Aplicatiile fizicii in

viata cotidiana

Realizatori:Roman Loredana
Tuvene Alexandra
Paun Raluca Prof. coord: Dumbrava Lidia

Caba Monica
Nistor Alexandra
Ionita Alina
CUPRINS
 Aparatul de fotografiat
 Aparatul de proiectie
 Microscopul electronic
 Intrebuintari ale energiei nucleare
 Motoare cu ardere interna
 Sistemele hidraulice
 Legea lui Arhimede
 Utilizarile magnetilor
 Utilizarile fortei centrifuge
Aparatul de fotografiat
Este format din:
 Obiectiv

 Camera obscura

 Sistemul de vizare

 Filmul fotografic
 Obiectivul
Obiectivul este alcatuit dintr-un
sistem optic format din mai multe
lentile, are o comportare asemenea
unei lentile convergente si este
caracterizat din doi parametri
importanti :
 distanta focala:un obiectiv normal
pentru aparatele care lucreaza cu
filme fotografice cu latimea de 24
mm, distanta focala de 70-300 mm
 deschiderea maxima un obiectiv
este mai bun atunci cand
deschiderea sa maxima este este
mai mare, aceasta poate fi reglata
cu ajutorul unui dispozitiv numit
diafragma. Diafragma este formata
din mai multe lamele, care pot
acoperi o zona mai mica sau mai
mare din lentile.
 Camera obscura
Camera obscura este formata din trei compartimente :
 magazia pentru filmul neexpus ;
 magazia pentru filmul expus ;
 zona de expunere ;

In zona de expunere se afla obturatorul, rolul sau este de a

lasa sa treaca lumina spre film doar in intervale de timp.
Sistemul de vizare

Exista doua tipuri de sisteme de

vizare :
 sistemul de vizare separata : un aparat are doua
obiective : prin unul trece lumina la film,iar prin celalalt
trece lumina la ochiul utilizatorului.
 sistemul de vizare prin obiectiv : astfel de sisteme sunt
mai precise in delimitarea zonei care se fotografiaza,
deoarece este folosit acelasi obiectiv si pentru observare
si pentru fotografiere.
Filmul fotografic
Filmul fotografic este alcatuit
dintr-un suport transparent
si un strat fotosensibil.
Stratul fotosensibil este
format din microcristale
sensibile, la lumina intr-un
liant flexibil.
 Aparatul de proiectie
Un aparat de proiectie este format, in
principal, din urmatoarele parti:
 sursa de lumina S , foarte intensa
( bec electric de putere 500-1000 W
sau arc electric, ca in cazul
aparatului cinematografic);
 o oglinda sferica M, asezata in
spatele sursei S, care reflecta
lumina catre obiectul O
 condensorul C, care reprezinta un
sistem de lentile de distanta focala
mica
 obiectivul de proiectie Ob care
formeaza imaginea obiectului pe
ecran si care, de asemenea, trebuie
sa fie corectat de aberatii
 Microscopul electronic
S
Microscopul electronic foloseste Schema
electronii in loc de lumina zilei microscopului C
electronic Obiect
pentru a produce imagini Ob
marite ale unor Ii .
obiectelor.Oamenii de stiinta Lp
folosesc microscopul electronic
in diferite domenii de If
cercertare incluzand medicina, Schema S
biologie, chimie, metalurgie, microscopului
entomologie(studiul insectelor) optic C
Obiec
si FIZICA.Inca din 1930 cand a t.
Ob.
fost folosit pentru prima data
microscopul electronic a
revolutionat studiul structurilor
Il
microscopice si al suprafetelor. Lp

E If
 TERMOSUL
A fost inventat in 1892 de Sir James
Dewar, un cercetator de la
Universitatea Oxford, iar termosul
“balonul vidat” a fost pentru prima
fabricat pentru uz comercial in anul
1904, in Germania. In acest an s-a
organizat si un concurs pentru a se
da numele sticlei de vid. A fost ales
a se numi “thermos” de la cuvantul
grecesc “therme” care inseamna
caldura. In anul 1906 sticlele de
termos au depasit si granitele
Europei, ajung primul transport si
in Statele Unite. In anul 1907 deja
existau in State termosuri
americane, caci au aparut multe
companii care au preluat drepturile
de producere.
 Intrebuintari ale energiei nucleare

Obtinerea energiei electrice in centralele termo-electrice.

In 1990 existau 435 de centrale nucleare operationale
acoperind 1% din necesarul energetic mondial.
Intr-un reactor nuclear se obtine caldura prin
dezintegrarea atomilor radioactivi de uraniu-235.
Aceasta este folosita pentru a produce abur care pune in
miscare rotorul turbinelor, generand electricitate.U-235
este un izotop relativ rar al uraniului, reprezentand doar
7% din cantitatea totala de uraniu disponibil.
Restul este izotopul U-238. Un izotop
este o forma a unui element identica
chimic cu alti izotopi, dar cu masa
atomica diferita. La fel ca si
combustibilii fosili, U-235 nu va dura o
vesnicie. Exista un anumit tip de
reactor, numit reactor de “crestere”,
care transforma U-238 intr-un alt
element radioactiv, plutoniu-239. Pu-
239 poate fi utilizat pentru a genera
caldura. Pana acum doar sase tari au
construit astfel de centrale
experimentale. Dintre acestea,
reactorul nuclear Phenix are cel mai
mare succes. Daca acest tip de
reactoarear deveni uzuale, rezervele
mondiale de uraniu ar ajunge mii de
ani.
Motoare cu ardere interna
 Motorul Otto
 Motorul Diesel

Motorul Otto Motorul Diesel

 Motorul Otto
 Motorul Otto este un motor in 4 timpi
 Timpul 1:Admisie pistonul porneste de la capatul superior al cilindrului
si in cilindru este aspirat amestecul de aer si benzina deoarece supapa
de admisie este deschisa la sfarsitul acestui timp pistonul ajunge la
capatul inferior si supapa de admisie este inchisa.
 Timpul 2:Compresie adiabatica, amestecul se incalzeste pana cand
pistonul ajunge la capatul superior.
 Timpul 3:Ardere si destindere adiabatica; o descarcare electrica a bujiei
aprinde amestecul carburant a carui ardere are loc rapid, ca o explozie.
De aici provine si denumirea alternativa de motor cu explozie.
Presiunea si temperatura in cilindru cresc brusc si pistonul este impins.
Timpul 3 este timpul motor, in care se efectueaza lucru mecanic asupra
pistonului. La sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare
 Timpul 4: Evacuarea gazelor arse in atmosfera in atmosfera incepe
printr-un proces de racire izocora, pana cand gazele ajung la presiunea
atmosferica. Pistonul se ridica si gazele sunt evacuate supapa de
evacuare fiind deschisa. La capatul ciclului supapa de evacuare se
inchide supapa de admisie se deschide si incepe un nou ciclu.
 Randamentul mecanic efectiv al unui motor Otto modern este de circa
20-25%
 Motorul Diesel
 Motorul Diesel difera de cel Otto
doar prin faptul ca arderea are loc
la volum constant si nu la presiune
constanta. Majoritatea motoarelor
Diesel sunt de asemenea in 4 timpi
dar functioneaza diferit. In primul
timp este aspirat aer nu si
motorina. In timpul 2 aerul este
incalzit prin comprimare pana la
circa 440 grade C. La sfarsitul
acestui timp este injectata motorina
care se auto aprinde datorita
temperaturii mari a aerului. Timpul
4 este ca si la motorul Otto unul de
evacuare.
 Randamentul unui motor Otto este
mult mai mare decat al unui motor
Otto si astazi se situeaza putin
peste 40%.
 Sistemele hidraulice
 Motoarele hidraulice
retransforma energia
potentiala a lichidului
primita de la generator
in energie mecanica cu
care actioneaza apoi
elementul final in
miscare de rotatie, de
translatie sau oscilanta
(alternativa). Deci,
forma acestor motoare
va fi, dupa traiectoria
miscarii pe care o
realizeaza:
 1) circulare (rotative)
 2) liniare (rectilinii)
 3) oscilante
(alternative)
 Legea lui Arhimede
 Legea lui Arhimede sau principiul
lui Arhimede este o lege a staticii
fluidelor, care afirmă că un corp
scufundat într-un fluid este împins
de către fluid, de jos în sus, cu o
forță egală cu greutatea volumului
de fluid dezlocuit de către corp.

 Forța arhimedică permite plutirea

vapoarelor și a baloanelor.

 Dacă forța arhimedică nu este

suficientă pentru a genera plutire,
ea provoacă micșorarea greutății
aparente a corpului.

 Tot legea lui Arhimede este

implicată în masurarea densității
fluidelor cu ajutorul areometrului.
Utilizarile magnetilor

Tren

Hard
disk RMN
 Utilizarile fortei centrifuge
Montagne
rousse

Turbina
eoliana

Ciclisti
Masina (viraje)
de
spalat
Bibliografie
 www.google.ro/imagini
 www.wikipedia.ro