Comunitatea Statelor Independente (CSI) a fost înfiinţată la 8 decembrie 1991, de către liderii Republicii Belarus,

Federaţiei Ruse şi Ucrainei, care au semnat Acordul privind înfiinţarea acesteia. Două săptămâni mai târziu, pe 21
decembrie, 1991 la Alma-Ata, liderii a unsprezece state suverane (cu excepţia statelor baltice şi a Georgiei, care a devenit
membru al CSI în 1993) au semnat Protocolul la Acord în care au subliniat că Republica Azerbaidjan, Republica Armenia,
Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Tadjikistan,
Turkmenistan, Uzbekistan şi Ucraina pe bază de drepturi egale înfiinţeaza Comunitatea Statelor Independente.
Astăzi CSI - este o formă de cooperare între statele independente egale în drepturi, considerate de către comunitatea
internaţională ca o organizaţie regională interstatală. Caracteristicile sale distinctive sunt organizarea de interacţiune în
aproape toate sferele de comunicare interstatală, asigurarea flexibilităţii mecanismelor şi formatelor de cooperare colectiv?.
Flexibilitatea mecanismului organizaţiei interstatale şi interguvernamentale permite să se ia în considerare diferite grade de
pregătire a ţărilor pentru integrare şi permite fiecăruia să participe la procesele de integrare în măsura şi în direcţiile care
corespund intereselor lor naţionale.
Scopurile Comunităţii sunt:
- înfăptuirea colaborării în domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural etc.;
- dezvoltarea multilaterală şi echilibrată economică şi socială a statelor membre în
cadrul spaţiului economic comun, cooperarea şi integrarea interstatală;
- asigurarea drepturilor şi principalelor libertăţi ale omului în corespundere cu
principiile şi normele general acceptate ale dreptului internaţional şi ale documentelor
C.S.C.E.;
- colaborarea între statele membre în vederea asigurării păcii şi securităţii
internaţionale, realizarea unor măsuri eficiente pentru reducerea armamentelor şi
cheltuielilor militare, lichidarea armamentului nuclear şi a altor tupiri de armamente de
nimicire în masă, realizarea dezarmării generale şi totale;
- ajutorarea cetăţenilor statelor membre la realizarea comunicării, contactelor şi
deplasării libere în cadrul Comunităţii;
- asistenţa juridică mutuală şi colaborarea în alte sfere ale relaţiilor de drept;
- soluţionarea paşnică a diferendelor şi conflictelor dintre statele Comunităţii.
Interacţiunea în cadrul Comunităţii are loc prin organele sale statutare:
Consiliul şefilor de stat
Consiliul şefilor de guvern
Consiliul Miniştrilor al Afacerilor Externe
Consiliul Economic
Consiliul Miniştrilor Apărării
Consiliul comandanţilor trupelor de graniţă
Adunarea Inter-Parlamentară
Curtea judecătorească economică.
Din Statutul Comunităţii Statelor Independente din 22.01.1993
Secţiunea VII COLABORAREA INTERPARLAMENTARĂ
Articolul 36 Adunarea interparlamentară iniţiază consultări interparlamentare, ia
în discuţie problemele colaborării în cadrul Comunităţii, elaborează
propuneri comune ce ţin de activitatea parlamentelor naţionale.
Articolul 37. Adunarea interparlamentară constă din delegaţii parlamentare.
Activitatea Adunării interparlamentare este organizată de Consiliul
Adunării constînd din conducătorii delegaţiilor parlamentare.
Problemele de procedură ale activităţii Adunării interparlamentare
sunt reglementate de Regulamentul ei.
Sediul Adunării interparlamentare este stabilit în oraşul
Sankt-Petersburg.
AIP a CSI a fost fondată şi funcţionează pe baza:
1. Acordului privind Adunarea Interparlamentară a CSI din 27.03.1992
2. Convenţiei privind Adunarea Interparlamentară CSI din 26.05.1995
3. Regulamentului privind Adunarea Interparlamentară CSI din 15.09.1992
În activitatea AIP CSI participă parlamentele din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kirghistan, Moldova,
Federaţia Rusă, Tadjikistan şi Ucraina. Delegaţiile parlamentare au drepturi egale, si fiecare are cîte un vot.
Funcţiile AIPCSI:
a) discută aspecte ale cooperării a statelor membre în diverse domenii, şi transmite recomandările sale către Consiliul
şefilor de stat şi / sau a Consiliului şefilor de guverne, alte organe ale Comunităţii Statelor Independente, precum şi
parlamentelor statelor.
 b) examinează problemele înaintate de către Consiliul şefilor de stat şi / sau a Consiliului şefilor de guvern, şi face
recomandări cu privire la aceasta Consiliului şefilor de stat şi / sau Consiliului şefilor de guvern şi ale celorlalte
organe ale Comunităţii Statelor Independente.
c) adoptă recomandări privind apropierea legislaţiilor statelor membre
d) adoptă modele de acte legislative în corespundere cu recomandările parlamentelor statelor membre a Convenţiei
AIPCSI
e) adoptă recomandări asupra procesului ratificării tratatelor încheiate de către statele membre
f) adoptă recomandări pentru a racorda legislaţia statelor membre, în conformitate cu prevederile tratatelor
internaţionale încheiate de către aceste state în cadrul Comunităţii Statelor Independente
g) promovează schimbul de informaţii cu caracter juridic între statele participante
h) discută alte probleme de cooperare inter-parlamentară.
Organizarea activităţii AIPCSI:
• Organizarea activităţii AIPCSI este înfăptuită de către Consiliul Adunării, care e compus din şefii
delegaţiilor parlamentare. Organismul administrativ al Consiliului este Secretariatul.
• Adunarea Interparlamentară se reuneşte în sesiune plenară ordinară cel puţin de două ori pe an.
Timpul şi locul, precum şi ordinea de zi provizorie a următoarei sesiuni plenare este de obicei
stabilit la sesiunea plenară anterioară a Adunării. Când este imposibil de a organiza următoarea
şedinţă plenară, în locul şi timpul specificat, preşedintele Adunării, cu acordul tuturor membrilor săi
determină noua locaţie şi ora de întâlnire.
• Sesiunea plenară extraordinară poate fi convocată de către Consiliul Adunării.
• Avizul privind ora şi locul sesiunii plenare a Adunării, precum şi materialele necesare sunt aduse în
atenţia părţilor membre de către Preşedintele Consiliului Adunării, ca regulă, nu mai târziu de o
lună înainte de a începe sesiunea.
• Adunarea Interparlamentară formează din reprezentanţi ai delegaţiilor parlamentare comisii
permanente şi temporare, alte agenţii pentru examinări preliminare şi formulări de întrebări ce ţin
competenţa sa. La acest fel de comisii pot fi inviţi specialişti şi experţi.
• Comisiile temporare ale Adunării încetează activităţile sale odată cu îndeplinirea tuturor sarcinilor
asumate anterior.
• În timpul sesiunilor plenare sau între şedinţele plenare, se pot organiza reuniuni ale Consiliului
Adunării, a comisiilor şi altor organe de lucru ale Adunării şi Consiliului.
• Pentru o perioadă de plen se frmează un comitet de redactare care se formează din partea
delegaţiilor.
Preşidentele sesiunii:
Sesiunea plenară a Adunării este prezidată de către şefii delegaţiilor parlamentare prin rotaţie. Rînduirea se face după
hotărîrea Consiliului Adunării, precum ca şi locul, ora şi ordinea de zi, numirea preşedintelui pentru sesiunea viitoare se face
la sesiunea anterioară.
Preşidenţia Consiliului Adunării/Preşedintele Consiliului Adunării este ales de către membrii acestuia prin vot secret
pentru un mandat de un an.
Preşedintele Consiliului Adunării va monitoriza organizarea lucrului Adunării şi ale organelor sale, va desfăşura sesiunile
Consiliului Adunării, va înainta spre aprobare de către Consiliul Adunării a candidaturii şefului Secretariatului, va semna
decizia Adunării, va reprezinta Adunarea în relaţiile cu alte organizaţii.
Secretariatul
1. La momentul pregătirii şi desfăşurarii sesiunii plenare a Adunării este format Secretariatul sesiunii plenare.
2. Secretariatul este compus din reprezentanţi ai delegaţiei parlamentare.
3. La reuniunea plenară, Secretariatului îi sunt încredinţate organizarea pregătirii materialelor necesare de instruire, acordă
ajutor în consecutivitatea discursurilor şi punerea în aplicare a dispoziţiilor regulamentului, înregistrează întrebările, anchete,
rapoarte, declaraţii şi propuneri.
Luare a deciziilor. CVORUM
1. Adunarea Interparlamentară adoptă deciziile sale în următoarele acte: avize, declaraţii, recomandări, propuneri,
memorand-umuri. Pe probleme de organizare, Adunarea poate elabora rezoluţii. Adunarea Interparlamentară deasemenea
elaborează acte legislative de recomandare legate de probleme ce se află în domeniul intereselor comune ale statelor
membre.
2. Deciziile Adunării pot fi luate doar în cadrul reuniunii sale plenare.
3. Deciziile Adunării Interparlamentare cu privire la problemele discutate sunt luate pe baza unui acord general (consens).
Prin consens, ne referim la absenţa oricărei obiecţii formale ale delegaţiilor prezente la reuniune şi care iau parte la discuţie a
acestei probleme.
4. Recomandările, propunerile şi alte decizii adoptate de către Adunarea Interparlamentară, acolo unde este cazul, se transmit
Consiliului şefilor de stat sau Consiliului şefilor de guvern. Actele legislative recomandate sunt înaintate spre examinare
către parlamentele statelor membre ce au cazut deacord.
Limba: 1. Limbile oficiale ale Adunării Interparlamentare sunt limbile de stat a părţilor membre.
2. Limba de lucru este rusa, care se gaseşte în toate documentele.Discursurile se pot face într-o limbă care nu este de lucru.
În acest caz, cel ce reprezintă discursul trebuie să asigurea traducerea în limba de lucru.