Preot Prof. Dr. DUMITRU STANILOAE TEOLOGIA DOGMATICA ORTODOXA vol. 1 TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREA FERICITULUI PARINTE TEOCTIST PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE EDITIA A DOUA ® EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC $I DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMANE BUCURESTI - 1996Cuvant inainte Teologia ortodoxa este traditionala, dar traditionalismul ei nu se con- inda nici cu simpla repetare 4 definitiilor dogmatice, yi nici cu neputinta de 4 marturisi Adevarul in forme potrivite fiectrei epoci istorice pe care o strabate Biserica. "Traditional" inseamna doar conform cu Sfinta Scriptura, invagatura si wairea duhovniceasca a Parintilor $i Sfintilor Bisericii, cu pomenirea ~pana la sfarsitul veacurilor ~a mortii si Invierii Jui Hristos, in Sfinta Liturghie. De aceea, 0 Teologie al carei waditionalism ar incuraja retragerea din lume, multumitea de sine in izolare —sub pretextul inrobirii creatiei de catre puterile intunericului — nu poate fi cu adevarat traditionala, aratandu-se nedemna de pilda marilor Dascali ai Bisericii Acestia au fost cei mai lucizi si destoinici scrutatori ai spiritului si pro- blemelor timpului lor, cautind acele dezlegari gi indreptatiri de care aveau si au permanent —nevoie crestinii dreptmaritori pentru a putea vietui in neprihanire si a raspunde oricui le "cere socoteala despre nadejdea" lor (I Petru 3, 15). A urma exemplul Parintilor inseamna nu a invoca mecanic pasaje din textele lor, ci a te stridui sa recunosti ascunsele nevoi si cercari sufletesti ale semenilor, gasind apoi acea expresie particulara prin care Ade- varul-Hristos poate patrunde liberator in mintea si inima lor. Chemarea unei Teologii care exprima Traditia nestinsa si neschimbata a Bisericii este, prin urmare, de 4 semnala adevaratele probleme —intotdeauna de natura moral- spirituaki — cu care se confrunta inuruna societatea umana, chibzuind, in acelasi timp, si la raspunsuri, pe care singura Evanghelia lui Hristos, inter- pretata in duhul Parintilor si in sanul comunitafii euharistice, le poate da. Astfel a inteles Parintele Profesor Dumitru Stiniloae menirea incompa- rabili a slujirii teologice ortodoxe si de aceea miile de pagini pe care ni le-a daruit au putut juca un rol covargitor in mentinerea culturii spirituale romanesti sub raza harului dumnezeiesc, oricit de indarjita a fost —atatia ani - napastuirea sufletului crestin al acestui popor. fn acea perioada a fost pu- rlicata de Editura Patriarhiei Romane si prima editie a celor trei volume ale Teologiei Dogmatice Ortodoxe, expresie nefntrecuta a cugetarii teologice a intelui Dumitru Staniloge si reper pentru intreaga spiritualitate romaneasca Aceasta impozanta opera constituie cea mai noua si concludenta dovada 3 Teologia ortodoxa nu este rodul unei indeleticiri abstracte $i tibnite, ci cuctul neprequit si binecuvantat al celei mai inalte wude si incordarisufletesti, adiate de Duhul fant. Adevarul pe care il proclama fiecare pagina a acestei carti este cel evanghelic: Dumnezeu poate si trebuie s4 fie cunos- cut, prin Hristos, de catre fiecare faptura omeneasca, fara aceasta cunostinta existenja cu sens si invesnicirea fericita fiind cu totul imposibile (v. loan 17, 3). Cunoasterea tainica a lui Dumnezeu nu este ins conditionata de ascutimea intelectuala, in Ortodoxie Teologia desfatatoare a celor mai subjiri minti conglasuind desavarsit cu cea de rostire concisa si simpla, a celor care au ales sa "ia prin asale" Imparatia cerurilor (Matei 11, 12). De altfel, Parin- tele Dumitru Staniloze nu oboseste in a ne.reaminti ca Teologia adevarata inseamna ruga neincetata, si deci curatire launtrica neintrerupta, oricine se roaga cu adevarat fiind teolog (Evagrie Monahul, Cuvant despre rugaciune, 60, in Filocalia, vol. I, p. 112). Teologia este practica, nevorbind despre tucruri incantatoare dar ireale, ci despre singura realitate netrecatoare: un Dumnezeu intreit in Persoane, Care este iubire si de Care omul, fiinta teocentrica, se poate apropia numai raspunzandu-I cu iubire, manifestata insa concret, in osteneala sprijinita de har a virtutii, De altfel, Teologia Dogmatica Ortodoxa nu este doar 0 ex- punere — de pe culmi spirituale si cu acribie — a adevarurilor de credinta ortodoxe, ci si un imn grandios inaltat nespusci iubiri dumnezeiesti. Caci Sfinta Treime fiind "structura supremei iubiri', Jumea ca dar, omul si rascumpararea acestuia ~ prin Jertfa de pe Cruce, dupa caderea in pacat —, ca si perspectiva indumnezeirii lui nesfarsite, nu puteau fi decat opera unei supreme gi atotputerice iubiri Scriind despre sensul teologic al absolutului, al persoanei, al ratiunii $i al iubirii, Parimele Dumitru Staniloae se adrescaza si acelei lumi care rela- tivizeaza adevarurile spirituale si morale, care nimiceste demnitatea per- soanei coborand-o la starea de "individ’, care tolereaza fatis irationalitatea si goleste iubirea de forta ei - jertfelnicia, Cu credinta ca va sluji multora de indreptar riguros in cunoasterea si re- cunoasterea dreptei credinfe ~fiind astazi multe carjile ce vorbesc despre Teo- logia ortodoxa -, binecuvantam reeditarea acestui prim volum din Teologia Dogmatica Ortodoxa, adevarat’ carte deplina a literaturii noastre bisericesti La sarbatoarea Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, 1996 + TEOCTIST PATRIARHUL BISERICI ORTODOXE ROMANEPrefata @aeditiaD Dup’ numeroase studi despre diferitele teme de Teologie Dogmatic’, publi- cate in revistele teologice de Ja Bucuresti intre anii 1950-1977, Bunul Dumnezeu ne-a ajutat si alcttuim $i o sintez de Teologie Dogmatic Ortodoxt. Ea nu e 0 reproducere a acelor studi, cl e gandité din nou $i ca un intreg, dar, fara indoialt, in unele din capitolele ei se resimte, in oarecare masurd, de modul de a privi invapatura dogmatic a Bisericii, din acele studii. Ne-am straduit in aceasta sintezi, ca $i in acele studil, si descoperim semnifi- catia duhovniceasc& a invaptturilor dogmatice, 4 evidentiem adevarul lor in cores- pondenja lui cu trebuintele adanci ale sufletului, care-si cautt mantuirea $1 inain- teaza pe drumul ei in comuniunea cat mai pozitiv’ cu semenii, prin care ajunge la © anumita experienja a lui Dumnezeu, ca suprem# comuniune si ca izvor al pu- terii de comuniune. Am pirisit in felul acesta metoda scolasticl a tratanii dog- melor ca propozitii abstracte, de un interes pur teoretic si in mare masur depasit, fart legaturd cu viata adancd, duhovniceasci a sufletului. Dac& 0 Teologie Dogmatict Ortodoxt inseamna o interpretare a dogmelor - in sensul scoaterii Ia ivealt 2 adancului $i nesfarsit de bogatului continut mantuitor, adic viu si duhovnicesc, cuprins in scurtele lor formulari - noi credem c& 0 autentici Teologie Dogmatica Ortodox’ e cea care se angajeaza pe acest drum. ‘Ne-am condus in aceasti striduinf de modul in care au injeles invaparura Bisericii Sfingii Parinti de odinioara, dar am tinut seama in interpretarea de fata a dogmelor si de necesitatile spirituale ale sufletului care-si cautt mantuirea in tim- pul nostru, dup’ trecerea prin multe si noi experiente de viaf4, in cursul atdtor secole care ne despart de epoca Sfintilor Parinti, Ne-am silit s4 intelegem invipitura Bisericii in spiritul Paringilor, dar in acelagi timp so infelegem asa cum credem ci ar fi injeles-o el astazi. Caci ei n-ar fi ficut abstractie de timpul nostru, aga cum n-au fitcut de al lor. AUTORULINTRODUCERE REVELATIA DUMNEZEIASCA, IZVORUL CREDINTEI CRESTINE. BISERICA, ORGAN $I MEDIU DE PASTRARE $I FRUCTIFICARE A CONTINUTULUL REVELATIEI1 Revelatia naturala ca baz4 a credintei naturale sia unui sens al existentei Biserica Ortodoxa nu face o separatie intre revelatia naturala si cea suprana- turala, Revelatia naturald © cunoscuta si inteleasa deplin in lumina Revelatie supranaturale; sau revelatia naturala e data si mentinuta de Dumnezeu in conti- nuare printr-o acjiune a Lui mai presus de natura, De aceea Sfantul Maxim Martu- risitorul nu face o deosebire esentiala intre revelajia naturala gi cea supranaturala, sau biblici, Ultima nu e, dupa el, decdt incorporarea celei dintai in persoane si actiuni istorice!. Afirmatia lui trebuie injeleast probabil mai mult in sensul ca cele doua Revelatii nu sunt despartite: Revelatia supranaturala se desfasoart si isi produce roadele in cadrul celei naturale, ca un fel de iegire mai accentuata in relief a lucrarii lui Dumnezeu, de conducere a lumii fizice si istorice spre tinta spre care a fost creat’, dupa un plan stabilit din veci. Revelatia supranaturala restabileste numai directia si da un ajutor mai hotarat migcarii intretinute in lume de Dumnezeu prin revelatia natural, De altfel, la inceput, in starea deplin normala a lumii, revelatia naturali nu era despartiti de o Revelatie supranaturala. Ca atare, Revelatia supranaturala pune doar in lumina mai clart insisi revelatia navurala Se poate vorbi totusi atat de o revelatie naturala, cat si de una supranaturala, intrucat lucrarea lui Dumnezeu in cadrul revelatiei naturale au e la fel de accen- twat’ si de vadita ca in cea supranaturala Vorbind mai in concret, si potrivit credintei noastre, continutul revelatiei natu- rale este cosmosul si omul dotat cu ratiune, cu constiinta si liberate, ultimul fiind nu numai obiect de cunoscut al acestei revelati, ci si subiect al cunoayterii ei. Dar atat omul cat si cosmosul sunt produsul unui act de creatie mai presus de natura al lui Dumnezeu si sunt mentinuji in existent de Dumnezeu printro actiune de conser- vare, care de asemenea are un caracter supranatural, Dar acestei actiuni de conservare si de conducere a lumii spre scopul ei propriu, i rispund si o putere $i o tendinté de autoconservare si de dezvoltare dreapté a cosmosului si a omului, Din acest punct de vedere cosmosul si omul pot fi considerati ei insisi o revelatie naturala. 1, Ambigua; P.G., 91, col. 1180.