Nerespectarea Standardelor de Stat este urmiriti conform legll. Reproducerea interziss. 42 Pag. PRETUL LEI 0,50 ee ee eee ee REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 35-81 e constuun Navona | TITEL, PRODUSE PETROLIERE LICHIDE, PENTRU STTNTA SEMISOLIDE $1 SOLIDE prareat SI TEHNOLOGIE : a wwenrTUTOL ROMAN Determinarea densitajii Clasificares alfenumerich STANDARDIZARE AL CRUDE, on LiguID semesou | PETROLE BRUT, PRODUITS | HEOTD, HEOTAREE TPOTYETH AND SOL tb PETROLEUM PETROLIERS LIQUIDES SRUARMS, ONVTBEPAOIS. I Fi Sdebewndaid ‘SEMISOLIDES EP SOLIDES TBEPJIBIE Determination of density Determination de la denats Onpeneseme sxornoer ‘Tabelul 7 corespunde cu ISO/R 91-2970/ada. 1-i075 ‘Table 7 cotresporide to ISO/R 01-1970jeda, 1.1075 1 GENERALITATI 1.1 Object si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metodele de determinare a densitifii fifeiului, produselor potroliete lichide, semisolide (bitum, vaseline) gi solide (parafind, occrezin&, petrolatum, cerari ete.) Standardul nu se aplicd la determinares, densititii lichidelor foarte volatile, care aupre- sue de vapori peste 1,8 bar (180 KPa), determinatd conform BTAS 121-80, precom si Ja coosal ie petrol. Densitates se determin cu urmitoarele metod — motoda eu areometrul (densimetral) ; — metoda cn balanja hidrostatiek (Mohr Westphal) ; ~- metoda eu pienometrul. ‘Metoda utilizata va fi indicat in standardul de produs, ~ 12 Definipii 1.21 Densitatea unui corp esto masa determinat’ in vid si raportaté la volumul su, Ia tom- peratura de 15°C sau 20°C. Densitatea se exprims in kg/m’, OBSERVATIE — In prezental standard densitaten se exprimd tn giem (t gle? — 10" kg/m). ‘Densitatea se simbolizeazt 5% sau pl 122 Densitatea relativa este raportul dintre densitatea unui corp la temperatura ¢°C gi densitates unui yolum egal de ap’ puri la temperatura t,°C. In fara noastré se folosese tem- peraturile de 15°C san 20°C Densitatea relativ’ este un numit adimensional Densitatea relativa se simbolizeazd df, respectiv aif, dig, di sau di‘, ultimele dou’ simboluri au valorite densititii relative identice cu cele ale densitdfii la temperaturile respective 2 DETBRMINAREA DENSITAJIL CU AREOMETRUL (DENSIMETRUL) 2.1 — Prineipinl metodei Proba se toarni intr-un cilindra care are o temperaturi aproximativ egalé cu cea a probei. In funofie de densitatea estimati a probei se alage un aroometru eu scata gradat® con- Yenabiti, core se introduce in ciindral ou prob ise ls sh pluteasct. Cind so atingo coklibral de temperatura, se citeste valoarea densitafii pe scara gradat& a tijei oft si temperatura probei. 2.2 — Aparaturd — Areometre (fig. 1) care indeplinese condifiile previzute in STAS 7985-67, cu pro- cizia de citire 0,0005 g/em®, JAprobat de : INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat initial in 1960 Data Intriril tn vigoate : Str. Roma nr, 32—-34 BUCURESTI Revizuit in 1988, 1978 s¢ 1980 1981-04-01 ‘Telex 11312 CNST RSo admito gi utilizarea arcometrelor previzute cu termometra in interior (termoateo- motre), cu condifia ca sinu so folosease% indieapia de temperatur’ a termomotralai respectiy. ~ Termometrn cu valoares diviziunii de 0,5°C. Termometrul trebuie si aibi scara gradot% astfel aleasi incit si se permitd citites temperaturilor la care se Increaz, jn domeniul de m&surare de la — 20... +} 102°C ~ Cilindra de sticli tronsparenté sau de metal pentru produsele opace. Cind cilindrul folosit este metalic, se Va avea in vedere faptul c& citirea exact la areometra se Poate face numai iu eazul in eare nivelul probei se gisesto la col mult § mm de mar- ginea superioard a cilindrului. Diametrul interior al cilindrului trebuie sk fie astfel ales incit e& asigure introducerea termometrului 121% ca areometrul si ating’ pe- refii cilindrului. Cilindrul trebuie s& aib& o astfel de inalfime incit areometrul si, pluteaseé liber in proba si intre partes sa inferioar’ si fundul eflindrului s& fie 0 Gistant% de min, 25 mm — Baie cu temperaturi constant’ ou precizie de - 0,2 °C care se utilizeaz’ atunci cind natura probei necesité determinaréa densitifii la o temperaturé mult superioaris sau inferioat’ temperaturii medinlui ambiant. 23 Pregitirea probei ‘Valoarea densittfii determinate eu areometrul este mai precisi daci se ofoctueazi la temperatura la ear esto etalonat arcometrul (temreraturd de referint) sau in apropierea aces- tein, dar ea poate fi efectuati la orice temperaturi din intervalul — 18... + 90°C, in functie de tipul probei, eu respectarea condifiilor prezentate in tabelul 1 Produsul so omogenizeazii prin amestecare Proba se toarns in eilindral cuzat si uscat, mienfinut in pozitie verticala si adus la o tamperatur’ apropiatzi de cea aleasi pentrn efectuaren doterminirii, Produsul se toarnd avind griji de a nu se forma spumi, de a nm se forma bule de aer side a nu ari stropi Spuma, eventual formata de bulele de aer de la suprafata lichidului, se sparge apro- piind o vergea ineklzita, de stield sau do motal, fri a atinge suprafata acestuia, In cazul pro- duselor volatile, umplerea cilindrului se va face prin sifonare, Bulele de aer ee sar putea forma, fn cazul acestor produse se eliming prin atingerea eu o fisie do hirtie de filtra curati, dupa co Dulele au ajuns Ja suprafata lichidalui, ‘abet pal probe Teer | Ate te Temperatura determin Foarte volatit, | sum 100 °C Presitiea de vapori | vasul cu proba, bine tnehis, se riceste Rib In8 bar (80 ea} | pink ta 29C ga» tompetaturd mal ick Vaatt max. 120" ‘esa et probe, bine inchs, se deste pind 1s 20° ana‘ tempectura mat __ nuk ‘Volats sf viscar mex, 120°C ‘vlsoozitate mate, 1a | se Inetlzeste la temperatin ined ice pete ebjneres ane ste aah Nevolatl peste 120°C 5 detecninarea_se_fectenza 1a ovise i femperatura ping in 80° Amestewt de produse pe Aetrminarea ae tectucnzd le 154 0,2°C indies nepetetore = sn 2000556 24 Medul de lueru 241 Areomotral, curat si uscat, se introduce fneet in proba din cilindrul agezat in pozitie vertical’, intr-o inctipere, intr-un loe ferit de curenfi de aer gi surse de cilduri. Areometrul se fine do partes superioara si se introduce in prob observind si nu ating’ peretele cilindrului Concomitent 86 determina temperatura probei prin introduceren termoinetrului si agitarea acestuia in probii, pind ce temperatura indieat& de termomotru se menfine constants. Se va controla a ‘temperatura probei si nu varieze cu mai mult de 0,5 °O in timpul determindzii; in acolagi timp temperatura mediului ambiant nu trebuie si varieze ca mai mult de 2°C Cind detorminarile sint efectuate la temperdturi mult superioare sau inferioare tempe- raturii mediului ambiant, se va folosi baia eu temperaturi constant, pentra a evita variafiile prea mari de temperatura. Se vor lus precaufiilo necesare pentru a evita umectarea cu probi a Parti superioare a tijei areometrului, eare se gaseste Geasupra nivelului de cufundare in lichia. Agitarea termometrului se face continu avind grij& ca rezervorul cu mercur si: fie in perma, nen(% in prob’. Cind temperatura indicat de termomotru se menfine constant, ou o vatiafie do max. 0,5 °C, se noteard valoarea acestois, apoi termometrul se scoate din probitPeet STAS 35-81 242 Se oufund’ areometrul in prob’ cu circa dou’ diviziuni peste nivelul de cufundare §i apoi este Hisat si urce. Tn cazul probolor cu viseozitate miei so poate imprima areometrului o usoar’ miscare de rotatie, in momentul eliberfrii sale, evitindn-se astfel o prea mare apropiere a acestuia de peretele interior al cilindralui Dups co oscilatiile areometrului au ineetat sf toate bulele de aer au ajuns Ja suprafati, so eiteste diviziunes care corespunde meniseului inferior al lichidului, finind ochiul la acelagi nivel eu Uchida 24.3 Valoavea cititl este corect dack corespunde punctului de pe scara areometrului unde suprafata Tichidutai o taie po aceasta. Aceastih valoare se determina prin plasarea ochiului putin sub nivelul lichidului, ridieind apoi incet ochiul pind la suprafata lichidului, care so vede la inceput sub forma unei elipse deformate care apoi apare ca o linie dreaipt ce taie scara areo- metrului 244° In cagul lichidelor opaee, citirea densitatii se face finind ochiul pufin mai sus de supra- fata plan a Viebidului si citind ‘astfel diviziunea areometrulni in punctal pind Ja care ajunge proba lichid’. Aceasté citire efectuati la partea superioark a menisoului necesith 0 corecfie ' in cazul in care areometral nu este etalonat pentru o asemenes citixe, EEE bea Fig 2 ; In cazul in care este necesar’ coreotia pentra areometrul folosit, aceasta poate fi de- terminat’ ou ajutoral unui ulei transparent, cu o tensiune superficial’ apropiatss de cea a probel, Se scufund’ areometrul respectiv in uloi gi se citesto pe scars aroometrului inlfimea maxim pe care o atinge deasunra suprafefei lichidului. Se noteazd diferenfa intre meniseul superior gi suprafaja lichidului, iar valoarea objinutd se scado din valoares, densitifii citite pe areometra. Se pot fotosi insi eorectiile urmitoare : ~ pentru areometre cu valoarea diviziunii 0,0005, corectia este -+-0,0007 ; — pentru areometre eu valoarea diviziunii 0,001, corectia este -+0,0014. 245 In cazul lichidelor cu viscozitate mare, areometrul se lasi in probit suficient timp pentru a 80 stabili in pozifia de echilibru, deoarece in acest caz oscilatiile pe vertical’ au o frecventi mai mie& si echilibrarea dureazi ‘mai mult timp. r