Un sistem incluziv recunoaste dreptul copiilor de a fi educati impreuna si considera ca

educatia tuturor copiilor este la fel de importanta .

Principiul scolii incluzive, sustinut atît de legislatia nationala, cît si internationala,

confera dreptul tuturor copiilor la învatatura împreuna oriunde este posibil, indiferent de
starea lor fizica, intelectuala, emotionala sau de diferentele de origine etnica, religioasa,
culturala. Trebuie eliminate principiul de discriminare si izolare a copiilor cu nevoi
speciale.

Daca în România începutul învatamântului incluziv este timid, experienta tarilor

europene demonstreaza cu rezultate concrete ca acest deziderat este realizabil.

Educatia pentru toti poate sa fie un mijloc de îmbunatatire a educatiei în gaeneral prin
reconsiderarea sprijinului care se acorda anumitor copii. Maniera în care o serie de
particularitati de dezvoltare si învatare determina împartirea copiilor în categorii
determinate tinde sa fie înlocuita de o maniera noncategoriala, care considera ca orice
copil este o persoana care învata într-un anumit ritm si stil si deci poate avea nevoie de un
sprijin diferit.

În Declaratia de la Salamanca se spune ca “scoala obisnuita cu o orientare incluziva

reprezinta mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc
care creaza comunitati primitoare, construiesc o societate incluziva si ofera educatie
pentru toti; mai mult, ele asigura o educatie eficienta pentru majoritatea copiilor si
îmbunatatesc eficienta si, pâna la urma, chiar si rentabilitatea întregului sistem de
învatamânt.”

Educatia pentru toti a fost definita (Salamanca,1994) ca acces la educatie si calitate a

acesteia pentru toti copiii. S-au identificat doua obiective generale:

Asigurarea posibilitatilor participarii la educatie a tuturor copiilor, indiferent de cât de

diferiti sunt ei si se abat prin modelul personal de dezvoltare de la ceea ce societatea a
denumit normal. Participarea presupune în primul rând acces si apoi gasirea cailor ca
fiecare sa fie integrat în structurile care faciliteaza învatarea sociala si individuala, sa-si
aduca contributia si sa se simta parte activa a procesului. Accesul are în vedere
posibilitatea copiilor de a ajunge fizic la influentele educative ale unei societati (familie,
scoala, comunitate), de a se integra în scoala si de a raspunde favorabil solicitarilor
acesteia.

2. Calitatea educatiei se refera la a gasi acele dimensiuni ale procesului, continuturilor

învatarii si calitati ale agentilor educationali care st sprijine învatarea tuturor, sa asigure
succesul , sa faca sistemul deschis, flexibil, eficient si efectiv.

Educatia pentru toti este o cerinta atât pentru politicile cât si pentru practicile
educationale.
Daca pentru politicile educationale se pot determina directiile si recunoaste nevoile
acestei orientari, pentru practici, schimbarile cerute sunt de profunzime si în acelasi timp
de orientare.

Pentru a se adresa tuturor copiilor si a deveni deschisa, flexibila, adaptata si orientata spre
fiecare si pentru toti, educatia trebuie sa presupuna în practica o schimbare de optica. Este
vorba de o noua orientare care pune accentul pe cooperare, parteneriat, învatare sociala si
valorizare a relatiilor pozitive, umaniste în educatie.

Aceasta orientare are în vedere schimbari în urmatoarele componente:

1. Educatie - Educatie în general cu referire la principii, proces, produs si beneficiari.

2. scoala - Educatia scolara care se refera la abordarea generala, strategii si durata a

programelor propuse.

3. Societate - Legaturile necesare între formele educatiei si agentii acesteia ceea ce

înseamna în primul rând nevoia de parteneriat social (familie, comunitate, societate)
pentru îndeplinirea sarcinilor educatiei moderne.

4. Individ - Se pune accentul pe valorizarea fiecarei persoane, pe o abordare

pozitiva, umanista a relatiilor si a rolului fiecarui participant la procesul educational.
sCOALA INCLUSIVĂ CU COPII DIFERIŢI ÎNTRE EI, DAR EGALI ÎN DREPTURI

Notiunea de incluziune tradusa din engleza merge dincolo de conceptul de integrare,

cunoscut deja.

Când se vorbeste de integrare, se evoca un individ care este în afara grupului si pentru
care se va face un”effort” pentru a-l primi in grup.

Ideea de incluziune pleaca de la principiul ca orice individ , oricât ar fi de diferit, apartine

de fapt si de drept grupului social .Exista un loc de drept pentru el, si exista o
recunoastere a acestui drept. Cele câteva principii necesare pentru a construi o societate
inclusiva, se aplica la o scoala inclusiva:

-nediscriminare

-egalitatea în drepturi si în sanse

-evaluarea capacitatii persoanei

-evaluarea nevoilor
-dreptul la întelegere

-accesibilitatea.