FACULTATEA DE ISTORIE GEOGRAFIE SI RELATII INTERNATIONALE

SPRCIALIZAREA:EVALUAREA CALITATII SI PROTECTIA MEDIULUI

MASTERAT ANUL AL II-LEA

MODIFICARILE MEDIULUI INCONJURATOR

DATORATE AGRICULTURII IN ZONA BECHET-
DABULENI, JUDETUL DOLJ.

PROFESOR:

MASTERAND:

1
 MODIFICARILE MEDIULUI INCONJURATOR DATORATE AGRICULTURII
IN ZONA BECHET-DABULENI, JUDETUL DOLJ.

Un factor foarte important care contribuie la degradarea mediului il reprezinta agricultura

iar in sprijinul acestei afirmatii se aduc urmatoarele argumente: folosirea necorespunzatoare a
irigatiilor aduce apa freatica la suprafata producand inmlastiniri; aratul face ca apa din primul
strat de sol sa se evapore, deci este o metodă nepotrivită pentru solurile nisipoase din sudul ţării;
echipamentele grele folosite în agricultră duc la compactarea solului; folosirea ingrasamintelor
chimice, a pesticidelor s-ar putea structura in lantul alimentar uman acumulandu-se pana la
pragul de pericol; pământul nu trebuie lucrat din deal în vale deoarece apare eroziunea acestuia;
este necesară o rotaţie corectă a culturilor, de exemplu floarea-soarelui se cultiva o data la 5 ani.

Consideratii privind relieful Campiei Olteniei.

Campia Olteniei este subdiviziune  a Campie Romane si este in mare parte acoperita cu
nisipuri fixate prin vii si culturi agricole.In cadrul ei se individualizeaza Campia Blahnitei,
imbracata cu dune fixate prin plantatii de salcami, Campia Bailesti intre Drincea si Jiu si Campia
Romanatilor situata intre Jiu si Olt ca un larg amfiteatru, cu un camp inalt ce coboara in trepte
spre Dunare si  lateral spre Jiu si Olt.

O problema presanta cu care se confrunta locuitorii judetului Dolj este desertificarea.

Aceasta consta in degradarea solurilor din zonele aride,semiaride si stepice temperate datorita
unor factori, cei mai importanti fiind variatiile climatice si  activitatea umana.

2
 Patrunzand in partea de S-V a Campiei Romane intalnim o suprafata lipsita de viata, o
adevarata Sahara cu dune si furtuni de nisip. Deocamdata nu se stie cu exactitate cat din
suprafata Campiei Olteniei este afectata de acest fenomen dar cele mai mari probleme au aparut
in zona comunelor Dabuleni, Sadova, Marsani si Desa unde conditiile pedoclimatice si
fenomenul de deflatie eoliana ingreuneaza lupta oamenilor cu desertificarea solului. Expertii
estimeaza ca in Campia Olteniei exista peste 100 000 de hectare aride .
Cauzele desertificarii din Campia Olteniei sunt date de un complex de factori, factori
care determina desertificarea in orice parte a Terrei daca se indeplinesc conditiile.
Cea mai importanta cauza este combinatia dintre modificarile climatice , scaderea cantitatilor de
precipitatii si fenomenul incalzirii globale si cresterea presiunii umane asupra solului:
suprapasunatul, cultivarea intensiva, despaduririle.

3
  Tăierea pădurilor este o problemă cu urmări serioase asupra climei şi în acelaşi timp
grăbeşte procesul de deşertificare. Despăduririle au loc din mai multe cauze, cele mai frecvente
fiind explotarea excesivă a lemnului şi extinderea suprafeţelor agricole.
La nivel mondial, o atenţie deosebită se acordă procesului de împădurire a zonelor cu
soluri degradate, dar şi stării actuale a pădurilor (afectate de ploile acide, diminuarea fertilităţii
solului, eroziunea înaintată a solului) care au devenit probleme serioase, dezbătute din ce în ce
mai des la reuniunile de acest gen.
Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, dar activitatea umană este
cauza cea mai frecventă.
Cauzele antropice sunt reprezentate de suprapopulare, utilizarea necorespunzătoare a
terenurilor, despăduriri, suprapăşunat şi poluare. Astfel, desţelenirea terenurilor şi suprapăşunatul
provoacă o intensificare a eroziunii şi a deflaţiei, care distrug în primul rând stratul fertil de sol.
Circumstanţele climatice ţin de reducerea cantităţilor de precipitaţii şi de modificarea
regimului acestora, de tendinţele de încălzire a climei, intensificarea vânturilor şi mărirea
evapotranspiraţiei.
Suprapăşunatul provoacă o degradare accentuată a pajiştilor, reducerea gradului de
acoperire a solului cu vegetaţie şi instalarea unei vegetaţii xerofile.
Din pacate desertificarea in Campia Olteniei este un proces care a transformat peisajul
natural al campiei modificandu-l ireversibil.
Pentru a preveni fenomenul de desertificare, prefectii judetelor ar trebui sa ia masuri de
impadurire,de refacere a habitatelor, irigarea terenurilor iar plantele sa fie cultivate responsabil
astfel incat solurile sa nu fie suprasolicitate.
Daca nu se iau masuri, consecintele ar putea fi grave. Printre acestea enumeram:
-reducerea rezistentei ecosistemelor fata de variabilitatea climatica;
-scaderea productivitatii solurilor si saracirea covorului vegetal;
-scaderea productiei alimentare si favorizarea aparitiei foametei;
-abandonarea asezarilor si si cresterea migratiei (la orase ).
In concluzie masurile ar trebui aplicate   fara intarziere prin cooperarea si participarea
directa a comunitatilor locale.

4
Ce trebuie să facem pentru a lupta împotriva deşertificării?

• Pentru a evita eroziunea, pământul nu trebuie lucrat din deal în vale.

• Echipamentele folosite în agricultră trebuie să fie mai uşoare; cele grele duc la
compactarea solului.

• Aratul, metodă nepotrivită pentru solurile medii şi uşoare din sudul ţării, trebuie înlocuit
cu discuitul. Prin arat, apa din primul strat de sol se evaporă.

• Este necesară o rotaţie corectă a culturilor. Spre exemplu, floarea-soarelui nu se pune

decât o dată la cinci ani.

• Trebuie folosite perdelele forestiere care să asigure protecţia solului. Perdelele forestiere
au început să fie tăiate în România încă din anii ’50.

• Lipsa de precipitaţii ar putea fi contracarată şi prin amenajarea teritoriului, respectiv prin

crearea unor „neomogenităţi“ (păduri şi ape) care să determine vaporii din atmosferă să
se transforme în picături şi să plouă.

5
6