Întreprinderea agricolă a fost concepută

şi s-a dezvoltat ca un sistem structurat în
subsisteme:
a) decizional;
b) operaţional;
c) informatic.

54
Întrebare ?

55.Relaţiile de cooperare pot îmbrăca mai

multe forme:
a) relaţii de consultare;
b) relaţii de furnizare;
c) relaţii de reprezentare.

55
Întrebare ?

56.Avantajele structurii manageriale

funcţionale sunt:
a) creşterea competenţei profesionale a cadrelor
de conducere;
b) posibilitatea specializării managerilor pe
domenii de activitate;
c) dispoziţiile şi informaţiile au o circulaţie rapidă.

56
Întrebare ?

57.Dimensiunea optimă a exploataţiilor

agricole, se apreciază, în funcţie de profil,
cu ajutorul indicatorilor:
a) suprafaţa de teren agricol;
b) efectivul de animale;
c) mărimea capitalului circulant.

57
Întrebare ?

58.Factorii de producţie includ:

a) mijloacele de muncă;
b) obiectele muncii;
c) forţa de muncă.

58
Întrebare ?

59.Desfăşurarea eficientă a activităţilor în

exploataţiile agricole impune ca
asigurarea cu resurse de producţie,
combinarea şi alocarea lor să fie făcută
astfel încât să ducă la:
a) valorificarea integrală a capacităţii de producţie
a exploataţiei;
b) obţinerea unor cantităţi sporite de produse pe
hectar şi animal furajat, cu cheltuieli cât mai
reduse pe unitatea de produs;
c) creşterea continuă a randamentului resurselor
utilizate prin aplicarea tehnologiilor moderne şi
a mijloacelor tehnice perfecţionate. 59
Întrebare ?

60.Metodele pentru determinarea structurii

culturilor sunt:
a) metoda normativ constructivă;
b) metoda planning;
c) programarea liniară.

60
Întrebare ?

61.Sistemul intensiv de producţie se

caracterizează prin:
a) volum important de resurse materiale şi umane
la unitatea de suprafaţă;
b) obţinerea de producţii mari şi în continuă
creştere;
c) pierderea fertilităţii solului.

61
Întrebare ?

62.Principalii factori de influenţă ai

sistemului de cultură a plantelor sunt:
a) factorii naturali;
b) factorii economici şi organizatorici;
c) factorii sociali.

62
Întrebare ?

63.Decizia reprezintă o linie de acţiune,

aleasă dintr-o multitudine de posibilităţi,
pentru îndeplinirea unor obiective şi
presupune:
a) mai multe alternative şi deci existenţa
posibilităţii de a alege;
b) un proces raţional, conştient, în alegerea
soluţiei;
c) definirea obiectivului.

63
Întrebare ?

64.Criteriile de clasificare a deciziilor sunt:

a) după organele colective sau numărul
persoanelor care participă la adoptarea deciziei;
b) după felul activităţilor;
c) după orizontul temporal şi implicaţiile deciziei.

64
Întrebare ?

65.După orizontul temporal şi implicaţiile

deciziei, deciziile se clasifică în:
a) decizii strategice;
b) curente sau operative;
c) colective.

65
Întrebare ?

66.Deciziile strategice se referă la:

a) probleme mai importante şi la o perioadă mai
lungă de timp;
b) activitatea curentă;
c) realizarea concretă a sarcinilor de producţie.

66
Întrebare ?

67.Principalii factori care exercită influenţă

asupra stilului de management sunt:
a) calităţile, caracteristicile şi structura psihică a
managerilor, metodele şi tehnicile de
management utilizate;
b) motivaţia managerială, poziţia ierarhică şi
gradul de concentrare a puterii;
c) mediul economic al întreprinderii .

67
Întrebare ?

68.Managementul prin excepţie (MPE)

presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) precizarea obiectivelor care trebuie realizate în
perioada următoare şi a parametrilor specifici
de apreciere a obiectivelor;
b) desfăşurarea propriu-zisă a proceselor de
muncă;
c) colectarea, înregistrarea, prelucrarea
informaţiilor brute privind procesul de
producţie, transmiterea concluziilor şi
adoptarea deciziilor de corecţie şi transmiterea
lor spre executanţi şi către manageri.

68
Întrebare ?

69.Care sunt cele mai importante cerinţe

care asigură calitatea deciziilor de
conducere?
a) cunoaşterea exactă a condiţiilor concrete în
care se ia decizia;
b) fundamentarea ştiinţifică a deciziei, adoptarea
în timp util;
c) respectarea strictă a legalităţii, coordonarea
corectă a deciziilor care se adoptă la diferite
niveluri ierarhice.

69
Întrebare ?

70.Care din metodele prezentate mai jos

sunt metode specifice de management:
a) brainstormingul;
b) reuniunea panel sau tehnica Delphi;
c) tabloul de bord.

70
Întrebare ?

71.Exploataţiile agricole constituie un

sistem:
a) tehnico-productiv şi economico-social;
b) dinamic adaptativ;
c) probabilistic.

71
Întrebare ?

72.Reglementările UE sunt aplicate :

a) direct, fără nici un fel de modificare de către
fiecare ţara în parte;
b) prin intermediul unor reglementări legislative
ale fiecărei ţări;
c) sunt aplicate facultativ de fiecare ţară în parte.

72
Întrebare ?
73.Tabloul de bord reprezintă:
a) un ansamblu de informaţii curente, prezentate
într-o formă sintetică, referitoare la principalele
rezultate ale activităţii de conducere şi a
factorilor de influenţă asupra desfăşurării
procesului productiv analizat în condiţii de
eficienţă;
b) un sistem riguros care prezintă informaţii ce
reflectă procesele supuse managementului;
c) un sistem de conducere ce asigură raţionalizarea
sistemului informaţional microeconomic, care le
asigură managerilor o informare completă,
rapidă şi operativă în procesul de adoptare a
deciziilor de calitate superioară.
73
Întrebare ?

74.Care sunt caracteristicile deciziilor

strategice:
a) absorb un volum mare de resurse materiale şi
financiare;
b) necesită o temeinică fundamentare tehnico-
economică şi solicită o importantă bază
informaţională;
c) se adoptă de către organele colective de
conducere.

74
Întrebare ?

75.În raport de modelul de delegare a

autorităţii, relaţiile de autoritate pot fi:
a) relaţii de consultare;
b) relaţii de autoritate funcţională;
c) relaţii de informare.

75
Întrebare ?

76.Cea mai importantă etapă a procesului

decizional este:
a) culegerea unui volum cât mai mare de
informaţii;
b) formularea unui număr redus de variante de
decizie;
c) transpunerea în practică a deciziei.

76
Întrebare ?

77.Care din grupele enumerate mai jos

reprezintă în totalitate grupa de manageri
eficienţi:
a) autocrat, organizator, participativ, demagog;
b) organizator, participativ, întreprinzător, realist;
c) organizator, participativ, oportunist, utopist
modern.

77
Întrebare ?

78.Funcţia de producţie din agricultură

reprezintă:
a) o expresie matematică determinată prin
ajustarea datelor empirice;
b) o expresie matematică compusă din variabile
independente;
c) o expresie matematică a legăturii cauză-efect.

78
Întrebare ?

79.Funcţiunea de organizare presupune:

a) stabilirea activităţilor;
b) asigurarea şi folosirea raţională a resurselor
materiale, umane şi financiare;
c) gruparea activităţilor pe organisme.

79
Întrebare ?

80.Analiza economică presupune:

a) examinarea cauzelor primare, a elementelor și
factoriilor ajungând la rezultatele procesului
studiat;
b) examinarea elementelor și a factoriilor, a
cauzelor primare și ajungând la rezultatele
procesului studiat;
c) examinarea rezultatelor procesului studiat,
ajungând la elemente și factori și apoi la cauze
primare.

80
Întrebare ?

81.Analiza previzională presupune:

a) precizarea caracteristicilor procesului de
producție și comercializare, pentru perioada
curentă, avânu-se în vedere profitul dorit;
b) precizarea caracteristicilor procesului de
producție și comercializare, pentru perioada
următoare, avânu-se în vedere profitul dorit;
c) precizarea caracteristicilor procesului de
producție și comercializare, a indicatorilor
economico-financiari, pentru perioada curentă,
avânu-se în vedere profitul dorit.

81
Întrebare ?

82.Printre indicatorii utilizați în analiza

rentabilității se numără:
a) profitul;
b) producția marfă;
c) cererea.

82
Întrebare ?

83.Efectuarea analizei economice trebuie să

țină cont de:
a) particularitățile societății;
b) condițiile naturale și economice în care se
desfășoară activitatea;
c) caracteristicile procesului de producție.

83
Întrebare ?

84.Criteriul principal de apreciere al

activității unei societăți agricole și
punctul de plecare al analizei economice
este reprezentat de:
a) planul de producție;
b) planul de afaceri;
c) planul financiar.

84
Întrebare ?

85.Informația necesară realizării analizei

economice este furnizată de:
a) evidența contabilă;
b) evidența tehnică;
c) evidența operativă.

85
Întrebare ?

86.Analiza structurală calitativă urmărește:

a) determinarea abaterii fenomenului analizat;
b) determinarea elementelor factorilor și a
cauzelor fenomenului studiat după principiul
descompunerii în trepte;
c) stabilirea modelului matematic al fenomenului
analizat și al relației de cauzalitate dintre
factori.

86
Întrebare ?

87.Analiza cantitativă factorială urmărește:

a) determinarea abaterii fenomenului, a factorilor
și a influenței acestora asupra abaterii;
b) stabilirea modelului matematic;
c) determinarea indicatorilor de corelație dintre
fenomen și unii factori care îl influențează.

87
Întrebare ?

88.Metoda comparației utilizată de către

analiza economică presupune:
a) examinarea nivelului indicatorilor ce redau
situația probabilă a fenomenului față de nivelul
acelorași indicatori aflați în altă ipostază;
b) examinarea nivelului indicatorilor ce redau
situația viitoare a fenomenului față de nivelul
acelorași indicatori aflați în altă ipostază;
c) examinarea nivelului indicatorilor ce redau
situația efectivă a fenomenului față de nivelul
acelorași indicatori aflați în altă ipostază.

88
Întrebare ?

89.Utilizarea comparației permite

determinarea:
a) abaterii absolute;
b) costului de producție;
c) profitului.

89
Întrebare ?

90.Diviziunea, ca metodă a analizei

economice, presupune:
a) descompunerea rezultatelor globale ale
fenomenelor și proceselor în elemente
componente, precum și examinarea și
interpretarea lor;
b) descompunerea rezultatelor parțiale ale
fenomenelor și proceselor în elemente
componente, precum și examinarea și
interpretarea lor;
c) descompunerea indicatorilor, a fenomenelor și
proceselor în elemente componente, precum și
examinarea și interpretarea lor. 90
Întrebare ?

91.Metoda substituirii în lanț se bazează pe:

a) variația succesivă a factorilor;
b) variația corelată a factorilor;
c) variația mixtă a factorilor.

91
Întrebare ?

92.Metoda variantelor logice constă în:

a) analiza continuă a diferiților factori de producție,
studiind numai nivelele considerate pentru
variantele alese ca posibile;
b) analiza discontinuă sau continuă a diferiților
factori de producție, studiind numai nivelele
considerate pentru variantele alese ca posibile;
c) analiza discontinuă a diferiților factori de
producție, studiind numai nivelele considerate
pentru variantele alese ca posibile.

92
Întrebare ?

93.Metoda funcțiilor de producție

presupune:
a) analiza influenței factorilor studiați;
b) programarea deciziilor;
c) determinarea rezultatelor financiare.

93
Întrebare ?

94.În cazul metodei corelației, intensitatea

dintre variabila considerată factor de
influență (x) și caracteristica rezultativă
(y) se apreciază pe baza:
a) raportului de corelație;
b) sensului corelației (pozitivă sau negativă);
c) coeficientului de corelație.

94
Întrebare ?

95.Fondul funciar este reprezentat de:

a) ansamblul bunurilor mobile și imobile destinate
exploatării;
b) totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de
destinație, de titlul pe baza căruia sunt definite
sau de domeniul public sau privat din care fac
parte;
c) totalitatea terenurilor utilizate pentru obținerea
producției agricole vegetale.

95
Întrebare ?

96.Fondul funciar include următoarele

grupe de terenuri:
a) terenuri agricole;
b) terenuri cu destinație specială;
c) terenuri forestiere.

96
Întrebare ?

97.Ca mijloc de producție, pământul poate

fi:
a) unealtă de producție;
b) obiect al muncii;
c) instrument de plată.

97
Întrebare ?

98.Creșterea fertilității relative a solului are

loc:
a) când creșterea randamentului la hectar este
însoțită de majorarea costurilor;
b) când creșterea randamentului la hectar este
însoțită de reducerea costurilor;
c) sunt utilizate îngrășăminte chimice.

98
Întrebare ?

99.Productivitatea muncii este dată de:

a) raportul dintre cheltuielile de producție și
producția obținută;
b) raportul dintre profitul obținut și cheltuielile de
producție;
c) legătura cantitativă între producție și factorii de
producție utilizați.

99
Întrebare ?

100.Productivitatea parțială stabilește

raportul dintre:
a) producția dată și un singur factor de producție
care stă la baza obținerii sale;
b) producția dată și doi factori de producție care
stau la baza obținerii sale;
c) producția dată și trei factori de producție care
stau la baza obținerii sale.

100
Întrebare ?

101.Pentru calculul productivității muncii se

poate utiliza:
a) metoda unităților naturale;
b) metoda unităților natural-convenționale;
c) metoda unităților valorice.

101
Întrebare ?

102.În estimarea valorii terenurilor agricole

este necesar să se determine:
a) valoarea de piață;
b) valoarea de schimb;
c) valoarea de uz.

102
Întrebare ?

103.Exprimarea valorii venale a pământului

presupune:
a) stabilirea elementelor subiective care stau la
baza posesiei terenului;
b) compararea rentei terenului dat cu exprimarea
capitalului în bani, care ar trebui depuși în
bancă pentru a avea un venit egal sau mai
mare decât renta ;
c) valoarea uzuală de vânzare-cumpărare.

103
Întrebare ?

104.Metodele de determinare a valorii

venale a terenurilor sunt:
a) capitalizarea venitului net sau a profitului net;
b) capitalizarea pamântului;
c) capitalizare rentei funciare.

104
Întrebare ?

105.Printre tipurile de rentă formate în

agricultură se numără:
a) renta absolută;
b) renta de monopol;
c) renta viageră.

105
Întrebare ?

106.Prețul pământului se stabilește pe baza:

a) studierii pieței pământului;
b) bonitării terenurilor;
c) evoluției randamentelor la hectar pe o perioadă
mai îndelungată.

106
Întrebare ?

107.Renta diferențiată rezultă din:

a) diferențele de distanțe față de centrele de
aprovizionare;
b) diferențele de distanțe față de centrele de
desfacere;
c) diferența de fertilitate dintre terenuri.

107
Întrebare ?

108.Renta absolută este reprezentată de:

a) renta încasată de toți proprietarii, indiferent de
calitatea terenului pe care îl dețin;
b) renta încasată de toți proprietarii, diferențiată în
raport de calitatea terenului pe care îl dețin;
c) renta încasată de proprietarii ce dețin terenuri
cu însușiri speciale care produc în cantități
reduse produse cu calități deosebite .

108
Întrebare ?

109.Agricultura durabilǎ reprezintǎ:

a) ramura care poate funcționa profitabil din
punct de vedere economic dar compatibil cu
constrângerile de natura ecologicǎ;
b) ramura care poate funcționa profitabil din
punct de vedere economic dar fără sǎ ţină
cont de efectele asupra mediului;
c) agriculturǎ rudimentarǎ.

109
Întrebare ?

110.Conceptul de ,,dezvoltare durabilǎ’’ a

fost adoptat la:
a) Conferința Mondialǎ de la Rio de Janeiro, în
1992;
b) Conferința Mondialǎ de la Viena, în 1992;
c) Conferința Mondialǎ de la Geneva, în 1992.

110
Întrebare ?

111.Între creşterea economicǎ şi calitatea

mediului existǎ o relație:
a) biunivocǎ;
b) unilateralǎ;
c) unilateralǎ şi biunivocǎ.

111
Întrebare ?

112.Dezvoltarea durabilǎ propune mai

multe reguli:
a) de sustenabilitate;
b) istorice;
c) matematice.

112
Întrebare ?

113.Regulile de sustenabilitate se bazeazǎ

pe următoarele caracteristici:
a) menţinerea unui nivel minimal al capitalului
natural;
b) menţinerea unui nivel minimal al capitalului fix;
c) menţinerea unui nivel minimal al capitalului
variabil.

113
Întrebare ?

114.Identificaţi funcţiunile unei resurse

naturale:
a) economice, biologice, recreative;
b) economice, biologice, istorice;
c) biologice, istorice, sociologice.

114
Întrebare ?

115.Influența industriei asupra agriculturii

constă în următoarele:
a) furnizeazǎ elementele materiale în vederea
acumulării de capital în sectorul agricol
b) creeazǎ un climat instituțional şi socio-economic
mai favorabil inovaţiilor conform dialecticii
modelului
c) furnizeazǎ elementele lipsite de importanţă în
vederea acumulării de capital în sectorul agricol

115
Întrebare ?

116.Sistemul de producție agricolǎ poate fi

considerat:
a) un ansamblu de activități productive în
domeniul culturii plantelor şi creșterii
animalelor;
b) un ansamblu de activități neproductive în
domeniul culturii plantelor şi creșterii
animalelor;
c) un ansamblu de activități comerciale pentru
agricultură.

116
Întrebare ?
117.,, Foarfecele preturilor ‘’ poate fii:
a) raportul între indicele prețurilor produselor
agricole și indicele prețurilor produselor
industriale pentru agricultură, luând în
considerare aceeaşi perioadǎ de referință;
b) raportul între indicele prețurilor produselor
agricole și indicele prețurilor produselor
industriale pentru agricultură, luând în
considerare perioade diferite de referințǎ;
c) raportul între indicele prețurilor produselor
agricole și prețurile produselor industriale
pentru agricultură, luând în considerare aceeași
perioadă de referință.
117
Întrebare ?

118.Menționati anii în care au fost realizate

reforme agrare în ţara noastră :
a) 1864, 1918, 1945, 1991;
b) 1869, 1918, 1945, 1991;
c) 1907, 1918, 1945, 1991.

118
Întrebare ?

119.Intervenţia directă a statului în

agricultură s-a manifestat prin:
a) susţinerea preţului grâului prin: prime la export,
intervenţia statului în calitate de cumpărător,
sistem combinat;
b) restricţii comerciale şi monetare pe piaţă: prime
pentru exportul de animale, cereale şi anumite
produse alimentare;
c) politica protecționistă pentru produsele
alimentare atât importate cât și exportate.

119
Întrebare ?

120.Identificați cele mai reprezentative

efecte ale protecţionismului agricol :
a) extinderea suprafeţelor de grâu, creşterea
subvenţiilor şi a facilităţilor la export,
îmbunătăţirea rentabilităţii agriculturii, creşterea
veniturilor obţinute în agricultură;
b) scăderea subvenţiilor şi a facilităţilor la export,
scăderea randamentului în agricultură;
c) mărirea suprafeţelor fermelor agricole.

120
Întrebare ?

121.Reforma agrară din perioada postbelică

s-a realizat în:
a) martie 1945;
b) martie 1944;
c) martie 1949.

121
Întrebare ?

122.Situaţia dificilă a agriculturii din 1989 a fost

reflectată printr-o serie de fenomene:

a) dotarea insuficientă cu tractoare şi maşini

agricole, cantităţile mici de îngrăşăminte la
hectar folosite, deteriorarea biologică în
producţia animalieră, îmbătrânirea şi
feminizarea populaţiei ocupate în agricultură;
b) cantităţile mici de îngrăşăminte folosite la
hectar;
c) deteriorarea biologică în producţia animalieră,
pondere mica a populatiei ocupate în
agricultură, slaba pregătire profesională a
managerilor. 122
Întrebare ?

123.Principalele elemente care au frânat

dezvoltarea agriculturii în perioada
comunistă au fost:
a) desfăşurarea activităţii într-un cadru excesiv de
centralizat, crearea unui dezechilibru între
producţia vegetală şi cea animalieră;
b) extragerea plusprodusului din agricultură prin
scumpirea preţurilor la inputuri;
c) crearea unui echilibru intre producţia vegetală
şi cea animalieră.

123
Întrebare ?

124.Legea fondului funciar (18/1991)

prezintă mai multe funcţii:
a) constituirea proprietăţii, restituirea proprietăţii
funciare, dizolvarea cooperativelor agricole;
b) dizolvarea cooperativelor agricole;
c) crearea de noi ferme de mari dimensiuni.

124
Întrebare ?

125.Deficienţele în perioada de tranziţie la

economia de piaţă s-au manifestat prin:
a) parcelarea excesivă a proprietăţii funciare şi
parcelarea ei excesivă, statutul eterogen al
noilor proprietari;
b) apariţia unor exploataţii instabile din punct de
vedere economico-organizatoric, distrugerea
sectorului zootehnic, imposibilitatea noilor
proprietari de a-şi procura inputurile necesare
datorită creşterii excesive a prețurilor acestora;
c) apariţia unor noi forme de exploataţii stabile din
punct de vedere tehnico-economic.
125
Întrebare ?

126.Direcţiile de acţiune pentru dezvoltarea

agriculturii sunt:
a) stimularea creării de exploataţii agricole
viabile, diversificarea cooperării în amonte şi
aval de agricultură;
b) acordarea de credite pe durată lungă şi cu
dobândă redusă, întărirea proprietăţii private
în agricultură;
c) importul de tehnologie.

126
Întrebare ?

127.Modernizarea agriculturii a
reprezentat :
a) preocuparea importantă pentru toate guvernele
interbelice;
b) utopie pentru economia națională;
c) un aspect lipsit de importanță pentru sectorul
agricol.

127
Întrebare ?

128.Care din următoarele aspecte contribuie la

dezvoltarea agriculturii :
a) întărirea proprietății private, stimularea de
exploatații agricole viabile, diversificarea cooperării
tuturor formelor şi tipurilor de exploatații private cu
societățile comerciale situate în amonte şi aval de
agricultură, asigurarea unor credite de lungă durată
cu dobandă redusă pentru investiții;
b) orientarea cercetărilor științifice agricole
fundamentale și în special aplicative către rezolvarea
problemelor stringente din agricultură;
c) întărirea proprietății publice, stimularea de
exploatații agricole viabile.
128
Întrebare ?

129.În etapa actuală agricultura reprezintă:

a) ramura de bază a economiei naționale, factorul
care contribuie la progresul general al
societăţii;
b) factor cu rol hotărâtor pentru creșterea nivelului
de trai;
c) sectorul care asigură satisfacerea cerințelor de
consum ale populației.

129
Întrebare ?

130.Care este componenta de bază a

sistemului agroalimentar?
a) producţia agricolă;
b) producţia vegetală;
c) serviciile în agricultură.

130
Întrebare ?

131.Identificați etapele evoluţiei

modernizării structurilor economico-
sociale în agricultura ţărilor dezvoltate?
a) Constituirea Comunităţii Economice Europene,
demararea procesului de modernizare și
dezvoltare, accentuarea măsurilor de ajustare
structurală;
b) demararea procesului de modernizare și
dezvoltare, diminuarea măsurilor de ajustare
structurală;
c) diminuarea măsurilor de coeziune și ajustare
structurală, adoptarea monedei unice europene
(EURO). 131
Întrebare ?

132.Caracteristica principală a legislaţiei

comunitare este:
a) Stimularea şi sprijinirea puternică a
agricultorilor;
b) Protejarea producţiei interne;
c) Stimularea exportului.

132
Întrebare ?

133.Care sunt factorii pe care se bazează

economia sistemului agro-alimentar din
statele membre ale UE?
a) ştiinţa, învăţământul agroalimentar;
b) tehnologia, învăţământul economic;
c) inteligenta umana.

133
Întrebare ?

134.Principalele căi de aprovizionare a

fermierilor din statele membre ale UE cu
materii prime şi materiale:
a) prin cooperative sau societăţi de aprovizionare;
b) direct de pe piață;
c) de către stat.

134
Întrebare ?

135.Care este caracteristica de bază a

economiei de piaţă din punct de vedere al
proprietăţii?
a) proprietatea privată şi proprietatea publica (de
stat);
b) proprietatea comună ;
c) proprietatea individuală si proprietatea
centralizată.

135
Întrebare ?

136.Care sunt avantajele proprietăţii

private în economia de piaţă?
a) stimulează iniţiativa, generează o concurenţă
reală;
b) diminuează riscul economic, asigură autonomie
agenţilor economici;
c) creşte incertitudinea operațiilor economice.

136
Întrebare ?

137.Care sunt dezavantajele proprietăţii de

stat?
a) favorizează apariţia elementelor de birocratism,
creează situaţii de monopol;
b) limitează iniţiativa, generează elemente de
corupţie;
c) stimulează libera inițiativă.

137
Întrebare ?

138.Care sunt modalităţile de punere în

valoare a capitalului funciar în România?
a) în regie proprie (modul direct);
b) în arenda (modul indirect);
c) vânzare.

138
Întrebare ?

139.Tipurile de exploataţii existente în

România la ora actuală?
a) gospodării ţărăneşti, asociaţii familiale;
b) societăţi agricole, societăţi comerciale agricole,
regii autonome agricole ;
c) societăţi comerciale neagricole.

139
Întrebare ?

140.Identificați dezavantajele specifice

arendării:
a) fermierul arendator are o situație precară;
b) apar dificultăți în evaluarea și rambursarea la
sfârșitul perioadei de arenda a ameliorațiilor
aduse de fermier exploatației;
c) fermierul furnizează capitalul funciar.

140
Întrebare ?

141.După modul în care se consumă şi se

înlocuiesc, bunurile care formează
capitalul tehnic se grupează în:
a) capital fix si capital circulant;
b) capital financiar;
c) capital funciar.

141
Întrebare ?

142.Şeptelul viu este format din:

a) totalitatea animalelor existente într-o exploatație
agricolă la un moment dat;
b) animalele de tracţiune, (cai, boi de muncă, tauri
reproducători, vaci de lapte, berbeci, scroafe
etc.);
c) animalele de reproducție şi rentă.

142
Întrebare ?

143.În funcţie de destinaţia economică a

investiţiilor, distingem:
a) investiţii productive și neproductive;
b) investiții de refacere şi investiți de
modernizare;
c) investiții cu consum specific mare de forță de
muncă.

143
Întrebare ?

144.După sursa de finanţare se pot întâlni:

a) investiţii finanţate de la bugetul statului;
b) investiţii finanţate din fondurile proprii;
c) investiţii asigurate prin atragerea de capital.

144
Întrebare ?

145.Proiectele de investiții pot fi evaluate

după următoarele criterii de apreciere:
a) criteriul rentabilităţii financiare;
b) criteriul rentabilităţii economice;
c) coeficientul de eficacitate.

145
Întrebare ?

146.În calcularea amortismentului bunurilor

durabile care au o durata lungă de
serviciu, economiștii recomandă ca
metodă de calculare a amortismentului:
a) metoda normelor progresive;
b) metoda normelor regresive;
c) metoda normelor variabile.

146
Întrebare ?

147.În cazul exploatațiilor agricole de

dimensiuni reduse (gospodăriile țărănești
de subzistență, cele de semi-subzistență
şi asociațiile de familie simple) capitalul
bănesc necesar pentru relansarea
producției sau achiziționarea de noi
mijloace se asigură din:
a) autofinanțare – prin prelevarea unei părți din
venitul agricol;
b) o parte din profit;
c) amortisment .

147
Întrebare ?

148.Procesul de diminuare treptata a forţei de

muncă din agricultură, determinat de
accentuarea creşterii economice, pe lângă
aspectele benefice legate de creşterea
productivităţii, a generat și o criza profundă.
Precizaţi care sunt probleme generale ale
muncii in agricultura:
a) Exodul rural, care a dus la depopularea satelor
româneşti , metodele și procedeele de evaluare a
muncii din agricultură;
b) Gradul de tehnologizare existent, corelat cu
diversificarea muncii în agricultură, care nu cunoaşte
specializarea modelului industrial;
c) Lipsa fondurilor alocate în agricultură şi a unui plan
naţional strategic de redresare a acesteia. 148
Întrebare ?

149.În accepţiunea curentă, productivitatea

muncii stabileşte o relaţie cantitativă
între:
a) gradul de înzestrare tehnică și calitatea
biologica a platelor și animalelor;
b) producţie şi factorii de producţie utilizaţi;
c) venituri şi cheltuieli.

149
Întrebare ?

150.Precizaţi care sunt metodele de

determinare a productivităţii muncii:
a) metoda unităţilor naturale, natural-
convenţionale şi unităţilor valorice;
b) metoda determinării globale şi parţiale;
c) metoda cuantificării productivităţii prin utilizarea
indicilor.

150
Întrebare ?
151.În funcţie de destinaţie, fondul funciar este
alcătuit din următoarele grupe de terenuri:
a) terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate
permanent sub ape, terenuri din intravilan, terenuri cu
destinaţie specială;
b) terenuri arabile, plantațiile și pepinierele viticole,
plantațiile și pepinierele pomicole, plantațiile de hamei și
duzi, pășunile şi fânețele;
c) terenurile forestiere, pășunile impădurite, terenurile
ocupate cu construcții și instalații agrotehnice,
amenajările piscicole și de îmbunătațiri funciare.

151
Întrebare ?

152.Care sunt însuşirile pământului ca

mijloc de producţie?
a) este limitat ca întindere, este de neînlocuit, nu
se uzează, are un caracter imobil, nu poate fi
multiplicat;
b) este un bun particular, nemobil,
nereproductibil, eterogen, indivizibil, având
anumite caracteristici nedisociabile (forma,
suprafață, poziție);
c) fertilitatea naturală.

152
Întrebare ?

153.Prin ameliorații funciare se ințeleg:

a) lucrările cu carater agrotehnic, chimic și biologic
prin care se asigură conservarea și ameliorarea
durabila a calității pământului, lucrările de
stabilizare a producției agricole și de creștere a
fertilității solului;
b) intervențiile antropice profunde asupra
armonizării cerințelor biologice ale plantelor cu
mediul înconjurător;
c) lucrările de stopare a proceselor de degradare a
solului și de recuperare a unor terenuri
neproductive.
153
Întrebare ?

154.În literatura de specialitate întâlnim

mai multe categorii de fertilitate ale
pământului. Care dintre ele apare ca un
rezultat al acțiunii omului, exprimându-se
în final prin nivelul producției la unitatea
de suprafață?
a) fertilitate naturală;
b) fertilitate economică;
c) fertilitate potenţată.

154
Întrebare ?

155.Care sunt elementele componente ale

cadastrului funciar general?
a) cadastru funciar tehnic, economic şi juridic,
b) cadastrul agricol, forestier şi al apelor;
c) cadastrul imobiliar, edilitar.

155
Întrebare ?

156.Valoarea pământului se exprimă prin:

a) preţ de vânzare, de cumpărare, cheltuieli de
producţie;
b) măsurători topografice;
c) valoare venală şi de amator.

156
Întrebare ?

157.Care sunt formele de manifestare ale

rentei funciare?
a) rentă absolută, diferenţială şi de monopol;
b) rentă de poziţie;
c) renta financiara.

157
Întrebare ?

158.Precizaţi care sunt principalele sisteme

de exploatare agricolă extensivă?
a) agricultura pastorală;
b) sistemul de agricultură complet extensiv;
c) sistemele de agricultură ecologică, biologică,
biodinamică şi forestieră.

158
Întrebare ?

159.În agricultură, unde principalul mijloc

de producţie este pământul, şi unde
obiectele muncii şi câteodată mijloacele
de producţie sunt organisme vii,
concentrarea producţiei poate fi:
a) pe orizontală şi pe verticală;
b) socială şi economică;
c) vegetală şi animală.

159
Întrebare ?

160.Sub raportul relaţiilor între diferitele

ramuri de producţie, organizate în
agricultură, acestea se clasifică în:
a) ramuri cumulative şi competitive;
b) ramuri animaliere şi vegetale;
c) ramuri care se condiţionează reciproc.

160
Întrebare ?

161.Indicatorul principal al specializării

producţiei agricole atât la nivel de
ramură, cât și teritorial sau la nivel de
unitate productivă, îl constituie:
a) cifra de afaceri şi productivitatea;
b) volumul producţiei şi structura producţiei;
c) volumul vânzărilor.

161
Întrebare ?

162.Rata profitului reprezintă raportul

dintre:
a) masa profitului şi cheltuieli;
b) cheltuieli şi venituri totale;
c) cheltuieli şi masa profitului.

162
Întrebare ?

163.Pragul de rentabilitate reflectă situaţia

in care:
a) profitul este nul;
b) costurile de producţie nu sunt acoperite de
încasările totale;
c) încasările totale depăşesc costurile de producţie
.

163
Întrebare ?

164.În cazul în care costul variabil crește

mai lent decat producția, costul total
mediu:
a) scade;
b) crește;
c) rămâne constant.

164
Întrebare ?

165.Costurile fixe sunt:

a) independente de output;
b) costante pe termen lung;
c) dotările iniţiale ale producătorului.

165
 Vă mulțumim pentru
participare și vă așteptăm
pe 25 iunie 2009, la ora
8.00, în corpul de clădire P,
cu un act de identitate
asupra dumneavoastră,
pentru proba scrisă.

166