Sunteți pe pagina 1din 2

Particularităţi hidrologice

Teritoriul României poate fi considerat ca dispunând de o reţea hidrografică complexă,


variată ca regim hidrologic şi neuniform repartizată teritorial. Caracteristicile hidrografice sunt
determinate de particularităţile reliefului ţării noastre şi ale climatului temperat cu interferenţe.

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul României are următoarele caractere generale:


- forma reţelei hidrografice din ţara noastră este convergentă către Depresiunea Colinară
a Transilvaniei, spre care se îndreaptă râuri din vestul Carpaţilor Orientali (Someşul
Mare, Mureşul, Oltul etc.), din nordul Carpaţilor Meridionali (Sebeş, Cibin, Sadu etc.)
sau din estul Carpaţilor Occidentali (Arieş, Ampoi, Someşul Mic etc.), divergentă/
radială din Depresiunea Colinară a Transilvaniei spre extremităţile ţării (spre NV
Someşul, spre V Crişurile, Mureşul, Bega şi Timişul, spre S Jiul, Oltul, Argeşul, spre SE
Ialomiţa, Buzăul, spre E Trotuşul, Bistriţa, Moldova, Suceava) şi circulară în ansamblu,
pe margine ( Tisa, Dunăre, Siret şi Prut);
- volumul de apă scurs într-un an de râurile care drenează teritoriul României este de 37
miliarde m3/an, la care se adaugă volumul de apă scurs de Dunăre, aproximativ 170
miliarde m3/an;
- originea debitelor râurilor din ţara noastră este majoritar carpatică (circa 65% provine
din Carpaţi şi dealuri înalte şi doar 7% din câmpie şi Dobrogea);
- ca drenaj râurile de pe teritoriul României sunt danubio-pontice. Marea Neagră
colectează apa tuturor râurilor prin intermediul Dunării care colecteaza aproape 98% din
suprafaţa României, la care se adaugă spaţiul dobrogean cu râuri care se varsp în lacurile
de pe litoral;
- scurgerea apelor, condiţionată de modul în care se realizează provenienţa apei în timpul
anului (influenţa factorilor genetici), se caracterizează printr-un regim neregulat de la un
sezon la altul (iarna 15-25%, primăvara 50%, vara 15-30%, toamna 5-15%);
- fenomenele hidrologice extreme sunt secarea şi inundaţiile, care au provocat distrugeri
însemnate. Secarea se produce atunci când alimentarea este asigurată doar de apele
subterane, ea dovedindu-se la râurile mici, uneori, insufucientă pentru a asigura
scurgerea. Inundaţiile sunt creşteri rapide ale debitelor, provocate de ploile torenţiale,
pentru râurile cu bazine reduse, iar pentru cele mari de ploile de durată, mai ales când se
suprapun cu topirea zăpezii;
- utilizările apei sunt multiple, în industrie ca apă tehnologică, în agricultură ca apă pentru
irigaţii, în consum casnic ca apă menajeră, în transport, în piscicultură, ca resursă de
agreement.

O serie de factori genetici determină configuraţia reţelei hidrografice şi parametrii


acestora. Dintre aceştia amintim:
- relieful, influenţează hidrografia prin parametrii sai. Altitudinea determină modificarea
parametrilor climatici (scăderea temperaturii/creşterea cantităţii de precipitaţii) şi implicit
modificări ale caracteristicilor scurgerii. Panta accentuată asociată alcătuirii geologice din roci
impermeabile, specifice unităţilor montane, vor favoriza scurgerea, iar suprafeţele netede şi
rocile permeabile, specifice unităţilor de câmpie, vor favoriza infiltrarea;
- clima, prin particularităţile elementelor climatice determină caracteristicile parametrilor
hidrologici. Astfel, temperatura aerului şi evaporarea pe de o parte şi precipitaţiile atmosferice pe
de altă parte influenţează volumul de apă scurs;
- vegetaţia, îndeosebi forestieră, are un rol moderator hidrografic. Cantitatea de precipitaţii
căzute deasupra pădurii este mai mare cu 10-20% faţă de spaţiul deschis din vecinătate, dar la
suprafaţa solului ajunge o cantitate mai mică de apă cu 10-15%. Deasemenea este împiedicată
concentrarea şi scurgerea rapidă a apei, diminuând riscul producerii inundaţiilor. Este favorizată
infiltrarea şi mărirea rezervelor de ape subterane materializate într-o alimentarea constantă a
râurilor, evitând fenomenul de secare;
- suprafaţa bazinului, influenţând în mod direct, prin dimensiunea sa, parametrii hidrologici;
- activităţile antropice, prin utilizarea unor volume de apă pentru activităţi industriale, agricole
sau casnice din cadrul bazinului hidrografic.