Revista 2

Gândirea
Militarã
Româneascã
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
2
martie
aprilie Fondat` \n anul 1864 sub titlul
“Rom#nia Militar`”
2005 ~ serie nou`, anul XVI ~
Gândirea Militarã Româneascã
|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663
EDITOR PRIN CARE “ROM@NIA MILITAR~”
DEVINE REVISTA OFICIAL~
STATUL MAJOR GENERAL A MARELUI STAT MAJOR
AL Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat
ARMATEI ROM@NIEI Major, cu \ncepere de la 1 Ianuarie 1898,
revistq oficialq sub denumirea de Rom`nia
Militarq, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze
CONSILIUL EDITORIAL instruc]iunea lor.
PRE{EDINTE Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii,
de toate armele, afla]i \n activitate
general-maiorr d
dr.. Teodor
T r FRUNZETI
F de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile lor personale
MEMBRI [i cari intereseazq armata.
Carol - Regele Rom#niei
academician D nB
n Dan BERINDEI Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
AS SPPrincipele
Raduu de
de H
HOHENZOLLERN-VERINGEN
Premiile na]ionale ale revistei
general-locotenentt dr.d . Sorin
S n IIOAN
general-locotenentt Gheorghe
G e CATRINA
C G=ndirea Militar\ Rom=neasc\
contraamirall dr.d . Gheorghe
G e MARIN
M
general-maiorr dr.d .CCristeaa D
DUMITRU
general-maiorr M Mirceaa SAVU
S
colonell ddr.. C
Costinell P
PETRACHE
COLEGIUL DE REDAC}IE
“General de divizie “General de brigad` “Mare[al
Redactor-[ef {tefan F`lcoianu” Constantin H\rjeu” Alexandru Averescu”
colonel dr. Costinel PETRACHE
cpetrache@mapn.ro
Redactor-[ef adjunct
Alina UNGHEANU
alinagmr@ yahoo.com
Redactor “General
“Locotenent-colonel
Eugenia-Mihaela CALOT~ de corp de armat`
Mircea Tomescu”
Ion Sichitiu”
emmacalota@ yahoo.com
Se acord` anual celor mai valoroase contribu]ii
Tehnoredactor la \mbog`]irea patrimoniului teoretic al [tiin]ei
Adelaida-Mihaela DANDE{
militare na]ionale
ADRESA REDAC}IEI
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, Sector 5
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/1001731, 1001732 Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
Tel./fax: (401) 410.66.63 Gândirea po[tali [i sucursalele Rodipet S.A., revista
Militarã afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din “Catalogul
http://gmr.mapn.ro
Româneascã publica]iilor”. Cititorii din strìn`tate se pot abona
Revista G#ndirea Militar` Rom#neasc` prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,

editat` de Statul Major General al Ar
Armatei
matei Rom#niei
apare \n lunile februarie, aprilie, iunie, fax 0040-1-222.64.07 sau 222.64.39, Pia]a Presei
august, octombrie [i decembrie. Libere nr. 1, Sector 1, Bucure[ti, Rom#nia.
Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,
ISSN 1454-0460 2
martie
aprilie
2005
abonamentele se fac la Centrul Tehnic-Editorial
Fondat` \n anul 1864 sub titlul
~ serie nou`, anul XVI ~
al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, tel./fax 224.04.05,
f`r` perceperea taxelor aferente, cu condi]ia indic`rii \n contul RO 34 TREZ 7015 032x xx00 0371, Trezoreria Statului, Sector 1,
precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin. Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare v` pute]i adresa redac]iei.
Gândirea
Militarã
Româneascã
editat` de Statul Major General al Armatei Rom#niei
2
martie
aprilie Fondat` \n anul 1864 sub titlul
2005 ~ serie nou`, anul XVI ~
1
G#ndirea Militar` Rom#neasc` ~ 2/2005
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor
Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
2
Cuprins Contents
Editorial Editorial
România ~ voca]ia euroatlantic` Romania ~ the EuroAtlantic calling
Colonel dr. Costinel PETRACHE
8 COL Ph D Costinel PETRACHE
Armata Rom#niei Romanian Armed Forces

~ Dezvoltarea durabil` ~ ~ The durable development ~
Armata României ~ partener în construc]ia 12 Romanian Armed Forces ~ partner in the
ap`r`rii euroatlantice construction of the EuroAtlantic defense
General dr. Eugen B~D~LAN Gen Ph D Eugen B~D~LAN
Construc]ia ap`r`rii The construction

euroatlantice of the EuroAtlantic defense
~ participarea româneasc` ~ ~ Romanian participation ~
Reprezentan]a Militar` a României la NATO 19 Romania’s Military Representation
[i UE at NATO and EU
Colonel Dumitru MATEI COL Dumitru MATEI
Colonel dr. Vasile ZETE COL Ph D Vasile ZETE
Politica European` de Securitate [i Ap`rare 24 The European Politic of Security

~ cinci ani de la lansare and Defense ~ five years since its
General-locotenent dr. Cornel PARANIAC establishment
Locotenent-colonel dr. George TIBIL LTG Ph D Cornel PARANIAC
LTC Ph D George TIBIL
Strategia de Securitate European` “Solana” 34 “Solana” European Security Strategy
~ r`spunsul UE la noile riscuri [i provoc`ri ~ EU’s response to the new risks
din mediul interna]ional and challenges from the international
Colonel Dumitru MATEI environment
COL Dumitru MATEI
Alian]a Nord-Atlantic` ~ între provoc`ri 49 The North-Atlantic Alliance ~ between
[i strategii de r`spuns challenges and response strategies
General-locotenent dr. Cornel PARANIAC LTG Ph D Cornel PARANIAC
3
Alian]a Nord-Atlantic` ~ continuitate 52 The North-Atlantic Alliance ~ continuity
prin schimbare through changing
Comandor Ion DUMITRA{CU CDR Ion DUMITRA{CU
NATO [i proiectarea stabilit`]ii ~ noi misiuni, 55 NATO and stability’s projection ~ new
noi proceduri missions, new procedures
General de brigad` Iordache OLARU BG Iordache OLARU
Transformarea NATO din perspectiva ACT 58 NATO’s transformation from ACT’s

Colonel Constantin R~ILEANU perspective
COL Constantin R~ILEANU
Confrunt`ri de idei privind rela]iile 62 Ideas confrontations regarding

transatlantice the transatlantic relations
Colonel dr. Vasile ZETE COL Ph D Vasile ZETE
Dialogul Mediteranean [i NATO 67 The Mediterranean Dialog and NATO

Locotenent-colonel Dr`gan MANOLE LTC Dr`gan MANOLE
Opera]iile militare ale Uniunii Europene 69 European Union’s military operations

Colonel Dumitru MATEI COL Dumitru MATEI
Colonel Mircea MUDURA COL Mircea MUDURA
Milica NEAC{U Milica NEAC{U
Provoc`rile teoriei “capacit`]ilor facilitate 79 The challenges of the theory of the

de re]ea” la adresa Alian]ei Nord-Atlantice “capacities facilitated by the network”
Locotenent-colonel Mihai BURLACU against the North-Atlantic Alliance
LTC Mihai BURLACU
Headline Goal 2010 [i ini]iativa dezvolt`rii 84 Headline Goal 2010 and the initiative
grupurilor tactice de lupt` of developing the tactical fight groups
Colonel Mircea MUDURA COL Mircea MUDURA
Strategia NATO \n domeniul instruirii 90 NATO strategy in training domain

C`pitan-comandor Emil CIMPOCA CPT CDR Emil CIMPOCA
Standardizarea în NATO 95 Standardization in NATO

Locotenent-colonel Mircea POPOVICI LTC Mircea POPOVICI
Conceptul NATO de supraveghere aerian` 106 NATO concept of air observation

Locotenent-colonel dr. Dan STROESCU LTC Ph D Dan STROESCU
Rela]iile dintre For]ele de Reac]ie Rapid` 112 The relations between NATO’s Quick
ale NATO [i ale Uniunii Europene ~ definire, Reaction Forces and the ones
fundamente, complementaritate of the European Union ~ defining, bases,
Locotenent-colonel dr. George TIBIL complementarity
LTC Ph D George TIBIL
4
Cuprins
Tendin]e de transformare a domeniului 121 Tendences of transforming the information
informa]iilor în interiorul NATO domain within NATO
Locotenent-colonel Iulian BUGA LTC Iulian BUGA
Maior Marian OAN~ MAJ Marian OAN~
Cooperarea civil-militari ~ dimensiune 1 2 4 Civil-military co-operation ~ an essential

esen]ial` a culturii de securitate a UE dimension of EU’s security culture
Milica NEAC{U Milica NEAC{U
Viitorul Kosovo [i rolul NATO 129 The future Kosovo and NATO’s role
Locotenent-colonel Daniel-Horia ILIE LTC Daniel-Horia ILIE
Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Dezvolt`ri teoretice Theoretical developments
Concep]ia de informatizare a Armatei 133 The conception of Romanian Armed
României ~ baza realiz`rii suprema]iei Forces information ~ the base
informa]ionale în actul conducerii strategice of accomplishing the informational
General-maior dr. Cristea DUMITRU supremacy in the strategical leading act
MG Ph D Cristea DUMITRU
Valoarea strategic` a doctrinei na]ionale 141 The strategical value of the national doctrine
de informa]ii pentru securitate of informations for the security
Colonel Doru BLAJ COL Doru BLAJ
Tehnologia informa]iei în managementul 146 The technology of information in career’s

carierei personalului militar (II) management (II)
Colonel Noru MIHAI COL Noru MIHAI
O analiz` a presiunilor exercitate 152 An analyse of the pressure exerted

asupra institu]iei militare [i a scopurilor on the military institution and its aims
sale în procesul de comunicare in the communication process
Colonel (r.) George DAVID COL (r.) George DAVID
Limba român` [i socializarea în mediul 157 The contribution of the Romanian

militar language to the socialization in the military
Lector univ. Luiza KRAFT environment
Lecturer univ. Luiza KRAFT
1 6 2 Cultures and sub-cultures in Romanian

Culturi [i subculturi în spa]iul organiza]ional
militar românesc (I) military organizational environment (I)
Lector univ. Cristina-Rodica POPONETE Lecturer univ. Cristina-Rodica POPONETE
5
Dialoguri GMR GMR Dialogues

Interviu cu generalul-maior 1 6 9 Inteview with the MG
dr. Teodor FRUNZETI, comandantul Ph D Teodor FRUNZETI, the commander
Comandamentului 2 Opera]ional Întrunit of the 2nd Joint Operational Headquarter
“Mare[al Alexandru Averescu” “Marshal Alexandru Averescu”
Triptic strategic Strategical Triptych

Reflec]ii strategice: Arta strategic` 1 7 5 Strategical reflections: The strategical
~ actualitate [i perspective art ~ actuality and perspectives
General de brigad` (r.) BG (r.) Ph D Gheorghe V~DUVA
dr. Gheorghe V~DUVA
Pulsul strategic: Coreea de Nord ~ repere 1 8 5 Strategical pulse: Northen Coreea

geopolitice [i geostrategice est-asiatice ~ Eastern-Asian geopolitical
Alexandra SARCINSCHI and geostrategical references
Alexandra SARCINSCHI
Evolu]ii strategice 1 9 1 Strategical evolutions

Federa]ia Rus` ~ tendin]e strategice The Russian Federation ~ strategical
Cristian B~HN~REANU tendencies
Cristian B~HN~REANU
Ucraina în fa]a unei op]iuni cu conota]ii 19

1999 Ukraine in front of an option with strategical
strategice: Est sau Vest ? connotations: East or West ?
Colonel dr. Ion CO{CODARU COL Ph D Ion CO{CODARU
Dezbateri GMR GMR Debates

“Instruirea for]elor armate ~ proiec]ii 204 “ T r a i n i n g the armed forces
doctrinare”. Invita]i: generalul-maior ~ doctrinaire projections”. Guests: MG
Mircea SAVU, [eful Direc]iei Doctrin` Mircea SAVU, the chief of the Training
[i Instruc]ie, colonelul dr. Dumitru {ERBU, and Doctrine Directorate, COL Ph D
loc]iitorul [efului Direc]iei Doctrin` Dumitru {ERBU, the instructor of the chief
[i Instruc]ie, [i comandorul of the Training and Doctrine Directorate,
Marian DU{MANU, [eful Serviciului and commander Marian DU{MANU,
Planificare Instruc]ie [i Înv`]`mânt the chief of the Planning Training
din cadrul aceleia[i Direc]ii and Education Service within the same
Directorate
6
Cuprins
Fundamente na]ionale National foundations
România Militar` – Restituiri: Educa]ia 223 Military Romania – Restitutions: Soul’s
sufletului sau “nervii [i r`zboiul” (II) education or “the nerves and the war” (II)
Premiile na]ionale ale revistei 226 National prizes

Gândirea Militar` of the Romanian Military
Româneasc` Thinking Magazine
Univers publicistic militar 230 Military publicistic

universe
Trecutul la timpul prezent The past in now days

{tefan F`lcoianu [i Ferdinand Foch: 234 {tefan F`lcoianu and Ferdinand Foch:
Despre disciplin`, ca for]` principal` About discipline, as a main force
a armatelor of the armies
Evenimente editoriale 238 Editorial events
Rezumate \n limba 243 Abstracts

englez`
7
Romania
^
Romania
~ voca]ia ~ the EuroAtlantic
euroatlantic` ~ calling ~
Revenirea României în spa]iul Romania’s returning to the space
consensualizat de valorile euro- consensualized by the EuroAtlantic
atlantice ale libert`]ii, demo- values of liberty, democracy and
cra]iei [i drepturilor inalienabile the indefeasible rights of the human
condi]iei umane a îmbr`cat con- conditions was shrounded by
textul conjuncturii doar în m`sura the context of circumstances only
în care conjunctural` a fost as far as conjuctural was its alienation
înstrìnarea ei de Europa natural`, from the natural, the historical
istoric`. Europe.
Jum`tatea de secol de Europ` The half of the century of East-
est-totalitar` nu a atrofiat tr`s`- authoritarian Europe did not
atrophied Romania’s features
turile [i predispozi]iile genetice
and genetic proclivity, but, we could
ale României, ba, am putea spune,
say that it preserved them in active
le-a conservat în esen]e active
essences which, in once inexplicable
care, în paradoxuri inexplicabile
paradoxes, generated solutions
cândva, generau solu]ii ce verte-
which vertebralized the geopolitical
bralizau încredere geopolitic` trust and the geostrategical stability.
[i stabilitate geostrategic`. The ideological dictation which
Dictatul ideologic care a se- painfully segregated Europe
gregat dureros Europa a produs produced wounds, but did not caused
r`ni, dar nu a cauzat boli incurable diseases; swept away
incurabile; a spulberat proiecte, the projects, but did not killed
dar nu a ucis speran]e; a înnegurat hopes; obscured expectations,
a[tept`ri, dar nu a întunecat but did not darkened horizonts;
orizonturi; a z`d`rnicit drumul, spoiled the way, but it did not cut
dar nu a retezat zborul; a în`l]at the flight; uplifted the Sunset,
8
Editorial
Apusul, dar nu a putut opri Estului but it could not stop to the East
percep]ia unei str`luciri neclare the perception of one unclear and
[i dramatice, poate [i din invidia dramatic glamour, because of the
validat` de neputin]e programate. envy ratified by the programmed
România ~ suflet statornic helplessnesses.
de Continent aflat mai mereu Romania ~ the steady soul
în largul proiectelor seduse of Continent has been, most of the
de perspective incerte [i al ela- times, in the offing of the projects
nurilor uzate de recursuri seduced by the uncertaint perspectives
la a[tept`ri infailibile, a constatat, and of the entusiasms worned out
exersându-[i legitim [i loial aspi- by the appeals to the unerring
ra]iile, nu doar imperfec]iunea expectations, found, legaly and loyaly
inevitabil` a devenirii istorice, practicing its aspirations, not only
the unavoidable imperfection of the
ci [i existen]a anexelor ei elabo-
historical becoming, but also
rate, îndelung elaborate.
the existence of its elaborated,
Mentalitatea istoric` a României
for a long time elaborated, vouchers.
nu s-a aflat sub presiunea com-
Romania’s historical mentality
plexelor determinate de îndelungata
was not under the pressure of the
marginalizare a Estului, ci a fost
complexes determined by the long-
hr`nit` de valorile care per-
standing marginalization of the East,
sonalizau Europa [i de în]elegerea
but it was cherished by the values
faptului c` în Europa Central` which personalized Europe and by
se afl` solu]ia, dar [i disolu]ia the understanding of the fact that
împlinirii continentale. Lucru the solution and also the dissolution
atât de firesc, de altfel, consacrat, of the continental filling could be
iat`, de Constitu]ia UE, care eli- found in the Central Europe. A natural
min` din arhitectura Continentului thing sanctioned by EU’s Constitution,
refugiile aservite cândva jocurilor which removes from Continent’s
regionale. architecture the shelters sometimes
Ast`zi, când, mai presus enslaved to the regional games.
de orice, învingând, prin asumare, Today, when, above all, defeating,
teama de propriile sale erori, by assuming, the fear of its own
Europa se afirm` în starea evo- errors, Europe is affirming in the
lutiv` a integralit`]ii aplicate, progressive condition of the applied
România resimte deschis voca]ia entireness, Romania is openly
apartenen]ei constructive la con- feeling the calling of the constructive
di]ia fireasc` a B`trânului affiliation to the natural condition
Continent. of the Old Continent.
9
În tot acest r`stimp istoric, In all that historical interval,
un r`stimp al insomniei deteri- an interval of the insomnia without
torializate, România a dovedit, frontiers, Romania proved, sincerely
sincer [i cu o anume consecven]` and with a certain pragmatical
pragmatic`, aptitudini neechivoce consistency, unequivoc aptitudes for
pentru coagularea comunit`]ilor the coagulation of the East-European
statale est-europene; z`d`rnicirea State community; the discomfiture
patosului nuclear; temperarea of the nuclear pathos; the moderation
riscurilor cu finalitate posibil` of the risks with a possible purpose
în înfruntare sau destabilizare; in confrontation or destabilization;
structurarea [i afirmarea unei iden- the organization and the affirmation
tit`]i spirituale europene, sustrase of one European spiritual identity,
diviz`rii, amput`rii sau malfor- hided by the division, the amputation
m`rii, pentru ca acum s` fie or malformation, so that it could be
credibil, în m`sur` s` genereze now capable to generate trust, regional
încredere, securitate regional` security and honesty in engaging
[i loialitate în angajarea proiectelor the multinational projects.
multina]ionale. As a matter of fact, endowed
De altfel, înzestrat` cu pro- with manifest profusions, proper
funzimi manifeste, proprii doar only to the liturgicaly uncovered
temeiurilor dezvelite liturgic, basis, Romania was not etiolated
România nu a fost anemiat` by the impassive constraints of the
de strâmtorile impasibile centuries; on the contrary, gate,
ale veacurilor; dimpotriv`, for so many centuries, of Europe
poart`, atâtea secole, dinspre from the Carpathians, Romania has
Carpa]i a Europei, România decently and consolarly led the fact
trìe[te decent [i consolator faptul that, today, the Carpathians, which
c`, azi, Carpa]ii, ce odinioar` formerly were fratricidaly dividing
divizau fratricid Continentul, the Continent, are vertebraly deciding
hot`r`sc vertebral integralitatea Europe’s entireness.
Europei. Much more than that,
Mai mult decât atât, înte- the foundation, in the middle
meierea, în miezul veacului XIX, of the 19th century, of the First
a Primei Românii este, din perspec- Romania was, from the perspective
tiva edific`rilor suprastructurale of the superstructural edification
[i nu numai, produsul autohton and not only that, the autochthonous
al celei dintâi genera]ii europene, product of the first European
o genera]ie romantic`, apar- generation, a romantic generation,
]inând endemic unei Europe, endemically belonging to one
10
Editorial
dincolo de orice, romantice. Europe, beyond anything, romantic.
Pentru c`, nu-i a[a ?, revolu]iile Because, isn’t it ?, the revolutions
sunt, înainte de toate, romantice, are, before all, romantic, possible
posibile [i romantice. and romantic.
Ast`zi, în deschiderea de veac Today, at the beginning of the
[i de veacuri, în tonalitatea multi- century and of the centuries, in the
na]ional` a construc]iei democra- multinational characteristic of World’s
tice a Lumii, România ~ euro- democratic construction, Romania
atlantic` prin voca]ie, a[teptare, ~ EuroAtlantic by its calling,
ideal [i proiecte ~ joac` aplicat its waiting, its ideal and its projects
~ appliedly plays the role of the
rolul de actor al stabilit`]ii,
actor of the stability, security
securit`]ii [i dezvolt`rii.
and development.
Semn c` autonomia legitim`
It is a sign that the legitime
a realit`]ilor vremelnice nu a avut,
authonomy of the temporary realities
pe fond, determin`ri noneuropene.
did not had, against the background,
Iar, perspectiva transatlantic`
non-European determinations.
sus]inut` referen]ial de realitatea
But, the transatlantic perspective
fratern` dintre Europa [i America referentialy sustained by the fraternal
statornice[te spa]ial voca]ia reality between Europe and America
euroatlantic` a României, dimen- is spatially consolidating Romania’s
siunii militare a efortului extern EuroAtlantic calling, and the military
de reg`sire [i încredere reve- dimension of the external effort
nindu-i un rol de neînlocuit. of rediscovering and trust has
Cu atât mai mult, cu cât România an inevitable role. Much more,
a în]eles c` în geopolitic` [i în geo- Romania understood that in geopolitic
strategie extravagan]ele estetice and geostrategy the aesthetical
sunt excluse. extravagances are excluded.
Colonel dr. Costinel PETRACHE

Translated by Eugenia-Mihaela CALOT~
11
ARMATA ROM@NIEI
Partener \n construc]ia
ap`r`rii euroatlantice
General dr. Eugen B~D~LAN
T
ransformarea Armatei României, proces având drept reper,
ini]ial, clivajul istoric din decembrie ‘89, a fost subsumat`
unui parcurs marcat deopotriv` de inevitabilitatea schimb`rii
[i de înfruntarea dubitativ` a raportului dintre tradi]ie [i inova]ie
configurate elastic în structura transform`rii; de cùtarea [i adoptarea
unui model strategic \n m`sur` s` asigure în]elegerea orizonturilor
de a[teptare [i reg`sire institu]ional`; de afirmarea credibil`,
consecvent` [i pragmatic` a propriilor op]iuni privind dezvoltarea
institu]iei militare na]ionale [i de identificarea inspirat` a solu]iilor
interne [i externe care pot determina construc]ia unui organism militar
apt s` r`spund` provoc`rilor majore la adresa intereselor na]ionale.
Cu toate c` orizonturile imediate ale ultimului deceniu al secolului
trecut erau nesigure, neclare, uneori chiar perverse, conducerea
statului, dar [i liderii de atunci ai Armatei, având drept stimulator
suportul moral al actualei genera]ii de lideri militari, au în]eles
c` op]iunea dezvolt`rii democratice a ]`rii, dar [i a apartenen]ei
la un sistem de securitate sigur, eficient, înaintat implic` necon-
di]ionat aderarea na]ional` la comunitatea statelor democratice
care au aplicat productiv filozofia, procedurile [i mecanismele propriei
lor securit`]i.
A[adar, prin voca]ie, condi]ie, motiva]ie, deziderate, posibilit`]i,
NATO [i UE corespundeau nu numai unei a[tept`ri retrase, exersat`
istoric [i cultivat` t`cut cu strategii nontotalitare, ci [i unei realit`]i
aflate la conjunctura deschis` a dou` milenii [i a nevoii globale
de dezvoltare democratic` [i în securitate a Lumii. De[i optasem
atunci, în atât de neclara cump`n` global` ~ ‘89-‘90, deopotriv`
profund, deschis, sincer, elaborat [i inspirat, nu mult dup` aceea,
12
Armata Rom#niei ~ Dezvoltarea durabil`
aveam s` ne d`m seama c` schimbarea în care ne angajasem
f`cea parte din marea schimbare a Lumii.
Din aceast` perspectiv`, cea dintâi vizit` a unei delega]ii
militare a României la Comandamentul Alian]ei Nord-Atlantice,
la 13 decembrie 1990, delega]ie condus` de c`tre [eful Statului
Major General, este relevant` cel pu]in din urm`toarele consi-
derente: a pus, în ceea ce ne prive[te, în rol lipsa oric`ror prejudec`]i
privind statutul Alian]ei; a probat disponibilitatea neechivoc` pentru
a oferi esen]ial procesului de schimbare caracteristici euroatlantice;
a conferit o anumit` încredere conducerii Armatei, dar [i celei statale,
aflate în procesul organiz`rii [i a[ez`rii puterilor sale constitu]ionale,
[i a consolidat starea de sens [i de spirit înfiripat` dup` pr`bu[irea
sistemului totalitar, care nega irevocabil [i organic determin`rile
nedemocratice ale filozofiei [i construc]iei ap`r`rii na]ionale;
a constituit, din perspectiv` programatic`, începutul procesului
de cristalizare a op]iunii strategice privind transformarea institu]iei
militare na]ionale.
Dincolo de toate acestea îns`, nu cred c` gre[im dac` afirm`m
c` vizita delega]iei noastre militare, prima la acest nivel a unei armate
din Tratatul de la Var[ovia, înc` exista Tratatul (!), a deschis drumul
spre Parteneriatul pentru Pace ~ formul` institu]ional` de cunoa[tere,
încredere [i trecere la condi]ia Alian]ei.
Tratarea expozitiv` a calit`]ii de partener jucat` de c`tre institu]ia
militar` na]ional` pe dimensiunea ap`r`rii euroatlantice este sub-
sumat` logic etapelor care vertebralizeaz` procesul de transformare
a Armatei României, consisten]a acesteia având, dup` caz,
determin`ri [i finalit`]i morale, principiale, conceptuale, doctrinare
[i ac]ionale, nici una dintre acestea nemanifestându-se exclusiv,
ci în regim de complementaritate progresiv`.
Nu insist`m asupra acestora. Amintim doar faptul c` rela]iile
de parteneriat în profil militar dintre România [i Alian]a Nord-Atlantic`
au avut caracteristicile parcursului transformator în care ne-am angajat.
Localizându-le în timpul deja eliberat de presiunea reformei
[i încercând, din perspectiva etapelor parcurse, o caracterizare
a condi]iei noastre de parteneri ai Alian]ei Nord-Atlantice, f`r`
a ne formaliza în abstrac]ii laborioase, consider`m c` urm`toarele
aprecieri corespund realit`]ii invocate. Astfel, în perioada 1990-1993,
când spiritul eforturilor de transformare sus]inea necesitatea
clarific`rilor structurale [i conceptuale, facilitând apari]ia preceptelor
13
filozofice ale schimb`rii, calitatea noastr` de partener, de partener
predefinit institu]ional, s-a caracterizat prin aspira]ii cu vizibilitate
direct`, curaj, deta[are neechivoc` de paradigmele totalitare
de construc]ie militar`, certitudine [i ridicarea în]elegerii empatice
la rang de principiu al cunoa[terii reciproce.
Din perspectiva demersului de fa]`, perioada 1994-2002
poate fi caracterizat` drept perioada în care Armata României
a dobândit de jure [i a jucat, pân` la nivelul disponibilit`]ii necon-
di]ionate, calitatea de partener al armatelor Alian]ei Nord-Atlantice,
centrul de greutate al rela]iilor de parteneriat confirmând concentrarea
efortului opera]ional pe realizarea interoperabilit`]ii structurale
[i procedurale cu structurile similare din NATO. Acestei perioade
îi sunt proprii dezvoltarea detaliat` a cunoa[terii [i a încrederii
reciproce; clarificarea proiectelor de transformare sectorial`
a organismului militar; afirmarea capacit`]ii de a reac]iona constructiv
atât la provoc`rile propriilor noastre a[tept`ri, cât [i la cele din orizontul
opera]ional al Alian]ei, eviden]iind caracterul complementar
al acestora; transformarea conceptelor în realit`]i doctrinare,
structurale [i opera]ionale.
Preaderarea, consacrat` de primirea invita]iei la aderare,
[i aderarea propriu-zis` la Alian]a Nord-Atlantic` statornicesc
egalitatea institu]ional` în drepturi, responsabilit`]i [i afirmare
a Armatei României cu armatele statelor membre ale NATO.
În acest context, parteneriatul, în toat` complexitatea afirm`rii
sale func]ionale, devine condi]ia construc]iei [i func]ion`rii ap`r`rii
euroatlantice, produs colectiv al statelor Alian]ei, care subsumeaz`,
în parametri exac]i [i la standarde opera]ionale conving`toare,
contribu]ia fiec`reia dintre armatele na]ionale componente.
Evocând evolu]ia procesului de consisten]ializare a calit`]ii Armatei
noastre de partener la construc]ia ap`r`rii euroatlantice, realiz`m
c` aceasta consist` în îndepliniri conceptuale [i ac]ionale, al c`ror suport
principial este asigurat de nevoia detaliat`, dar [i individualizat`,
de complementaritate, compatibilitate [i interoperabilitate.
În sensul cerin]elor expuse, relevarea efortului conceptual
proiecteaz` afirmarea unor preocup`ri laborioase, comprehensive,
destinate s` mobileze adecvat [i durabil suprastructura realit`]ii
militare na]ionale.
Am în vedere, f`r` a le supune unei ordini anume, conceptele
privind: revolu]ia în afacerile militare, cu temeiurile, dar [i problemele
14
sale teoretice componen]iale relative, esen]ial, la: r`zboiul bazat
pe re]ea, domina]ia rapid`, excluderea strategic`, r`zboiul paralel,
controlul strategic, domina]ia în spectru complet, r`zboiul asimetric,
manevra dominant`, gestionarea ciclului decizional, preem]iunea
strategic`, atacul direct, r`zboiul combinat, tacticile de “roi”; opera]iile
bazate pe efecte, dezvoltându-se în]elegerea teoretic` a aplicabilit`]ii
lor, dar [i avantajele [i servitu]ile pe care le presupun; caracterul
decisiv al opera]iilor rapide; domina]ia în plan decizional; r`zboiul
informa]ional; r`zboiul de mic` intensitate [i conflictul informal;
sistemele C4ISR; strategiile de combatere oportun`, pragmatic`
[i eficient` a terorismului, axate problematic pe antiterorism
[i contraterorism.
O component` semnificativ` a str`daniilor teoretice care, în ecua]ia
construc]iei [i a integr`rii euroatlantice, individualizeaz` calitatea
de partener implicat a Armatei noastre, o reg`sim în aten]ia acordat`
regândirii conceptelor [i preceptelor definitorii ale artei militare,
sens în care, f`r` rigoarea exhaustivit`]ii, subliniez abord`rile
referitoare la: planificarea [i utilizarea resurselor pentru ap`rare;
cerin]ele tactice, caracteristicile [i tendin]ele manifeste ale luptei
moderne; primatul ac]iunilor politice asupra celor militare în opera]iile
de stabilitate; cre[terea gradului de letalitate, ca tr`s`tur` subtitrat`
a ac]iunilor militare asimetrice; viitorul spa]iului de lupt` între contrarii;
definirea ipostazelor opera]ionale ale strategiei militare, ca disciplin`
[tiin]ific`, domeniu al artei militare [i instrument de conducere
politico-militar`; rela]ia dintre revolu]ia informa]ional` [i con]inutul
opera]ional al r`zboiului, dar [i cea dintre strategia militar` [i tehno-
logia postmodern`; ac]iunile militare altele decât r`zboiul, dezvolt`rile
elaborate vizând sus]inerea principial`, plaja tipologic` de afirmare
[i particularit`]ile opera]ionale specifice activit`]ilor de planificare
[i organizare; evolu]ia legic` [i principial` a r`zboiului [i a deter-
min`rilor sale; rela]ia geopolitic` – geostrategie – r`zboi; r`zboiul
viitorului, cu relevarea presupozi]iilor tipologice în care se poate
manifesta; ac]iunile militare în pre- [i postr`zboi.
Pe fondul [i în determinarea clarific`rilor programatice,
neezitante, adoptate la nivelul conducerii na]ionale, calitatea de partener
a Armatei României în dezvoltarea ap`r`rii euroatlantice prinde
consisten]a specific` certitudinilor ireductibile.
Practic, la nivel na]ional, obiectivele majore ale politicii de ap`rare
converg, mijlocit sau nemijlocit, spre afirmarea acestei posturi,
15
structural acestea vizând: dezvoltarea constant` a interoperabilit`]ii
cu structurile militare ale NATO [i UE; accentuarea opera]ionaliz`rii
structurilor destinate contribu]iei militare a României la misiuni
desf`[urate sub egida NATO [i a UE; definirea dimensiunilor
ac]ionale ale politicii de ap`rare; dezvoltarea larg`, dar sistematic`
a capacit`]ii de integrare militar` în organismele similare ale Alian]ei
[i ale UE, în acest sens optându-se pentru intensificarea profesiona-
liz`rii personalului Armatei, modernizarea înv`]`mântului militar,
îmbun`t`]irea înzestr`rii categoriilor de for]e ale Armatei, asigurarea
resurselor necesare ap`r`rii, restructurarea industriei de ap`rare,
amplificarea rela]iilor militare pe cele dou` direc]ii strategice
de integrare na]ional` ~ NATO [i UE.
Aceasta ne-a permis proiectarea, elaborarea [i angajarea
unui pachet coerent de contribu]ii focalizate pe: promovarea
unei agende active de sus]inere a rolului [i misiunilor Alian]ei în noi
zone [i pe noi dimensiuni de securitate; relevarea importan]ei
strategice a M`rii Negre, având în vedere posibilitatea extinderii
spa]iului de stabilitate pe care o poate aduce NATO în proximitatea
strategic` a României; construc]ia unor structuri de for]e armonizate
cu cerin]ele NATO, capabile s` contribuie la întreaga gam` de misiuni
ale Alian]ei; integrarea efectiv` în procesele strategice [i militare
ale Alian]ei [i ale UE; armonizarea, conform principiului comple-
mentarit`]ii, a contribu]iei militare na]ionale pentru UE cu anga-
jamentele asumate în cadrul NATO; regândirea fundamental`
a planurilor de ap`rare; rela]ionarea organiza]ional` cu structurile
similare din statele Alian]ei; dezvoltarea gradual` a for]elor din pachetul
pus la dispozi]ia NATO; definirea coordonatelor specifice în cuantumul
politicii de securitate [i de ap`rare a României în calitatea sa de membr`
a NATO [i a UE.
În domeniul ac]ional, condi]ia de partener a institu]iei militare
na]ionale are deja o anume istorie, are consisten]`, are rezultate,
confer` certitudini. Obiectivele care ne-au mandatat participarea,
iat`, vreme de peste un deceniu, la misiuni interna]ionale au fost
[i sunt subsumate valorilor [i dezideratelor dezvolt`rii democratice
a societ`]ii globale: stabilitate, securitate, pace, prosperitate, încredere,
comunicare.
Prezen]a contingentelor militare române[ti, la nici trei ani
de la accesul în Parteneriatul pentru Pace, în patru misiuni inter-
na]ionale desf`[urate pe trei continente ~ Angola, Bosnia [i Albania
16
[i grupa de observatori militari la frontiera dintre Irak [i Kuweit
[i, apoi, angajarea de contingente lupt`toare pe teatrele de opera]ii
din Irak [i Afganistan [i de subunit`]i în misiunile SFOR [i KFOR
pun în patrimoniul “lec]iilor înv`]ate” o experien]` care nu trebuie
convertit` dinadins în contribu]ie la construc]ia ap`r`rii euroatlantice,
nu, deoarece, în esen]` [i nu numai, aceasta chiar exist`.
Apoi, dar nu în cele din urm`, proiectele de stabilitate regional`
la care România este parte ~ am în aten]ie For]a Multina]ional`
de Pace din Sud-Estul Europei (MPF-SEE), Ini]iativa de Cooperare
Central-European` (CENCOOP) [i Brigada Multina]ional`
cu Capacitate de Lupt` Ridicat` a For]elor ONU în a[teptare
(SHIRBRIG) sunt contribu]ii care se subsumeaz` aceluia[i demers,
întregindu-l.
Perspectiva temei parcurse [i lapidaritatea argumentelor sus]inute
ne îng`duie s` afirm`m c` parteneriatul militar al României
în edificarea ap`r`rii euroatlantice este o realitate, o realitate
individualizat`, aflat` în ecua]ia general` a transform`rii globale,
o realitate care lucreaz` în trebuin]a exclusiv` a intereselor na]ionale.
{i, de ce nu ?, o realitate sus]inut` prin consecven]`, principialitate,
ini]iativ`, atitudine [i voca]ie.
17
ÎN COMANDAMENTUL
INTERESULUI NATIONAL
NATIONAL
,
Inevitabilitatea rea[ez`rii rosturilor ~ ofi]er pentru sisteme de comunica]ii [i infor-
fundamentale ale Lumii, \n perspectiva matic`; c`pitan-comandor Emil CIMPOCA
a[tept`rilor vitale ale acestui secol ~ democra]ie, ~ ofi]er pe probleme ale For]elor Aeriene;
libertate, prosperitate, securitate, credin]` ~, comandor Ion DUMITRA{CU ~ ofi]er pe pro-
de[i poate p`rea paradoxal, nu a surprins nicidecum bleme de planificare strategic`; locotenent-colonel
Rom#nia. Aceasta, deoarece picioarele de lut Daniel-Horia ILIE ~ ofi]er pe probleme de opera]ii,
ale sistemului totalitar nu au afectat \n]elegerea instruc]ie [i situa]ii de criz`; locotenent-colonel
[i op]iunea intim`, esen]ial`, strategic` a inte- Dr`gan MANOLE ~ ofi]er pe probleme ale For]elor
reselor na]ionale ale Rom#niei. Terestre; colonel Dumitru MATEI ~ loc]iitor
Argumentul, \n forma sa neafectat` de inabi- al reprezentantului militar pentru NATO;
lit`]i de parcurs, este, deopotriv`, reprezentat colonel Mircea MUDURA ~ consilier militar
[i sus]inut de asumarea, f`r` echivoc [i f`r` la Misiunea Rom#niei la UE; Milica NEAC{U
de condi]ii, a valorilor care dau sens construc]iei, ~ consilier pe probleme de ap`rare; maior
dar [i reconstruc]iei democratice a societ`]ii Marian OAN~ ~ ofi]er pe probleme de informa]ii
globale. Din aceast` perspectiv`, efortul na]ional militare [i cercetare trupe; general de brigad`
postdecembrist con]ine, \n afara oric`ror interpre- Iordache OLARU ~ loc]iitor al reprezentantului
t`ri partinice sau sentimentale, o consistent` militar pentru NATO; general-locotenent
[i credibil` contribu]ie militar`. dr. Cornel PARANIAC ~ reprezentant militar
|n avanpostul diplomatic al promov`rii inte- al Rom#niei la NATO [i UE; locotenent-colonel
reselor militare na]ionale se afl` Reprezentan]a Mircea POPOVICI ~ ofi]er pe probleme de stan-
Militar` a Rom#niei la NATO [i UE. Un grup dardizare; colonel Constantin R~ILEANU
de ofi]eri eminen]i care au accesat [i au r`spuns ~ reprezentant militar al [efului Statului Major
provoc`rii de a-[i sus]ine responsabilit`]ile General la Reprezentan]a Na]ional` de Leg`tur`
[i \n c#mp editorial. Volumul mare de teme a Comandamentului Aliat pentru Transfor-
abordate, complexitatea [i interdisciplinaritatea mare de la Norfolk, SUA; locotenent-colonel
acestora, cantitatea apreciabil` de informa]ii dr. Dan-Nicolae STROESCU ~ ofi]er pe probleme
utile, toate au impus strategia realiz`rii de ap`rare antiaerian`; locotenent-colonel
“\n re]ea” a articolelor trimise spre publicare, dr. George TIBIL ~ consilier pe probleme de stat
fapt deloc de subapreciat. A[a explic`m reg`sirea major pentru UE; colonel dr. Vasile ZETE ~ ofi]er
celor mai mul]i dintre autori \n truda mai multor de stat major \n cadrul Reprezentan]ei Militare
elabor`ri. |n ordinea intr`rii \n alfabetul consacrat a Rom#niei.
al limbii rom#ne, ace[tia sunt: locotenent-colonel Le mul]umim pentru excelenta oportunitate
Iulian BUGA ~ ofi]er pe probleme de informa]ii editorial` [i altitudinea exact` a elabor`rilor
clasificate; locotenent-colonel Mihai BURLACU trimise spre publicare.
Redactorul-[ef
18
REPREZENTANTA
, MILIT
REPREZENTANTA ARÃ
MILITARÃ
A ROMÂNIEI LA NATO SI
NATO , UE
Colonel Dumitru MATEI
Colonel dr. Vasile ZETE
R
eprezentan]a Militar` a României la NATO [i UE, la aproape un an de la aderarea
României la NATO, este o structur` care parcurge un proces continuu
de adaptare la cerin]ele care decurg din procesul mai larg de transformare
a Alian]ei [i din cel al definirii, din ce \n ce mai clar, a dimensiunilor militare ale Politicii
Europene de Securitate [i Ap`rare/PESA, dimensiuni la care Armata României se va racorda
\n mod concret dup` momentul \n care ]ara noastr` va dobândi statutul de stat membru
al Uniunii Europene. Obiectivele Reprezentan]ei Militare pentru perioada urm`toare deriv`,
\n egal` m`sur`, din obiectivele Statului Major General privind \ndeplinirea cerin]elor
ce decurg din statutul de aliat [i din problematica de interes strategic aflat` \n aten]ia
Comitetului Militar al NATO. Totodat`, reflectând principiul complementarit`]ii, care rezid`
[i \n alocarea aceluia[i pachet na]ional de for]e [i capabilit`]i/forces’ common basckett,
aceste obiective vor fi corelate cu cele ale Comitetului Militar al Uniunii Europene/EUMC.
Aceast` problematic` reflect` dorin]a Alian]ei de a contribui la realizarea stabilit`]ii
[i securit`]ii, de a \nt`ri dialogul, cooperarea [i parteneriatul, precum [i de a men]ine
o capacitate care s`-i permit` executarea unor ac]iuni militare comune eficiente.
Determinarea Alian]ei de a r`spunde noilor provoc`ri a fost reconfirmat` la reuniunea
informal` a mini[trilor ap`r`rii, de la Nisa, [i a constituit mesajul principal al summitului informal,
la nivelul [efilor de state [i de guverne, de la Bruxelles, din 22 februarie 2005.
Prioritãtile
, NATO ~ operatiile
, curente
,si misiunile viitoare, capabilitãtile,
, parteneriatele
A[a cum este firesc, agenda anului 2005 are ca problematic` prioritar` continuarea
opera]iilor curente conform planurilor existente, adaptate condi]iilor politico-militare [i opera]ionale
\n schimbare. |n Afganistan, extinderea ISAF, realizarea sinergiei dintre aceasta [i opera]ia
Enduring Freedom, sprijinul procesului de democratizare a ]`rii [i combaterea traficului
de narcotice vor focaliza aten]ia. |n Balcani, desf`[urarea opera]iei KFOR [i coordonarea
cu opera]ia ALTHEA, condus` de UE, vor constitui priorit`]i de acela[i rang, mediul
de securitate putând s` reclame oricând reac]ii adaptate [i amplificate. Fire[te, misiunea NATO
de instruire din Irak va angaja eforturi apreciabile, mai ales \n condi]iile continu`rii deterior`rii
situa]iei de securitate. |n cazul opera]iei Active Endeavour, se are \n vedere extinderea particip`rii
[i la na]iuni partenere.
19
Preocup`rile din domeniul opera]ional sunt completate cu cele privind identificarea
ac]iunilor politico-militare de combatere a terorismului, dar mai ales de stabilire [i preg`tire
a capabilit`]ilor necesare.
Când ne referim la aspectele transform`rii, facem referiri [i la transformarea
capabilit`]ilor Alian]ei, necesare ducerii opera]iilor \n curs, precum [i a celor viitoare.
|n fapt, este vorba de continuarea ini]iativelor de la Colorado Springs, de anul trecut, reluate
\n dezbaterile de la summitul de la Istanbul [i reuniunea ministerial` informal` de la Bra[ov.
Eforturile de a asigura capabilit`]ile adecvate din punctul de vedere al disponibilit`]ii,
al gradului de folosire, al capacit`]ii de dislocare [i de sus]inere \n teatru se reg`sesc
\n abordarea cuprinz`toare a planific`rii, prin leg`tura strâns` dintre disciplinele planific`rii
ap`r`rii [i planificarea opera]ional`, g`sirea modalit`]ilor de cre[tere a angajamentului na]ional
\n contribu]iile cu for]e la diferite opera]ii [i perfec]ionarea mecanismelor de finan]are,
\n special a cheltuielilor legate de capabilit`]ile la nivel de teatru.
Dezvoltarea unor capabilit`]i colective care s` r`spund` prioritar opera]iilor curente
[i viitoare va continua s` preocupe Alian]a [i \n acest an. Capabilit`]ile colective prezint`
mai multe avantaje: transparen]`, \mp`r]irea echitabil` a obliga]iilor, disponibilitatea [i gradul
de folosire, \ndeplinirea cerin]elor opera]ionale. Procesul se refer` [i la coordonarea
dezvolt`rii capabilit`]ilor NATO cu cele ale UE, continuarea implement`rii conceptului
For]ei de R`spuns a NATO, ca principal element [i vehicul al transform`rii Alian]ei, elaborarea
conceptelor privind for]ele speciale [i for]ele de rezerv`.
Revizuirea proceselor de planificare [i generare a for]elor, astfel încât NATO s` fie
în m`sur` s` asigure o reac]ie decizional` rapid` [i for]e pentru desf`[urarea unor opera]ii
multiple [i de durat`, va viza, printre altele, o abordare proactiv`, cuprinz`toare [i pe termen
lung, corelarea între obiectivele opera]ionale [i for]ele la dispozi]ie, precum [i interrela]ionarea
cu procesul de planificare a for]ei.
A[a cum este cunoscut, capacitatea Alian]ei de a desf`[ura opera]ii depinde,
\n principal, de asumarea angajamentelor na]ionale. Este necesar` cre[terea angajamentului
din partea na]iunilor \n asigurarea capabilit`]ilor [i onorarea obliga]iilor asumate. Din punctul
de vedere al expertizei militare se urm`re[te punerea la dispozi]ia decidentului politic
(NATO [i na]ional) a informa]iilor privind fezabilitatea opera]iilor (posibilitatea real`
de desf`[urare) din perspectiva capabilit`]ilor solicitate, a duratei, cerin]elor pentru dislocare
[i sus]inere \n teatru, precum [i a costurilor acestora, \naintea lu`rii unei decizii politice.
Cre[terea vizibilit`]ii angajamentelor na]ionale va duce [i la \mp`r]irea echitabil` a eforturilor
\n cadrul Alian]ei, corespunz`tor unor criterii obiective [i transparente.
Un alt palier, deosebit de important, este cel al m`surilor care vizeaz` dezvoltarea
[i \nt`rirea rela]iilor cu UE, ONU, OSCE [i a celor din cadrul parteneriatelor NATO (PfP,
rela]iile cu Rusia [i Ucraina, Dialogul Mediteranean, Ini]iativa de Cooperare de la Istanbul).
Perfec]ionarea cadrului conceptual va continua, urm`rind cre[terea dimensiunii opera]ionale
a cooper`rii, pentru a permite partenerilor s` participe la opera]iile conduse de NATO.
Obiectivele Reprezentantei
, Militare la NATO si
, UE
Strâns legat de priorit`]ile Alian]ei, obiectivul principal al Reprezentan]ei Militare
\l constituie promovarea intereselor militare ale României la Cartierul General NATO
[i \n cadrul institu]iilor militare ale Uniunii Europene. |n mod concret, \n conformitate
20
Construc]ia ap`r`rii euroatlantice ~ participarea rom#neasc`
cu preciz`rile [efului Statului Major General, \n anul 2005, Reprezentan]a Militar`
a României la NATO [i UE va contribui la realizarea obiectivelor [i misiunilor Alian]ei
[i ale UE prin:
• participarea activ` la elaborarea conceptelor legate de procesul de transformare
a Alian]ei [i promovarea intereselor militare ale Armatei României atât \n cadrul
Comitetului Militar, al agen]iilor, c#t [i \n grupurile de lucru;
• participarea la consult`rile destinate angaj`rii for]elor armate ale României \n diferite
teatre de opera]ii, sub conducerea NATO, \n func]ie de interesele de securitate
ale României;
• preg`tirea [i sus]inerea, \n cadrul reuniunilor forurilor care gestioneaz` parteneriatele
NATO, a unor puncte de vedere argumentate [i promovarea unor ini]iative care s` pun`
\n valoare experien]a [i interesele punctuale ale României;
• coordonarea str#ns` cu Reprezentan]ele Militare ale Statului Major General la SHAPE
[i Comandamentul Aliat pentru Transformare, \n vederea sus]inerii unitare a inte-
reselor militare na]ionale.
Pe linia rela]ion`rii cu Uniunea European`, anul 2005 va reprezenta o etap` important`
\n procesul general de aderare a României la UE [i de accelerare a procesului de racordare
a sistemului militar românesc la dimensiunea militar` a Politicii Europene de Securitate
[i Ap`rare, prin:
urm`rirea, aprofundarea [i promovarea obiectivelor Statului Major General,
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale \n cadrul PESA [i cel al Politicii Externe [i de Securitate
Comune;
urm`rirea [i promovarea intereselor For]elor Armate ale României pe timpul
reuniunilor EUMC, grupului de lucru al Comitetului Militar/EUMCWG, grupurile de proiect
care \[i desf`[oar` activitatea \n cadrul procesului Planului European privind Capacit`]ile
de Ap`rare/ECAP/PGs; elaborarea de analize [i studii pentru documentarea participan]ilor
na]ionali la reuniuni ale institu]iilor europene cu responsabilit`]i \n domeniul PESA;
preg`tirea [i participarea la misiunile militare ale Uniunii Europene, care vor avea
un caracter de complementaritate cu cele ale NATO, un exemplu edificator, \n acest sens,
fiind angajarea româneasc` la misiunea ALTHEA condus` de c`tre UE \n Bosnia-Her]egovina;
\n cadrul pachetului na]ional de for]e alocate pentru NATO [i UE vor fi definite,
cu mai mult` claritate, \n momentul \n care se va avea acces la conceptele [i doctrinele
Uniunii, mecanismele de planificare [i alocare a for]elor destinate pentru a \ndeplini [i misiuni
tip UE, care vor participa la misiuni de management al crizelor conduse de c`tre UE.
Pentru aceste for]e vor trebui stabilite programe speciale de instruire, evaluare [i de certificare
(cele elaborate de institu]iile militare [i politico-militare ale UE – dac` la nivelul celor dou`
organiza]ii nu s-a ajuns la un consens privind folosirea unor criterii unice);
vor fi avansate propuneri pentru ini]ierea demersurilor necesare pentru implementarea
\n sistemul militar românesc a mecanismelor de cooperare civili-militari, specifice UE,
pentru constituirea unor structuri na]ionale cu caracter permanent sau temporar
(pentru situa]ii de criz`) care s` reuneasc` exper]i, deciden]i, for]e [i mijloace etc.
din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i celelalte structuri din sistemul securit`]ii na]ionale;
21
elaborarea unor programe comune de instruire a unor subunit`]i/unit`]i din Armata României
cu subunit`]i/unit`]i de jandarmi pentru a fi \n m`sur` s` participe la misiuni interna]ionale
de management al crizelor, sub conducerea UE, \n conformitate cu conceptul european
privind abordarea multidisciplinar`/multidisciplinary approach a crizelor;
intensificarea demersurilor pentru identificarea [i evaluarea cìlor de implementare
a politicilor din domeniul dezvolt`rii capabilit`]ilor militare, elaborate de c`tre Agen]ia European`
de Ap`rare, \n strategiile pe termen mediu [i lung de \nzestrare [i modernizare a sistemului
militar românesc, \n str#ns` corelare cu programele, pe termen lung, de modernizare
a For]elor Armate ale României.
Sunt avute \n vedere m`suri de asigurare a reprezent`rii corespunz`toare,
conform statutului de observator pe care \l vom primi \n luna aprilie, dup` semnarea tratatului
de aderare.
Prezenta
, productivã la comitetele
si
, grupurile de lucru de la Cartierul General
Priorit`]ile Reprezentan]ei Militare a României la NATO [i UE nu se refer` doar la cele
ce ]in de rela]ia functional` cu Statul Major General, ca structur` reprezentat` la NATO HQ;
ele acoper` [i problematica mai larg` a preocup`rilor Alian]ei de a continua procesul
de transformare, precum [i pe cele ale institu]iilor europene pentru o definire clar`
[i materializarea organizatoric` [i func]ional` a mecanismelor [i instrumentelor de lucru
\n domeniul militar al PESA. Aceasta \nseamn` contribu]ii la abord`rile conceptuale
sau practice din comitetele [i grupurile de lucru din subordinea comitetelor militare
ale celor dou` organiza]ii, a structurilor comune care decurg din Parteneriatul Strategic
NATO-UE [i/sau din Aranjamentele Berlin Plus, la cele aflate pe agendele organiza]iilor
[i agen]iilor subsidiare ale NATO sau ale Uniunii Europene. Ofi]erii Reprezentan]ei particip`
la reuniunile care au pe agende astfel de aspecte complexe. |n anul parcurs de la aderare
am acumulat cuno[tin]e [i experien]`, prezen]a noastr` nemaifiind una pur fizic`,
ci una activ`, bazat` pe documentare, schimbul de informa]ii, dezvoltarea mandatului primit,
\n cazurile \n care participarea presupune un mandat special; \n acela[i sens urmeaz`
s` se procedeze dup` ce România va semna tratatul de aderare la UE. Bine\n]eles
c`, \n aceast` situa]ie, responsabilit`]ile individuale ale ofi]erilor, mandatele [i pozi]iile
na]ionale pe care urmeaz` s` le sus]in` vor c`p`ta aspecte concrete abia dup` dobândirea
statutului de stat membru al UE, \ncepând cu 1 ianuarie 2007.
Tot mai mult ne baz`m activitatea pe studiul aprofundat al problematicii supuse
dezbaterilor, având \n vedere nevoia promov`rii interesului na]ional, \n echilibru cu nevoia
particip`rii la realizarea consensului. Mai dificil este atunci când consta]i cu dezam`gire
c`, \ntr-o problem` sau alta, \nc` nu este definit interesul na]ional, reac]iile fiind conjuncturale,
bazate pe compara]ia cu pozi]iile altor na]iuni. Pentru a preveni aceste situa]ii \ncerc`m
s` d`m predictibilitate [i vizibilitate proiectelor, pentru a oferi timp deciden]ilor din ]ar`
pentru formularea punctului de vedere na]ional. Prin grija conducerii Reprezentan]ei
s-au ini]iat \ntâlniri cu ofi]eri din alte reprezentan]e, având ca scop cunoa[terea procedurilor
de lucru interioare [i \n rela]ie cu structurile reprezentate. |n mai toate situa]iile, constat`m
c` suntem bine racorda]i la temele \n evolu]ie, dar, \n acela[i timp, recunoa[tem c` suntem
22
la \nceput de drum, mai ales \n descifrarea [i aprofundarea “filozofiei” lu`rii deciziilor,
asigur`rii vizibilit`]ii [i \mp`rt`[irii valorilor Alian]ei.
Tot mai mult constat`m nevoia formul`rii unei strategii de promovare a intereselor
militare na]ionale la Cartierul Generel NATO [i, \n curând, [i \n rela]ia cu UE, fiind posibil
ca aceasta s` fie necesar` [i \n cazul altor reprezentan]e ale României. Dorim s` fim ini]iatorii
[i contributorii de baz` la formularea acestui document-cadru. Momentul este unul potrivit,
]inând seama de unele m`suri \n curs de desf`[urare \n ceea ce prive[te revizuirea
fundamental` a structurii IMS, clarific`rile privind rolul [i locul Comandamentului Aliat
pentru Transformare [i implicarea mai activ` a Comitetului Militar \n direc]ionarea
[i conducerea transform`rii.
|n opinia noastr`, ea ar trebui s` cuprind`: definirea interesului general, formularea
obiectivelor, identificarea domeniilor prioritare [i a structurilor care ar trebui s` se implice
\n finalizarea acestora; determinarea domeniilor [i a modalit`]ilor de asigurare a vizibilit`]ii
[i transparen]ei angajamentului na]ional; definirea priorit`]ilor [i zonelor de interes privind asigurarea
securit`]ii na]ionale; conturarea unei strategii de angajare a Armatei României \n diferite
teatre de opera]ii pe termen scurt [i mediu, \n func]ie de interesele strategice na]ionale
[i de calitatea de membru al NATO [i de viitor stat membru al UE; orientarea cooper`rii
multina]ionale [i bilaterale cu alia]ii [i partenerii, pe obiective clar identificate [i de interes
pentru categoriile de for]e [i alte structuri.
23
POLITICA EUROPEANÃ
DE SECURIT
SECURITAATE SI
, APÃRARE
~ cinci ani de la lansar
lansaree ~
General-locotenent dr. Cornel PARANIAC
Locotenent-colonel dr. George TIBIL
“Politica European` de Securitate [i Ap`rare nu reprezint`

un proces de militarizare a construc]iei europene. Principalul
sù obiectiv, chiar de la început, a constat în promovarea Uniunii
ca actor politic global, capabil s` mobilizeze toate resursele la dispo-
zi]ie – economice, comerciale, politice, diplomatice [i militare –
pentru a ac]iona coerent [i eficient în arena interna]ional`.”
Javier SOLANA, 2004
P
olitica European` de Securitate [i Ap`rare (PESA) reprezint` r`spunsul dat
de Uniunea European` la crizele [i provoc`rile la adresa securit`]ii [i intereselor
statelor membre, ap`rute dup` încheierea “r`zboiului rece”. De[i ideea integr`rii
politicilor europene de securitate [i ap`rare are o istorie de aproape o jum`tate de secol,
realizarea ei efectiv` s-a produs doar recent, în contextul generat de criza din Kosovo.
Dificult`]ile cu care statele europene s-au confruntat în articularea unei reac]ii la o criz`
în imediata vecin`tate a Uniunii, precum [i sl`biciunile demonstrate de UE cu acest prilej
au constituit principalele argumente care au condus la asumarea necesit`]ii de realizare
[i implementare a unei politici comune de management al crizelor externe. În acest sens,
s-a trecut [i la realizarea mecanismelor autonome de r`spuns la crize prin dezvolt`rile
concrete subsumate domeniului PESA.
Scurt istoric al aparitiei

, ,si dezvoltãrii PESA
Dezvolt`rile în curs ale politicilor de integrare european` în domeniul ap`r`rii
î[i au r`d`cinile în istoria celei de-a doua jum`t`]i a secolului XX. Ie[ite epuizate din cel
de-Al Doilea R`zboi Mondial, statele europene au realizat relativ repede c` [i-au pierdut
statutul de mari puteri globale, fiind incapabile s` asigure for]a militar` necesar` men]inerii
imperiilor coloniale din Asia, Africa [i Orientul Mijlociu [i, mai mult, având nevoie de masiva
prezen]` militar` american` pe vechiul continent pentru asigurarea propriei securit`]i.
Astfel, dup` încheierea r`zboiului, din cauza sl`biciunii statelor europene [i a uria[ei
amenin]`ri sovietice, rolul principal în securitatea european` le-a revenit SUA [i NATO.
Pe de alt` parte, ca urmare a semn`rii Tratatelor de la Roma, construc]ia european`
s-a concentrat pe aspectele economice, iar timp de peste patru decenii de integrare european`,
24
subiecte ca ap`rarea [i securitatea european` nu [i-au g`sit nici un loc în tratatele
europene. Într-un astfel de context, Zbigniew Brzezinski a numit Europa “un protectorat
militar de facto al SUA”1.
Ca o caracterizare general`, putem spune c` procesul a fost ini]iat la sfâr[itul
deceniului patru [i începutul deceniului cinci, prin încerc`rile care au condus, în final,
la constituirea Uniunii Europei Occidentale – UEO. Sub influen]a presiunilor americane,
precum [i ca urmare a complexit`]ii problemelor securit`]ii europene, a propriilor rezerve
[i a divergen]elor ivite între europeni, a urmat o perioad` în care chestiunea mecanismelor
comunitare de ap`rare [i securitate proprii a intrat într-un con de umbr`, fiind revitalizat`
la începutul anilor ‘90, când sunt fundamentate normativ [i se începe realizarea institu]ional`
a integr`rii militare. În contextul unor cùt`ri [i redefiniri ale rela]iilor interna]ionale, generat
de încheierea celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, statele europene occidentale [i-au pus
problema condi]iilor de asigurare a propriei securit`]i, fiind elaborate, în principal la Londra
[i la Paris, diferite scheme pentru crearea unei comunit`]i în domeniu, care s` cuprind`
principalele state ale Occidentului European.
Primele [i cele mai importante încerc`ri în aceast` direc]ie au fost reprezentate
de semnarea, de c`tre Fran]a, Marea Britanie [i statele Benelux, a tratatelor de ap`rare
de la Dunkirk (1947) [i de la Bruxelles (1948), prin care sunt puse bazele realiz`rii
Uniunii Europei Occidentale [i se vorbe[te, pentru prima dat`, de “ap`rarea colectiv`
european`”. Prin Tratatul de la Bruxelles este prev`zut` organizarea unei ap`r`ri colective
fa]` de orice agresiune în Europa, amenin]area sovietic` înlocuind-o pe cea german`
[i profilându-se tot mai consistent ca principal factor de risc la adresa securit`]ii europene.
Începând cu 1950, dup` înfiin]area NATO, Tratatul de la Bruxelles [i UEO sunt golite
de substan]` [i, pentru a evita fenomenul de duplicare a eforturilor de ap`rare, competen]ele
militare ale UEO sunt transferate Alian]ei Nord-Atlantice. Înfiin]area NATO r`spunde nevoii
de securitate a europenilor [i influen]eaz` pozitiv procesul reconcilierii franco-germane.
Acest demers fundamental pentru procesul integr`rii europene este sprijinit [i alimentat
de necesitatea realiz`rii cooper`rii economice, în mod deosebit în cadrul institu]iilor schi]ate
prin declara]ia solemn` rostit` la 9 mai 1950 de c`tre ministrul francez al afacerilor externe,
Robert Schuman.
În pofida acestui trend principal, ideea ap`r`rii [i securit`]ii comune nu a disp`rut
din preocup`rile liderilor politici [i ale societ`]ilor europene, ea fiind permanent prezent`,
mai mult sau mai pu]in manifest, ca o provocare la adresa suprema]iei americane în securitatea
b`trânului continent. “Eforturile timpurii de a crea o organiza]ie militar` european` (de la începutul
deceniului cinci al secolului trecut – n.a.) au introdus dou` teme conexe care au fost
permanent prezente în dezbaterile ulterioare: pe de-o parte, dorin]a statelor europene
de a avansa pe calea integr`rii politicilor lor, inclusiv în domeniul militar, [i recunoa[terea
indispensabilit`]ii angajamentului strategic american, a puterii militare americane [i a Alian]ei
conduse de americani (NATO) pentru securitatea european`, pe de alt` parte” 2.
Aceste teme inseparabile au fost mai mult sau mai pu]in compatibile în evolu]ia postbelic`,
iar, în anumite perioade, ca [i în prezent, au constituit sursa unor importante divergen]e
între cele dou` p`r]i ale comunit`]ii nord-atlantice.
1
Brzezinski, Zbigniew, Living With a New Europe, National Interest 60 (Summer, 2000).
2
Robert E. Hunter, The European Security and defence Policy: NATO’s Companion or Competitor,
pe site-ul RAND: www.rand.org/publications/MR/MR1463.
25
Îns`, o dat` cu sfâr[itul “r`zboiului rece”, Comunitatea European` a demarat discutarea
necesit`]ii unei politici externe [i de securitate europene comune. Urmare a Tratatului
de la Maastricht (‘91-‘92), UE începea s` priveasc` politica extern` [i de ap`rare nu doar
ca pe o simpl` aspira]ie, ci ca pe un complement necesar integr`rii economice [i politice.
În acest context, au ap`rut [i s-au conturat dezvolt`rile din domeniul Politicii Externe
[i de Securitate Comun` (PESC), care constituie al doilea pilon al sistemului institu]ional
al Uniunii Europene, cu elementul sù principal, Politica European` de Securitate [i Ap`rare
(PESA), ca demersuri europene independente de NATO. Esen]a eforturilor europenilor
vizeaz` constituirea unei for]e europene de reac]ie rapid` (a se vedea [i Headline Goal 2010),
astfel încât Uniunea s` devin` un actor complet pe scena interna]ional`, având mijloacele
de a ac]iona în prevenirea conflictelor [i managementul crizelor pe continentul european,
dar [i în afara lui. UE dore[te s` fie un actor autonom, sus]inut de for]e militare credibile
[i de capacitatea de a lua decizii independent, inclusiv fa]` de NATO [i SUA.
Între principalele momente care au condus la conturarea [i dezvoltarea PESA pot fi incluse
adoptarea Tratatului UE de la Maastricht (1992) [i revizuirea acestuia, la Amsterdam (1998).
În Tratatul de la Maastricht, pentru prima dat` este prev`zut` necesitatea dezvolt`rii
domeniului, precizându-se c` “Politica Extern` [i de Securitate Comun` va include
toate chestiunile legate de securitatea Uniunii, inclusiv eventuala punere în cadru a politicii
comune de ap`rare care poate, în timp, s` conduc` la o ap`rare comun`”. Problema
este dezvoltat` în Tratatul de la Amsterdam, prin definirea misiunilor tip Petersberg
ca modalit`]i principale de interven]ie militar` în cadrul PESA. Potrivit Art.17-2 al Tratatului,
misiunile tip Petersberg includ “misiuni umanitare [i de salvare, misiuni de men]inere
a p`cii [i misiuni pentru for]ele lupt`toare în managementul de criz`, inclusiv
impunerea p`cii”.
Dincolo îns` de aceste prevederi ale tratatelor, momentul fondator al PESA l-a constituit
summitul franco-britanic de la St. Malo, din 4 decembrie 1998. Întregul proces de na[tere
[i edificare a mecanismelor comunitare de securitate [i ap`rare a fost înso]it de anumite
divergen]e de opinii [i dispute care s-au manifestat [i se mai manifest` în dezbaterile
din diferite medii interna]ionale, în special între viziunea anglo-saxon` – “atlanticism” –
[i perspectiva continental` – “europenism”. Pân` la summitul de la St. Malo, Marea Britanie
a exercitat un adev`rat veto la adresa oric`rei încerc`ri de asociere a institu]iilor UE
(CE, CEE) la chestiunile ap`r`rii europene. Aceast` opozi]ie constant` a condamnat
la neputin]` [i irelevan]` orice încercare sau ini]iativ` care tindea s` conecteze
cele dou` aspecte. Ca exemple de astfel de blocaje la adresa ini]iativelor de integrare
a politicii de securitate [i ap`rare europene, impuse de britanici sau partenerii lor “atlantici[ti”,
putem aminti: 1947 – Uniunea Occidental`, ‘50-‘54 – Comunitatea European` de Ap`rare,
1962 – Planul Fouchet, 1997 – fuziunea dintre UEO [i UE3.
Principala chestiune de separare a pozi]iilor britanice [i franceze \n domeniul ap`r`rii
europene era centrat` pe modul în care cele dou` p`r]i percepeau impactul pe care
demersurile lor le-ar produce peste Atlantic. În timp ce Parisul considera [i continu`
s` cread` c` o component` militar` integrat`, consistent` a UE nu ar face decât s` consolideze
o Alian]` transatlantic` mai echilibrat`, Londra interpreta aceast` evolu]ie ca pe o amenin]are
3
Jolyon Howorth, European Integration and Defence: the Ultimate Challenge ?; Chaillot Papers 43,
nov. 2000.
26
direct` la solidaritatea transatlantic`, apreciind c`, dac` europenii se dovedesc capabili
s`-[i gestioneze singuri problemele de securitate, Washingtonul ar putea fi tentat s` se retrag`
în izola]ionism, cu disolu]ia NATO ca posibil` consecin]`. Ca urmare direct`, mult timp
NATO a fost fundamentul principal al securit`]ii europeane.
În aceste condi]ii, pentru prima dat`, în Declara]ia Comun` asupra Ap`r`rii Europene,
adoptat` de cei doi [efi de stat la St. Malo, s-a subliniat clar nevoia ca Uniunea European`
s` aib` capacitatea de ac]iune autonom`, sprijinit` de for]e armate credibile, de mijloacele
de a decide folosirea lor [i de preg`tirea necesar`, în scopul de a r`spunde la crizele interna-
]ionale. Se prevedea, de asemenea, ca “Uniunea s`-[i creeze structurile corespunz`toare
[i capacitatea de a analiza situa]iile, surse de intelligence proprii [i capacitate de planificare
strategic` proprie”.
Au urmat o serie de consilii europene în cadrul c`rora problematica PESA
a fost opera]ionalizat` [i dezvoltat`. Este vorba de Consiliul UE de la Köln, din iunie 1999,
care a decis crearea cadrului institu]ional în domeniu, constând în Comitetul Politic
[i de Securitate4, Comitetul Militar5 [i Stat Major Militar al UE6, cu Centrul situa]ional
din cadrul acestuia. Tot cu aceast` ocazie s-a decis preluarea, de c`tre UE, a Uniunii Europei
Occidentale [i desemnarea lui Javier Solana ca Înalt Reprezentant pentru Politica Extern`
[i de Securitate Comun`.
Consiliul European de la Helsinki, din 11-12 decembrie 1999, a dus mai departe procesul,
prin stabilirea unui “Headline Goal”, pe baza c`ruia statele membre ale UE urmau s` genereze,
pân` în 2003, for]e capabile s` duc` la îndeplinire întregul spectru de misiuni de tip Petersberg,
marcând punctul de cotitur` de la declara]ii de inten]ie politic` spre începuturile implement`rii
în termeni de capabilit`]i [i sus]inerea lor institu]ional`. Obiectivul (Headline Goal 2003)
stabilit cu aceast` ocazie prevedea faptul c` “Statele membre trebuie s` fie preg`tite
ca, pân` în 2003, s` poat` desf`[ura, într-un interval de 60 de zile [i sus]ine, pentru cel pu]in
un an, for]e militare num`rând 50 000-60 000 de oameni, pentru întregul spectru al misiunilor
de la Petersberg”. În acest sens, exper]ii au stabilit [i un catalog al for]elor armate, care precizeaz`
toate mijloacele necesare, în domeniile mijloacelor de lupt`, logistice [i de intelligence.
Consiliul European din iunie 2003 a confirmat faptul c` “UE dispune de capacitate
opera]ional` ce acoper` \ntregul spectru de misiuni Petersberg”, cu limit`rile existente,
ce pot fi \nl`turate printr-o dezvoltare sus]inut` a capacit`]ilor militare, inclusiv prin aportul
grupurilor de proiect din cadrul ECAP7. Din punct de vedere calitativ, se poate aprecia
4
Comitetul Politic [i de Securitate cuprinde oficiali (reprezentan]i diplomatici) ai fiec`rui stat membru
al UE ce se reunesc de dou` ori pe s`pt`mân` la Bruxelles. Acest comitet are rolul de a monitoriza evolu]ia
situa]iilor de criz`, de a oferi sprijin consultativ Consiliului European [i de a conduce, din punct de vedere
politic, opera]iuni militare [i civile de managementul crizelor.
5
Comitetul Militar este autoritatea militar` superioar` a Uniunii Europene, constituit` din [efii statelor
majore ale statelor membre, iar pentru activitatea de zi cu zi, din reprezentan]ii militari ai acestora.
Rolul sù const` în realizarea consult`rilor [i coordon`rii dintre statele membre, asigurarea expertizei
militare [i a recomand`rilor specifice pentru autorit`]ile politice ale UE [i coordonarea activit`]ii Statului
Major Militar al Uniunii/EUMS.
6
Statul Major Militar al UE este structura de specialitate a UE, care asigur` expertiz` militar`
[i sprijinul de specialitate pentru autorit`]ile politice [i politico-militare ale Uniunii în domeniul Politicii Europene
de Securitate [i Ap`rare/PESA, inclusiv în conducerea opera]iunilor militare ale UE.
7
Council Of The European Union, The Presidency Report, Doc. 10462/03 Brussels, 14 June 2003.
27
c` exist` un num`r semnificativ de lacune al acestui HG, \ndeosebi în domeniul mijloacelor C3I
securizate [i dislocabile (mobile), precum [i al mijloacelor de transport strategic.
Calitatea este un element care define[te [i modul în care for]ele implicate pot fi utilizate
în opera]ii ce ar putea fi angajate de UE. |n prezent, se estimeaz` c` doar aproxi-
mativ 10% din totalul celor 170 000 de militari, declara]i în Catalogul de For]e, pot fi “utiliza]i”
în misiuni de lupt`, în teatre ce ar avea interes pentru UE8 .
Dezvoltãri actuale în cadrul PESA

Majoritatea anali[tilor dezvolt`rilor subsumate PESA remarc` faptul c`, în prezent,
UE a ajuns la evolu]ii semnificativ diferite fa]` de inten]iile [i proiec]iile ini]iale ale deci-
den]ilor politici [i politico-militari europeni, legate at#t de capabilit`]ile militare ale UE,
c#t [i de misiunile de managementul crizelor, conduse de c`tre UE.
|n urm` cu cinci ani, contextul lans`rii celor mai importante ini]iative în domeniul PESA,
de c`tre Consiliul European de la Köln, era legat de interven]ia în Kosovo [i de necesitatea
de a asigura capacit`]ile necesare pentru securizarea unor spa]ii din vecin`tatea imediat`
a Uniunii, cum a fost cazul Balcanilor. |n prezent, în prim-planul dezvolt`rilor PESA se impun
necesitatea realiz`rii capabilit`]ilor de reac]ie rapid` pentru opera]iuni la mare distan]`,
contracararea noilor riscuri [i amenin]`ri, în special a terorismului [i a fenomenului prolifer`rii
armelor de distrugere în mas`, precum [i \nt`rirea cooper`rii [i a parteneriatelor militare
cu principalele organiza]ii interna]ionale, în special cu NATO [i ONU.
|n acest context, recentele dezvolt`ri din cadrul PESA – dezvoltarea [i implementarea
Headline Goal 2010 [i a conceptului de grup tactic de lupt`, Battlegroups/BGs, preluarea
opera]iunii militare din Bosnia/ALTHEA, opera]ionalizarea Agen]iei Europene de Ap`rare
– reprezint` momentul de maturizare [i consisten]` a eforturilor UE în aceast` politic`
comunitar`, semnific#nd, în acela[i timp, un nou momentum în dezvoltarea acesteia.
Unul dintre cele mai importante progrese în domeniul PESA \l reprezint` adoptarea
primei strategii de securitate europen`9. Mult timp, criticii proceselor de integrare
european` în domeniile securit`]ii [i ap`r`rii remarcau ca pe o limitare serioas` incapacitatea
de elaborare [i de adoptare a unei strategii de securitate. Necesitatea unui concept strategic
european care s`-i ghideze pe cei ce iau deciziile cu privire la aspecte legate de oportunitatea
interven]iilor militare – când, unde [i cum s` fie sau nu acestea f`cute – ori cum [i când
s` se aplice instrumentele nonmilitare pentru gestionarea situa]iilor de criz` era considerat`
ca un element esen]ial în maturizarea PESA.
|n acest context, Strategia Solana de Securitate European` define[te caracteristicile
actualului mediu de securitate, amenin]`rile [i provoc`rile la adresa securit`]ii spa]iului
european, precum [i obiectivele [i direc]iile de ac]iune pentru înt`rirea securit`]ii europene.
Se pleac` de la premisa c` Uniunea European` este un actor de prim rang în arena interna]ional`
[i trebuie s` fie suficient de puternic` [i de dezvoltat` pentru a asigura securitatea economic`,
social` [i militar` a tuturor cet`]enilor sì.
8
J. Lindley-French and F. Algieri, A European Defence Strategy (Bertelsmann Foundation,
Gütersloh, 2004), p. 27, EUISS.
9
Strategia Solana, A Secure Europe în a Better World, adoptat` de c`tre Consiliul European
din decembrie 2003. Surs`: Council of the European Union, Brussels, via:<http//ue.eu.int/>., dec. 2003.
28
|n domeniul realiz`rii capabilit`]ilor militare, UE se orienteaz` spre o nou` abordare
necesar` – de la concepte la contribu]ii efective. |n acest context, noul “Headline Goal 2010”
mut` accentul de la aspectele cantitative ale vechiului Helsinki Headline Goal pe elementele
calitative, constând în cre[terea eficien]ei for]elor [i, implicit, a utilit`]ii lor (interoperabilitate,
sustenabilitate, mobilitate [i vitez` de desf`[urare în teatru). Principala explica]ie a \ntârzierilor
[i a dificult`]ilor \ntâmpinate în realizarea capabilit`]ilor militare UE a fost legat` de existen]a
a dou` “[coli de gândire”/schools of thought/divergen]e în leg`tur` cu PESA – una, care sus]ine
[i proiecteaz` PESA independent de NATO, [i a doua, care este adepta cooper`rii strânse
cu NATO – \ntre care nu a fost realizat \nc` un consens, necesar de altfel, [i de care depinde
evolu]ia \ntregului proces.
Documentul privind HG 2010 a fost adoptat în cadrul reuniunii mini[trilor ap`r`rii
ai UE din 17 mai 2004 [i reprezint` rezultatul adapt`rii HG 2003 (Helsinki, decembrie 1999)
la noua Strategie de Securitate a UE, precum [i la obiectivul principal stabilit de organele
decizionale ale Uniunii: pân` în 2010, UE va trebui s` aib` capacitatea de a r`spunde unei crize
în orice punct de pe glob. Potrivit documentului, UE trebuie s` fie în m`sur` s` ia o decizie
de lansare a unei opera]iuni de management al crizelor în termen de 5 zile de la aprobarea
conceptului de c`tre Consiliu, iar desf`[urarea trupelor în teatru, în vederea realizarii
misiunii, s` se realizeze în 10 zile de la adoptarea deciziei de interven]ie. |n acest context,
una dintre cele mai importante dezvolt`ri o reprezint` ini]ierea [i opera]ionalizarea
conceptului de grup tactic de lupt`, ca modalitate concret` de realizare a for]ei europene
de reac]ie rapid`.
La Conferin]a ministerial` de angajare a capabilit`]ilor militare din 22 noiembrie 200410,
un num`r de 22 de state membre [i Norvegia, ca stat ter], s-au angajat s` realizeze [i s` pun`
la dispozi]ia UE 13 grupuri de lupt`, dup` cum urmeaz`: 4 BG na]ionale (Fran]a, Italia,
Spania [i Marea Britanie) [i 9 BG multina]ionale, realizate în urm`toarea asociere: Fran]a,
Germania, Belgia, Luxemburg [i Spania; Fran]a [i Belgia; Germania, Olanda [i Finlanda;
Germania, Cehia [i Austria; Italia, Ungaria [i Slovenia; Italia, Spania, Grecia [i Portugalia;
Polonia, Germania, Slovacia, Letonia [i Lituania; Suedia, Finlanda [i Norvegia (ca stat ter]);
Marea Britanie [i Olanda.
În domeniul opera]iunilor de management al crizelor conduse de c`tre UE, evolu]iile
actuale dep`[esc din nou proiec]iile din urm` cu cinci ani. F`când un scurt bilan] al interven]iilor
de pân` în prezent, Uniunea European` a reu[it s` desf`[oare dou` opera]iuni militare
de managementul crizelor (CONCORDIA, în 2003, în Macedonia [i ARTEMIS, în vara
lui 2003 în Congo), în prezent, derulându-se ALTHEA, cea mai important` opera]iune
de pân` acum, prin preluarea SFOR de la NATO, la sfâr[itul anului 2004. CONCORDIA
[i ALTHEA s-au organizat [i s-au desf`[urat, av#nd acces la mijloacele [i capabilit`]ile
comune ale NATO, în cadrul oferit de Aranjamentele Berlin Plus11, în timp ce ARTEMIS
a fost o opera]iune UE în contextul unei na]iuni cadru, reprezentat` de Fran]a. Dac` adùg`m
opera]iunile civile, de poli]ie (EUPM, în Bosnia-Her]egovina, [i PROXIMA, în FYROM)
10
Vezi Declaration on European Military Capabilities, adoptat` cu prilejul Conferin]ei din 22 noiembrie;
http://ue.eu.int/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/misc/82761.pdf .
11
Aranjamentele Berlin Plus au fost finalizate în prim`vara anului 2003, iar prin intermediul acordurilor
realizate, UE are acces la capabilit`]ile de planificare ale Alian]ei (SHAPE), logistic`, informa]ii [i alte mijloace
militare pentru acele opera]iuni conduse de UE “în care NATO, ca întreg, nu este angajat`”.
29
sau în sprijinul statului de drept (EUJUST THEMIS, în Georgia), rezult` un bilan]
care semnific` transformarea UE \ntr-un actor marcant, implicat în managementul crizelor
la nivel european [i interna]ional.
O alt` zon` de dezvolt`ri semnificative vizeaz` rela]iile dintre NATO [i UE în domeniul
securit`]ii [i ap`r`rii, prin evolu]iile în curs în cadrul Parteneriatului strategic dintre cele dou`
organiza]ii. Dup` criza provocat` de interven]ia din Irak, în prezent, rela]iile dintre cele dou`
organiza]ii esen]iale pentru securitatea european` traverseaz` o faz` de importante
oportunit`]i, date fiind transferul misiunii din Bosnia, realizarea mecanismelor de leg`tur`
permanente dintre ele [i cooperarea în dezvoltarea capabilit`]ilor militare, în special a for]elor
de reac]ie rapid`.
|n baza documentului “European Defence: NATO/EU consultation, planning
and operations”, adoptat de c`tre Consiliul European \n decembrie 200312, \ncepând
cu a doua parte a anului 2004, s-a trecut la realizarea aranjamentelor permanente de leg`tur`
dintre UE [i NATO (Celula de stat major a UE la SHAPE [i Echipa de leg`tur` a NATO
la EUMS) [i la opera]ionalizarea, \n cadrul EUMS, a unei celule cu componente militare
[i civile, \n cadrul c`reia s` se organizeze un nucleu de centru opera]ional ca variant`
de planificare [i conducere autonom` a unei opera]iuni UE de management al crizelor.
Celula civili-militari constituie baza de plecare pentru realizarea obiectivului UE
de a-[i \mbun`t`]i capacitatea de planificare autonom` [i de conducere a opera]iunilor
de managementul crizelor. Pân` \n prezent, UE are la dispozi]ie dou` variante pentru planificarea
[i conducerea efectiv` a opera]iunilor militare proprii: cu recurs la mijloacele [i capabi-
lit`]ile NATO, \n cadrul Aranjamentelor Berlin Plus, situa]ie \n care SHAPE joac` rolul
comandamentului opera]ional UE (CONCORDIA din FYROM – 2003, ALTHEA din BiH,
\ncepând cu 2 decembrie 2004) [i prin cele 5 comandamente opera]ionale na]ionale puse
la dispozi]ie de c`tre unele state membre (Fran]a, Germania, Marea Britanie, Grecia
[i Italia) \n cadrul mecanismului “lead-nation” (rol asumat de Fran]a \n Opera]iunea
ARTEMIS/Congo – 2003).
Aceast` nou` structur` reprezint` un instrument autonom, la dispozi]ia Uniunii,
de planificare strategic`, ce integreaz` atât elementele militare, cât [i pe cele civile implicate
\n managementul crizelor. |n acest sens, Celula [i Centrul opera]ional r`spund direct necesit`]ii
de abordare multidimensional` a crizelor, utilizând toate instrumentele [i capacit`]ile
la dispozi]ia Uniunii, care constituie esen]a [i punctul forte al concep]iei UE de management
al situa]iilor de criz`.
Tratatul constitutional
, UE – o nouã etapã în dezvoltarea PESA
Proiectul Tratatului instituind o Constitu]ie pentru Europa (The Draft EU Constitution),
semnat, de c`tre [efii de stat [i de guvern din statele membre [i candidate, la Roma,
la 30 octombrie 2004, reprezint` un important pas pentru integrarea politicilor extern`,
de securitate [i de ap`rare la nivelul Uniunii. Antonio Missiroli apreciaz` Tratatul drept
12
Vezi materialul de la adresa http://ue.eu.int/uedocs/cmsUpload/78414%20-%20EU-NATO
%20Consultation,%20Planning%20and%20Operations.pdf.
13
Antonio Missiroli, The Constitutional Treaty: enabling text for foreign policy and defence, EUROPEAN
VOICE, 21-27 October 2004.
30
un text “favorizator” pentru PESA (“enabling text”)13 atât prin inova]iile pe care le aduce,
cât [i prin perspectiva diferit` asupra domeniului, în compara]ie cu tratatele anterioare.
Datorit` nout`]ii procesului [i re]inerilor unor state membre, tratatele adoptate dup` momentul
Maastricht (1992) au fost orientate, în principal, spre limitarea dimensiunilor [i a domeniilor
de aplicare a politicilor extern`, de securitate [i de ap`rare.
Noul Tratat face referiri atât la Politica Extern` [i de Securitate Comun` (PESC),
cât [i la Politica de Securitate [i Ap`rare Comun` (PSAC), ca parte a PESC. În proiectul
Constitu]iei Europene, noul concept PSAC (Common Security and Defence Policy – CSDP)
înlocuie[te atât vechiul concept PESA, cât [i varianta sa “desf`[urat`”, PESAC. Proiectul
Constitu]iei Europene con]ine prevederi distincte cu privire la ac]iunile externe ale Uniunii
Europene (Titlul V). Acestea din urm` cuprind o serie de elemente interdependente,
între care politica comercial` comun`, politica extern` comun`, politica comun` de securitate
[i ap`rare, dezvoltarea cooper`rii [i asisten]a umanitar`.
În ceea ce prive[te Politica de Securitate [i Ap`rare Comun`, proiectul Constitu]iei Europene
reitereaz` faptul c` acesta va include articularea progresiv` a unei politici comune de ap`rare
a Uniunii, care va conduce la o ap`rare comun` atunci când Consiliul European va decide
aceasta în unanimitate. Aceast` evolu]ie nu trebuie s` afecteze particularit`]ile politicilor
de securitate [i ap`rare ale statelor membre, trebuie s` respecte obliga]iile impuse anumitor
state membre de apartenen]a la NATO [i s` asigure compatibilitatea sa cu politica de securitate
a Alian]ei Nord-Atlantice.
Proiectul Constitu]iei Europene aduce [i cinci elemente de noutate, importante în sfera
Politicii de Securitate [i Ap`rare Comune: extinderea misiunilor Petersberg; decizia înfiin]`rii
unei Agen]ii Europene de Ap`rare (European Defence Agency), destinat` coordon`rii
politicilor în domeniul realiz`rii capabilit`]ilor militare, aplicarea cooper`rii structurate
(structured cooperation) la misiunile interna]ionale, posibilitatea cooper`rii mai strânse
(closer cooperation) a statelor Uniunii în sfera ap`r`rii reciproce (mutual defence), introducerea
unei clauze de solidaritate pentru cazurile producerii unor atacuri teroriste [i a unor dezastre
naturale sau produse de om.
Din aceast` perspectiv`, extinderea misiunilor Petersberg, de la definirea lor anterioar`,
din Tratatul de la Amsterdam, la propunerile actuale se refer` la opera]iuni comune de dezarmare;
misiuni de salvare [i umanitare; servicii de asisten]` [i consultan]` militare; misiuni de prevenire
a conflictelor [i de men]inere a p`cii; misiuni ale for]elor combatante în opera]iunile
de management al crizelor, incluzând impunerea p`cii [i stabilizarea postconflict.
În ciuda divergen]elor manifestate pe marginea proiectului Tratatului Constitu]ional
al UE, formulele finale de compromis par a fi fost satisf`c`toare pentru to]i: “conceptual
Tervuren” a fost înlocuit cu o simpl` celul` de planificare în cadrul EUMS, dublat`
de o prezen]` NATO în aceast` structur` militar` a UE [i de o celul` de stat major a UE,
la SHAPE; prevederile ini]iale ale unei “ap`r`ri colective europene” au fost mult ajustate,
urmând a se aplica ansamblului membrilor UE, nu doar unui grup de state gata s` participe
la o “cooperare mai strâns`”; a[a-numita “cooperare structurat`” în domeniul ap`r`rii a fost
redirec]ionat` c`tre un proces de îmbun`t`]ire a capacit`]ilor militare europene din domeniul
gestion`rii crizelor.
31
Concluzii si
, perspective. Implicatii
, pentru România
UE este deja o “comunitate de securitate” dup` conceptul lansat în urm` cu o jum`tate
de secol de c`tre Karl Deutsch14. PESA, ca [i component` intrinsec` a PESC, urm`re[te
consolidarea capacit`]ii europene de gestionare a crizelor în domeniile militar [i civil,
care s` completeze mecanismele economice, diplomatice [i politice în materie, aflate deja
la dispozi]ia UE. Prin adoptarea Strategiei Europene de Securitate, Uniunea [i-a asumat
explicit rolul de “actor global”, în m`sur` s` î[i asume deci [i “responsabilit`]i globale”.
Prin evolu]iile din ultimii cinci ani din domeniul PESA, Uniunea European` a f`cut pa[i
semnificativi spre statutul de actor strategic cu releven]` global`. Din aceast` perspectiv`,
în condi]iile finaliz`rii procesului de aderare la UE, România trebuie s` se al`ture acestei
direc]ii, jucând, totodat`, pe cât posibil, un rol de mediator [i liant în eventualele conflicte
transatlantice (bazându-se pe parteneriatul strategic cu SUA, dar [i pe pozi]ia special`
[i expertiza de]inut` vizavi de o parte important` a vecinilor Uniunii l`rgite – în particular
Rusia, Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud [i spa]iul ex-iugoslav).
Provoc`rile viitorului la adresa integr`rii europene în domeniul ap`r`rii [i securit`]ii
sunt tot mai diversificate – de la lupta împotriva amenin]`rilor teroriste la instabilitatea
statelor din vecin`tatea apropiat`, proliferarea armelor de distrugere în mas` [i alte riscuri
de natur` intern` [i extern`, toate necesitând consolidarea tuturor institu]iilor [i resurselor
la dispozi]ie pentru ac]iunea eficient` [i unitar` în plan interna]ional. Iar unul dintre principalele
puncte tari ale ac]iunii Uniunii în securitatea interna]ional` îl reprezint` mixul de instrumente
la dispozi]ie: nonmilitare (de natur` economic`, politic`, diplomatic` [i institu]ional`)
[i militare. A[a cum aprecia recent Nicole Gnesotto, UE este singurul actor interna]ional
care are la dispozi]ie gama \ntreag` de instrumente civile, de poli]ie [i militare pentru mana-
gementul crizelor15.
În acela[i timp, una dintre concluziile principale ale evalu`rii PESA trebuie s` vizeze
rela]iile dintre dezvolt`rile europene în domeniu [i NATO, în contextul mai general
al rela]iilor transatlantice. În viziunea lui Rob de Wijk, directorul Centrului Clingendael
de Studii Strategice din Olanda, noua abordare a cooper`rii transatlantice în domeniul
securit`]ii trebuie s` se fundamenteze pe “o clar` diviziune a muncii, prin care Statelor Unite
s` le revin`, în principal, responsabilitatea pentru opera]iunile militare de lupt`, în timp
ce Europa trebuie s` acopere, în primul rând, stabilizarea [i reconstruc]ia postconflict”16.
Mai mult, noul parteneriat implic` recunoa[terea necesit`]ii dezvolt`rii, de c`tre fiecare parte,
a capacit`]ilor specifice pentru a gestiona noile tipuri de riscuri [i amenin]`ri la adresa
securit`]ii, prin realizarea unui echilibru între mijloacele “soft” [i “hard” de interven]ie17.
14
Deutsch, K. W., The analysis of international relations, Prentice Hall, USA, 1988, p. 256 (“Chiar dac`
europenii nu-[i realizeaz` aspira]ia de uniune politic`, Europa a construit deja o <<comunitate
de securitate>> în care spectrul r`zboiului dintre state a disp`rut (…)”).
15
Nicole Gnessoto, ESDP – Results and Prospects, in EU Security and Defence Policy. The First Five Years,
Institute for Security Studies, European Union, Paris, 2004, pp. 11-33.
16
Rob de Wijk, European Military Reform for a Global Partnership, în The Washington Quarterly,
winter 2003-2004.
17
Conceptul de “hard power” pune accentul pe for]e [i mijloace militare tradi]ionale, combatante, în timp
ce “soft power” vizeaz` capacit`]ile “mai pu]in militare” de realizare a securit`]ii, cum sunt diploma]ia,
ajutorul economic, opera]iunile de men]inere a p`cii etc.
32
Pentru reu[ita acestei strategii este necesar ca cele dou` p`r]i complementare
s` nu se rezume la a investi în propria direc]ie, ci s`-[i dezvolte [i abord`rile contemporane
– Europa s`-[i edifice capacit`]ile militare propriu-zise de ducere a ac]iunilor de lupt`,
pentru a diminua decalajul care o separ` de SUA, iar americanii s` recunoasc` importan]a
reconstruc]iei [i stabiliz`rii postconflict, prin realizarea propriilor capacit`]i în domeniu.
Tot mai mul]i europeni sunt con[tien]i de importan]a dezvolt`rii capacit`]ilor militare
proprii, prin investi]ii consistente în modernizarea sistemelor militare, [i a continu`rii politicii
de integrare în domeniu. Prima strategie de securitate din istoria Uniunii Europene, elaborat`
de Javier Solana, eviden]iaz` importan]a politicilor bazate pe capacit`]i militare credibile,
pentru protejarea intereselor europene în lume [i pentru contracararea noilor riscuri la adresa
securit`]ii, în primul rând a terorismului interna]ional. Dac`, în prezent, mai pu]in de 10% din totalul
de 1,7 milioane efective militare ale statelor europene pot fi desf`[urate pentru ducerea
ac]iunilor militare în afara grani]elor, pe viitor, procentul va cre[te considerabil prin procesul
de transformare [i modernizare militar` pe care europenii încep s`-l realizeze.
În final, consider`m necesar` schi]area unor concluzii legate de stadiul actual [i perspectivele
integr`rii României în Politica European` de Securitate [i Ap`rare18. România a finalizat
negocierile de aderare la UE [i va fi membr` a Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007.
Ca atare, România trebuie s` încurajeze consolidarea PESA [i s` participe, \ntr-o manier`
activ`, la aceasta.
Preferin]a majorit`]ii noilor membri ai UE în ceea ce prive[te rela]ia NATO-UE
în sfera securit`]ii [i ap`r`rii este men]inerea complementarit`]ii. Aceasta va putea îns`
s` fie men]inut` doar în condi]iile în care Politica European` de Securitate [i Ap`rare
se va dovedi eficient` în prevenirea [i gestionarea crizelor [i a conflictelor din vecin`tatea
imediat` a Uniunii Europene. Scenariul cel mai probabil [i, în acela[i timp, dezirabil
pentru România în ceea ce prive[te rela]ia NATO-UE îl constituie men]inerea complementarit`]ii
dintre cele dou` organiza]ii. Consider`m c` riscul unui conflict de interese sau de loialit`]i
în rela]ia România – SUA/NATO [i România – PESA este redus, deoarece PESA nu va dispune
în viitorul previzibil de posibilitatea angaj`rii efective în opera]iuni militare de anvergur`.
În aceste condi]ii, România va putea participa, de exemplu, la opera]iuni de management
al crizelor, conduse de UE, centrate în special pe reconstruc]ie postconflict, [i la opera]iuni
militare de orice alt gen, al`turi de NATO/SUA.
În contextul extinderii de dup` 2007 a UE, vecinele de la est ale României (Ucraina,
Republica Moldova) vor dobândi dublul statut de frontier` vestic` a “strìn`t`]ii apropiate”
a Rusiei [i frontier` estic` a “noii vecin`t`]i” a UE. Noua situa]ie geopolitic` impune o integrare
proactiv` a României în politica “noii vecin`t`]i” a UE, inclusiv în ceea ce prive[te gestionarea
“conflictelor înghe]ate” din spa]iul CIS, precum cel din Transnistria. În acest context, România
poate s` se constituie într-un factor activ al implement`rii PESA prin resursele umane
[i logistice de care dispune, precum [i prin experien]a acumulat` în cadrul misiunilor
de men]inere a p`cii [i a cooper`rii militare în plan regional.
18
Vezi studiul realizat de prof. univ. dr. Liviu Mure[an, coordonatori prof. univ. dr. Adrian Pop,
conf. univ. dr. Florin Bonciu, Politica european` de securitate [i ap`rare – element de influen]are a ac]iunilor
României în domeniul politicii de securitate [i ap`rare, Institutul European din România, pp. 77-79.
33
STRATEGIA DE SECURIT
STRATEGIA SECURITAATE
EUROPEANÃ “SOLANA”
~ rãspunsul UE la noile riscuri
si
, pr ovocãri din mediul inter
provocãri national
international
, ~
D
estul de frecvent, \n dezbaterile contemporane sunt abordate aspecte
privind modul \n care apar [i ac]ioneaz` actori – statali [i nonstatali – de rela]ii
interna]ionale, care este statutul acestora, c#t de coerent [i c#t de racordat`
la realitatea politic` interna]ional` este ac]iunea lor, care este consisten]a [i care este rolul
marilor centre de putere, \ntre care Uniunea European` se dore[te un veritabil actor
de rela]ii interna]ionale, prin modul \n care economia [i comer]ul comune/coordonate
determin` bazele ac]iunilor desf`[urate de c`tre UE. Rolul [i importan]a UE cresc
tot mai evident \n mediul diplomatic interna]ional, av#nd \n vedere implicarea sa \n gestionarea
marilor probleme ale lumii contemporane care o privesc \n mod direct, cum ar fi reali-
zarea unui climat de securitate [i stabilitate, lupta \mpotriva terorismului interna]ional,
“stabilizarea vecin`t`]ii apropiate”, rela]iile Nord-Sud, rela]iile cu riveranii M`rii Mediterane
[i cu ]`rile din centrul [i estul continentului (care au \nceput s` fac` deja parte din Uniune)
[i, \n fine, “uneori controversata” rela]ionare la politica extern` [i de securitate comune,
precum [i politica general` de ap`rare european`.
|n condi]iile acutiz`rii [i radicaliz`rii schimb`rilor din mediul interna]ional, ale acceler`rii
celor dou` tendin]e fundamentale ale \nceputului de secol – globalizarea [i fragmentarea,
\n care economia [i comer]ul devin tot mai pregnant controlate de c`tre institu]ii [i organisme
financiare [i de putere economic` interna]ionale, schimb`rile climatice mondiale, drepturile
omului, conflictele locale, degradarea autorit`]ilor statale sau orice alt aspect global sunt luate
\n discu]ie, angajarea Uniunii Europene este manifest`. Uniunea European` joac` un rol
important \n afacerile mondiale. Evolu]ia istoric` a UE a condus la o multiudine de instrumente,
mijloace [i capacit`]i de ac]iune \n lan]ul rela]iilor interna]ionale, acestea incluz#nd o economie
puternic`, armonizat` [i \nalt tehnologizat`, comer], dezvolt`ri IT, diploma]ie [i capacitate
de securitate [i ap`rare; aceste dezvolt`ri reprezint`, \n parte, un r`spuns la propriile provoc`ri
politice [i economice [i, pe de alt` parte, la provoc`rile mondiale care reclam` o ac]iune
european` comun` [i coerent`.
Europa dispune deja de o economie de pia]` liber`, performant`, de o moned` unic`,
de comer] reglementat strict printr-un sistem juridic comunitar propriu, de propriile
34
sale politici \n diverse domenii. Apare deci firesc ca UE s`-[i apere propriile interese,
ca uniune, [i/sau pe ale statelor membre, ca un adev`rat actor global, cùt#nd s` r`spund`,
c#t mai realist, la aceste probleme majore ale secolului XXI. |n acest sens, \n mod logic,
UE are nevoie de strategii proprii, care s` stabileasc` obiectivele ce trebuie realizate,
[i de instrumentele [i mijloacele necesare atingerii acestora.
Noul mediu de securitate

Mediul actual de securitate este caracterizat de un ridicat grad de instabilitate [i impre-
vizibilitate, de manifestarea unor noi riscuri [i amenin]`ri, mai ales a celor cu caracter asimetric,
de redefinirea rela]iilor dintre marile puteri, precum [i de cre[terea libert`]ii de ac]iune
a actorilor regionali (statali [i nonstatali).
Principalele transform`ri produse, în ultimul deceniu, în mediul de securitate
se refer` la:
• înlocuirea lumii bipolare cu o “nou` dezordine global`”, în care apar [i se manifest`
o multitudine de conflicte etnice, religioase, politice [i de alt` natur`, având drept
efect colapsul unor state na]ionale, dezintegrarea acestora sau sl`birea capacit`]ilor
altor structuri statale de a face fa]` noilor provoc`ri;
• accentuarea proceselor de globalizare [i dezvoltarea f`r` precedent a tehnologiilor
informa]ionale, f`când lumea tot mai interdependent` [i mai interconectat`;
• globalizarea [i revolu]ia informa]ional` conduc la apari]ia [i cre[terea importan]ei
noilor actori, nonstatali – companiile transna]ionale, trusturile mass-media,
ONG-urile, Internetul etc. – în sfera general` a securit`]ii; ace[tia tind s` intre
în prim-plan, chestionând [i contestând direct suveranitatea statului na]ional
[i mecanismele de securitate tradi]ionale ale acestuia;
• schimbarea naturii conflictelor [i redefinirea modalit`]ilor de ducere a r`zboiului
sub influen]a noii revolu]ii informa]ionale, constând în mutarea accentului de la aspectele
conven]ionale, clasice spre cele neconven]ionale, informa]ionale;
• manifestarea tot mai accentuat` a riscurilor [i amenin]`rilor asimetrice, în special
a terorismului, ca urmare a accesului pe care grupurile teroriste îl au la tehnologiile
actuale, inclusiv arme de distrugere în mas`; toate acestea vizeaz` [i exploateaz`
sl`biciunile actualului sistem de securitate, în special inadecvarea dintre logica actual`
a organiz`rii [i întrebuin]`rii for]elor armate [i a serviciilor speciale [i noile amenin]`ri
neconven]ionale;
• ponderea tot mai ridicat` a riscurilor [i amenin]`rilor specifice criminalit`]ii transfronta-
liere la adresa securit`]ii na]ionale, regionale [i interna]ionale.
Ultimele evolu]ii interna]ionale [i interne au demonstrat c` ne confrunt`m, tot mai mult,
cu provoc`ri [i amenin]`ri netradi]ionale, difuze, interconectate [i care nu respect`
nici o grani]`. Ca urmare, asist`m la o întrep`trundere tot mai puternic` a factorilor
de insecuritate de tip militar cu factori de insecuritate de alt` natur` – economici, sociali,
informa]ionali, politici etc. Pe ansamblu, probabilitatea de manifestare a riscurilor
[i agresiunilor combinate, de tip militar-nemilitar, interne [i externe, statale [i nonstatale,
este mult mai mare ast`zi decât în trecut .
35
Potrivit autorilor studiului “Politica european` de securitate [i ap`rare – element
de influen]are a ac]iunilor României în domeniul politicii de securitate [i ap`rare”1,
Uniunea European` nu pare a fi în prezent amenin]at` de conflicte de tip clasic, constând
în atacuri armate pe scar` larg`, în schimb, o serie de alte amenin]`ri se profileaz` la orizont,
fiecare dintre ele fiind greu predictibile [i relativ difuze, ceea ce le face, într-un fel,
mult mai greu de contracarat.
Din perspectiv` european`, a[a cum subliniaz` autorii studiului, trei dintre aceste
amenin]`ri ar trebui remarcate:
Terorismul interna]ional, care reprezint` o amenin]are strategic`, este legat
de mi[c`ri religioase fundamentaliste care au cauze complexe. Dincolo de riscurile imediate,
terorismul amenin]` deschiderea [i toleran]a specifice societ`]ilor democratice. Noul tip
de terorism difer` de cel din deceniile precedente, deoarece pare a fi interesat de utilizarea
violen]ei nelimitate [i de producerea de pierderi masive. O consecin]` a acestei abord`ri
este interesul manifestat de reprezentan]ii acestui nou tip de terorism pentru armele
de distrugere în mas`. Pentru acest tip de terorism, exemplificat de re]eaua Al-Qaeda,
Europa este atât o ]int`, cât [i o baz` de lansare a atacurilor.
Proliferarea armelor de distrugere în mas` reprezint` o amenin]are contempo-
ran` la adresa p`cii [i securit`]ii ]`rilor [i popoarelor. Pân` la începutul anilor ‘90, tratatele
interna]ionale [i controlul exporturilor strategice au determinat o limitare a r`spândirii
acestor arme, dar, în prezent, are loc o diseminare periculoas` a acestora, mai ales în zona
Orientului Mijlociu. R`spândirea tehnologiei rachetelor purt`toare va amplifica instabili-
tatea [i va crea Europei o serie de riscuri suplimentare. Riscurile deosebite determinate
de acest tip de amenin]are rezid` în faptul c`, prin intermediul armelor de distrugere
în mas`, un grup terorist de mici dimensiuni poate provoca pierderi care anterior nu puteau fi
cauzate decât de armate ale unor state na]ionale.
Existen]a unor structuri statale slabe (failed states) [i amplificarea crimei
organizate. În unele p`r]i ale globului (Somalia, Liberia, Afganistan, Bosnia [i Her]egovina,
Serbia [i Muntenegru, Kosovo etc.), existen]a unor structuri statale slabe, conflictele civile
[i accesul la arme au determinat înt`rirea pozi]iilor crimei organizate. Aceste situa]ii sunt
amenin]`ri la adresa securit`]ii, prin sprijinirea traficului de droguri sau a celui de fiin]e
umane. Multe dintre aceste amenin]`ri la adresa securit`]ii Europei sunt localizate în Balcanii
Occidentali sau Europa R`s`ritean` sau au drept cì de acces Balcanii, Europa de Est
[i Asia Central`.
Rolul UE în actualul mediu de securitate globalã

Prin strategia sa de securitate, UE dispune de un cadru politic general pentru activit`]ile
externe specifice interdependen]elor dintre elementele sale. Strategia trebuie s` func]ioneze
ca un instrument pentru deciden]ii politici, a[a cum este stabilit \n liniile directoare pentru acti-
vit`]ile de zi cu zi ale acestora, \n toate aceste domenii; aceasta se aplic` at#t \n procesul
1
Prof. univ. dr. Liviu Mure[an, coordonatori prof. univ. dr. Adrian Pop, conf. univ. dr. Florin Bonciu,
Institutul European din România, Studiul nr. 4.
36
stabilirii obiectivelor, c#t [i \n cel al alegerii instrumentelor [i al construirii capacit`]ilor
necesare. Adoptarea strategiei reprezint` un pas important pentru ac]iunile externe ale UE,
un pas care, \nainte de izbucnirea conflictului din Irak, nu era posibil. Pasul urm`tor \l repre-
zint` implementarea efectiv` a abord`rii cuprinz`toare/multidisciplinare a strategiei.
|n fapt, elaborarea strategiei s-a bazat pe radiografierea mediului concret de securitate,
iar procesul invers (de la strategie la practic`) este absolut necesar. |n acela[i timp, strategia
serve[te pentru implementarea ambi]ioasei agende a UE de a se manifesta ca un adevarat
agent/actor, nu numai prin elaborarea strategiei, ci si prin angajarea efectiv` \n evenimente
majore care se desf`[oar` pe plan mondial, ea fiind, \n acest sens, un instrument de m`sur`
a performan]elor sale.
Strategia \ns`[i nu este un document opera]ional care va func]iona de la sine, ci trebuie
urmat` de definirea cìlor concrete de materializare, care se vor constitui \ntr-un set
de alternative politice; utilizarea metodei multidisciplinare/comprehensive, ca abordare
general`, s-a dovedit solu]ia cea mai eficient`, deoarece determin` toate dimensiunile ac]iunii
externe. Aceast` abordare va fi aplicat` \n implementarea politicilor privind vecin`tatea
apropiat`, care, din punct de vedere geografic, este definit` concret (ca, de exemplu,
solu]ionarea conflictului arabo-israelian ca obiectiv strategic sau, la nivel global, o op]iune
strategic` se refer` la ranforsarea sistemelor multilaterale \n cadrul c`rora ONU s` fie actorul
principal); toate aspectele privind aceste op]iuni trebuie transformate \n politici comune
pentru fiecare dintre domeniile de decizie [i ac]iune ale UE, cu referiri at#t la statele membre,
regiuni [i probleme globale, c#t [i la dezvolt`rile f`cute de UE pe linia instrumentelor
[i a capacit`]ilor pe care implementarea strategiei le reclam`.
Re]ine aten]ia faptul c` UE duce \nc` lips` de un cadru de lucru politic clar [i neambiguu
pentru procesele zilnice de decizii politice \n domenii ca: guvernarea global` – ca esen]`
a obiectivului “multilateralism efectiv” sau ca suport pentru definirea, mai clar`, a “calit`]ii
societ`]ii interna]ionale”, domenii \n care strategia nu ofer` elemente suficiente,
care s` permit` prioritizarea \ntre domeniile politice [i obiectivele specifice.
|n cadrul strategiei, NATO este men]ionat` ca un important “strategic partner”
pentru UE, \n mod specific pentru managementul crizelor [i \n procesul de \nt`rire a capaci-
t`]ilor militare, dar nu sunt oferite \nc` solu]ii sau perspective cu privire la posibile evolu]ii
ale rela]iilor dintre cele dou` organiza]ii, angajarea separat` \n diferite zone de conflict,
rela]iile dintre NRF [i for]a de reac]ie rapid` a UE/BGs; \n acela[i timp, trebuie avute
\n vedere rela]iile speciale UE/SUA, care sunt “mai mult dec#t un parteneriat echilibrat”,
a[a cum se stipuleaz` \n text. OSCE este men]ionat` ca o organiza]ie regional`, cu o semnifica]ie
particular`; rela]iile UE-OSCE sunt foarte apropiate, dar, ca urmare a cre[terii implic`rii UE
\n zona de vecin`tate apropiat`, sferele geografice ale celor dou` organiza]ii se suprapun.
O diviziune mai clar` a muncii, \n cadrul c`reia fiecare organiza]ie s` se concentreze
pe o anumit` arie sau pe un anumit domeniu, ar fi elementul care ar conduce la cre[terea
valorii adùgate, a influen]ei [i rolului celor dou` organisme. Strategia define[te “procesul
de construc]ie a securit`]ii \n vecin`tatea apropiat`” ca un foarte ambi]ios obiectiv strategic,
mult peste principiul general al bunei guvern`ri, asigur#nd sprijin economic tuturor statelor
vecine, cre#nd, astfel, premisele necesare netezirii drumului acestor state spre integrarea
european`. Pu]ine semnale concrete sunt date despre continentul african, cu toate c` abordarea
37
multidisciplinar` subliniaz` Pozi]ia Comun` asupra prevenirii conflictelor, gestionarea
crizelor [i rezolu]iile privind Africa, adoptat` \n anul 20042; nu sunt \nc` definite concret
aspecte privind rela]iile cu Japonia, China, Canada [i India.
UE este un actor global proeminent, care a dezvoltat, \ntr-adev`r, politici \ntr-o mare
varietate de domenii; un prim pas \n implementarea efectiv` a strategiei poate fi creionat
dup` un inventar al politicilor existente \n toate domeniile rela]iilor externe; un altul
poate consta \n reevaluarea politicilor existente \n func]ie de obiectivele trasate de strategie
prin \nt`rirea coordon`rii dintre politici; \n fine, sunt domenii care trebuie \nc` identificate
[i elaborate \n profunzime.
Se simte, totodat`, nevoia institu]ionaliz`rii unei adev`rate culturii strategice
la nivel continental [i la nivelul institu]iilor europene. |n momentul adopt`rii strategiei
(decembrie 2003), Consiliul a identificat patru domenii de ac]iune imediat`, [i anume: “multi-
lateralismul efectiv”, care s` situeze ONU \n centrul sistemului global de gestionare
a aspectelor privind securitatea [i care reprezint` motorul abord`rii multidisciplinare
a strategiei, segment pe care s-a institu]ionalizat noua Comisie UE-ONU; “lupta
\mpotriva terorismului”, domeniu \n care UE militeaz` pentru cre[terea rolului agen]iilor
de impunere a legii [i \n care cooperarea transatlantic` [i cu alte organisme interna]ionale
a fost dezvoltat` \n cadrul unor programe [i ac]iuni comune, schimbul de informa]ii
fiind un domeniu \n care \nc` nu se dezvolt` suficiente ac]iuni3; o strategie pentru zona
Orientului Mijlociu, ca prioritate, pentru c` reprezint` o [ans` pentru pace \n aceast` regiune
(UE a adoptat o pozi]ie clar` fa]` de rezolu]iile elaborate fa]` de acest conflict, ac]ion#nd
\mpreun` cu SUA, prin toate mijloacele, pentru stabilirea unor platforme comune); o politic`
adecvat`, cuprinz`toate pentru Bosnia-Her]egovina, care s` conduc` la constituitea
unei identit`]i na]ional-statale \n aceast` ]ar`, integrarea acesteia [i, apoi, a restului statelor
din Balcani [i continu#nd cu stabilizarea zonei [i integrarea \n programele complexe
de dezvoltare democratic` [i economic`. Prelu#nd misiunea SFOR [i lans#nd propria opera]ie
ALTHEA, UE aplic` aceast` larg` abordare a strategiei sale \n domeniul regional; \n domeniul
armelor de distrugere \n mas`, UE aplic` propriile politici, fiind parte activ`, ca uniune,
[i prin statele membre la toate ini]iativele [i ac]iunile desf`[urate \n acest domeniu.
Procesul, aflat \n desf`[urare, al definirii obiectivelor \n domeniul capacit`]ilor de ap`rare
(Headline Goals 2010) va servi, la r#ndu-i, la realizarea capitolului privind aspectele militare
ale strategiei; nivelul de ambi]ie, a[a cum este el definit \n strategie, trebuie s` determine
ce fel de capacit`]i vor fi create, \n ce cantitate, la ce nivel calitativ, astfel \nc#t capacit`]ile
de ap`rare s` joace un rol definitoriu \n stablizarea vecin`t`]ii apropiate a UE, s` asigure
protec]ia for]elor, s` sprijine politica ONU pentru un “efectiv multilateralism” etc.; \n toate
2
Council Common Position 2004/85/CFSP of 26 January 2004 Concerning Conflict Prevention,
Management and Resolution in Africa and Repealing Common Position 2001/374/CFSP. In: Official Journal,
2004, L021, pp. 25-29.
3
|n plus, fa]` de aceste ac]iuni, UE consider`/crede mai mult \n scopul general al politicilor globale
[i de vecin`tate apropiat` dec#t \n folosirea instrumentului militar; terorismul va fi \n mod cert o problem`
a dialogului politic, parteneriat [i acorduri \ntre UE [i statele lumii a treia/organiza]ii; deci, terorismul
r`m#ne o tem` important` pe agenda discu]iilor politice pentru c`, \ntre altele, are o semnifica]ie deosebit`
pentru parteneriatul transatlantic [i pentru c` nu poate r`m#ne o problem` a rela]iilor externe ale UE.
38
cazurile, opera]iile, cu sau f`r` recurs la capacit`]i [i mijloace NATO, trebuie g#ndite
pentru toate tipurile posibile de scenarii care vor avea la baz` prevederile strategiei
[i pe care Statul Major Militar al UE le va elabora sub coordonarea politic` a PSC/Secretariatul
General [i supervizarea militar` a EUMC. Aceasta presupune o revedere/analiz` periodic`
a strategiei ap`r`rii la nivelul UE 4, proces care poate asigura realizarea principiului
bottom-up \n realizarea capacit`]ilor europene de ap`rare \n sistemul “cooper`rii consolidate”,
a[a cum este men]ionat \n proiectul Tratatului constitu]ional5.
Premise organizationale
, si
, politice
ale elaborãrii Strategiei de Securitate Europeanã
C#nd vorbim de rolul UE \n lume, avem \n vedere, \n primul r#nd, politica extern`
[i de securitate comun`, care nu a existat p#n` \n anul 1993, c#nd Tratatul de la Maastricht
a intrat \n vigoare. |nainte, rela]iile externe se rezumau la rela]iile comerciale, la cele privind
raporturile cu coloniile unor state membre sau la cele ce priveau ajutorul acordat ]`rilor
\n curs de dezvoltare. Primii pa[i \n definirea unei politici externe europene au \nceput
cu a[a-numitul proces Cooperarea Politic` European`, care, cu tot caracterul declaratoriu,
a reprezentat un moment important, dup` care, \n decenile recente, UE a construit o re]ea
multipl` de rela]ii interna]ionale, al c`ror domeniu se extinde mult peste rela]iile comerciale
[i de dezvoltare economic`, duc#nd la dezvoltarea unei cooper`ri care s` includ` dialogul
politic, sprijinul pentru democra]ie [i cooperarea \n investi]ii. Acest lucru, dublat de o integrare
profund`, a conferit UE un nou statut \n exercitarea responsabilit`]ilor, drepturilor
[i obliga]iilor ce-i revin ca actor global [i \n ceea ce prive[te crearea instrumentelor necesare
exercit`rii acestora. O dat` cu crearea Politicii Externe [i de Securitate Comun`/Common
Foreign and Security Policy/CFSP, statele membre pot s`-[i coordoneze politicile proprii
[i s` confere UE o identitate politic` proprie, Uniunea dispun#nd de mecanisme [i instrumente
necesare realiz`rii acestei identit`]i6.
Tratatul de la Amsterdam (1997, intrat \n vigoare la 01.05.1999) a adus o serie de dezvolt`ri
semnificative \n func]ionarea \n CFSP7, iar prin Tratatul de la Nisa (decembrie 2002)
4
Gerrard Quille, Turning the Rhetoric of European Defence Cooperation into Reality. In: New Defence
Agenda (ed.), Fresh Perspectives on European Security, Brussels, NDA, 2004, pp. 27-31.
5
Proiect de Tratat de Instituire a unei Constitu]ii pentru Europa, Editura Conven]ia European`,
18 iulie 2003, Art. 43.4, p. 39.
6
Procedurile de elaborare a deciziilor politice \n domeniul CFSP sunt interguvernamentale [i, de aceea,
difer` de cele care guverneaz` rela]iile economice externe. {efii de state [i de guverne convin, \n cadrul
reuniunilor Consiliului Europei, asupra strategiilor comune [i a obiectivelor care trebuie realizate \n domenii
\n care statele membre au interese importante comune; mini[trii de externe ai statelor membre decid,
\n cadrul reuniunilor Comitetului Afacerilor Generale [i de Rela]ii Externe/CAGRE, asupra aspectelor
specifice; Comisia European` particip` la toate dezbaterile, poate face propuneri [i are dreptul ([i nu numai)
s` prezinte ini]iativele proprii \n domeniu; Parlamentul European este consultat \n mod regulat, dar nu are
puteri specifice \n acest domeniu.
7
Numirea unui |nalt Reprezentant pentru CFSP (func]ie de]inut`, \n momentul de fa]`, de c`tre
dr. Javier Solana), care \ndepline[te [i func]ia de Secretar general al Consiliului, la reuniunile \n care
se dezbat probleme privind CFSP; crearea unei “unit`]i politice” care asist` [i sprijin` Consiliul \n elaborarea
deciziilor [i care este \ncadrat` cu personal oficial din cadrul Consiliului, de la Comisia European` [i din statele
39
se stipuleaz` c` o decizie unanim`, care decurge din acordul tuturor statelor membre
(sau folosind ab]inerea constructiv`), este necesar` \ntr-o serie de domenii, inclusiv CFSP8.
Sub umbrela CFSP, UE a avut o serie de ini]iative \n spa]iul ex-iugoslav (ajutor umanitar,
trimiterea unor elemente de monitorizare a modului de aplicare a acordurilor [i tratatelor
interna]ionale, asigurarea de for]e din partea statelor membre pentru misiunile de men]inere
a p`cii), a contribuit substan]ial la realizarea stabilit`]ii [i lansarea programelor de reconstruc]ie
statal` \n Bosnia-Her]egovina, \n Kosovo, Serbia [i Muntenegru [i \n FYROM, \n lansarea
[i derularea Programului Pactului de Stabilitate \n Europa de Sud-Est, precum [i \n definirea
unor politici [i strategii concrete privitoare la rela]iile cu Federa]ia Rusa, Orientul Mijlociu,
Irak [i Afganistan, Africa [i alte regiuni.
Beneficiind de o Politic` Comun` Extern` [i de Securitate exersat` pe parcursul
a aproape cinci ani, s-a putut trece la pasul urm`tor, cel al fundament`rii unei Politici Europene
de Securitate [i Ap`rare/European Security and Defense Policy/ESDP. La reuniunea
la nivel \nalt de la Köln (iunie, 1999), liderii UE au decis s` pun` \n practic` o serie de proceduri
de adoptare a deciziilor politice pentru o Politic` European` de Securitate [i Ap`rare/PESA
\n cadrul CFSP [i s` dezvolte capacit`]i proprii pentru a lansa [i a conduce opera]ii de gestionare
a crizelor pe continentul european sau \n alte regiuni geografice unde UE are interese
strategice (Tratatul de la Amsterdam con]ine prevederi pentru ac]iuni \n domeniul securit`]ii,
cum ar fi men]inerea p`cii, ac]iuni de monitorizare, prevenirea conflictelor, care \nainte
erau \ndeplinite de c`tre UEO [i care, ulterior, au fost asumate de c`tre UE). Reuniunea
de la Nisa a completat ac]iunile \ncepute la Köln [i continuate la summiturile de la Helsinki
[i Feira/Portugalia pentru crearea ESDP.
ESDP \nsumeaz` misiuni umanitare [i de cùtare, de men]inere a p`cii [i for]e
combatante \n gestionarea crizelor, inclusiv de impunere a p`cii. Obiective pentru ESDP
au fost crearea unei for]e de reac]ie rapid` (60 000 de militari), desf`[urabil` \n 60 de zile,
\n m`sur` s` se autosus]in` \n teatre un an de zile9. Tratatul de la Nisa a amendat Articolul 17
al Tratatului Uniunii Europene, modific#nd prevederile care defineau rela]iile dintre UE
[i UEO. |n plus, Comitetul Politic [i de Securitate/PSC (COPS \n limba francez`) poate fi
autorizat de c`tre Consiliu s` gestioneze o criz` [i, pe durata crizei, s` ia el \nsu[i m`surile
care se impun pentru a asigura conducerea [i controlul politic [i strategic al opera]iilor de ges-
tionare a crizei. Pentru opera]iile specifice securit`]ii comune, unde NATO, ca organiza]ie,
membre; introducerea votului majoritar pentru deciziile luate \n unele domenii CFSP (statele membre
care nu doresc s` participe la o ac]iune de politic` extern` a UE \ntr-un caz particular pot sta deoparte
de aceste ac]iuni f`r` a afecta ac]iunile Uniunii, folosind a[a-numitul principiu al “ab]inerii constructive”).
8
Pentru a face mecanismul mai flexibil [i mai eficace, Tratatul de la Nisa a \nl`turat dreptul de veto
al statelor membre, pentru a lansa principiul cooper`rii \nt`rite, care reclam` votul a minimum opt state
membre pentru a se putea stabili cooperarea \nt`rit`, ceea ce asigur` posibilitatea lans`rii une ac]iuni
comune \n domeniul CFSP, dar excepteaz` principiul de a lua deciziile privind ap`rarea comun`; ceea ce
asigur` ca aceast` cooperare \nt`rit` poate s` fie aplicat` \n cadrul UE, cu respectarea rolului institu]iilor
europene [i permite statelor membre s` nu participe la o ac]iune comun` atunci c#nd acestea nu doresc.
9
Folosirea mecanismelor de reac]ie rapid` s-a realizat cu ocazia Misiunii de poli]ie militar`
\n Bosnia-Her]egovina (EUPM), a primei opera]ii militare conduse de UE \n FYROM (Concordia), opera]ia
din R.D. Congo (Artemis) [i \n cea mai ampl` opera]ie de men]inere a p`cii [i reconstruc]ie statal` (Althea),
prin preluarea misiunii SFOR \n Bosnia-Her]egovina (la 2 decembrie 2004).
40
nu este angajat`, UE poate utiliza mijloace [i capacit`]i NATO sau capacit`]i militare specifice
statelor membre. Rela]iile dintre cele dou` organiza]ii sunt reglementate de mecanisme
specifice care asigur` consult`ri permanente ale UE cu NATO10. Drept urmare, la nivelul UE
s-au constituit o serie de aranjamente institu]ionale care asigur` func]ionarea mecanismelor
specifice ESDP, astfel: PSC – pentru a asigura consultan]a necesar` Consiliului \n moni-
torizarea situa]iei interna]ionale, propune op]iuni politice, monitorizeaz` procesul de imple-
mentare a politicilor comune adoptate de c`tre Consiliu [i, cu autorizarea Consiliului, adopt`
propriile decizii (\n domeniul securit`]ii) \n m`sur` s` asigure controlul [i conducerea politic`
[i strategic` pe timpul opera]iilor de gestionare a crizelor; un organism militar compus
din [efii ap`r`rii din statele membre sau din reprezentan]ii acestora; un centru satelitar
al UE; un Comitet Militar al UE [i un Stat Major Militar al UE, compus din personal militar
[i civil din statele membre; un Institut pentru Studii Europene de Ap`rare (la Paris).
De la realitatea practicã la Strategia Europeanã de Securitate

~ delimitãri conceptuale ~
Conceptul de securitate/Security, \n general, cuprinde [i “… condi]ia de a fi protejat
fa]` de … sau de a nu fi expus unui pericol, … un sentiment de siguran]` sau lipsa
unui pericol”11; descris`, de asemenea, [i ca “lips` de team`”, securitatea con]ine un element
subiectiv, element de percep]ie care ar putea fi definit [i ca “\ncredere \n viitor”, care are
o conota]ie pozitiv`, at#t timp c#t exist` o serie de pericole la adresa individului, a grupurilor
sociale, a comunit`]ii umane organizate sau neorganizate, a institu]iilor statale sau a organi-
za]iilor guvernamentale na]ionale sau interna]ionale, \ntr-un cuv#nt, la adresa tuturor
actorilor sociali na]ionali sau interna]ionali; \n acest sens, conceptul privind securitatea
este unul foarte larg, cuprinz#nd mai multe dimensiuni: securitate politic` (definit` ca o politic`
]intind s` men]in` un obiectiv/obiect – \n acest caz, valorile [i interesele UE \n afara oric`rui
pericol). |n mod tradi]ional, politica de securitate a fost asociat` cu dimensiunea sa militar`,
\n sensul folosirii instrumentelor politico-militare12. Pentru scopurile acestui articol, termenul
“politica de ap`rare” va fi folosit ca parte a politicii de securitate care are de-a face cu auto-
ap`rarea \mpotriva unui act de agresiune.
O strategie reprezint` un instrument de decizie politic`, iar pe baza valorilor [i a instru-
mentelor UE, va sublinia obiectivele politice care trebuie realizate, precum [i categoriile
de baz` ale instrumentelor ce trebuie aplicate pentru un anumit scop; aceasta serve[te
ca referin]` la cadrul de zi cu zi al deciziilor politice \ntr-un mediu interna]ional des schimb`tor
[i complex, care jaloneaz` definirea mijloacelor (civile sau militare) necesar a fi dezvoltate
pentru atingerea unui ]el.
10
Pentru detalii, vezi articolul “Parteneriatul Strategic UE-NATO”.
11
Oxford English Dictionary.
12
Instrumentele politico-militare cuprind, \ntre altele, mecanismele pentru avertizare timpurie
[i rezolvarea pa[nic` a conflictelor; m`suri de \ncredere [i realizare a m`surilor de securitate, dialogul
politic [i cooperarea militar`, neproliferarea, controlul [i dezarmarea, diploma]ia preventiv`, sanc]iuni
de diferite feluri impuse statelor sau actorilor, care nu se conformeaz` m`surilor stabilite pentru un anumit
domeniu, observ`ri [i monitoriz`ri de situa]ii, opera]ii \n sprijinul p`cii (opera]ii care includ [i o component`
civil`) [i opera]ii de ap`rare.
41
Necesitatea analiz`rii mijloacelor strategice a decurs din procesul care a dus la crearea
ESDP, ca dimensiune militar` a CFSP13. La o propunere britanic` privind coordonarea
angaj`rii unor for]e puse la dispozi]ia UE de c`tre statele membre, din ra]iuni bugetare
sau de natur` politic`, pentru a fi angajate \n opera]ii conduse de UE ap`rea ca necesar`
crearea unor structuri specifice de analiz`, avertizare timpurie, planificare [i conducere
strategic` doar prin cooperarea str#ns` \n cadrul UE, activitate care se poate rezolva
prin crearea unor organisme militare specifice14.
|n urma reuniunii de la Helsinki a Consiliului (decembrie, 1999) au fost elaborate
“Helsinki Headline Goals”, \ncep#nd, astfel, procesul de construc]ie militar` [i civil`
a mijloacelor europene \n domeniul militar al ESDP, capacit`]i specifice de ap`rare
pentru gestionarea crizelor, f`r` a fi \nc` realizat un cadru cuprinz`tor strategic pentru ac]iuni
externe \n acest domeniu15. Absen]a unei strategii explicite, care s` defineasc` problemele
concrete referitoare la modul de generare a acestor for]e, la dotarea [i instruirea lor
pentru a se asigura interoperabilitatea \n teatrele de opera]ii, ar trebui pus` pe seama
momentului istoric \n care fost elaborat` decizia politic` respectiv`.
Motiva]ia [i necesitatea imediat` a formul`rii Strategiei de Securitate European` constau
\n consecin]ele crizei irakiene, care a produs divizare \ntre state membre [i \ntre europeni
[i americani, dar se mai poate adùga o larg` preocupare de a defini o nou` abordare
a securit`]ii. Acest document, “O Europ` sigur` \ntr-o lume mai bun`/A Secure Europe
in a Better World”, cunoscut [i sub numele de “Strategia Solana”, era absolut necesar,
\n condi]iile \n care, \n secolul XXI, s-au produs [i se vor produce muta]ii radicale \n evolu]ia
mediului interna]ional, iar pe plan conceptual are loc o diversitate de dezvolt`ri \n teoria
[i practica rela]iilor de putere, a rela]iilor interna]ionale, \n [tiin]a [i arta militar`. O sintez`
a elementelor definitorii ale acestei strategii este prezentat` \n cele ce urmeaz`16.
Obiectivele strategice ale UE

C`derea Cortinei de Fier a generat o ordine interna]ional` f`r` precedent pentru lumea
contemporan`. Lumea bipolar`, a echilibrului de puteri, existent` de aproape o jum`tate
de secol, a fost înlocuit` de una bazat` pe o putere hegemonic` singular`: Statele Unite
ale Americii. Acestea reprezentau [i \nc` reprezint` singurul actor al scenei interna]ionale
capabil s` dicteze sensul politicii duse la nivel interna]ional. Aceast` stare de fapt i-a determinat
pe mul]i anali[ti cu greutate ai spectrului politicii mondiale s` considere Europa drept
un organism slab structurat, aflat cumva sub tutel` american`. Brzezinski, de pild`, considera
Europa drept un “protectorat militar de facto al Statelor Unite”17. Acela[i Brzezinski,
13
Vezi Sven Biscop, The UK’s Change of Course: A New Chance for the ESDI, in: European Foreign
Affairs Review, vol. 4, 1999, No. 2, pp. 253-268.
14
Este vorba, \ntre altele, de Comitetul Militar al UE/EUMC [i Statul Major Militar al UE/EUMS.
15
“Statele membre trebuie s` fie \n m`sur`, p#n` \n anul 2003, s` desf`[oare \n 60 de zile [i s` sus]in`
\n teatru, pentru cel pu]in un an, p#n` la 50 000–60 000 de militari ap]i s` \ndeplineasc` gama
\ntreag` de misiuni Petersberg”. Concluziile pre[edin]iei (finlandeze), Helsinki, Consiliul European,
10-11 December 1999.
16
Ideile, frazele sau punctajul prezentat \n cadrul acestui text sunt doar rezultatul traducerii textului
din limba englez`, autorul nef`c#nd altceva dec#t o ordonare a acestora pentru o lectur` mai facil`.
17
Zbigniew Brzezinski, Living With a New Europe, National Interest 60 (vara, 2000), dup` George Tibil,
“The Relationships Between the Nato and EU’s Rapid Reaction Forces – Complementary or Competition ?”.
42
de aceast` dat` într-o alt` lucrare cunoscut` de-a sa, afirma c` “Europa este aliatul
preferat, dar înc` subordonat” al Americii18. De câ]iva ani încoace asist`m îns` la încerc`ri
din ce în ce mai energice ale europenilor de a sc`pa de acest ingrat statut de subordonare.
Uniunea European` este un organism aflat în plin` transformare, care dore[te s` determine
Statele Unite s` o priveasc` m`car ca pe un partener mondial egal, [i nu doar ca pe o “pia]`
regional` comun` format` din state aliate cu SUA prin intermediul NATO”19.
Elaborarea unei strategii Riscuri noi
de securitate european` face \ntr-un nou mediu Obiective strategice Implica]ii politice
pentru Europa
de securitate
parte, cu siguran]`, din aceast`
politic` de afirmare a Uniunii Riscuri noi Extinderea zonei Mai activ`
• terorism; de securitate
Europene ca organiza]ie inter- • arme de distrugere \n jurul Europei
na]ional` de prim rang, inde- \n mas`; Mai coerent`
• state \n destr`mare;
pendent` politic [i militar • crima organizat`. Intrarea ordinii
de Statele Unite. Uniunea Mediu nou interna]ionale Mai capabil`
Europen` se dore[te a fi • conflicte regionale;
o entitate capabil`, prin ea •• s`r`cie;
schimb`ri climate- Contracararea |mpreun`
îns`[i, s` asigure prosperi- rice globale; amenin]`rilor cu partenerii
tatea [i securitatea tuturor • dependen]` energetic`.
cet`]enilor sì. Evident c` acest proces se afl` într-o faz` incipient` [i nimeni nu poate, la ora
actual`, s` prezic` \n mod cert rezultatele la care se va ajunge. Existen]a unei strategii
de securitate unitar` la nivel european constituie îns` un fundament pentru stabilirea direc]iei
politicii Uniunii Europene.
Aceste evolu]ii au început cu ocazia summitului UE de la Salonic (iunie, 2003), la scurt
timp dup` încheierea campaniei din Irak, c#nd Înaltul Reprezentant al UE pentru PESC
[i Secretar general al Consiliului UE (HR/SG), Javier Solana, “artizanul” primei Strategii
de Securitate European`, a prezentat un document intitulat “A secure Europe în a better world”,
proiectul conceptului strategic european. Premisa de la care se porne[te este c` “UE este,
vrând-nevrând, un actor global”; în consecin]`, “ar trebui s` fie gata s` î[i asume responsa-
bilit`]i în domeniul securit`]ii globale”. În intervalul scurs de la summitul UE de la Salonic
[i pân` la Consiliul European de la Bruxelles (decembrie, 2003), în cadrul c`ruia a fost
adoptat` prima “Strategie de Securitate European` – ESS”, documentul nu a suferit modific`ri
de substan]`, fiind doar rafinat [i având loc o reprioritizare/reierarhizare a unor obiective
sau linii de ac]iune.
Dup` o analiz` a mediului de securitate post “r`zboi rece”, caracterizat de o interdepen-
den]` vizibil` a aspectelor interne [i externe ale securit`]ii, trecând prin recunoa[terea
explicit` a dependen]ei energetice crescânde a UE fa]` de zona Golfului, Rusia [i Africa de Nord
(ce pot fi considerate, astfel, zone de interes strategic pentru politicile [i ac]iunile viitoare
ale Uniunii), se face o evaluare a amenin]`rilor la adresa securit`]ii europene. Recunoa[terea
improbabilit`]ii unei agresiuni majore asupra unui stat membru al UE las`, totu[i, loc
unei palete de riscuri [i amenin]`ri palpabile, precum: terorismul, în special terorismul
18
Zbigniew Brzezinski, Marea tabl` de [ah. Suprema]ia american` [i imperativele sale geostrategice,
Bucure[ti, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 89.
19
Ibidem, p. 90.
43
global; proliferarea armelor de distrugere în mas`; conflictele regionale, violente sau înghe]ate
(care persist` la frontierele UE); “falimentarea/e[uarea statelor” (“state failure”), din cauza
corup]iei, abuzului de putere, a institu]iilor statale slabe, a lipsei de transparen]`; respectiv
crima organizat`.
În consecin]`, UE î[i define[te o serie de obiective strategice, precum20:
• reac]ia la amenin]`ri [i combaterea acestora – \n acest context, sunt relevante
dou` aspecte: faptul c` noile amenin]`ri vor impune ca, de multe ori, “prima linie de ap`rare”
s` fie în afara UE; în al doilea rând, ca urmare a impredictibilit`]ii [i caracterului lor difuz,
s-a impus concluzia c` “nici una dintre aceste amenin]`ri nu este pur militar` [i nici
nu poate fi comb`tut` doar prin mijloace militare”. Ca atare, asist`m atât la o recunoa[tere
a nevoii de a fi proactivi pe scena interna]ional`, a importan]ei ce trebuie acordat` prevenirii
conflictelor, dar [i la o reafirmare a ata[amentului UE fa]` de abordarea multilateral`
a r`spunsurilor la diversele provoc`ri la adresa securit`]ii;
• construirea securit`]ii în vecin`tate – evocarea faptului c` procesul de l`rgire
“nu trebuie s` creeze noi linii de separa]ie în Europa” e de natur`, pe de o parte, s` demonstreze
ata[amentul UE fa]` de ireversibilitatea acestui proces, pe de alta, se dore[te a constitui
un semnal de încurajare pentru ]`rile aflate la frontierele Uniunii l`rgite, lipsite de o perspec-
tiv` clar` a ader`rii (cazul Balcanilor de Vest) sau f`r` nici un fel de orizont în acest sens
(cazul Ucrainei, Moldovei [i Belarus-ului, dar [i a ]`rilor membre la Procesul Barcelona);
nu este uitat nici conflictul arabo-palestinian;
• ordinea interna]ional` bazat` pe multilateralism eficace – iat` deci includerea explicit`
în document a unei teme foarte dragi UE: dezvoltarea unei societ`]i interna]ionale puternice,
cu institu]ii interna]ionale func]ionale [i guvernat` conform principiilor de drept interna]ional
[i, desigur, cu ONU, având responsabilitatea primar` pentru men]inerea p`cii [i securit`]ii
interna]ionale. Înc` o dat`, UE r`mâne fidel` principiilor sale, considerând c` “cea mai bun`
metod` de protec]ie a securit`]ii o reprezint` o lume cu state democratice bine guvernate”,
iar mijloacele prin care se poate atinge acest obiectiv sunt promovarea bunei guvern`ri,
sprijinirea reformelor politice [i sociale, combaterea corup]iei [i a abuzului de putere, crearea
statului de drept [i protejarea drepturilor omului. Pare s` fie destul de clar c` UE nu dore[te
s` dep`[easc` statutul de “putere civil`” [i, mai ales, s` adopte m`suri care exced cadrul
dreptului interna]ional [i al institu]iilor interna]ionale.
Directii
, de actiune
, asumate prin Strategia de Securitate Europeanã
Reprezint` obiectivele definite prin Strategia de Securitate European` un r`spuns
la strategia “preemptiv`” a SUA ? Un posibil indicator în conturarea unui r`spuns îl poate
oferi sec]iunea final` a Strategiei de Securitate European`, referitoare la implica]ii asupra
politicilor UE, concentrat` asupra a patru aspecte majore:
[o Uniune, n.n.] mai activ` în urm`rirea obiectivelor – se pare c` UE dore[te,
totu[i, s` devin` mai mult decât a fost, sim]ind nevoia de a dezvolta “o cultur` strategic`”,
de natur` s` sprijine “interven]ii preventive, rapide [i (deosebit de important, n.n.), robuste,
atunci când este necesar”; mai mult decât atât, se recunoa[te explicit faptul c` “angajarea
20
Vezi figura de la p. 43.
44
preventiv` (textul ini]ial vorbea despre angajare preemptiv`, dar a trebuit ajustat din cauza
obiec]iilor unor state membre, urmare a similitudinii cu termenul utilizat în Strategia de Securitate
Na]ional` a SUA [i aplicat în cazul Irakului, în cursul anului 2003) poate contribui la evitarea
unor probleme mai serioase în viitor”;
mai activ`, presupunând nu doar transformarea for]elor armate, pentru a r`spunde
la noile amenin]`ri, dar [i mai buna corelare a capacit`]ilor civile [i militare, dar [i din alte
domenii. Este recunoscut, totodat`, rolul NATO în procesul de poten]are a dimensiunii
opera]ionale a UE [i parteneriatul strategic dintre cele dou` organiza]ii în domeniul gestion`rii
crizelor (fiind l`sat loc [i pentru sporirea ariei de cooperare, ca urmare a recunoa[terii
“hot`rârii comune de a r`spunde la provoc`rile noului secol”);
mai coerent` în coordonarea instrumentelor [i a capacit`]ilor existente;
în m`sur` s` coopereze cu partenerii – dup` cum era de a[teptat, rela]ia transatlantic`
este nu doar “de neînlocuit”, ci [i prima pe list`. Nu sunt uitate Rusia, Orientul Mijlociu,
Africa, America Latin` [i Asia.
Analizând proiectul Strategiei, Fraser Cameron21 afirma c` “UE este un actor a c`rui
influen]` pe scena interna]ional` este în cre[tere [i care trebuie s` î[i asume mai multe
responsabilit`]i în domeniul securit`]ii proprii, dar [i a celei regionale [i globale”.
De[i având interese globale, continua ra]ionamentul, “rela]iile externe trebuie orientate
cu prioritate asupra vecin`t`]ii imediate a UE (...)”. {i, poate, cel mai important argument
pentru evolu]ia [i nevoia de maturizare a Uniunii este dat de faptul c`, “de[i UE prefer`
negocierile, dialogul [i convingerea în loc de utilizarea for]ei militare, nu poate ignora
c` for]a poate fi utilizat` din când în când pentru ap`rarea valorilor [i a intereselor sale”,
dup` cum apreciaz` Cameron [i este reflectat [i în textul documentului final. Desigur,
acesta va necesita o dezbatere atât în cadru comunitar, dar [i cu partenerii principali ai UE,
pentru a se ob]ine un acord asupra “criteriilor referitoare la utilizarea for]ei, în noul mediu
de securitate”22.
Primul concept de securitate european s-a n`scut, iar acum se a[teapt` transpunerea
în practic` a prevederilor acestuia, o sarcin` dificil` pentru pre[edin]ia irlandez` a Consiliului
UE, care trebuie s` reflecteze [i s` ac]ioneze cel pu]in în patru direc]ii: înt`rirea [i eficien-
tizarea “multilateralismului”, cu ONU punct focal; lupta împotriva terorismului; definirea
unei strategii coerente a Uniunii fa]` de Orientul Mijlociu [i a unei politici “cuprinz`toare”
fa]` de Bosnia [i Her]egovina (în perspectiva prelu`rii de c`tre UE a opera]iunii post-SFOR,
de la NATO).
De la Strategia Europeanã de Securitate la practicã – noi abordãri ?

Securitatea european` [i a alia]ilor acesteia reclam` o abordare holistic`, civil-militar`
strategic`, apt` s` combine scopuri [i mijloace realizabile, \n cadrul c`rora segmentul
pur militar al ap`r`rii reprezint` o mic` parte a efortului, un scop \n sine. Totu[i, pentru ca UE
21
Cameron, F, Towards an EU strategic concept, în “Romanian Journal of European Affairs”, vol. 3,
No. 3, Institutul European din România, Bucure[ti, septembrie 2003, pp. 20-34. Fraser Cameron
este Director de studii în cadrul Centrului de Politic` European` (EPC) de la Bruxelles.
22
Ibidem.
45
s` reprezinte un actor de securitate legitim, efectiv [i credibil, aceasta trebuie s` posede
[i o component` militar` limitat` [i credibil`, ancorat` ferm \n “multilateralismul efectiv”
al responsabilit`]ilor largi ale Uniunii \n domeniul securit`]ii.
Strategia European` de Securitate, p#n` \n momentul \n care va fi definit` cu claritate,
reprezint` un preconcept care, mai departe, trebuie tradus \ntr-un mecanism care statueaz`
c#nd, unde, de ce [i cum va ac]iona Uniunea European`. Numai un asemenea concept
strategic poate genera consensul care, \n ac]iunea practic`, poate s` reuneasc`/asambleze
toate instrumentele de securitate ale Uniunii (ajutor [i dezvoltare, prevenirea ac]iunilor
teroriste, poli]ie activ` [i eficace, reguli de drept, sprijin pentru realizarea unei administra]ii
eficiente [i for]ele armate care s` asigure credibilitate etc.) \ntr-un cadru institu]ional unic,
reclamat de conceptul contemporan de securitate.
Strategia de Securitate European` trebuie dezvoltat` de institu]iile europene abilitate
[i de c`tre statele membre spre un veritabil concept strategic, care s` reprezinte un alt fel
de \nceput \n g#ndirea [i organizarea securit`]ii transna]ionale, deoarece acesta s-ar putea
dezvolta at#t \ntr-un cadru unic civil [i militar, c#t [i \ntr-un sistem de securitate defensiv
[i ofensiv (la nevoie) [i un sistem specific de ap`rare.
Pentru elaborarea acestui concept strategic de securitate, strategia ar trebui “tradus`”
\n misiuni de securitate [i ap`rare care s` cuprind` [i “o list` de misiuni militare” care, ulterior,
pot constitui bazele unei politici de securitate [i ap`rare la nivel strategic. Aceste misiuni
vor putea asigura un cadru propice pentru transformarea [i integrarea for]elor armate
europene, pentru planificarea misiunilor, pentru programe de echipare viitoare
[i pentru finan]area cerin]elor ap`r`rii. Misiunile de securitate [i ap`rare reliefate \n strategie
reclam` dezvoltarea unei politici de securitate [i ap`rare care s` asigure o arie mai larg`
a misiunilor pe care Uniunea [i le poate asuma, \n teatre aflate la distan]e strategice,
la niveluri mai mari de intensitate a conflictelor [i pentru perioade mai mari. Toate acestea,
coroborate cu procesul de extindere [i consolidare politic` a Uniunii, ar trebui s` conduc`
la realizarea unui teritoriu european securizat23.
Unii anali[ti ai Strategiei Europene de Securitate sugereaz` necesitatea cre`rii
unui nou cadru institu]ional european \n m`sur` s` asigure punerea \n practic` a strategiei
[i, mai ales, a viitorului concept strategic. Astfel, se sugereaz` crearea unui “Consiliu
de Securitate al UE/EUSC” (care ar putea \ncorpora actualul PSC/COPS [i care ar fi menit
s` echilibreze eficien]a interven]iei cu legitimitatea politic`, fiind responsabil at#t pentru
aspectele civile, c#t [i pentru cele militare ale securit`]ii, asigur#nd direc]ion`rile generale
strategice [i controlul politic al opera]iilor conduse de UE \n situa]ii de criz`), a unei Agen]ii
Interne de Securitate/Homeland Security Agency/EUHSA (menit` s` asigure securitatea
\n interiorul continentului european [i s` \nl`ture birocra]ia specific` institu]iilor na]ionale
\n domeniu) [i a unei Agen]ii de Informa]ii pentru Combatere a Terorismului/EU
Counter-Terrorism Agency/EUCTIA, ca s` folosim doar c#teva exemple.
23
Misiunile militare reclamate de Strategia de Securitate European` sugereaz` necesitatea ca [i “for]ele
armate europene” s` opereze progresiv \n cadrul unui conflict de mare intensitate, \ncep#nd cu aspecte
specifice diploma]iei preventive, p#n` la un moment \n care desf`[oar` opera]ii militare robuste, oriunde
\n lume, acolo unde interesele Uniunii o vor cere.
46
Conceptul privind ap`rarea comun`/colectiv` ar trebui schimbat; conceptele
privind integritatea teritorial` [i men]inerea politicilor de frontier` specific na]ionale
ar trebui abordate prin alte prisme, deoarece cele actuale nu mai pot explica suficient
misiunile de ap`rare a securit`]ii colective. Un nou concept strategic privind securitatea
european` comun` este necesar pentru ap`rarea infrastructurii europene critice, cum ar fi
sursele produc`toare de energie, alimentele, s`n`tatea popula]iei, produsele [i centrele IT,
sistemele de transport etc., ap`rare, care trebuie s` fie transna]ional`, profesionalizat`
[i armonizat` sub aspectul limbajului, instruirii, exerci]iilor [i al doctrinei. |n acest sens,
o politic` de securitate [i ap`rare european` va trebui s` urm`reasc`, \n principal,
dou` obiective majore pentru planificarea for]elor angajate \n \ndeplinirea noului tip
de misiuni, [i anume cre[terea cantitativ` a for]elor foarte bine echipate, instruite [i adecvat
sprijinite \n teatre [i dezvoltarea altor for]e care s` fie \n m`sur` s` se angajeze \n misiuni
de mic` intensitate, misiuni ulterioare primei categorii, a[a cum sunt cele angajate \n misiuni
de men]inere a p`cii.
Necesitatea realiz`rii rapide a eficacit`]ii militare europene reclam` un concept
[i o ac]iune distinct` pentru declan[area unui proces de transformare a for]ei europene
(la nivelul statelor membre [i/sau la nivel european) similar celui ce se petrece \n NATO
\n momentul de fa]`, a unor sisteme de capacit`]i electronice pentru conducerea opera]iilor
(de tipul European Network Enabling Capability/ENEC) \n m`sur` s` integreze for]ele
europene de securitate [i ap`rare, un concept specific european privind interoperabilitatea
[i standardizarea, o baz` proprie de date pentru generarea for]elor pentru opera]ii conduse
de UE, \n care s` fie incluse [i statele non-UE care \[i manifest` disponibilitatea de a participa
la acest tip de opera]ii.
Implicatii
, pentru România
Studierea Strategiei “Solana” reliefeaz` faptul c` nu poate fi \nc` realizat` o “securitate
european`” at#t timp c#t \n lume exist`, apar [i se dezvolt` o mare diversitate de riscuri
[i amenin]`ri la adresa securit`]ii. |nf`ptuirea securit`]ii europene presupune gestionarea
unor aspecte sociale “globale” at#t la nivelul statelor membre, c#t [i la nivelul UE, aspecte
a c`ror origine trebuie analizat` intercorelat; caracterul complex al fenomenului [i al proceselor
specifice a fost \n aten]ie \nc` din anul 1972, la Helsinki, o dat` cu procesul de securitate
[i cooperare \n Europa. Securitatea european` include aspecte geopolitice, sociale, drepturile
omului [i libert`]ile fundamentale, ideologice, rela]ion`ri interstatale [i cu actori nonstatali,
aspecte economice, de mediu, climaterice, afaceri interne ale statelor etc., ceea ce reclam`
o ampl` coordonare a politicilor la niveluri na]ionale, la nivelul UE [i \ntre statele membre,
respectiv \ntre UE [i al]i actori de rela]ii interna]ionale. Aceasta \nseamn`, \n primul r#nd,
racordarea fiec`rui stat, inclusiv a ]`rii noastre, la institu]iile multina]ionale, \ntre care
cele ale UE au un rol deosebit. Crearea condi]iilor pentru manifestarea plenar` a tuturor
institu]iilor democratice, \ntr-un stat de drept func]ional, pentru realizarea unei economii
de pia]` libere [i performante, care s` asigure accesul ne\ngr`dit [i competitiv la pie]e
[i resurse, cu sisteme politice echilibrate \n m`sur` s` asigure competi]ii loiale \n promovarea
programelor [i a strategiilor politice, va permite o mai bun` realizare a intereselor na]ionale
\n cooperare cu alte state, \n cadrul [i prin intermediul institu]iilor europene, inclusiv a celor
47
care vor fi create pentru realizarea strategiei de securitate [i ap`rare a UE. |n acest context,
definirea mai clar` a intereselor [i a nivelului de ambi]ie na]ional` \n cadrul UE (al c`rui
membru Rom#nia va deveni \ncep#nd cu anul 2007) reprezint` o adev`rat` provocare
pentru ]ara noastr`.
Strategia de Securitate European` reflect` sistemul actual de rela]ii interna]ionale,
prin statele membre, asigur#nd o contribu]ie major` la securitatea [i stabilitatea mondial`.
Pentru Rom#nia, ca ]ar` membr` a NATO [i viitor stat membru al UE, Strategia de Securitate
European` ar trebui \n]eleas` ca fiind concordant` cu politicile [i strategiile institu]iilor
transatlantice, dar [i faptul c` Europa este \n m`sur` s` aib` propria identitate [i s` ac]ioneze
[i f`r` sprijin extern. Aceast` strategie nu trebuie analizat` [i interpretat` tabu, elementele
conceptuale formulate \n cadrul acesteia put#nd s` se constituie \n parametri ai dezvolt`rii
politice viitoare \n ceea ce prive[te abord`rile multidisciplinare [i preventive (politice,
diplomatice [i, nu \n ultim` instan]`, militare) ale securit`]ii; abordarea multidimensional`
a politicii de securitate [i ap`rare ia \n calcul parteneriatul transatlantic, complementaritatea
(nu concuren]a [i duplicarea eforturilor) [i sprijinul NATO pentru securitatea european`
[i a statelor apar]in`toare la cele dou` organiza]ii.
Consider util` studierea materialelor men]ionate de c`tre personalul Armatei Romaniei,
pentru c` acestea ofer` suficiente subiecte de medita]ie, [i nu numai. Aceast` activitate
poate oferi o mai bun` \n]elegere a fenomenelor [i proceselor Alian]ei Nord-Atlantice,
\n care Rom#nia este un actor care trebuie s`-[i demonstreze capacitatea de a-[i \ndeplini
responsabilit`]ile asumate \n plan militar [i politico-militar. |n acela[i timp, se poate contura
o imagine general` privind specificul [i complexitatea politicilor [i inten]iilor Uniunii Europene
\n ceea ce prive[te rolul sù ca participant activ \n gestionarea marilor probleme cu care
se va confrunta omenirea \n secolul XXI.
48
ALIANT
, A NORD-A
ALIANTA TLANTICÃ
NORD-ATLANTICÃ
~ între provocãri si
, strategii de rãspuns ~
General-locotenent dr. Cornel PARANIAC
T
imp de peste 50 de ani, NATO a continuat s`-[i dezvolte capabilit`]i [i for]e
care s`-i asigure victoria, \n situa]ia \n care conflictul ideologic Est-Vest
ar fi degenerat \ntr-o confruntare armat` \ntre cele dou` alian]e militare.
Caderea “zidului Berlinului” avea s` schimbe fundamental coordonatele noii geografii
politice, aduc#nd \n aten]ie riscuri [i amenin]`ri noi. Abordarea acestora a necesitat
declan[area unor procese complexe de adaptare a Alian]ei la provoc`rile noului secol,
procese ce urm`resc transform`ri profunde \n concep]ii, structuri, proceduri [i mentalit`]i.
Angajarea Alian]ei \n men]inerea securit`]ii [i stabilit`]ii \n diferite regiuni de interes
[i cre[terea acestui rol \n viitor determin` nu numai reevalu`ri periodice ale capacit`]ii
acesteia de \ndeplinire a misiunilor, dar [i elaborarea unor strategii noi de abordare
a viitoarelor opera]ii. Definirea noului cadru geopolitic, stabilirea tipologiilor noilor conflicte
[i a r`spunsului militar dat acestora, ]in#nd cont de influen]ele “erei informa]ionale” \n care
au loc, constituie preocup`ri curente ale speciali[tilor militari.
Implicatiile
, militare ale evolutiei
, mediului strategic
F`r` \ndoial`, marile provoc`ri ale secolului XXI sunt legate de amenin]area global`
pe care o reprezint` terorismul, de posibila folosire a armelor de distrugere \n mas`
[i de men]inerea unor focare de instabilitate \n diferite regiuni ale lumii. La acestea
se adaug` efectele globaliz`rii, influen]ele dezechilibrelor demografice, radicalizarea
ideologic` sau fragilitatea institu]iilor statale \n zone sensibile. Ace[ti factori pot constitui
focarul unor tensiuni, crize [i conflicte, care, prin implica]iile lor, pot afecta interesele Alian]ei.
Accesul ne\ngr`dit la informa]ii [i tehnologii noi pune la dispozi]ia poten]ialului
agresor mijloace [i modalit`]i care sporesc paleta riscurilor la care trebuie s` se r`spund`.
Diversitatea [i complexitatea acestor amenin]`ri vor produce schimb`ri \n natura conflictelor
viitoare [i vor solicita continue adapt`ri ale for]elor, conceptelor [i capabilit`]ilor
pentru combaterea acestora.
Identificarea [i anticiparea evolu]iilor negative ale crizelor, cre[terea timpului de reac]ie
\n luarea deciziilor [i stabilirea adecvat` a m`surilor de contracarare sunt direc]ii de baz`
urm`rite \n perfec]ionarea instrumentelor de ac]iune. Colectarea informa]iilor, analiza
[i diseminarea acestora constituie elemente critice ale acestui proces. |n]elegerea complexi-
t`]ii cadrului opera]ional va da posibilitatea decidentului politic [i militar s` ac]ioneze
\nc` din prima faz` a crizei sau a conflictului [i s`-[i asigure superioritatea necesar` men]inerii
sub control a evolu]iilor. Accesul rapid la informa]ie are implica]ii nu numai de ordin militar,
dar [i sub impactul evenimentelor \n cadrul opiniei publice. Men]inerea sprijinului acesteia
49
este corelat` cu necesitatea asigur`rii cadrului legal al ac]iunilor, al ob]inerii unor rezultate
rapide, cu pierderi [i efecte colaterale minime. Aceste constr#ngeri oblig` for]ele Alian]ei
s` conduc` opera]ii caracterizate de o eficacitate crescut` [i de o vizibilitate accentuat`.
Spectrul misiunilor posibile pentru Alian]` a crescut continuu, de la prevenirea conflictelor
la gestionarea crizelor [i a consecin]elor, men]inerea sau \nt`rirea p`cii, r`spuns la dezastre
sau asisten]` \n cadrul misiunilor umanitare. |n \ndeplinirea acestor misiuni, Alian]a va ac]iona
\n str#ns` cooperare cu alte na]iuni [i organiza]ii guvernamentale sau nonguvernamentale,
iar efectele militare urm`rite vor trebui integrate \n ansamblul m`surilor [i ac]iunilor
ce se \ntreprind la nivel diplomatic, economic, social, juridic sau de alt` natur`, destinate solu]ion`rii
conflictului sau crizei. Aceast` abordare multidimensional` a conceptului de securitate
necesit` reevalu`ri periodice ale modului tradi]ional \n care opera]iile sunt planificate [i conduse.
Alian]a trebuie s` se adapteze pentru a r`spunde provoc`rilor viitoare cu rapiditate,
precizie [i flexibilitate, astfel \nc#t for]ele sale s` poat` fi efectiv desf`[urate acolo unde
este nevoie [i la timpul potrivit. |n aceast` nou` postur`, for]ele NATO trebuie s` posede
un set de capabilit`]i care s` proiecteze stabilitate, s` asigure securitatea propriilor membri
[i a partenerilor, s` descurajeze agresiunile [i poten]ialii adversari [i, la nevoie, s` asigure
victoria. |n acest sens, Alian]a trebuie s` fie structurat` pentru viitoarele opera]ii
[i s`-[i adapteze for]ele pentru opera]iile cu grad ridicat de solicitare. Caracterul expedi]ionar
al structurii de comand` [i de for]e trebuie s` asigure conducerea simultan` a unui num`r
mare de opera]ii, departe de locurile permanente de dislocare, cu posibilitatea sus]inerii
\ndelungate a acestora \n teatru. Pe l#ng` dislocabilitatea [i sustenabilitatea necesare, for]ele
aliate trebuie s` manifeste suficient` flexibilitate pentru a trece rapid de la misiuni de lupt`
la misiuni de men]inere a p`cii.
Caracteristicile viitoarelor operatii

,
si
, cerintele
, pentru forte,
, concepte si
, capabilitãti
,
Noile caracteristici ale mediului strategic [i nevoile de securitate ale acestuia exercit`
un impact considerabil asupra modului \n care viitoarele opera]ii vor fi planificate [i conduse.
Caracterul \ntrunit [i multina]ional al for]elor, necesitatea integr`rii eforturilor tuturor
actorilor participan]i la rezolvarea conflictului reclam` nu numai o interoperabilitate sporit`
\n plan ac]ional, dar [i o \n]elegere comun` a doctrinelor [i conceptelor.
Din punctul de vedere al spectrului de ac]iuni posibile, viitoarele opera]ii vor fi complexe,
multidimensionale [i variate. Folosirea sistemelor avansate de ob]inere a informa]iilor
[i diseminarea rapid` a acestora la deciden]i [i utilizatori vor conduce la cre[terea vitezei
de reac]ie \n domeniile cheie ale planific`rii [i execu]iei.
Integrarea noilor tehnologii privite ca multiplicatori de for]` contribuie la crearea
avantajelor opera]ionale [i d` posibilitatea Alian]ei de a-[i reconfigura for]ele [i echipamentele
pentru ob]inerea unor efecte critice la momentul oportun.
Viitoarele ac]iuni militare ale Alian]ei vor trebui s` ]in` cont din ce \n ce mai mult nu numai
de necesitatea implic`rii partenerilor din primele faze ale opera]iilor, dar [i de nevoia
de coordonare [i de cooperare \n teatru, cu organiza]ii [i agen]ii interna]ionale, astfel \nc#t
eforturile comune s` aib` coeren]a [i consisten]a necesare atingerii obiectivelor propuse.
Orizontul unei mai mari angaj`ri a Alian]ei \n activit`]i postconflict, de stabilizare,
reconciliere sau reconstruc]ie va solicita mai pu]ine for]e combatante [i mai multe capacit`]i
de sprijin [i logistice. Profilul \nsu[i al personalului angajat \n astfel de misiuni va fi diferit,
50
noile abilit`]i solicit#nd preg`tire [i instruire suplimentar`. Formarea unor speciali[ti
\n probleme de reconstruc]ie, comunica]ii, ap`rare NBC, opera]ii speciale, cooperare
civili-militari, logistic` va accentua caracterul joint [i integrat al for]elor.
Provoc`rile complexe [i impredictibile ale mediului strategic vor solicita modalit`]i
noi de abordare, planificare [i ac]iune. Plec#nd de la constr#ngerile de ordin politic,
de la necesitatea ob]inerii unei baze legale de ac]iune [i de la avantajele pe care noile
tehnologii le ofer`, conceptul integrator al conducerii noilor opera]ii se concentreaz`
pe ob]inerea acelor efecte care s` contribuie la \ndeplinirea obiectivelor strategice.
Abordarea bazat` pe efecte necesit` planificarea coerent` a tuturor ac]iunilor [i m`surilor,
la orice nivel [i \n \ntreg spectrul conflictual, \n vederea ob]inerii rezultatelor a[teptate.
La nivel strategic, conceptul presupune coordonarea ac]iunilor militare cu celelalte
instrumente ale puterii Alian]ei, respectiv cu folosirea mijloacelor politice, civile [i economice.
|n plan tactic se mizeaz` pe folosirea selectiv` a mijloacelor letale sau nonletale, \n combina]ie
cu al]i factori, pentru realizarea unei campanii de efecte.
Abordarea opera]iilor pe baza efectelor urm`rite se concentreaz` pe atingerea scopului
final prin ac]iuni desf`[urate \n toate fazele acesteia, respectiv \n faza de precriz`, pe timpul
conflictului propriu-zis [i \n etapa postconflict. Scopurile urm`rite sunt crearea unor astfel
de efecte, care s` diminueze coeren]a opera]ional` a adversarului, s`-i neutralizeze
capabilit`]ile [i voin]a de a lupta.
Concentr#ndu-se pe aspectele calitative ale for]elor, viitoarele opera]ii se vor desf`[ura
\ntr-un ritm f`r` precedent, cu for]e reduse, cu pierderi [i efecte colaterale minime.
Conducerea opera]iilor bazate pe efecte solicit` for]e dislocabile [i sustenabile \n teatru,
pe termen lung, capabile s` asigure coeren]a ac]iunilor [i a rezultatelor, precum [i supe-
rioritatea decizional`. Capabilit`]ile corespunz`toare atingerii efectelor planificate
vor fi orientate spre cre[terea capacit`]ii de ob]inere [i exploatare a informa]iilor, dezvoltarea
unor structuri militare flexibile [i modulare, a mijloacelor de dislocare rapid` \n teatru.
Asigurarea protec]iei for]elor, dezvoltarea integrat` a logisticii [i cre[terea capacit`]ii
de contracarare a poten]ialelor amenin]`ri generate de noile tehnologii se \nscriu \n cerin]ele
de ordin general, necesare ob]inerii succesului.
Noua viziune de abordare a opera]iilor va solicita Alian]ei m`suri de adaptare a for]elor,
conceptelor [i capabilit`]ilor existente. Aceste schimb`ri vor influen]a considerabil
toate aspectele planific`rii, preg`tirii, gener`rii, instruirii, disloc`rii, \ntrebuin]`rii [i sus]inerii
for]elor \n opera]ii. Natura [i profunzimea acestor schimb`ri vor face obiectul unor dezbateri
la nivelul na]iunilor, \n vederea asigur`rii coeren]ei m`surilor [i ac]iunilor ce se impun
pentru implementarea lor.
Armata Rom#niei, ca parte a acestui proces, trebuie s` integreze cerin]ele invocate
prin intermediul strategiei de transformare, elabor#nd strategii care s` conduc` la moder-
nizarea [i adaptarea for]elor, \n consens cu cerin]ele exprimate de Alian]`. Dezvoltarea
unor for]e cu un pronun]at caracter expedi]ionar, preg`tite s` ac]ioneze \n mediu ostil,
\n grup`ri multina]ionale [i \ntrunite, capabile s` se sus]in` \n teatru [i s`-[i asigure protec]ia,
reprezint` nu numai un deziderat specific Alian]ei, ci o cerin]` intrinsec` a \nsu[i procesului
de dezvoltare a puterii armate. Participarea activ` [i rezultatele ob]inute \n opera]iile curente,
coordonatele [i obiectivele c`tre care evolueaz` procesul actual de reform` pot asigura
Rom#niei o important` baz`, din perspectiv` militar`, pentru afirmarea pozi]iei sale de actor
marcant \n gestionarea problemelor regionale.
51
ALIANTA
, NORD-ATLANTICÃ
~ continuitate prin schimbar
schimbaree ~
Comandor Ion DUMITRA{CU
S
fâr[itul “r`zboiului rece” [i redefinirea mediului strategic de securitate au impus
Alian]ei Nord-Atlantice luarea unor decizii importante privind viitorul
acesteia. Dintre op]iunile construite pe t`râmul fragil al disolu]iei sau supra-
vie]uirii, Alian]a a ales, \ntr-un moment de repliere sau poate de \n]elepciune, o cale
f`r` echivoc: cea a transform`rii [i implic`rii. Transformarea a ap`rut ca o necesitate
de adaptare la noile provoc`ri, iar implicarea ca o ultim` solu]ie \n rezolvarea unor conflicte
sau crize. |ncercarea de a defini natura [i sensul transform`rii, \n strâns` leg`tur` cu prezen]a
activ` a Alian]ei \n teatre de opera]ii, constituie un subiect incitant al oric`rei dezbateri
teoretice. Sunt cerin]ele rezultate din desf`[urarea opera]iilor \n curs combustibilul
care alimenteaz` motorul transform`rilor ce au loc \n Alian]` sau este vorba de o chestiune
profund` [i complex` ? Dac` asist`m la o schimbare radical` a modului \n care viitoarele
conflicte vor fi abordate, nu ne \ndrept`m c`tre escaladarea de tip clasic, \n care efectele
stimuleaz` cauzele ? La aceste \ntreb`ri, gestionarea conflictelor actuale reclam` capabilit`]i
de r`spuns eficace [i adecvate, pe care Alian]a trebuie s` le posede. |n acela[i timp, con-
centrarea \ndelungat` asupra prezentului, f`r` o abordare pe termen lung, risc` transfor-
marea Alian]ei dintr-un instrument politico-militar credibil \ntr-o “casc` albastr`’’ performant`.
Decizii bine cump`nite, ancorate \n prezent, dar gândind viitorul prin prisma unor repere
predictibile pot salva de la promiscuitate un instrument vechi [i, totu[i, actual – alian]ele
de tip militar. Cùt`rile permanente [i solu]iile \ntrev`zute par s` \ndep`rteze Alian]a
de o astfel de perspectiv` [i s` confirme faptul c` aceasta este preg`tit` pentru o confruntare
decisiv` cu ea \ns`[i.
Fundamentele actuale ale transformãrii

Decizia politic` de implicare a Alian]ei \n Balcani [i \n Orientul Mijlociu a fost salutat`
cu speran]` de c`tre comunitatea interna]ional` [i, uneori, de beligeran]i. Trupele aliate
au stins succesiv focarele violen]elor din Bosnia-Her]egovina, Kosovo sau Afganistan.
Solu]ii constructive sunt \n curs de identificare sau implementare, dar, \n multe situa]ii,
construc]ia efectiv` a p`cii pare a fi un proces de lung` durat`.
Prevenirea conflictelor mai degrab` decât stingerea lor a devenit o chestiune vital`.
Dialogul pe principii de egalitate pare s` aib` mai multe [anse decât efectele unor arme
sofisticate. Deschiderea manifestat` de Alian]` prin construirea unor parteneriate strategice
cu Rusia [i Ucraina, cooperarea \n zone de interes specifice (Dialogul Mediteranean),
52
atragerea unor parteneri \n ac]iuni comune, inclusiv \n gestionarea unor opera]ii, sunt doar
câteva dintre preocup`rile cotidiene ale acesteia.
Dincolo de dimensiunea sa politic`, Alian]a se manifest`, \n plan militar, prin misiuni
efective de lupt`, ac]iuni postconflict [i de reconstruc]ie sau de alt` natur`. Tipologia
complex` a acestor misiuni reclam` concepte [i proceduri noi, capabilit`]i adecvate,
concretizate \n for]e dislocabile, capabile s` opereze [i s` fie sus]inute \n teatru timp
\ndelungat [i s`-[i \ndeplineasc` misiunile \ncredin]ate. Noile cerin]e reclam`, la rândul
lor, \mbun`t`]irea continu` a proceselor de planificare, de dezvoltare a unor capabilit`]i
comune, de identificare a mecanismelor de finan]are [i de \mp`r]ire echitabil` a costurilor.
Corelate cu evolu]ii pozitive \n domeniul lu`rii deciziilor la nivel politic, aceste m`suri
se \nscriu \n corolarul schimb`rilor necesare. La \nceput de secol, ambi]iile Alian]ei
nu se opresc aici. Ele \ncep s` fie conturate la nivelul comandamentelor care gândesc
[i proiecteaz` \n timp transformarea, urm`rind, de aceast` dat`, nu determin`ri de ordin
cantitativ, care s` contabilizeze num`rul de opera]ii conduse simultan sau magnitudinea
acestora, ci chiar schimbarea modului de a conduce opera]iile.
Natura si
, sensul transformãrii
Schimb`rile \nregistrate \n evolu]ia mediului geopolitic contemporan sunt profund
influen]ate, pe de o parte, de efectele globaliz`rii, de schimb`rile demografice [i ale mediului
\nconjur`tor, iar pe de alt` parte, de amenin]`rile asimetrice, de radicalizarea unor ideologii
cu caracter religios sau de persisten]a unor conflicte nerezolvate. Ciocnirile tradi]ionale
de interese \n zone considerate de importan]` vital` se suprapun acestui fundal [i contribuie
la l`rgirea spa]iului de insecuritate cotidian. Printre multiplele solu]ii avute \n vedere,
cea militar` va r`mâne \nc` mult` vreme \n aten]ie.
Confrunta]i cu un spectru larg de riscuri, \n care purt`torii pot fi statali sau nonstatali,
iar puterea lor militar` poate varia de la arsenalul clasic pân` la cel nuclear, speciali[tii militari
se str`duiesc s` prezinte coordonatele r`zboiului modern. |n era informa]iei, b`t`lia
pentru ob]inerea [i exploatarea acesteia devine esen]ial`. |n cazul alian]elor – [i NATO
nu face excep]ie –, nu posesia individual` a informa]iei constituie for]a, ci capacitatea
de a o pune la dispozi]ia celorlal]i. Mecanismele prin care na]iunile sunt \ncurajate
s` \mp`rt`[easc` tot mai mult din ceea ce [tiu, \n ciuda constrângerilor na]ionale, trebuie,
cu certitudine, perfec]ionate. Informa]ia se poate transforma \n decizii, deciziile \n ac]iuni,
iar ac]iunile \n victorii, numai \n condi]iile \n care acest ciclu se \nchide rapid. Circula]ia infor-
ma]iei, de la factorul de risc la decident [i, ulterior, la executant, prin intermediul actului
de comand`, leag`, \ntr-un sistem intrinsec, date, oameni [i tehnologii. Este ceea ce speciali[tii
\ncearc` s` defineasc` prin intermediul conceptului privind capabilit`]ile facilitate de re]ea.
De func]ionarea acestui mecanism depinde, \n ultim` instan]`, \ndeplinirea misiunii.
Superioritatea decizional` nu poate fi ob]inut` \n absen]a unor sisteme de comunica]ii
[i informatice performante [i mobile. For]ele [i capabilit`]ile militare trebuie, la rândul
lor, reformate. Caracterul expedi]ionar, multina]ional [i \ntrunit trebuie s` le permit`
s` se deplaseze \n timp scurt \n orice zon` de opera]ii, s` se angajeze \n \ndeplinirea
\ntregului spectru de misiuni asumate de c`tre Alian]` [i s` reziste \n teatru timp \ndelungat.
Mobilitatea [i flexibilitatea de a se adapta rapid la schimb`ri, interoperabilitatea
53
cu alte for]e, precum [i capacitatea de a interac]iona cu autorit`]ile civile, organiza]iile inter-
na]ionale sau alte agen]ii care ac]ioneaz` \n teatru le pot crea avantajele de care au nevoie
pentru \ndeplinirea cerin]elor misiunii.
Superioritatea tehnologic` trebuie s` se manifeste prin capabilit`]i bazate pe re]ea,
adic` pe integrarea tuturor elementelor prin a c`ror ac]iune victoria este posibil`.
Alternative viabile
Dintr-o anumit` perspectiv`, voca]ia militarilor a fost aceea de a se preg`ti s` câ[tige
r`zboaiele. |nving`torii s-au num`rat aproape f`r` excep]ie din rândul celor care, pe câmpul
de lupt`, au aplicat tactici [i strategii noi, cu care au surprins adversarul. Capacitatea
de a prefigura posibilele conflicte este dependent` ast`zi \ntr-o mai mic` m`sur` de carisma
leaderilor. Pe m`sur` ce fenomenul globaliz`rii ia amploare, decelarea secven]ial` a realit`]ii,
f`r` a ]ine cont de ansamblu, reprezint` o op]iune riscant`. Analiza profund` a fenomenelor
sociale privite prin prisma determin`rilor de ordin economic, cultural, religios sau militar
constituie punctul de plecare pentru \n]elegerea tendin]elor viitoare. Aceast` abordare
multidisciplinar` contureaz` o imagine complex` nu numai a ceea ce este posibil s` se \ntâmple,
dar [i a consecin]elor rezultate din folosirea diferitelor instrumente avute \n vedere.
Reconstruc]ia sau atingerea echilibrului final (end-state) reprezint` un obiectiv bine definit,
\ns` extrem de dificil de atins.
Performan]ele tehnologiilor moderne sunt capabile s` materializeze sisteme de r`spuns
militar dintre cele mai sofisticate. Aproape c` nu exist` r`zboi imaginat care s` nu poat` fi
câ[tigat, afirm` entuzia[tii. Din p`cate, miza jocului n-o reprezint` câ[tigarea r`zboiului,
ci construc]ia p`cii. Situa]ia actual` din unele teatre de opera]ii ne prezint` imaginea
unui \nving`tor oarecum debusolat, care pare a nu \n]elege regula jocului. Ce pies` lipse[te
din acest puzzle care face imposibil` completarea imaginii clasice a câmpului de lupt`,
unde \nvin[ii \[i \ngropau \ntotdeauna mor]ii, iar \nving`torii s`rb`toreau cu focuri de artificii
[i [ampanie victoria ? Una, desigur, foarte important`, din moment ce identificarea ei
cere timp, resurse [i mult` \n]elepciune.
|n evolu]ia sa, umanitatea a suferit, de la o epoc` la alta, transform`ri esen]iale,
dar niciodat` de o asemenea amploare. Alian]a, prin voca]ia sa de structur` politico-militar`
generatoare de securitate, trebuie s` \ncorporeze, \n \ns`[i substan]a ei, aceste schimb`ri,
s` le anticipeze dezvoltarea [i s` ac]ioneze sinergic, cu celelalte structuri interna]ionale,
la construirea unui edificiu solid, cel al stabilit`]ii [i p`cii. Tratarea cauzelor \naintea
abord`rii efectelor poate fi filozofia unui secol aflat sub destinul fatal al interdependen]elor
[i pragmatismului.
54
NATO SI
NATO , PROIECT AREA ST
PROIECTAREA ABILITÃTII
STABILITÃTII
,
~ noi misiuni, noi proceduri ~
proceduri
General de brigad` Iordache OLARU
T
ema neoficial` a summitului de la Istanbul a fost “Projecting Stability”
[i s-a dovedit important` din cel pu]in dou` motive. |n primul r#nd,
pentru c`, \n prezent, \n majoritatea ]`rilor aliate, asigurarea securit`]ii
cere o abordare radical diferit`, care nu trebuie s` mai semene cu ap`rarea teritorial`
static` [i descurajarea din timpul “r`zboiului rece”. |ntr-o perioad` caracterizat` de escala-
darea actelor de terorism, de state \n prag de colaps [i r`sp#ndirea armelor de distrugere
\n mas`, o abordare static` nu mai ofer` protec]ie. Ap`rarea teritorial` r`m#ne o func]ie
de baz`, dar nu se mai poate asigura securitatea f`r` abordarea riscurilor [i amenin]`rilor
poten]iale care apar departe de grani]ele consacrate ale NATO. La Istanbul, s-a subliniat
c` noile misiuni ale NATO trebuie s` vizeze provoc`rile de securitate nu din perspectiv`
geografic`, ci func]ional`.
|n al doilea r#nd, \ncerc`rile NATO de a ac]iona \n conformitate cu noua abordare
a securit`]ii se confrunt` cu serioase obstacole. Un exemplu elocvent este misiunea
din Afganistan, care a relevat disfunc]iuni majore nu numai din punctul de vedere
al asigur`rii capacit`]ilor necesare [i al desf`[ur`rii trupelor, ci [i din punctul de vedere
al angajamentului politic al alia]ilor. Singura modalitate de corec]ie [i de dep`[ire a impasului
este de a se pune de acord angajamentul politic cu mijloacele militare de implementare
a deciziilor politice. Iat` de ce focalizarea pe noile misiuni ale NATO, \n str#ns` corelare
cu instrumentele cerute de acestea, a dus la luarea unor decizii care s` \mbun`t`]easc`
abilitatea NATO de a proiecta stabilitate prin diferite forme de angajare. Ca urmare
a acestui demers dinamic [i de transformare a Alian]ei, \n perioada scurs` de la summit,
a crescut prezen]a NATO \n Afganistan, s-a transferat opera]iunea SFOR din Bosnia
[i responsabilit`]ile de securitate c`tre Uniunea European`, s-a r`spuns pozitiv cererii
Guvernului Interimar irakian pentru a-l ajuta \n instruirea for]elor sale de securitate,
s-au ini]iat m`suri pentru \nt`rirea opera]iilor navale antiteroriste din Marea Mediteran`
[i cooperarea cu partenerii din Asia Central` [i Caucaz.
Enumerarea priorit`]ilor ne ofer` imaginea dimensiunii implic`rii NATO \n misiuni
diverse, complexe [i departe de zona sa de responsabilitate. Fiecare dintre angajamentele
men]ionate sunt o provocare care demonstreaz` c` NATO s-a angajat [i parcurge o etap`
decisiv` \n definirea unor noi mijloace [i proceduri pentru \ndeplinirea misiunilor asumate.
Realitatea demonstreaz` c` Alian]a va fi tot mai mult implicat`, \n viitor, \n misiuni noi,
unde mijloacele folosite trebuie s` r`spund` ambi]iilor NATO, dar [i a[tept`rilor
mereu cresc#nde ale comunit`]ii interna]ionale. De exemplu, recent, Secretarul general
55
al ONU a invitat NATO s` joace un rol mai activ \n Africa, men]ion#nd dezastrul umanitar
din Darfur, Sudan. Alian]a are capitalul de autoritate [i capacitatea necesar` de a converti
deciziile politice, atunci c#nd situa]iile o cer, \n ac]iuni militare concrete. Abordarea diferen]iat`
[i eficace a misiunilor presupune imperativ reconsiderarea planific`rii [i gener`rii for]ei,
pentru a sprijini c#t mai bine misiunile curente [i viitoare. |n ultima perioad` au fost
tot mai dese situa]iile \n care, \n ciuda cantit`]ii de echipamente [i a num`rului de militari
existente la nivelul Alian]ei, nu s-au putut completa cerin]ele de capacit`]i pentru diferite
misiuni, de[i decizia politic` de sus]inere a fost luat`. Ca o consecin]`, \n cadrul Alian]ei
s-a declan[at un proces de reconsiderare a unor domenii considerate critice,
cum ar fi: luarea deciziei politice, generarea for]ei [i modul \n care se asigur` fondurile
pentru opera]ii [i echipamente.
Care sunt provoc`rile \n aceste trei domenii ?
Necesitatea implic`rii NATO \n solu]ionarea crizelor, av#nd \n vedere c` decizia
este politic`. Aceast` decizie se materializeaz` \n for]e, capabilit`]i [i resurse puse la dispozi]ie.
Din considerente diverse, pe parcursul desf`[ur`rii opera]iei, na]iunile \nt#mpin` dificult`]i
\n men]inerea angajamentelor asumate. |n teatru, aceste probleme se manifest` prin neasigurarea
unor capacit`]i de care comandan]ii au nevoie pentru \ndeplinirea misiunii. Solu]iile
\ntrev`zute converg c`tre o mai mare predictibilitate a angajamentelor. Acest lucru presupune
punerea la dispozi]ia decidentului politic, \nainte de luarea deciziei, a informa]iilor referitoare
la durata opera]iei, volumul [i natura for]elor necesare, efortul financiar necesar, astfel \nc#t
angajamentele na]iunilor s` fie fundamentate nu numai pe ceea ce Alian]a dore[te s` fac`,
dar [i pe ceea ce, \n mod real, poate s` fac`.
Al doilea aspect este legat de discrepan]ele existente \ntre sistemul de planificare
a for]elor pe termen lung [i modul \n care sunt generate for]ele pentru o opera]ie convenit`.
|n prezent, aceste aspecte sunt reconsiderate \n vederea g`sirii unor solu]ii pragmatice.
De exemplu, se definesc standardele privind capacitatea de desf`[urare [i de folosire
a for]elor, strict \n leg`tur` cu ceea ce na]iunile pot [i doresc s` fac`. Proced#nd astfel,
se asigur` mai mult` predictibilitate cu privire la for]ele disponibile atunci c#nd se hot`r`[te
angajarea \ntr-o opera]iune.
O astfel de abordare oblig` na]iunile s` ias` din tiparele consacrate referitoare la structura
na]ional` de for]e. Abord`rile tradi]ionale sunt, evident, dep`[ite [i trebuie o nou` viziune
transformatoare, revolu]ionar`, care presupune renun]area la echipamentele vechi
[i restructurarea categoriilor de for]e, pornind de la necesitatea realiz`rii unor for]e suple,
mobile, agile, desf`[urabile [i sustenabile \n teatru. Numai astfel se vor realiza for]ele
care s` r`spund` a[tept`rilor [i ambi]iilor Alian]ei.
Un alt domeniu pe care Alian]a este preocupat` s`-l reconsidere, caut#nd solu]ii viabile,
este cel referitor la asigurarea fondurilor necesare desf`[ur`rii opera]iilor. Modul \n care Alian]a
finan]eaz` misiunile la care particip` \n prezent este corespunz`tor pentru o ap`rare static`,
reactiv`, tipic` pentru secolul XX. Or, For]a de R`spuns a NATO este cea care va impune
schimbarea culturii statice a ap`r`rii teritoriale datorit` profilului ei (5 la 30 zile necesare
pentru desf`[urare, for]` flexibil`) [i, evident, va determina schimb`ri [i \n modul de finan]are.
Procedurile \n vigoare prev`d c` na]iunile trebuie s` pl`teasc` pentru personalul
[i echipamentele desf`[urate \n teatrele de opera]ii. Principiul este bun, dar asta \nseamn`
56
c` na]iunile care dispun de capacit`]ile cheie cerute de specificul misiunii vor trebui s` pl`teasc`
pentru fiecare misiune [i, ca urmare, nu este echitabil, contravenind unui alt principiu,
[i anume cel referitor la \mp`r]irea echilibrat` a cheltuielilor. O alternativ` la aceast` situa]ie
ar putea fi crearea unor fonduri comune pentru capacit`]i esen]iale, ca, de pild`, transportul
strategic [i facilit`]ile medicale. Un exemplu \n acest sens \l constituie flota AWACS,
care este finan]at` de 13 na]iuni. |n acela[i context, fiecare na]iune ar trebui s` reconsidere
programele pentru dezvoltarea unor capacit`]i, \n condi]iile \n care unele dintre acestea,
mai ales ]`rile mici, nu [i le pot permite. Dezvoltarea pe cale bilateral` sau multina]ional`
a unor capacit`]i esen]iale pentru Alian]` este o solu]ie viabil`, av#nd \n vedere c` unele
dintre acestea sunt deja realizate \n cadrul conceptului Capacit`]ilor de la Praga.
Un alt aspect, str#ns legat de cele men]ionate, \l reprezint` reconsiderarea structurii
bugetelor pentru ap`rare. Unele na]iuni finan]eaz` din bugetul pentru ap`rare at#t opera]iile
de men]inere a p`cii sau alte opera]ii, c#t [i achizi]ionarea de noi echipamente militare.
Aceast` situa]ie creeaz` dezechilibre [i afecteaz` programele de modernizare a structurilor
militare ale ]`rilor respective. Ideal ar fi s` se asigure cheltuielile necesare pentru opera]ii
din afara bugetului pentru ap`rare. O alt` alternativ` este de a se include \n buget sume
pentru planuri alternative legate de sus]inerea unor opera]ii de r`spuns la criz`. Altfel spus,
Alian]a dore[te s` [tie c` na]iunile au nu numai capacit`]ile, dar [i fondurile necesare folosirii
acestora \n opera]ii.
*
Este important c` ]`rile aliate au \n]eles faptul c` la misiuni noi trebuie create capacit`]i
[i proceduri adecvate, care pot fi generate potrivit unei filozofii racordate la cerin]ele viitorului.
Aspectele men]ionate trebuie \n]elese din perspectiva Alian]ei, care consider` c` doar
schimbarea procedurilor nu va rezolva problema legat` de cuplarea capabilit`]ilor la nivelul
de ambi]ie al NATO.
57
TRANSFORMAREA NATO
NATO
DIN PERSPECTIV
PERSPECTIVAA ACT
Colonel Constantin R~ILEANU
|
nceputul secolului XXI este caracterizat printr-o stare global` instabil`, generat`
de continuitatea [i consecin]ele conflictelor din perioada post“r`zboi rece”,
extinderea globaliz`rii economiilor [i a comunica]iilor, intensificarea terorismului
interna]ional, apari]ia amenin]`rilor nontradi]ionale [i proliferarea armelor de nimicire
\n mas`. Noile evolu]ii geostrategice marcheaz`, la r#ndu-le, o nou` epoc` \n domeniul
rela]iilor interna]ionale, unde incertitudinea [i complexitatea mediului strategic “for]eaz`”
autorit`]ile civile [i planificatorii militari s` ia \n considerare amenin]`rile, indiferent de unde
ar putea ap`rea acestea. Pentru a contracara eficient amenin]`rile complexe [i diverse
la adresa intereselor de securitate ale Alian]ei [i de a solu]iona conflictele interna]ionale,
\n viziunea comandan]ilor strategici alia]i se impune folosirea tuturor instrumentelor
puterii: politice, militare, economice [i civile. Noua abordare presupune continua evolu]ie
[i adaptare, diferit` de granulitatea [i rigiditatea directivelor politice [i militare tradi]ionale;
fermitate \n realizarea obiectivelor; flexibilitate [i un \nalt grad de reac]ie \n plan cognitiv
[i ac]ional. Iat` de ce, \n termeni generali, este necesar` transformarea militar` a NATO.
Summitul de la Praga, din 2002, prin deciziile adoptate, a marcat momentul politic decizional
pentru implementarea transform`rii NATO, proces impus, dup` cum am men]ionat,
de noile cerin]e opera]ionale ale Alian]ei \n fa]a diversit`]ii amenin]`rilor mileniului trei.
Structura de Comand` a NATO a fost reg#ndit` [i reorganizat` pentru a asigura o mai mare
eficien]` a actului de conducere [i decizie la nivel militar. Astfel, un Comandament Strategic
se concentreaz` \n domeniul transform`rii militare a NATO [i al asigur`rii conceptelor
[i capabilit`]ilor necesare preg`tirii [i ducerii opera]iilor. Cel de-al doilea Comandament
Strategic planific` [i conduce opera]iile NATO \n toat` zona de resposabilitate a Alian]ei
[i \n afara acesteia.
Astfel, NATO, devenind o entitate global`, Comandamentul Aliat pentru Transformare
(ACT) contribuie la men]inerea p`cii, securit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a statelor membre
ale NATO prin conducerea transform`rii for]elor [i a capacit`]ilor Alian]ei, prin elaborarea,
experimentarea, fundamentarea [i implementarea noilor doctrine [i concepte menite
s` sporeasc` eficacitatea militar` a Alian]ei, cum ar fi, de exemplu, For]a de R`spuns a NATO.
Conform misiunii pe care o are, ACT reprezint` “agentul NATO care for]eaz`
schimbarea, conduc#nd procesul de \mbun`t`]ire continu` a capacit`]ilor Alian]ei,
\n scopul sus]inerii intereselor globale ale NATO”. Cei doi termeni au fost sublinia]i
datorit` nout`]ii [i implica]iilor pe care le au. Primul se refer` la hot`r#ri [i ac]iuni ale SACT,
58
care se transpun \n presiuni de schimbare conceptual`, ac]ional` [i de \nzestrare la adresa
Alian]ei [i a na]iunilor membre (hot`r#ri luate uneori chiar \naintea deciziilor politice ale NATO).
Cel de-al doilea termen implic` evolu]ia tot mai accentuat` c`tre opera]ii militare expedi-
]ionare, \n afara zonei clasice de responsabilitate a Alian]ei, opera]ii care ies din cadrul strict
al prevederilor Tratatului de la Washington (teritoriul statelor membre).
Pentru a r`spunde evolu]iei amenin]`rilor interna]ionale, SACT promoveaz` o viziune
holistic` ce implic` angajarea celor patru factori de putere ai fiec`rei na]iuni – politic,
economic, militar [i informa]ional – [i aplicarea integrat` a acestora, la nivelul Alian]ei,
prin desf`[urarea de “opera]ii \ndreptate spre efecte” \n \ntregul spectru al conflictelor
(de la “men]inerea p`cii” p#n` la “r`zboiul de \nalt` intensitate”).
|n viziunea ACT, NATO trebuie s`-[i transforme capacit`]ile militare conform
cerin]elor rezultate ca urmare a evolu]iei mediului strategic, pe c#t posibil, \n acela[i ritm.
Viitoarele for]e ale Alian]ei vor fi \n m`sur` s` ac]ioneze \n diferite medii, tipuri de relief
[i clim`, \n prezen]a continu` a mass-media [i \mpreun` cu organiza]iile nonguvernamentale.
Viitoarele misiuni vor dep`[i percep]ia conven]ional` a unui teatru de opera]ii, vor viza,
deopotriv`, “inamicul”, for]ele aliate [i neutre, \ntr-un efort concentrat pentru restaurarea
p`cii [i a ordinii.
Din punct de vedere militar, for]ele viitorului, prefigurate de ACT pentru a duce
astfel de opera]ii, trebuie s` aib` urm`toarele caracteristici:
• s` fie agile, expedi]ionare [i intercategorii;
• s` fie capabile s` opereze \n \ntregul spectru al conflictelor;
• s` fie dislocabile rapid [i capabile s` desf`[oare opera]ii \n re]ea;
• s` fie superioare din punct de vedere tehnologic;
• s` fie sprijinite logistic continuu [i \ndestul`tor, indiferent de durata [i tempoul
opera]iilor, printr-un sistem logistic integrat.
Pentru a r`spunde acestei problematici [i prefigur`rii for]elor militare ale Alian]ei,
structura ACT a fost creat` pe dou` departamente, cu subdepartamente, astfel:
Departamentul pentru Transformare:
Subdepartamentul Implementarea Transform`rii (cu dou` direc]ii care lucreaz`
la nivel multina]ional [i intercategorii: |nv`]`m#nt [i Instruc]ie; Experiment`ri,
Exerci]ii [i Evaluare);
Subdepartamentul Capacit`]i (cu trei direc]ii: Concepte Strategice, Politic` [i Inter-
operabilitate; Planificarea Ap`r`rii; Capacit`]i Viitoare, Cercetare [i Tehnologie);
Departamentul pentru Sprijinul Transform`rii:
Subdepartamentul C4I (cu dou` direc]ii: C4; Informa]ii);
Subdepartamentul Resurse [i Logistic` (cu o singur` direc]ie, cu acela[i nume).
|n acela[i timp, din punct de vedere func]ional, \n cadrul ACT exist` cu titlu permanent
[i cinci grupuri de lucru, \n componen]a lor intr#nd speciali[ti din toate departamentele
structurale. Rolul acestor grupuri de lucru este de a se concentra asupra unor domenii
specifice ale transform`rii, de la definirea conceptelor p#n` la implementare:
• superioritate informa]ional` [i opera]ii \n re]ea;
• opera]ii \ndreptate spre efecte [i manevra intercategorii de for]e;
• opera]ii expedi]ionare;
59
• logistic` integrat`; • CIMIC.
Activitatea acestor grupuri de lucru se afl`, \n prezent, \n faza concep]ional`.
Reflect#nd NATO ca un \ntreg, Comandamentul Aliat pentru Transformare are entit`]i
\n \ntreaga zon` de responsabilitate a Alian]ei. Astfel, ACT are \n subordine urm`toarele
structuri:
reprezentantul SACT \n Europa (SACTREPEUR) de la Cartierul General al NATO,
Bruxelles, Belgia – asigur` leg`tura \ntre SACT [i nivelul politico-militar al Alian]ei;
elementul de stat major ACT din Europa (SEE), Mons, Belgia, responsabilit`]ile
acestui element sunt \n domeniul planific`rii ap`r`rii;
Joint Warfare Center (JWC), Stavanger, Norvegia – centru de instruc]ie de nivel operativ;
Joint Forces Training Center (JFTC), Bydgoszcz, Polonia – centru de instruc]ie
de nivel tactic;
Joint Analysis Lessons Learned Center (JALLC), Monsanto, Portugalia – centru
de analiz` a lec]iilor \nv`]ate;
{coala NATO din Oberammergau, Germania.
Comandamentul Aliat pentru Transformare coordoneaz` Centrele de Excelen]`,
\n curs de acreditare [i de implementare. Aceste centre vor contribui la preg`tirea
[i specializarea for]elor \ntr-un anumit domeniu. P#n` \n prezent sunt 14 oferte na]ionale
[i multina]ionale, dup` cum urmeaz`: Joint Air Power Competence Centre, Kalkar,
Germania, multina]ional; Protec]ie NBC, Cehia; Centrul de Analiz` [i Simulare pentru
Preg`tirea Opera]iilor Aeriene, Fran]a; Comand` [i Control, Olanda; Opera]ii \n Zone Arctice,
Norvegia; Deminare \n Scopuri Umanitare, Spania; Tactical Air Training Range, Turcia;
PfP Training Centre, Turcia; Ap`rarea \mpotriva Terorismului, Turcia; Cyber Defence,
Estonia; CIMIC North, multina]ional; Mountaineering School, Slovenia; EOD, Latvia;
Combined and Joint Operations from the Sea, SUA.
Pentru ca Alian]a s` dispun`, \ntr-un viitor relativ apropiat (5-10 ani), de for]e militare
multina]ionale care s` aib` caracteristicile men]ionate, ACT promoveaz` integrarea
mai multor domenii de lucru ale NATO, respectiv: planificarea ap`r`rii (planificarea for]elor),
dezvoltarea conceptelor militare, dezvoltarea tehnologic`, planificarea resurselor [i \nv`]`m#nt
[i instruc]ie militar`.
Planul implement`rii noii Structuri de comand` a Alian]ei prevede ca ACT s` fie
opera]ional \n totalitate \n vara anului 2006, p#n` atunci fiind posibile modific`ri minore, de ordin
structural [i ac]ional.
United States Joint Forces Command (USJFCOM) – agentul

transformãrii Armatei SUA
USJFCOM reprezint` unul dintre comandamentele func]ionale strategice americane
subordonate nemijlocit pre[edintelui SUA. Misiunile clasice ale acestui comandament,
care nu are zon` geografic` de responsabilitate, se refer` la generarea [i preg`tirea for]elor
pentru a ac]iona \n mediul intercategorii [i punerea lor la dispozi]ia comandamentelor
combatante cu zona geografic` de responsabilitate (CENTCOM, EUCOM etc.) pentru desf`-
[urarea opera]iilor militare.
60
Noua [i stringenta misiune a USJFCOM este \ns` aceea de a conduce transformarea
armatei SUA [i \n acest domeniu rezid` [i leg`tura func]ional` [i de comand` pe care o are
cu ACT.
Direc]iile de modernizare urm`rite ferm de c`tre armata american` [i promovate
de USJFCOM sunt cele care se reg`sesc [i la ACT: crearea unor for]e militare superioare
tehnologic, agile, expedi]ionare, capabile s` desf`[oare opera]ii intercategorii \n \ntregul
spectru al conflictelor militare, \n re]ea [i care s` beneficieze de suficient sprijin logistic
integrat.
United States Forces Command are o component` clasic`, J-1 la J-7, la care sunt adùgate,
ca elemente care promoveaz` transformarea, Comandamentul Permanent Intercategorii
de For]e (SJFHQ), Centrul Intercategorii pentru Analiz` Opera]ional` [i Lec]ii |nv`]ate
(JCOA-LL), J-8 (Cerin]e/Integrare) [i J-9 (CIMIC, Experiment`ri).
NATO, prin ACT, are o colaborare str#ns` [i eficace cu USJFCOM. Leg`tura
transatlantic` va fi crucial` pentru generarea de noi idei, modalit`]i de ac]iune [i de realizare
a deplinei integr`ri [i interoperabilit`]i a for]elor Alian]ei.
Rela]ia fuc]ional` \ntre ACT [i USJFCOM, instu]ionalizarea unit`]ii de efort [i sinergia
sunt considerate, de c`tre factorii de r`spundere [i exper]ii celor dou` comandamente,
elemente cheie ale transform`rii militare a NATO.
Transformarea NATO va rezulta \n schimbarea atitudinii militare a Alian]ei,
de la una static`, bazat` pe ap`rarea teritorial`, c`tre una expedi]ionar`, agil`, ceea ce va permite
NATO s` ac]ioneze acolo unde amenin]`rile se manifest` ca fiind poten]iale. Desigur,
aceasta necesit` voin]` politic`, viziune, resurse materiale, finaciare [i umane adecvate.
61
CONFRUNTÃRI DE IDEI
PRIVIND RELATIILE
, TRANSA
TRANSATLANTICE
TLANTICE
Colonel dr. Vasile ZETE
C
ontroversele privind rela]iile transatlantice nu sunt noi, ele av#nd suporteri
de o parte [i de alta a Oceanului [i manifest#ndu-se vizibil \n momentele
cruciale, care au necesitat decizii majore [i au afectat, \ntr-o form` sau alta,
interesele unei na]iuni sau ale unor grupuri de na]iuni. Pu]ini anali[ti au intuit profunzimea,
frecven]a [i dramatismul evenimentelor de acest fel produse de la \nceputul mileniului
[i mai pu]ini au prev`zut c` transform`rile d`t`toare de speran]e de la \ncheierea “r`zboiului
rece” se vor converti \n tot at#tea temeri privind insecuritatea mondial`.
|n centrul acestor evenimente se situeaz` Europa [i SUA, mai precis, Uniunea European`
[i NATO; prima, \n cùtarea drumului c`tre identitatea securit`]ii [i ap`r`rii, iar cea de-a doua,
\n construc]ia unei organiza]ii cu specific de ap`rare [i securitate, extinse [i \n afara ariei
de responsabilitate, acolo unde pot s` se dezvolte germenii amenin]`rilor.
Relatiile
, transatlantice – modalitãti
, de abordare
|n accep]iune larg`, rela]iile transatlantice constituie ansamblul leg`turilor politice,
diplomatice, economice, militare, culturale, morale [i de alt` natur` care se stabilesc
\ntre Europa [i America de Nord, \n cadrul na]ional sau multina]ional, direct sau prin diverse
institu]ii sau organiza]ii.
Rela]iile transatlantice trebuie v`zute \n cadrul mai larg al schimbului de valori
dintre Europa [i SUA. Uneori, chiar acest con]inut este contestat, afirm#ndu-se c` americanii
nu \mpart cu europenii valori, ci institu]ii. Conform unor opinii, valorile invocate se refer`
la separarea puterii \ntre legislativ [i executiv, justi]ia, independen]a [i guvernarea legii,
comune de o parte [i de alta a Atlanticului. Conform altora, trebuie avute \n vedere,
preponderent, valorile sociale [i morale, care de cele mai multe ori difer` sau sunt percepute
\n mod diferit.
|n ultimul timp, aceste rela]ii sunt reduse la cele dintre Uniunea European` [i SUA.
Mai mult, acestea din urm` se reduc adesea la rela]iile \n cadrul NATO, \ntre pilonul european
[i cel nord-american, reprezentat preponderent de SUA.
|n mod firesc, evolu]iile de pe continentul european, mai ales dezvolt`rile din cadrul
Uniunii Europene au indus noi abord`ri ale rela]iilor transatlantice, unele dintre ele \n opozi]ie,
gener#nd confrunt`ri de idei.
62
|n cele ce urmeaz`, din considerente ce ]in de scop, ne propunem s` ne referim la rela]iile
transatlantice ca rela]ii \ntre Uniunea European` [i Statele Unite, prin prisma viitorului NATO
[i a componentei militare a UE.
Aspecte de interes general

privind controversele transatlantice
|n general, \n mod eronat, se consider` c` diferendele se refer` numai la aspecte
cunoscute [i mediatizate, cum ar fi abolirea pedepsei cu moartea, pozi]ia fa]` de Curtea
Interna]ional` de Justi]ie sau Acordul de la Kyoto privind procesul \nc`lzirii globale a planetei,
subiecte c`rora SUA nu le-a dat \nc` o solu]ionare favorabil`. Mai nou, subiectele
care alimenteaz` opozi]ia de p`reri cuprind divergen]ele privind interven]ia \n Irak, r`spunsul
la programele nucleare ale Iranului, capabilit`]ile oferite pentru ducerea opera]iilor, pozi]ia
fa]` de China \n ceea ce prive[te comer]ul cu arme, iar, recent, \n anumite aspecte, retragerea
Siriei din Liban.
Chiar [i dup` suita de ac]iuni politico-diplomatice din cursul lunii februarie1, \n ciuda
rezultatelor remarcabile, au r`mas suficiente subiecte nerezolvate2.
|n privin]a embargoului privind comer]ul cu arme al Chinei, Uniunea European`
este decis` s` ridice restric]iile, \n timp ce Statele Unite amenin]` cu restr#ngerea transferului
de tehnologii c`tre Europa. |n leg`tur` cu programele nucleare ale Iranului, SUA aprob`
tacit m`surile diplomatice europene, ridiculizeaz` ideea unui atac armat, dar las` deschis`
[i aceast` op]iune. Privind \nc`lzirea global`, \n timp ce europenii insist` asupra realiz`rii
obiectivelor privind reducerea emisiilor poluante, SUA se concentreaz` pe dezvoltarea
unor tehnologii nepoluante. |n timp ce americanii reclam` nevoia unor m`suri de \nt`rire
a democra]iei \n Rusia, Europa r`m#ne divizat` asupra sprijinului acestui stat. Progresele
privind sprijinul misiunii de instruire a for]elor de securitate irakiene sunt umbrite de contribu]iile
modeste ale unor alia]i europeni cu poten]ial considerabil.
Controverse privind rolul NATO si

, al UE
în domeniile apãrãrii si
, securitãtii
,
Pe fondul acceler`rii construc]iei arhitecturii de ap`rare [i securitate european`,
disputele politice privind rela]iile transatlantice s-au concentrat pe viitorul NATO, \n contextul
Politicii Externe [i de Securitate Comune, promovate de Uniunea European`. Tot mai mul]i
anali[ti [i politicieni s-au gr`bit s` anun]e sf#r[itul inevitabil al NATO, merg#nd p#n` la a afirma
c` acesta a devenit o amenin]are la adresa securit`]ii mondiale, provoc#nd terorismul
interna]ional, aflat, p#n` nu demult, \n st`ri de manifestare latente. Capabilit`]ile UE
sunt percepute adeseori a se dezvolta mai degrab` ca un semn al prefiguratei desp`r]iri
de SUA \n problemele securit`]ii [i ap`r`rii. Declara]iile p`r]ii americane privind o anumit`
preferin]` pentru coali]ii ale voin]ei (coalitions of will) au acutizat controversele. Disponibilitatea
1
Summitul informal NATO, Bruxelles, 22 februarie 2005; Reuniunea informal` a mini[trilor ap`r`rii
din statele membre ale NATO, Nisa, 9-10 februarie 2005; turneul european al pre[edintelui SUA,
George W. Bush, \n unele state europene.
2
Dezvoltarea lor se prezint`, pe larg, \n The Wall Street Journal, num`rul din 24 februarie 2005.
63
Statelor Unite de a ac]iona singure \n caz de nerealizare a consensului alimenteaz`
controversele.
Mãrimea amenintãrilor
, cu care se confruntã NATO în prezent,
în raport cu amenintãrile
, specifice “rãzboiului rece”
|n disput` se afl` at#t gravitatea [i natura amenin]`rilor, c#t [i institu]iile care r`spund
cel mai bine nevoilor de a face fa]` acestora.
Cu toate c` se manifest` o tendin]` de minimizare a amenin]`rilor actuale, este cert
c` terorismul, \n combina]ie cu posibilitatea folosirii armelor de distrugere \n mas`, reprezint`
cel mai mare pericol la adresa securit`]ii mondiale. P#n` la atacurile din 11 septembrie 2001,
terorismul nu a fost perceput ca un pericol cu adev`rat mondial, el fiind asociat ac]iunilor
la scar` redus`, cu scop limitat. Evolu]iile ulterioare au dovedit c`, intr#nd \n posesia
unor capabilit`]i ofensive, de genul armelor de distrugere \n mas`, organiza]iile teroriste
nu ar ezita s` le foloseasc`.
|n mod eronat se apreciaz` c` ap`rarea sau lupta \mpotriva terorismului sunt misiuni
noi ale NATO. Chiar [i \nainte de perceperea dramatic` a pericolului terorist,
adic` 11 septembrie 2001, \n perioada “r`zboiului rece”, Alian]a era pregatit` s` fac` fa]`
amenin]`rilor, altele dec#t cele conven]ionale, venite doar din spa]iul de influen]` sovietic`.
Recunosc#nd nevoia unei abord`ri complexe a m`surilor de contracarare a terorismului,
NATO, ca alian]` politico-militar`, trebuie s`-[i men]in` unitatea [i capacitatea efectiv`
pe care le-a avut [i \n perioada “r`zboiului rece”. Dezvoltarea conceptelor, a procedurilor
[i capabilit`]ilor adecvate combaterii terorismului este esen]ial` [i face parte din preocup`rile
actuale. Alian]a [i-a demonstrat at#t capacitatea de ac]iune \n astfel de situa]ii, dar [i dispo-
nibilitatea de a se transforma \n mod adecvat noilor provoc`ri. Pe de alt` parte, m`surile
de cooperare \n cadrul parteneriatelor NATO3 se dovedesc eficiente [i vor duce la multiplicarea
posibilit`]ilor de ac]iune \mpotriva terorismului.
Cu certitudine, m`surile de factur` social`, economic`, politic` [i de alt` natur`
sunt deosebit de importante [i necesit` implicarea unei diversit`]i de institu]ii. Componenta
militar`, reprezent#nd strategii [i capabilit`]i adecvate, este indispensabil` combaterii
acestui pericol la adresa umanit`]ii. |n acest context, a aprecia c` NATO sau Uniunea European`
are, fiecare \n parte, un rol mai mult sau mai pu]in important \n combaterea terorismului
este dùn`tor.
NATO va trebui s` g`seasc` modalit`]ile adecvate de implicare \n aspecte privind traficul
de droguri, migra]ia ilegal`, crima organizat`, dezastrele de mari propor]ii.
Posibilitatea ca Uniunea Europeanã

sã îndeplineascã toate misiunile pe care le îndeplineste
, NATO
Pe fondul succeselor incontestabile ob]inute de c`tre Uniunea European` \n realizarea
Politicii Externe [i de Securitate Comune, \n mod concret, \n realizarea institu]iilor necesare
dimensiunii militare a acesteia [i \n dezvoltarea primelor capabilit`]i militare comune
3
Recente [i notabile realiz`ri sunt cele din cadrul Dialogului Mediteranean, Ini]iativei de Cooperare
de la Istanbul, precum [i m`surile de combatere a terorismului adoptate \n cadrul Consiliului NATO–Rusia.
64
pentru gestionarea crizelor, s-au f`cut tot mai des afirma]ii privind iminen]a deterior`rii
rela]iilor \n cadrul NATO. Posibilitatea ca Europa s`-[i rezolve cu for]e proprii, \n afara Alian]ei,
problemele de securitate [i ap`rare a fost \mbr`]i[at` cu mult entuziasm de suporterii sl`birii
rela]iilor transatlantice. |n realitate, dezvoltarea capabilit`]ilor militare europene necesare
realiz`rii echilibrului \ntre pilonii european [i american ai Alian]ei a fost o preocupare
mai veche, viz#nd, deopotriv`, \mp`r]irea echitabil` a efortului [i capacitatea efectiv`
de a face fa]` unui spectru larg de amenin]`ri, c`ruia s` i se r`spund` la un nivel de ambi]ie
ridicat. Preocup`rile Uniunii Europene de a dezvolta capabilit`]i opera]ionale proprii au fost
sus]inute [i \n procesul de transformare a NATO, accelerat cu prec`dere dup` summitul
de la Praga. Recent, stabilirea unor rela]ii adecvate \ntre For]a de R`spuns a NATO
[i grupurile tactice de lupt` (EU Battlegroups) demonstreaz` \n]elegerea realist` a sensului
capabilit`]ilor militare europene.
Este cert c` nu se pune problema remilitariz`rii Europei [i nici a g`sirii unei alternative
la NATO; ar fi imposibil de realizat, iar Uniunea ar pierde din sensul [i valorile sale.
O competi]ie cu Statele Unite ar fi pierdut` din start, [i din cauza decalajului tehnologic.
Fireasc` este dorin]a de a realiza capabilit`]ile necesare interven]iei \n situa]iile
\n care Alian]a nu poate sau nu vrea s` intervin`.
Din perspectiv` militar`, ar fi de preferat ca eforturile din cadrul NATO
[i cele din Uniunea European` s` fie emergente, s` duc` la diminuarea surselor
de insecuritate [i s` creasc` posibilit`]ile de ac]iune \n opera]ii expedi]ionare.
|n str#ns` leg`tur` cu problematica abordat`, sunt \n dezbatere [i alte subiecte4,
precum: posibilit`]ile Uniunii Europene de a acoperi decalajul \n capabilit`]i (mai ales
\n raport cu SUA); amplitudinea rolului global pe care [i-l poate asuma NATO; rolul puterii
militare \n realizarea securit`]ii interna]ionale; capacitatea NATO de a contracara ac]iunile
teroriste; men]inerea eficien]ei Alian]ei \n condi]iile continu`rii extinderii.
|ntr-un moment \n care o discu]ie asupra rea[ez`rii for]elor americane \n Europa
este pe deplin legitim`, \n cadrul unei remodel`ri globale a prezen]ei trupelor [i instala]iilor
militare corespunz`toare, o astfel de decizie nu trebuie \n]eleas` ca o m`sura punitiv`,
nici ca o sc`dere a interesului. |n realitate, aceasta nu va interveni dec#t \ntr-o concertare
deplin` cu toate ]`rile din NATO [i \n contextul angaj`rii americane \ntr-o Alian]` mai larg`
[i mai semnificativ`, dotat` cu o viziune strategic` la care subscriu to]i membrii sì. Nu trebuie
s` se permit` ca diviz`rile ap`rute \n contextul r`zboiului din Irak s` reprezinte un obstacol
\n calea acestui program.
Relatii
, consolidate, viitor comun – ,sansa securitãtii
, euroatlantice
Viitorul NATO \n Afganistan, implicarea \n solu]ia final` pentru Kosovo, progresele
\n misiunea de instruire din Irak, realizarea consensului \n problemele luptei \mpotriva
terorismului ar putea fi argumente \n plus pentru men]inerea rolului NATO [i, prin el,
a unor rela]ii transatlantice solide.
Dezvoltarea lor este prezentat` \n publica]ia “For and Against-Debating Euro-Atlantic Options”,
4
NATO Public Diplomacy Division, 2004.

65
NATO, \ntr-o structur` puternic` [i coerent`, sus]inut` de deciziile politice ale na]iunilor
ce o compun, reprezint` st#lpul de rezisten]` al parteneriatului american cu Europa,
at#t cu ]`rile ce o compun, c#t [i cu Uniunea European`.
Transform`rile Alian]ei, survenite, \n principal, dup` summitul de la Praga, reprezint`,
deopotriv`, capacitatea acesteia de a se adapta noilor caracteristici ale mediului de securitate
[i celor generate de mi[carea proeuropean` [i euroatlantic`, f`r` precedent, a statelor
aflate sub influen]` sovietic` \n perioada “r`zboiului rece”.
Cele dou` runde de extindere, dintre care a doua incluz#nd [i Rom#nia, au ar`tat,
prin entuziasmul lor, nu numai dorin]a na]iunilor protagoniste de a deveni aliat
\ntr-o comunitate care \mp`rt`[e[te valori democratice, dar [i dorin]a alia]ilor mai vechi
de a deveni mai puternici [i mai credibili.
Concomitent, realizarea noii structuri de comand` [i for]e, implementarea unor concepte
noi [i l`rgirea parteneriatelor au demonstrat un poten]ial enorm de adaptare la cerin]ele
unor misiuni noi.
Transformarea NATO [i a Uniunii Europene sunt \n mod necesar complementare.
Este probabil ca evolu]iile acestora s` solicite din plin eforturi separate sau comune
[i s` confirme necesitatea abordarii unitare [i indivizibile a securit`]ii euroatlantice.
Dac` aceste eforturi vor fi cerute la distan]e strategice, \n medii ostile, pentru lung` durat`,
atunci roadele parteneriatului transatlantic vor fi vizibile [i pentru cei sceptici.
66
DIALOGUL MEDITERANEAN SI
, NA TO
NATO
Locotenent-colonel Dr`gan MANOLE
D
ialogul Mediteranean a fost lansat în anul 1994 pentru a contribui la securitatea
[i stabilitatea regional`, pentru a realiza o mai bun` în]elegere reciproc`
între NATO [i partenerii sì mediteraneeni, a înl`tura percep]iile eronate
despre Alian]` în ]`rile participante [i pentru a promova rela]ii bune [i de prietenie în regiune.
Celor cinci membri ini]iali ai Dialogului – Egipt, Israel, Mauritania, Maroc [i Tunisia –
li s-au al`turat \nc` doi – Iordania, în 1995, [i Algeria, în 2000. Ac]iunile care vizeaz` realizarea
unei cooper`ri concrete NATO – Dialogul Mediteranean sunt concretizate într-un Program
de lucru anual, care cuprinde o gam` de activit`]i din domeniile planific`rii urgen]elor
civile, [tiin]` [i mediu, gestionarea crizelor, strategie [i politic` de securitate, arme mici
[i u[oare, ac]iuni umanitare globale de deminare, neproliferare [i un program de cooperare
militar`. Programul de lucru a fost instituit \ncep#nd cu anul 1997, av#nd ca scop general
edificarea \ncrederii prin cooperare. Progresiv, acesta a fost extins prin includerea
unui num`r de elemente [i activit`]i derivate din Parteneriatul pentru Pace (PfP). Programul
de lucru pentru anul 2005 prevede activit`]i \n 21 de domenii de cooperare diferite, inclusiv
\n domeniul militar.
La zece ani dup` ini]ierea dialogului de securitate cu ]`rile din regiunea mediteranean`,
Alian]a a invitat ]`rile membre ale Dialogului la summitul NATO de la Istanbul pentru a stabili
un cadru de cooperare mai ambi]ios [i extins, în felul acesta aducând dialogul mai aproape
de un parteneriat real. La acela[i summit, liderii NATO au lansat Ini]iativa de Cooperare
de la Istanbul (ICI), un program separat, dar complementar, care promoveaz` cooperarea
cu ]`rile din Orientul Mijlociu extins, începând cu ]`rile membre ale Consiliului de Cooperare
al Golfului (GCC).
Propunerile privind Dialogul Mediteranean [i Ini]iativa de Cooperare de la Istanbul,
avizate de liderii alia]i la summitul de la Istanbul, au fost preg`tite printr-o serie de întâlniri
între oficialii NATO, reprezentan]ii ]`rilor membre ale Dialogului Mediteranean [i GCC.
Mai mult, acestea reprezint` începutul unui proces de cooperare pe termen lung, al c`rui
succes va necesita implicarea activ` a ]`rilor Dialogului Mediteranean [i a celor din Orientul
Mijlociu în spiritul unei responsabilit`]i comune. În acest sens, ]`rile interesate din regiune
sunt libere s` decid` s` se angajeze împreun` cu NATO, precum [i s` determine ritmul
[i gradul acelui angajament. Alian]a nu dore[te s` impun` nimic, ci va lua în considerare
diversitatea [i nevoile specifice ale acestora în dezvoltarea programelor de cooperare.
La Istanbul, liderii alia]i s-au angajat s` fac` din Dialogul Mediteranean un parteneriat
adev`rat, care s` permit` atingerea obiectivelor propuse: înt`rirea dialogului politic actual,
realizarea interoperabilit`]ii, dezvoltarea reformei ap`r`rii [i dezvoltarea contribu]iei la lupta
împotriva terorismului.
67
Aceste obiective pot fi atinse printr-o sporit` cooperare în domeniile prioritare cuprinse
în documentul de politic` intitulat “Un cadru mai ambi]ios [i extins pentru Dialogul Mediteranean”.
Acestea includ explicarea transform`rii NATO [i realizarea cooper`rii prin intermediul
ini]iativelor comune de diploma]ie public`, promovarea controlului civil asupra for]elor
armate [i facilitarea transparen]ei planific`rii [i a buget`rii ap`r`rii na]ionale, combaterea
terorismului printr-un schimb eficient de informa]ii [i cooperare maritim`, combaterea
amenin]`rii armelor de distrugere în mas` [i a mijloacelor lor de transport la ]int`, înt`rirea
cooper`rii în domeniul planific`rii urgen]elor civile, precum [i promovarea cooper`rii dintre
militari prin participarea la anumite exerci]ii militare [i la activit`]ile de preg`tire [i instruire
legate de acestea, îmbun`t`]ind, astfel, capacitatea partenerilor mediteraneeni de a contribui
la opera]iile conduse de c`tre NATO.
În acest context, Marocul, una dintre ]`rile membre ale Dialogului, are în prezent trupe
dislocate în For]a din Kosovo (KFOR), iar alte dou` ]`ri, respectiv Egiptul [i Iordania,
au contribuit cu for]e la opera]iile conduse de c`tre NATO în Bosnia-Her]egovina. Unele state
membre ale Dialogului Mediteranean [i-au exprimat, de asemenea, dorin]a s` participe
la opera]ia Active Endeavour, misiune a Alian]ei destinat` detect`rii, descuraj`rii [i dezorga-
niz`rii activit`]ilor teroriste din Marea Mediteran`.
Dimensiunea politic` a Dialogului Mediteranean poate fi înt`rit` prin consult`ri sporite
la nivel de lucru [i la nivelul ambasadorilor în format multilateral (NATO+7) [i bilateral (NATO+1),
precum [i prin organizarea unor întâlniri ad-hoc, la nivelul mini[trilor sau chiar al [efilor de state
[i de guverne. Prima întâlnire a mini[trilor de externe din ]`rile NATO [i cele ale Dialogului
Mediteranean a avut loc în luna decembrie a anului 2004, când s-a marcat cea de-a zecea
aniversare a cre`rii Dialogului Mediteranean.
Dimensiunea practic` a Dialogului Mediteranean ar putea fi înt`rit` [i diversificat`
utilizând modelul mecanismelor dezvoltate în cadrul Parteneriatului pentru Pace. Acestea includ
posibilitatea acord`rii de sprijin prin intermediul NATO Trust Funds [i planuri de ac]iune
care s` ofere baza pentru cooperarea practic` în privin]a unor aspecte concrete, programe
de cooperare individuale, care s` permit` autodiferen]ierea, folosirea activit`]ilor
[i a mijloacelor existente ale PfP pentru îmbun`t`]irea capacit`]ii Alian]ei [i a partenerilor
mediteraneeni de a ac]iona împreun` în opera]iile conduse de NATO, participarea sporit`
la anumite exerci]ii PfP [i realizarea unei cooper`ri mai bune în domeniile [tiin]ei [i mediului.
Provoc`rile c`rora NATO trebuie s` le fac` fa]` în regiunea mediteranean` [i \n Orientul
Mijlociu extins sunt diferite, dar în nici un caz mai dificile [i complexe decât cele cu care
s-a confruntat la începutul rela]iei sale de cooperare cu ]`rile Europei Centrale [i de Est.
Acest obiectiv a presupus un efort semnificativ în vederea dep`[irii ideilor preconcepute,
elimin`rii percep]iilor gre[ite [i cl`dirii încrederii [i în]elegerii reciproce prin intermediul
unei campanii orchestrate de diploma]ia public`, a cooper`rii cu agen]iile guvernamentale
[i a sprijinului acordat pentru înfiin]area unor ONG-uri capabile s` ia ini]iativa în cadrul
discu]iilor pe plan intern.
Ast`zi este necesar un efort similar, bazat pe recunoa[terea faptului c` a cl`di pun]i
c`tre regiunea mediteranean` [i Orientul Mijlociu merit` aceea[i aten]ie pe care NATO
a acordat-o dep`[irii mo[tenirii diviz`rii dintre Est [i Vest la începutul ultimului deceniu
al secolului trecut. Extinderea semnificativ` a eforturilor de diploma]ie public` ale NATO
în regiune, în context cu partenerii no[tri, va constitui primul [i unul dintre cei mai importan]i
pa[i în acest sens.
68
OPERA TIILE
OPERATIILE
, MILITARE
MILITARE
ALE UNIUNII EUROPENE
Colonel Mircea MUDURA
Milica NEAC{U
|
ncepând cu anul 2003, care se spune c` a marcat opera]ionalizarea Politicii
Europene de Securitate [i Ap`rare/PESA, UE a urm`rit o abordare gradual`
\n implicarea sa \n opera]ii. Astfel, prima opera]ie PESA a fost o misiune de poli]ie
\ntr-un mediu stabil (EUPM). A urmat o misiune de gestionare a crizelor cu recurs
la mijloace NATO (tip Berlin Plus1), desf`[urat` \n imediata vecin`tate (CONCORDIA
– Macedonia) [i \ntr-un mediu mai pu]in permisiv [i, \n cele din urm`, o opera]iune autonom`
de gestionare a crizelor \ntr-un mediu ostil, dar de mic` amploare (ARTEMIS – R.D. Congo).
Opera]iile conduse de c`tre UE au fost, \n primul rând, utile pentru verificarea procedu-
rilor existente, \ndeosebi a procesului de analiz` [i de luare a deciziilor – CONCORDIA
a reprezentat un succes al implement`rii Acordului Berlin Plus, iar succesoarea sa, PROXIMA,
a demonstrat abilitatea UE de a se adapta la cerin]ele opera]ionale \n teatru (tranzitul
de la o misiune militar` la o misiune de poli]ie) –, precum [i pentru a verifica modul
de aplicare al tranzi]iei cu al]i actori. UE a preluat responsabilit`]ile altor organisme
(ONU [i NATO) \n cazul EUPM [i CONCORDIA, \n timp ce ARTEMIS a fost ini]iat`
de c`tre UE pentru a acorda un sprijin indirect unei opera]ii \n derulare, sub conducerea
ONU, care a preluat ulterior responsabilit`]i de la UE.
|n cele ce urmeaz`, ne propunem s` prezent`m, pe scurt, cele dou` opera]ii militare
ale UE – CONCORDIA [i ARTEMIS, dar, mai ales, a[a-numitele “lessons learned”.
Acestea au reprezentat ingrediente valoroase pentru dezvoltarea PESA atât \n domeniul
capacit`]ilor (eliminarea deficien]elor constatate), cât [i \n ceea ce prive[te desf`[urarea
viitoarelor misiuni (planificare, finan]are etc.), având \n vedere faptul c` opera]ia trebuie
s` determine capacit`]ile, [i nu invers.
Scopul final al acestui demers este acela de a eviden]ia tr`s`turile specifice ale misiunilor
UE, \n vederea formul`rii unor aprecieri concrete privind participarea României la ALTHEA
[i la viitoarele misiuni PESA.
1
Aranjamentele “Berlin Plus” au fost finalizate \n prim`vara anului 2003 [i se refer` la accesul UE,
la capacit`]ile de planificare opera]ional` ale NATO; disponibilizare, fa]` de UE, a mijloacelor militare colective
ale NATO; op]iuni pentru o comand` european` a opera]iilor UE desf`[urate cu recurs la mijloacele NATO
(DSACEUR având rolul de comandant opera]ional, iar SHAPE, pe cel de comandament opera]ional).
69
Operatiile
, conduse de cãtre UE
CONCORDIA (31.03 -15.12.2003 – FYROM)
Opera]ia CONCORDIA a reprezentat prima opera]ie militar` desf`[urat` de c`tre UE
(EUFOR). Declan[at` la solicitarea pre[edintelui Trajkovski, bazat` pe rezolu]ia Consiliului
de Securitate al ONU, aceasta a urmat misiunii Allied Harmony, condus` de c`tre NATO2.
Misiunea CONCORDIEI, având ca scop sprijinirea implement`rii Acordului cadru de la Ohrid
(august 2001), a fost de a “oferi o prezen]` militar` vizibil`, \ndeosebi \n zonele cu poten]ial
de instabilitate [i tensiuni interetnice”, pentru a participa la instaurarea unor m`suri de stabilitate
[i \ncredere, sprijinind organismele interna]ionale implicate \n procesul de monitorizare,
[i de a asigura leg`tura cu autorit`]ile macedonene, liderii locali [i popula]ia din zon`.
CONCORDIA a fost, totodat`, [i prima opera]ie a UE desf`[urat` \n baza Acordului
“Berlin Plus”, prin care mijloacele [i capacit`]ile NATO au fost puse la dispozi]ia UE.
|n acest fel, DSACEUR3 a fost numit comandantul for]ei, iar Comandamentul Suprem Aliat
(SHAPE) a devenit [i comandamentul UE pentru opera]ia CONCORDIA. Pe durata opera]iei,
NATO [i-a men]inut \n Macedonia câte un reprezentant civil [i unul militar, pentru continuarea
[i coordonarea tranzi]iei.
Comandamentul opera]iei a fost stabilit la Skopje, \n acela[i timp fiind fixate \nc` trei coman-
damente regionale, la Skopje, Kumanovo [i Tetovo, c`rora li s-au subordonat 22 de echipe
de leg`tur` u[oare, 8 echipe de leg`tur` \nt`rite, precum [i elemente de sprijin (componenta
aerian`, echipa de evacuare medical` [i echipa de geniu – EOD). La opera]ie au participat
aproximativ 320 de militari [i 80 de civili, din 26 de ]`ri, Fran]a constituind cadrul pe baza
c`ruia a fost construit` for]a (“framework nation”)4. Se impune sublinierea c`, la aceast`
opera]ie, SUA au men]inut \n teatru doar 30 de militari, ca personal de deservire, din personalul
militar desf`[urat \n cadrul misiunilor conduse de NATO \n aceast` ]ar`.
Aceast` opera]ie a UE poate fi catalogat` ca aflându-se la nivelul cel mai sc`zut,
din punctul de vedere al intensit`]ii conflictului. Cu toate acestea, pe lâng` preluarea mijloacelor
puse la dispozi]ie de c`tre NATO, a fost men]inut acela[i nivel al for]elor (care, \n principal,
a \ncadrat comandamentul for]ei [i a desf`[urat misiuni de informare [i avertizare), avut \n cadrul
Allied Harmony. Prezen]a for]ei \n teren a contribuit [i la m`surile de colectare a armelor
(de]inute ilegal), ceea ce a constituit exact nevoia impus` de situa]ia din teren: a demonstra
o prezen]` interna]ional` \n Macedonia, angajat` \n promovarea unei atmosfere de securitate,
gata s` descurajeze orice \ncercare de recurgere la violen]`, bazat` pe ne\n]elegeri interetnice.
Au existat comentarii potrivit c`rora Uniunea European` a preluat de la NATO o situa]ie
mai stabil` decât cea din iunie 2001, când militarii din Essential Harvest au \nceput opera]ia
2
Rezolu]ia 1371 a Consiliului de Securitate al ONU din 26.09.2001 [i EU Council Joint Action
(2003/92/CFSP), 27.01.2003. Autorit`]ile macedonene au invitat, la 17 ianuarie 2003, EU s` \nlocuiasc`
for]ele NATO (Opera]ia Allied Harmony).
3
La acea dat`, Amiral Rainer Feist.
4
Misiunea a avut \n compunerea sa personal din 13 ]`ri membre ale UE (Austria, Belgia, Finlanda,
Fran]a, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia [i Marea Britanie), 6 ]`ri
membre ale NATO (Cehia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Polonia [i Turcia) [i din 7 ]`ri, care la acea dat`
nu erau membre nici ale NATO, nici ale UE (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia
[i Slovenia). Este remarcabil faptul c`, din cele 26 de ]`ri participante la opera]iune, majoritatea militarilor
au fost pu[i la dispozi]ie de c`tre Fran]a (188), Germania (70) [i Belgia (40).
70
de dezarmare a rebelilor albanezi5. |n ciuda unor situa]ii \n care s-au semnalat anumite
\nc`lc`ri ale acordurilor \ntre par]i [i chiar unele violen]e6, mandatul de scurt` durat`
al CONCORDIEI a reprezentat un succes.
Principiul de baz` \n procesul de planificare [i conducere al opera]iei (separable,
but not separate forces) [i-a g`sit expresia \n normele stabilite prin joint action, ca modalitate
articulat` a unui parteneriat bine definit UE–NATO, caracterizat astfel: “|ntregul lan]
de comand` va r`mâne sub controlul politic [i direc]ionarea strategic` a UE pe durata
opera]iei, dup` consultarea dintre cele dou` organiza]ii”. |n acest cadru, Comandantul
Opera]iei va raporta numai structurilor UE. NATO va fi informat` asupra dezvolt`rilor
situa]iilor din teatru de c`tre structurile cu responsabilit`]i \n domeniu (COPS – Political
and Security Committee, respectiv pre[edintele Comitetului Militar al UE).
Privit` prin prisma resurselor limitate de care dispune Uniunea, misiunea a avut
un caracter militar foarte sc`zut, unii anali[ti apreciind, la acel moment, c` UE nu este
preg`tit` s` \ndeplineasc` misiuni \n mod independent. Cu toate acestea, s-a dovedit
\ns` c` exist` o voin]` politic` puternic` pentru a ac]iona [i din punct de vedere militar.
Prima misiune militar` condus` de c`tre UE s-a dovedit a fi un test [i, totodat`,
un model procedural necesar pentru rela]iile existente \n rândul membrilor, \n raporturile
cu parteneriatul strategic NATO-UE. PESA creeaz` noi raporturi \n rela]iile cu NATO.
De[i SUA s-au manifestat sceptic, la \nceput, fa]` de rolul Acordului Berlin Plus, \n timp,
acesta [i-a dovedit atât importan]a, cât [i eficien]a.
UE \[i creeaz` \n aceast` etap` o palet` de elemente (politice, economice, juridice,
administrative [i militare), ce pare s` fie mai cuprinz`toare decât cea aflat` la dispozi]ia NATO,
f`cându-[i astfel remarcat` prezen]a \n sfera ap`r`rii. Prin misiunile cu care Uniunea a debutat,
se demonstreaz` c` NATO nu mai reprezint` singura organiza]ie \n care se discut` viitorul
Europei, \n probleme de securitate [i ap`rare. De aceea, este explicabil` rivalitatea dintre cele
dou` organiza]ii, ce a ap`rut, \n repetate rânduri, pe parcursul desf`[ur`rii CONCORDIEI7.
ARTEMIS (12.06-15.09.2003, Congo)
Ituri, o regiune din nord-estul Republicii Democratice Congo (DRC), a atras aten]ia
comunit`]ii interna]ionale prin atrocit`]ile comise de c`tre par]ile implicate \n conflict
5
|n urma Acordului de pace de la Ohrid (13.06.2001), la solicitarea pre[edintelui macedonean Boris
Trajkovski, NATO a desf`[urat 4 800 de militari \n cadrul Opera]iei Essential Harvest (15 iunie 2001).
Principala misiune a acestora a fost de a colecta armele de]inute de gherilele albaneze. La 27 septembrie,
s-a anun]at colectarea \ntregii cantit`]i de armament de]inute ilegal. Numele de cod al opera]iei conduse
de NATO a fost schimbat \n Amber Fox, care, \n decembrie 2002, a fost schimbat din nou, de data aceasta
fiind denumit` Allied Harmony.
6
Consilierul preziden]ial macedonean pe probleme de securitate afirma c`, de[i sunt câteva grupuri
\narmate de rebeli, acestea nu reprezint` o amenin]are real` la adresa stabilit`]ii. Cu toate acestea, birouri
ale unor partide albaneze moderate, aflate \n Gostivar [i Skopje, au fost atacate cu arme automate [i lansatoare
portative de rachete, demonstrând fragilitatea procesului de pace [i faptul c` mai sunt \nc` multe etape
de parcurs pân` când procesul de normalizare poate fi considerat \ncheiat.
7
De fiecare dat`, la conferin]ele de pres` din Skopje, ofi]erul de pres` al NATO preciza: “De[i EUFOR
conduce \n prezent partea vizibil` a \ntregii misiuni din Macedonia, rolul NATO r`mâne \ns` unul extrem
de important”.
71
(atât cele interne, cât [i cele externe). Crime \n mas`, mutil`ri, canibalism [i distrugerea
propriet`]ilor [i a infrastructurii au condus la o catastrof` umanitar` f`r` precedent. Urmare
a acordului de \ncetare a focului de la Lusaka (care a determinat retragerea trupelor ugandeze
din zon`) [i a acordurilor bilaterale ulterioare privind retragerea for]elor (dintre Uganda
[i guvernul DRC), situa]ia din regiune s-a deteriorat accentuat. Ora[ul Bunia (aflat sub controlul
MONUC8 – United Nations Mission for Congo) era disputat de comunit`]ile Hema [i Lendu,
ambele fiind implicate \n atrocit`]ile ce au avut loc. |n aceste condi]ii, comunitatea
interna]ional` a intervenit ca determinant pentru stoparea genocidului, trimi]ând o for]`
expedi]ionar` a UE, condus` de Fran]a. S-a apreciat la acel moment c` interven]ia militar`
a UE a venit la timp pentru stoparea genocidului9 din zona marilor lacuri din Africa.
|n baza solicit`rii Secretarului general al ONU, Fran]a a fost de acord s` conduc`
o interven]ie militar` \n zon` pentru oprirea masacrelor din Bunia, \ns` numai \n anumite
condi]ii: mandatul for]ei s` fie acoperit de prevederile Capitolului VII al Cartei ONU (autorizarea
utiliz`rii for]ei); ]`rile care sunt implicate \n acest conflict (DRC, Rwanda [i Uganda) s` sprijine
\n mod oficial for]a de interven]ie; opera]ia s` se desf`[oare pe o durat` limitat` (3 luni)
[i s` aib` obiectiv limitat (restaurarea securit`]ii \n Bunia)10.
Consiliul a adoptat Ac]iunea Comun` (Joint Action) pentru declan[area opera]iei
ARTEMIS la 5 iunie 2003, iar desf`[urarea for]elor \n Bunia a fost aprobat` la 12 iunie 200311.
Comandamentul opera]ional (OHQ) a fost stabilit la Paris, iar Comandamentul for]ei (FHQ)
a fost dispus la Entebbe (Uganda), cu anumite elemente \naintate, dispuse \n Bunia.
S-au realizat contribu]ii militare din partea a nou` ]`ri (Fran]a, Germania, Belgia, Grecia,
Suedia, Marea Britanie, Africa de Sud, Brazilia [i Canada). Un num`r de [apte ]`ri au contribuit
cu personal, \n cadrul comandamentului opera]ional (Austria, Spania, Irlanda, Italia, Olanda,
Portugalia [i Ungaria).
Prin ARTEMIS, UE a transmis un mesaj, potrivit c`ruia Africa reprezint` o zon` posibil`
pentru desf`[urarea for]elor sale. UE \[i asum` responsabilit`]i pe continent, dovedind
c` dispune de op]iuni credibile \n gestionarea situa]iilor de criz`, demonstrând viteza
de reac]ie a unei for]e europene12 (r`spunsul prompt acordat solicit`rii ONU).
8
MONUC avea obliga]ia de a proteja civilii din zona de conflict (Capitolul VI al Cartei ONU). Cu toate
acestea, batalionul uruguayan (700 de militari) a abdicat de la responsabilit`]ile de protejare a civililor,
l`sând loc mili]iilor rebele ce au pornit genocidul.
9
Aceast` opera]ie a avut ca scop [i stoparea confuziei create \n \ntreaga regiune de armatele ugandez`
[i rwandez` ce s-au implicat \n crearea (dar [i de distrugerea) forma]iunilor de mili]ii \narmate
din rândurile comunit`]ilor. Prin interven]ia militar` s-au calmat spiritele \n sânul comunit`]ilor rivale,
deschizându-se calea dialogului \ntre liderii fac]iunilor rebele [i guvernul de la Kinshasa. Au existat [i opinii
care au exprimat ne\ncredere \n scopul umanitar al acestei interven]ii, date fiind recentele descoperiri
de resurse, care abund` \n aceast` parte a DRC (diamante, petrol [i mas` lemnoas` de calitate).
10
Dup` ob]inerea sprijinului oficial din partea Rwandei [i Ugandei, la 30 mai a fost adoptat` rezolu]ia 1484
a Consiliului de Securitate. Peste o s`pt`mân`, primii militari din cadrul opera]iei ARTEMIS au debarcat
pe aeroportul din Bunia.
11
|n data de 6 iunie, primii 50 de militari francezi au ajuns \n Bunia. Capacitatea opera]ional` deplin`
(1 800 de militari) a fost atins` la jum`tatea lunii iunie.
12
Se poate aprecia c` planificarea [i conducerea opera]iei a testat unele elemente specifice ale elabor`rii
conceptului privind for]a european` de reac]ie rapid`, care pot fi reg`site \n procesul de fundamentare
[i implementare a grupurilor tactice de lupt`.
72
EUPM
La 1 ianuarie 2003 a debutat misiunea PESA de gestionare a crizelor – EUPM
(European Union Police Mission) \n BiH. Preluând mandatul de la for]a ONU – IPTF
(International Police Task Force), ce-[i \ncepuse misiunea \n decembrie 1995, opera]ia
a avut ca rol instaurarea legii prin mijloace specifice [i stabilizarea regiunii. La aceast` misiune
au participat 531 de poli]i[ti (80% provenind din ]`rile membre ale UE), ce au desf`[urat
misiuni de monitorizare, instruire [i activit`]i de inspec]ie.
“Lessons learned”
F`r` \ndoial`, opera]iile desf`[urate au reprezentat un succes pentru Uniune,
fiecare, \n parte, marcând o experien]` suplimentar` [i contribuind astfel la cre[terea
credibilit`]ii PESA. |n acela[i timp \ns`, acestea au eviden]iat provoc`ri opera]ionale,
financiare [i de planificare, pân` atunci percepute doar la nivel ipotetic.
Din punct de vedere opera]ional, \n prezent, numai Fran]a [i Marea Britanie
au capacitatea de a desf`[ura o for]` important` \ntr-un teatru de opera]ii \ndep`rtat
[i pe care s` fie \n m`sur` s` le sprijine inclusiv cu acoperire aerian`. |n misiuni de impunere
a p`cii, succesul este determinat [i de structurile de comand` [i control, dar [i de avizarea
politic` a ]`rilor participante, \n m`sur` s` accepte [i eventualele pierderi de vie]i omene[ti.
Din acest punct de vedere, se poate aprecia c`, dac` Anglia sau Fran]a nu sunt dispuse
s` participe \n astfel de opera]ii (datorit` angajamentelor din alte teatre de opera]ii),
pe termen scurt, UE nu are capacitatea de a interveni rapid pentru a gestiona situa]ii
de criz` \n zone \ndep`rtate.
|n ARTEMIS [i CONCORDIA a fost folosit conceptul de “framework nation”,
Fran]a jucând un rol principal \n cadrul ambelor opera]ii. Fran]a ar fi avut capacitatea
de a executa independent misiunea din Bunia (sub mandat ONU [i f`r` a fi sub auspiciile UE).
Totu[i, ARTEMIS a devenit opera]ie a UE datorit` voin]ei politice de a demonstra valoarea
[i eficien]a capacit`]ilor europene \n men]inerea p`cii, ceea ce s-a bucurat de un sprijin
politic larg at#t din partea altor ]`ri membre ale UE, cât [i a statelor ter]e care au participat
\n ambele opera]ii.
Chiar dac` participarea unui num`r de 27 de ]`ri la opera]ii de o mic` amploare
(320 de militari \n CONCORDIA) nu aduce beneficii din punct de vedere opera]ional,
acest lucru este compensat prin valoarea politic` a deschiderii manifestate fa]` de parti-
ciparea ter]ilor, \ndeosebi când este vorba de puteri regionale (cazul Rusiei pentru Macedonia
[i al Africii de Sud pentru DRC).
Se poate afirma c`, pân` \n prezent, ac]iunea UE a fost determinat` “by default”
de capacit`]ile de care dispune. Prin m`rimea contingentelor din compunerea for]elor,
aceste opera]ii pot fi apreciate de valoare mic`, dar [i desf`[urate \ntr-o perioad` limitat`,
din cauza deficitului \nregistrat \n domeniul transport strategic (pentru dislocare) [i a incapacit`]ii
de sus]inere \n teatru pentru un timp \ndelungat. Chiar dac` aceste deficien]e stau la baza
dezvolt`rii unor mecanisme precum Headline Goal – HG 2010, procesul ECAP,
Global Deployability Approach, având ca obiectiv tocmai eliminarea acestora, se pare
c`, [i pentru viitor, UE \[i va exprima preferin]a pentru opera]ii autonome de scurt`
durat` (prin utilizarea conceptului BG) sau pentru opera]ii de tipul Berlin Plus.
73
|ntr-adevar, participarea la opera]ii \n sprijinul p`cii de lung` durat` va reduce semnificativ
marja de manevr` strategic` \n ceea ce prive[te angajarea \n alte misiuni.
Un element foarte important \n aceste opera]ii \l reprezint` costurile13 .
Potrivit concluziilor Consiliului European de la Laeken, ]`rile participante \n misiuni conduse
de c`tre UE \[i pl`tesc costurile legate de misiuni. |n ceea ce prive[te aspectele financiare,
dificult`]ile \ntâmpinate sunt legate de ambiguit`]ile textelor ce definesc reparti]ia
responsabilit`]ilor. |n prezent, este greu de f`cut diferen]a \ntre misiuni “ce au implica]ii
militare sau de ap`rare” (care sunt finan]ate de statele participante) [i “alte opera]ii”
(care sunt suportate de la bugetul Comunit`]ii Europene), o distinc]ie care, \n practic`,
se dovede[te de multe ori interpretabil`. |n acest context, ca efect direct al “lessons learned”
a fost conceput mecanismul ATHENA14 pentru gestionarea costurilor comune, care a intrat
\n vigoare \n 2004.
Pentru primele dou` puncte se poate spune c`, dac` la nivelul Uniunii nu se vor g`si
modalit`]i de \mp`r]ire a responsabilit`]ilor (inclusiv financiare), va fi tot mai greu s` se g`seasc`
]`ri care s`-[i asume rol \n conducerea opera]iilor, lucru ce va crea dificult`]i \n crearea
capacit`]ii de reac]ie rapid` din partea Uniunii \n situa]ii de criz`. {i aceast` constatare
conduce la cel de-al treilea punct – disputele privind crearea unei capacit`]i proprii
de planificare a UE.
Problema comandamentelor separate ce urmeaz` a fi create la nivelul EUMS
(Military HQ) a dat na[tere la controverse \n raporturile UE-NATO. Discu]iile, ini]iate
pe timpul Consiliului European din octombrie 2003, s-au concentrat asupra stabilirii
unei celule de planificare autonome (la Tervuren), pentru acele opera]ii pe timpul
c`rora nu se face recurs la mijloacele NATO. Propunerea sus]inut` \n principal de Fran]a,
Germania, Belgia [i Luxemburg a pornit de la posibilele scenarii \n care Uniunea ar putea fi
solicitat` s` participe (misiune condus` de NATO, misiune autonom` a UE cu recurs
la mijloacele NATO pe bazele acordurilor de tip Berlin Plus [i misiuni ale UE, independente,
a c`ror conducere urmeaz` a fi executat` din Comandamente Opera]ionale Na]ionale).
Propunerea a fost primit` cu mari rezerve din partea Marii Britanii, dar, la rândul lor, membrii
NATO (SUA [i Polonia) [i-au exprimat un profund dezacord. |n timp, aceste pozi]ii
au c`p`tat nuan]`ri, ministrul britanic al ap`r`rii avansând ideea dezvolt`rii unui astfel
de comandament la SHAPE15. |n prezent, la nivelul celor dou` organiza]ii au loc discu]ii
pentru stabilirea structurii [i responsabilit`]ilor Celulei de Stat Major din cadrul SHAPE,
al c`rei rol va fi de a sprijini comandantul opera]iei \n planificarea [i conducerea opera]iilor UE
de management al crizelor (atunci când UE face recurs la mijloace [i capacit`]i NATO).
Din perspectiv` britanic`, larg sus]inut` \n alte ]`ri europene, nu este dorit` dezvoltarea
unor capacit`]i militare alternative la cele ale NATO, astfel \ncât planificarea la nivel operativ
s` r`mân` \n cadrul NATO. Pe de alt` parte, a[a cum am mai afirmat la prezentarea opera]iei
13
Unul dintre motivele pentru care Fran]a a insistat ca ARTEMIS s` se \ncheie dup` 3 luni l-a reprezentat
constrângerea financiar`. Deoarece mai avea [i alte angajamente (Coasta de Filde[, Republica Centrafrican`)
la acel moment, Fran]a nu [i-a putut permite s` pl`tesc` sus]inerea unor opera]ii mai lungi.
14
Mecanismul va fi folosit [i \n cazul opera]iei ALTHEA.
15
|n timp, chiar Peter Struck ministrul german al ap`r`rii, s-a delimitat de propunerea de la Tervuren,
afirmând c` ]ara sa dore[te \nt`rirea pilierului european din interiorul NATO.
74
ARTEMIS, UE a transmis un mesaj, potrivit c`ruia Africa reprezint` o zon` posibil`
pentru desf`[urarea for]elor sale. Mai mult, acest mesaj a fost recent reiterat de premierul
Tony Blair, care a declarat sprijinul UE pentru Africa drept o prioritate a pre[edin]iei
britanice, a Uniunii [i a G8 (de]inut` simultan). Din aceast` perspectiv`, faptul c`, deocamdat`,
prezint` un argument \n plus \n favoarea dezvolt`rii la nivelul UE a unei capacit`]i
de planificare proprii.
Din punctul de vedere New York Brussels PSC
al planific`rii [i conducerii ONU CEUMC Pol/Strat
opera]iei, ARTEMIS prezint`
anumite particularit`]i ce \i carac- Paris
terizeaz` independen]a. |nc` Op Cdr – OHQ Mil/Strat
de la debutul procesului de pla-
nificare, au fost deta[a]i la Paris
Entebbe Bunia (|naintat)
(OHQ) un num`r de speciali[ti Kinshasa (Principal)
Force Cdr – FHQ Opera]ional
a i S A L C C ( S t r a t e g i c A i r MONUC
Lift Co-ordination Centre)
de la Eindhoven, care au fost
Ndjamena Libreville Entebbe Bunia
implica]i \n procesul de planificare CAS Air Transport Group Land TF Tactic
al transportului for]elor \n teatru Joint Support
CAS-Recce
(figurile 1 [i 2 prezint` structura
lan]ului de comand` [i diagrama Figura 1: ARTEMIS – Lan]ul de comand` [i control – C2
procesului de planificare a opera]iei).
Se poate apre-
Vi 30 Sa 31 Du 1 Lu 2 Ma 3 Mi 4 Jo 5 Vi 6 Sa 7 Du 8 Lu 9 Ma 10 Mi 11 Jo 12 Vi 13 Sa 14
cia c` aceast`
Fran]a/Op Cdr OPLAN 1 OPLAN 2 ARTEMIS
lansat` manier` de exe-
cu]ie a fost optim`
EUMC/EUMS OPLAN [i din punctul
revizuit
de vedere al vi-
COPS
Document Joint
Action
tezei de reac]ie,
cadru
d e o a r e c e
Consiliul UE UNSC Aprobarea
OPLAN
ajungerea la un
Rezolu]ia
1484 consens pentru
FRANCE
punerea \n apli-
care a Acordurilor
AUSTRIA BELGIUM GERMANY
19 May: GAERC mandateaz` SG/HR & PSC explorarea poten]ialului pentru o opera]ie
a EU30 May: UNSC Rezolu]ia 1484
3 June: Document cadru EU pentru a r`spunde Crizei din Bunia
5 June: Council Joint Action – document ce define[te parametrii [i direc]iile strategice
8 June: EU OPLAN elaborat de OpCdr & framework nation transmis la MS & EUMC
Berlin Plus ar fi
fost un proces ce
UNITED KINGDOM BRAZIL CYPRUS GREECE
9 June: EU OPLAN revizuit de c`tre EUMC
10 June: - Op Cdr prezint` OPLAN spre aprobarea PSC ARTEMIS
ARTEMIS
ar fi presupus
- Conferin]a de generare a for]ei (Paris )
11 June: - OPLAN aprobat de c`tre Consiliul EU
- OHQ Conferin]a de \ncadrare (Paris)
12 June: Opera]ia ARTEMIS este lansat`
13-15 June: OHQ \n perioada de preg`tire
SWEDEN CANADA SOUTH AFRICA
HUNGARY negocieri de lung`
durat`.
16 June: OHQ IOC
SPAIN NETHERLANDS ITALY IRELAND Un alt dome-

Figura 2: ARTEMIS – Procesul de planificare niu important
de analizat din perspectiva “lessons learned” \l reprezint` rela]iile civili-militari.
Analiza conflictelor desf`[urate \n ultimul deceniu a relevat necesitatea asigur`rii securit`]ii
75
persoanelor civile, cât mai curând posibil, chiar o dat` cu declan[area interven]iei militare.
Pe m`sur` ce intensitatea conflictului scade, rolul [i misiunile for]elor militare din teatru
se diminueaz`, crescând importan]a misiunilor de men]inere a ordinii publice [i de asigurare
a securit`]ii popula]iei. Din aceste considerente a luat fiin]` ini]iativa privind dezvoltarea
unei for]e de jandarmerie europene (EGF)16, conceput` pentru a fi \n m`sur` s` \ndeplineasc`
misiuni atât \ntr-un lan] de comand` militar`, cât [i sub comanda autorit`]ilor civile,
pentru a \ndeplini misiuni specifice de poli]ie17. Reprezentând un mecanism de gestionare
a crizelor, EGF va fi folosit` \n principal pentru misiuni \n cadrul UE (COPS asigurând
conducerea strategic` [i controlul politic), putând \ns` fi pus` [i la dispozi]ia altor organisme
interna]ionale (ONU, NATO, OSCE) sau al unor coali]ii ad-hoc.
Nu \n ultimul rând, ALTHEA va reprezenta un capital de “lessons learned” \n ceea ce
prive[te capacitatea Uniunii de a coordona componentele civil` [i militar` ale acestei opera]ii
\n teatru.
Aprecieri privind participarea României la ALTHEA,

precum ,si la viitoare misiuni ale UE
ALTHEA18 este prima opera]ie militar` a UE de anvergur` (7 000 de militari
din 22 de state membre [i 11 state ter]e), fiind o continuare a misiunii NATO – SFOR.
De[i ALTHEA (ce are \n principal un rol stabilizator) este condus` de c`tre Uniune,
NATO men]ine la Sarajevo un comandament (aproximativ 150 de militari) cu rol
de sprijin opera]ional (monitorizarea aplic`rii Acordului cadru general de pace), acordând
\n acela[i timp expertiza pentru reforma structurilor de ap`rare centrale ale BiH.
Obiectivele opera]iei ALTHEA constau \n realizarea unui “stat multietnic stabil, viabil
[i sigur, implicat \n rela]ii de cooperare cu vecinii sì [i \nscris ireversibil pe calea integr`rii
\n UE”, ce va contribui la men]inerea unui mediu sigur [i stabil pentru realizarea reformelor
politice [i economice, conducând, \n final, la realizarea capacit`]ii de autosus]inere a stabi-
lit`]ii ]`rii. Pe m`sur` ce situa]ia de securitate din BiH se va \mbun`t`]i, UE inten]ioneaz`
s` reduc` progresiv caracterul militar al opera]iei, concomitent cu cre[terea implic`rii
componentelor civile de management al crizelor. |n momentul \n care vor fi realizate progrese
\n domeniul securit`]ii [i ap`r`rii19, opera]ia \[i va \ncheia mandatul, urmând ca toate
responsabilit`]ile EUFOR s` fie transferate c`tre autorit`]ile bosniace.
ALTHEA se aseam`n` \n multe privin]e cu opera]ia CONCORDIA. Este o misiune
de gestionare a crizelor cu recurs la mijloace NATO (de tip Berlin Plus), desf`[urat`
16
La ini]iativa Fran]ei [i Italiei de a constitui o for]` de jandarmerie european` (EGF – 17.09.04)
au aderat Spania, Portugalia [i Olanda, semnând o declara]ie de inten]ie. {i Belgia [i-a manifestat interesul
de a se al`tura ini]iativei.
17
Spectrul misiunilor ce pot fi desf`[urate de aceste unit`]i cuprinde: misiuni de securitate [i ordine
public`, monitorizare [i consiliere a poli]iei locale (inclusiv \n activit`]i de urm`rire penal`), urm`rirea
respect`rii siguran]ei traficului rutier, misiuni specifice poli]iei vamale, ap`rarea propriet`]ii publice
[i a persoanelor pe timpul demonstra]iilor, precum [i misiuni de instruire a poli]iei locale [i a instructorilor
acestora, potrivit standardelor interna]ionale.
18
Opera]ie ce a debutat la 02.12.04.
19
Al c`ror rezultat se va materializa prin crearea unor institu]ii viabile ale statului.
76
\n spa]iul ex-iugoslav, prin preluarea responsabilit`]ilor de la o misiune condus` ini]ial
de c`tre NATO (SFOR). Nivelul ini]ial al for]elor are aceea[i valoare pe care o are misiunea
condus` de c`tre NATO, iar lan]ul de comand` este identic cu cel pentru CONCORDIA.
Cu toate acestea, ALTHEA se eviden]iaz` prin complexitatea sa, fiind pentru prima etap`
o misiune cu prezen]` preponderent militar`, care \nglobeaz` \ns` [i o component` civil`,
de poli]ie (IPU). Date fiind premisele utilizate \n procesul de planificare (potrivit c`rora,
\n timp, când situa]ia din zon` va deveni stabil` [i vor exista condi]ii favorabile transferului
responsabilit`]ilor c`tre institu]iile democratice locale), importan]a acestei misiuni
se va concentra asupra consolid`rii statului de drept. Ca urmare, dimensiunea for]ei
va fi ajustat`, componenta civil` urmând s` creasc` din punct de vedere numeric,
\n detrimentul celei militare (ocazie cu care se va schimba [i caracterul militar al misiunii).
Contribu]ia româneasc` la ALTHEA con]ine acelea[i capacit`]i care au participat
\n cadrul SFOR (152 de militari), respectiv 9 ofi]eri de stat major \n comandamentul for]ei,
o celul` na]ional` de informa]ii, un pluton poli]ie militar` (22 de militari), un deta[ament geniu
(45 de militari), un pluton transport (29 de militari), la care, din ianuarie 2005, s-au adùgat
un deta[ament elicoptere (4 echipaje PUMA SOCAT) [i o echip` HUMINT. Totodat`,
contribu]ia româneasc` num`r` [i un batalion de infanterie (400 de militari) \n cadrul rezervei
strategice a NATO, care este pus` [i la dispozi]ia EUFOR. |n cadrul procesului de planificare
[i conducere al opera]iei, periodic, are loc revizuirea structurii for]ei (Status of Requirements),
ocazie cu care este analizat` oportunitatea men]inerii unor capacit`]i \n teatrul de opera]ii,
sau, la nevoie, contribu]ii cu capacit`]i suplimentare. Astfel, România analizeaz` suplimentarea
ofertei sale cu subunit`]i specializate \n domeniul informa]iilor [i EOD, concomitent cu retra-
gerea deta[amentului de geniu20.
Putem aprecia c`, pentru România, ALTHEA este prima misiune desf`[urat`
sub conducerea UE, la care contribu]ia \n cadrul componentei militare este semnificativ`.
Importan]a particip`rii ]`rii noastre la aceast` misiune rezid` [i \n faptul c` militarii
români vor fi angrena]i \n procesul de planificare, conducere [i execu]ie al opera]iei,
potrivit normelor [i standardelor elaborate de c`tre EUMS. Aceast` experien]` va fi ulterior
folosit`, cu efecte benefice, \n cadrul particip`rii la viitoarele misiuni ale Uniunii
[i, nu \n ultimul rând, \n scopul al`tur`rii României la cuprinz`torul proces de dezvoltare
a PESA atât \n dimensiunea sa conceptual`, cât [i \n domeniul capacit`]ilor.
Astfel, se pot distinge deja dou` obiective fundamentale privind planificarea
for]elor: cre[terea num`rului for]elor expedi]ionare [i cre[terea “utilizabilit`]ii” (usability)
celorlalte for]e pentru participarea la misiuni de intensitate sc`zut`. Acest lucru este, de altfel,
[i o evolu]ie logic` a tezei potrivit c`reia, \n viitor, UE va opta ori pentru misiuni autonome
de scurt` durat`, ori va fi nevoit` s` recurg` la mijloace NATO pentru cele de lung` durat`
(opera]ii de tip Berlin Plus), caz \n care importan]a acordat` conceptului de “usability”
joac` un rol de liant opera]ional \ntre cele dou` organiza]ii.
De asemenea, se poate observa tendin]a de compensare a lipsei de interoperabilitate
prin complementaritate \n scopul atingerii eficien]ei militare, punându-se din ce \n ce mai mult
accent pe complementaritatea for]elor participante la opera]ii multina]ionale. Prin urmare,
20
Uniunea inten]ioneaz` ca activit`]ile desf`[urate pân` acum de c`tre militari s` fie atribuite
unor contractori civili din zon`.
77
este recomandat` crearea pachetelor de for]e pentru misiuni specifice (force packaging)
\n scopul de a m`ri eficien]a coali]iilor. Elementele for]ei de reac]ie rapid` europene
(battlegroups) ar putea deveni elementele de baz` \n constituirea acestor pachete de for]e,
]inând cont de faptul c` sunt \ncurajate contribu]iile “statelor mici” numai sub form`
de “niche capabilities”, \n timp ce contribu]iile statelor mari se doresc a fi oferite sub forma
unor “pachete de for]e” apte s` desf`[oare \n mod independent opera]ii.
*
Este important de subliniat faptul c`, a[a cum observa directorul general al EUMS,
generalul Jean-Paul Perruche21, participarea la opera]ii a compensat \ntr-o prim` etap`
lipsa unor documente de referin]`, precum o Cart` Alb` a Ap`r`rii sau o doctrin` strategic`
a UE, contribuind la dezvoltarea unei culturi strategice \n cadrul UE. A[adar, participarea
activ` a României la opera]iile PESA prezint` [i beneficiul suplimentar de \nsu[ire a acestei
culturi strategice, aflat` \n stadiu embrionar.
|n orice caz, va fi necesar` elaborarea unui concept strategic de planificare a ap`r`rii
al UE, \n scopul armoniz`rii [i coordon`rii ciclurilor de planificare ale statelor membre.
Pentru aceasta trebuie definite misiunile PESA corespunz`toare nivelului de ambi]ie stabilit
de Strategia de Securitate European` [i cuprinse \n Tratatul Constitu]ional (misiuni
Petersberg extinse plus ap`rarea teritoriului na]ional al statelor membre – clauza
de solidaritate [i cea de ap`rare reciproc`), \mpreun` cu o lista detaliat` de tipuri de opera]ii
militare corespunz`toare acestor misiuni (de la diploma]ia ap`r`rii pân` la misiuni de prevenire
a atacurilor teroriste, eventual cu ADM, oriunde \n lume)22.
21
|n cadrul prelegerii sale \n fa]a noului subcomitet pentru securitate [i ap`rare al Parlamentului
European (28 iulie a.c.).
22
Misiunea a informat despre documentul “Ap`rarea European`. Propunere pentru o Cart` Alba”,
care identific` cele mai probabile scenarii generice privind tipul de crize cu care UE s-ar putea confrunta
\n urm`toarele dou` decenii [i despre raportul Venusberg cu privire la dezvoltarea unui “PESA strategic”.
78
PROVOCÃRILE TEORIEI
“CAPACIT
“CAPACIT ÃT
ACITÃT
ÃTILOR ACILIT
ACILITAATE DE RE
, ILOR FFACILIT RETT, EA”
LA ADRESA ALIANTEI , NORD-A TLANTICE
NORD-ATLANTICE
Locotenent-colonel Mihai BURLACU
G
lobalizarea, tranzi]ia general` spre “era informa]ional`” – guvernat`
de impactul cultural [i social al tehnologiilor evolutive –, al`turi de redefinirea
geometriei politice [i de administrare a resurselor mondiale tradi]ionale,
reprezint` factorii strategici cei mai activi în reproiectarea spectaculoas` a evolu]iei societ`]ii
contemporane. În consecin]`, mediul strategic se modific` agresiv, într-un ritm mult mai rapid
decât cel anticipat, afectând în mod direct politicile de securitate [i ap`rare ale statelor membre
ale NATO, precum [i procesul de transformare general` a Alian]ei. Efectele semnificative
ale globaliz`rii în mediul social, politic [i de securitate constituie provoc`rile curente
ale abilit`]ii NATO de a r`spunde la amenin]`rile [i evenimentele aflate în derulare.
A[a cum demonstreaz` atacurile teroriste [i asimetrice, tot mai sofisticate, este necesar`
o abordare nou` asupra conceptelor de descurajare, detec]ie [i limitare a mecanismelor
de r`spuns [i prevenire a crizelor de orice tip.
Era informa]ional`, subiect [i consecin]` ale fenomenelor de globalizare, sprijin`
extinderea contextului amenin]`rilor [i vulnerabilit`]ilor, adùgând îns` noi oportunit`]i
în combaterea acestora. Dezvolt`rile în tehnologia informa]iei ofer` o amplificare
f`r` precedent a abilit`]ii umane de a avea acces la informa]iile critice care guverneaz`
orice domeniu de activitate.
Teoria fundamental` referitoare la poten]ialul “re]elei” este considerat` esen]ial`
în proiectele de transformare a Alian]ei prin solu]iile oferite în adaptarea [i optimizarea
proceselor manageriale, tot mai mult derivate din conceptele similare ale întreprinderilor
corporatiste care asigur` implementarea extins` a tehnologiei informa]iilor. Ea este, în special,
considerat` [i preluat` în strategiile de dezvoltare, integrare [i angajare eficient` a capacit`]ilor
sub denumirea “Capacit`]i NATO facilitate de re]ea” – NATO Network Enabled Capability
sau, pe scurt, NNEC. Orient`rile fundamentale adoptate în acest sens au rolul de a facilita
o aplicare eficient` [i adecvat` a puterii civile [i militare, pe baza principiilor definite în cadrul
teoriei opera]iilor bazate pe efecte. Aceasta solicit` integrarea instrumentelor militare
[i politice, adoptarea unor noi metode [i construc]ii organiza]ionale capabile s` genereze
rezultate rapide, decisive, la nivel opera]ional [i strategic, în afara zonelor tradi]ionale
de responsabilitate.
În viziunea comandan]ilor strategici NATO – “The Military Challenge”, se apreciaz`
c` viitoarele opera]ii ale Alian]ei vor fi expedi]ionare, angajând toate dimensiunile spa]iului
79
de lupt`, cu o orientare profund` spre efecte. Aceste argumente impun revederea radical`
[i redefinirea major` a proceselor decizionale. Se subliniaz`, de asemenea, mai mult
ca oricând, cerin]a coeren]ei [i sincroniz`rii opera]iilor. Acestea solicit` for]e [i capacit`]i
integrate, adaptabile, capabile s` înf`ptuiasc` dezideratele propuse de Comandamentul
Aliat pentru Transformare (ACT), generic grupate în trei seturi de obiective: “Superioritate
decizional`”, “Efecte coerente”, “Desf`[urare [i sus]inerea întrunit`”. Îndeplinirea acestor
obiective este alimentat` de [apte domenii transforma]ionale1, în cadrul c`rora capacit`]ile
facilitate de re]ea reprezint` principiul cheie pentru toate etapele de proiectare [i de realizare.
În plan militar, NNEC înglobeaz` elementele implicate în interconectarea senzorilor
(colectorilor), executan]ilor [i a deciden]ilor, împreun` asigurând dezvoltarea capacit`]ilor
opera]ionale centrate pe re]ea [i bazate pe efecte. În acest mod, se optimizeaz` desf`[urarea
[i sus]inerea întrunit` a for]elor, prin facilitarea informa]iilor, care influen]eaz` direct puterea
de lupt` [i eficacitatea misiunii. NNEC implic` [i cre[terea agilit`]ii decizionale, a ini]iativei
[i creativit`]ii, a preciziei [i coeren]ei opera]iilor în întregul spa]iu de lupt`, creând premisele
autosincroniz`rii entit`]ilor structurale din compunerea for]ei întrunite. Beneficiile sunt dependente
de abilitatea de a colecta, fuziona [i analiza informa]iile relevante în timp aproape real
pentru asigurarea unei decizii rapide care s` duc` la ob]inerea efectului dorit. Capacit`]ile
facilitatea de re]ea asigur` rolul de multiplicator al for]ei, determinând un efect pozitiv
în plan economic, prin reducerea costurilor individuale [i globale.
Cerin]ele NNEC se bazeaz` pe urm`toarele postulate:
• interconectarea robust` a componentelor for]ei determin` perfec]ionarea
schimbului de informa]ii;
• schimbul de informa]ii [i colaborarea determin` perfec]ionarea calitativ` a informa]iilor
[i a distribu]iei avertiz`rilor asupra situa]iei;
• distribu]ia avertiz`rilor asupra situa]iei faciliteaz` colaborarea [i autosincronizarea,
determinând cre[terea viabilit`]ii [i a vitezei de comand`, care eviden]iaz` rolul
de multiplicator al for]ei.
Toate aceste principii, la rândul lor, determin` cre[terea exponen]ial` a eficacit`]ii misiunii.
Pentru a prezenta cât mai simplu rolul [i scopul acestei “noi filozofii”, se recurge
la o interpretare militar` familiar`, care face apel la ciclul de elaborare a deciziilor ~ observare,
orientare, decizie, ac]iune. Acest ciclu intersecteaz` domeniul cognitiv, specific uman,
pe cel informa]ional [i pe cel fizic al infrastructurii re]elei în care observ`m, în]elegem,
decidem [i ac]ion`m. Amplificând aceste patru secven]e, este imperativ:
s` vedem primii [i mai mult decât poten]ialul inamic, pentru dobândirea superiorit`]ii
informa]ionale;
s` în]elegem mai rapid [i mai bine inten]iile acestuia [i situa]ia proprie, pentru reali-
zarea superiorit`]ii cunoa[terii;
s` decidem mai bine [i mai rapid pentru realizarea superiorit`]ii decizionale;
s` ac]ion`m decisiv pentru ob]inerea unor efecte superioare prin aplicarea
principiilor opera]iilor bazate pe efecte.
1
Superioritate informa]ional`, angajament eficient, manevr` întrunit`, perfec]ionarea cooper`rii
civil-militare, opera]ii expedi]ionare [i logistic` întrunit`.
80
Principalele beneficii
ale NNEC, identificate în mediul În]elegere
Decizie
mai bun`
opera]ional, se refer` la opti- mai rapid` [i mai rapid`
[i mai bun`
mizarea fluxurilor informa-
Domeniul
]ionale relevante pentru misiune, cognitiv Superioritatea
cunoa[terii Superioritate
care permit folosirea mult spa]iului de lupt` decizional`
mai eficient` a unor for]e
reduse numeric, dispersate, Domeniul NNEC
informa]ional
dar “interconectate” prin sis-
Dominan]a
teme de comand` [i control Superioritate efectelor
distribuite 2 . Propor]ional Domeniul fizic informa]ional` \n c#mpul
de lupt`
cu extinderea zonelor A observa Ac]iune
de ac]iune ale sistemelor mai devreme decisiv`
[i mai mult
de senzori [i armament
se urm`re[te perfec]ionarea
capacit`]ii de transfer a informa]iilor, în scopul elimin`rii limitelor geografice.
O grupare de for]e facilitat` de re]ea poate s` concentreze efectele ac]iunii componentelor
f`r` dislocarea (prepozi]ionarea) fizic` a acestora, reducând, astfel, riscurile oferirii unor ]inte
atractive, de înalt` valoare pentru inamic.
NNEC permite na]iunilor NATO s` contribuie mult mai eficient la o misiune comun`,
cu capacit`]i specializate, identificând [i valorificând economic angajarea acestor capacit`]i
într-un mediu “plug and play”3 (facilitat de “re]ea”). Aceast` op]iune va permite Alian]ei
[i statelor membre, în mod individual, s` ofere mai mult cu costuri mult mai mici.
Cel mai important beneficiu al implement`rii NNEC, în perspectiva NATO, îl constituie
realizarea unei structuri militare de comand` [i de for]e mai agile, mult mai flexibile
[i cu o capacitate mai mare de r`spuns. Astfel, Alian]a va fi capabil` s` ofere un r`spuns
adecvat [i eficace la orice amenin]are asupra statelor membre, în interiorul sau în afara
teritoriului acestora, dezvoltându-[i capacitatea de a contracara amenin]`rile asimetrice
prezente prin dezvoltarea coeziunii [i a coeren]ei ac]iunilor, într-un mediu colaborativ,
bazat pe efecte.
Pentru implementarea NNEC se anticipeaz` obstacole [i provoc`ri nu numai
în domeniul tehnic [i tehnologic, ci, în egal` m`sur`, în cel informa]ional [i uman, iar princi-
palele dificult`]i sunt apreciate a fi cele de natur` cultural`. Chiar [i av#nd cea mai modern`
tehnologie, dac` na]iunile NATO p`streaz` o politic` [i o abordare de prezervare a informa]iilor
în locul distribu]iei acestora, beneficiile poten]iale vor fi anulate.
O alt` sensibilitate este derivat` din evaluarea costurilor [i a nivelului investi]iilor cerute
de aceste ini]iative. Se consider` c` programele de cercetare, dezvoltare [i implementare
trebuie s` atrag` atât statele mai mari, cât [i pe cele mai mici, f`r` a stabili bariere artificiale,
asigurând includerea capacit`]ilor curente [i dezvoltând oportunit`]i în zone mai largi
2
Conceptul Reachback.
3
Sintagm` promovat` ini]ial de Microsoft, care se refer` la abilitatea unui sistem de calcul de a configura
automat componente sau dispozitive fizice pentru extinderea unor func]ii sau servicii.
81
sau specializate, corespunz`tor nivelului na]ional de ambi]ie [i contribu]ie. Aceast` abordare
ar trebui s` stimuleze procesele de colaborare interna]ional` [i s` armonizeze strategiile
de investi]ii.
De[i obiectivele prezente par a viza orizonturi îndep`rtate, se urm`re[te integrarea
cât mai rapid` a unor concepte sau proiecte doctrinare, organiza]ionale [i de planificare,
care genereaz` rezultate concrete în planul capacit`]ilor imediate (curente sau care se afl`
în faze avansate de experimentare). Se pot aminti: sistemele pentru monitorizarea pozi]iei
for]elor sau a unor resurse critice, asigurarea [i distribu]ia imaginii opera]ionale comune,
mijloace de identificare, naviga]ie, senzori, pentru sprijinul deciziei sau managementul spa]iului
de lupt`, precum [i armonizarea unor programe mult mai importante, cum ar fi: supravegherea
aer-sol, viitorul sistem de comand` [i control aerian sau integrarea nivelului activ de ap`rare
antirachet` în teatru. Complexitatea interdependen]elor “Programelor NNEC” reclam`
o coordonare la fel de complex` [i riguroas`. Urm`toarele m`suri [i ac]iuni sunt apreciate
ca indispensabile pentru stabilirea mecanismelor necesare unui management eficient
al acestora:
• aranjamente clare de guvernare, în definirea parametrilor, rolurilor [i responsabili-
t`]ilor necesare, în stabilirea orient`rilor strategice pentru NNEC, precum [i cu privire
la autoritatea executiv`, în direc]ionarea programelor curente [i planificate;
• integrarea programelor NNEC în procesul de management al capacit`]ilor NATO;
• program educa]ional pentru dezvoltarea în]elegerii comune a limbajului, implica]iilor
[i beneficiilor NNEC; suplimentar, la nivel na]ional, introducerea programelor
de educa]ie [i instruire necesare facilit`rii impactului cultural;
• ini]ierea unui proces de revedere a influen]elor organiza]ionale [i a poten]ialului
NNEC;
• investi]ii, într-un num`r specific de proiecte, care s` duc` la produse tangibile
pentru reducerea riscului sau pentru asigurarea livr`rii graduale a NNEC;
• folosirea For]ei de R`spuns (NRF) ca pe un catalizator al implement`rii principiilor
NNEC.
F`r` a intra în detalii, este oportun s` amintim c` cele mai importante ini]iative
[i responsabilit`]i referitoare la NNEC sunt asumate în cadrul Organiza]iei NATO
pentru Consultare, Comand` [i Control, în cadrul comunit`]ii pentru armamente [i în cadrul
Comandamentului Aliat pentru Transformare, care asigur` finan]area eforturilor
de cercetare/dezvoltare, concept [i experimentare. Dou`sprezece state membre ale NATO
au decis s` sponsorizeze un studiu de fezabilitate care s` asigure proiectarea scenariilor
de referin]` pentru NNEC, definirea conceptelor referitoare la interoperabilitate [i identificarea
elementelor din programele majore NATO, care pot aplica principiile NNEC.
În procesul de fundamentare [i implementare al NNEC, Comitetul Militar analizeaz`
[i aprob` dezvoltarea politicilor [i conceptelor, pornind de la recomand`rile ACT exprimate
în Documentul de baz` pentru NNEC, ca precursor al unui compendiu ce va contura
cadrul de lucru strategic. P`r]i ale acestuia vor fi elaborate în cursul anilor 2005-2006,
începând cu Viziunea NNEC [i Conceptul NNEC, ce vor fi finalizate în acest an.
Scopul acestui demers este de a ob]ine confirmarea [i sprijinul na]iunilor în definirea NNEC,
ca factor determinant pentru proiectarea, dezvoltarea [i realizarea capacit`]ilor na]ionale
82
[i ale Alian]ei, asigurând, bineîn]eles, cadrul de exprimare a unor puncte de vedere diferite,
precum [i o foaie de parcurs, care s` permit` o adoptare gradual`.
Studiul de fezabilitate pentru NNEC se concentreaz` pe aspectele func]ionale integrate
cadrului strategic, definind obiectivele [i viziunea de implementare a conceptelor arhitecturale
pentru sistemele de comunica]ii [i informatice, tehnologiile, standardele [i programele
relevante, într-un calendar cât mai precis, armonizat cu planurile na]ionale.
Conceptul NNEC va descrie rela]ia dintre dimensiunile componente: oameni, informa]ii
[i re]ea [i modul în care se integreaz` capacit`]ile colectorilor deciden]ilor [i executan]ilor.
Integrarea determin` o avertizare comun` asupra situa]iei [i amplific` eficacitatea
[i coeren]a ac]iunii.
Un prim test major al acestor aspira]ii, referitor la noi concepte opera]ionale [i solu]ii
func]ionale specifice NNEC, se va desf`[ura în contextul For]ei de R`spuns, asigurând
primele evalu`ri.
Un alt impact major va fi ob]inut prin modelarea unei strategii comune \n domeniul
investi]iilor [i armoniz`rii programelor finan]ate în comun, precum [i în orientarea
Consor]iului industrial constituit în acest scop.
NNEC nu se refer` numai la tehnologie, reprezint` o nou` filozofie [i un nou mod
de ac]iune. Optimizarea capabilit`]ilor rela]ionate prin re]ea solicit` modific`ri fundamentale
în spectrul larg al doctrinei, organiz`rii, preg`tirii, echipamentului, logisticii, facilit`]ilor,
al personalului [i interoperabilit`]ii, noi abord`ri în domeniul tehnologic, procesual,
organiza]ional, informa]ional [i al securit`]ii. Toate acestea solicit` o strategie clar` [i eforturi
armonizate atât în cadrul NATO, cât [i în cadrul na]ional.
În România, este necesar` o l`rgire a cadrului de dezbatere referitor la NNEC,
care s` implice to]i actorii interesa]i, s` asigure în]elegerea [i clarificarea conceptual`,
precum [i inventarierea proiectelor na]ionale relevante în acest context, pentru evitarea
planific`rii [i dezvolt`rii unor capacit`]i ce nu vor putea fi integrate sau pentru care integrarea
ar con]ine costuri suplimentare. Totodat`, este necesar` analiza cerin]elor NNEC, formularea
unei viziuni care s` con]in` nivelul na]ional de ambi]ie, dezvoltarea unei strategii care s` clarifice
inten]iile de implementare pe termen lung, în cadrul unui calendar rezonabil corelat
cu resursele disponibile. Un aspect important îl constituie în]elegerea parametrilor critici
de conectare pentru domeniul fizic, informa]ional [i cognitiv. De asemenea, strategia
de implementare trebuie s` identifice posibilit`]ile de cooperare în mediul NATO [i participarea
la activit`]ile relevante pentru dezvolt`rile ulterioare. Analiza trebuie s` ofere r`spunsuri
asupra principiilor de revizuire a structurii de for]e [i de comand`, a planurilor de modernizare
(înzestrare), a planurilor de preg`tire [i a politicilor [i doctrinelor de referin]`.
83
HEADLINE GOAL 2010

SI
, INITIA
, TIV
TIVAA DEZVOL
INITIATIV TÃRII
DEZVOLTÃRII
GRUPURILOR TTACTICE
ACTICE DE LUPTÃ
Colonel Mircea MUDURA
}
`rile membre ale Uniunii Europene, \n vederea implement`rii angajamentelor
politice [i juridice definite prin Tratatele de la Nisa, Maastricht [i Amsterdam,
au adoptat ca o prim` m`sur` integrarea Obiectivului Global \n domeniul
capacit`]ilor de ap`rare (Headline Goal – HG). Prin aceast` m`sur` s-a constituit
cadrul unei politici de ap`rare europene, dar [i complementar` angajamentelor asumate
\n cadrul NATO, cu referire \n mod deosebit la ap`rarea colectiv`. Adev`rata provocare
nu o constituie \nsumarea tuturor capacit`]ilor militare [i punerea acestora la dispozi]ia UE,
ci, mai degrab`, necesitatea de a aduce \n cadrul structurilor politico-militare (dup` cum
s-a realizat \n cadrul for]elor) a reprezentan]ilor noilor ]`ri membre, \n cadrul procesului
de extindere a Uniunii, proces ce se va desf`[ura [i dup` anul 2007. Prin HG, se realizeaz`
practic \nt`rirea, perfec]ionarea [i dezvoltarea capacit`]ilor militare (atât din punctul
de vedere al efectivelor, cât [i al echipamentelor ce pot fi \ntrebuin]ate), acordând
o credibilitate sporit` mijloacelor de interven]ie a UE, dar [i un echilibru sus]inut \n cadrul
rela]iilor transatlantice.
|ncepând cu anul 1992, o dat` cu elaborarea Tratatului de la Maastricht, UE [i-a demonstrat
capacitatea de a dezvolta o politic` de securitate [i ap`rare proprie (PESA)1. Cu ocazia
Consiliului European de la Köln (iunie 1999), ]`rile membre ale UE au decis s` pun` la dis-
pozi]ia Uniunii o “capacitate pentru ac]iuni independente, \nt`rit` de o for]` militar` credibil`”2.
S-a subliniat, [i cu acest prilej, faptul c` statele membre atât ale UE, cât [i ale NATO trebuie
s` dezvolte aceste capacit`]i, astfel \ncât s` fie \n m`sur` s`-[i \ndeplineasc` misiunile ce le revin
\n cadrul NATO. Ulterior, pe baza declara]iei prilejuite de summitul de la Washington (1999),
*
Battle Groups – BG/For]a European` de Reac]ie Rapid`.
1
Articolul 17 al Tratatului Uniunii Europene (TEU) precizeaz` c` PESA include “toate problemele
legate de securitatea Uniunii, inclusiv realizarea progresiv` a cadrului unei politici comune de ap`rare,
care, \n situa]ia \n care Consiliul European va decide astfel, poate conduce la o ap`rare comun`”. Acela[i articol
define[te misiunile Petersberg ce pot fi conduse de c`tre UE, [i anume: misiuni de salvare [i umanitare,
misiuni de men]inere a p`cii (peacekeeping) [i misiuni ale for]elor lupt`toare pe timpul gestion`rii situa]iilor
de criz`, inclusiv impunerea p`cii (peacemaking).
2
Presidency Conclusions Cologne European Council, 3-4 iunie 1999, http://europa.eu.int/council/off/
conclu/june99/june99_en.htm.
84
s-a agreat ca Uniunea s` poat` conduce opera]ii facând recurs la mijloacele [i capacit`]ile
NATO, pe baza aranjamentelor ce vor fi denumite Berlin Plus3.
La Consiliul European din decembrie 1999 de la Helsinki, statele membre au confirmat
inten]ia de a “dezvolta o capacitate autonom` de luare a deciziilor, sus]inut` de o for]`
militar` credibil` [i, \n cazul \n care NATO nu este angajat`, s` fie \n m`sur` s` lanseze
[i s` conduc` o opera]ie militar` a UE, ca r`spuns la o criz` interna]ional`”4. Pentru evaluarea
progresului realizat \n domeniul capacit`]ilor militare, preciz`m c`, prin documentul adoptat
la Helsinki (ce va deveni cunoscut sub numele de Helsinki Headline Goal 2003), statele
membre se angajau ca pân` \n 2003 s` fie \n m`sur` s` desf`[oare (\n 60 de zile) [i s` sus]in`
\n opera]ie (pentru cel pu]in un an) o for]` capabil` s` \ndeplineasc` \ntreg spectrul
de misiuni de tip Petersberg, inclusiv pe cele ce ar necesita for]e de valoare corp de armat`
(pân` la 15 brig`zi sau 50-60 000 de militari). Totodat`, statele membre se angajau s` fie
\n m`sur` s` desf`[oare elemente de reac]ie rapid`, cu un \nalt nivel de preg`tire, capabile
s` se autosus]in` \n teatru, dispunând de structuri de comand`-control, informa]ii, logistic`
[i, dac` situa]ia o impune, de elemente de avia]ie [i marin`.
Pentru \ndeplinirea acestui obiectiv general au fost organizate dou` conferin]e
asupra capacit`]ilor militare (Military Capabilities Commitment Conferences), al c`ror rezultat
l-a constituit \ntocmirea unui Plan european \n domeniul capacit`]ilor militare (European
Capabilities Action Plan – ECAP), cu scopul de a identifica lacunele existente \n domeniul
ap`r`rii, de a le elimina [i de a reduce dublarea eforturilor \ntre ]`rile europene, crescând
sinergia \ntre proiectele na]ionale [i interna]ionale \n domeniul ap`r`rii. De[i \ndeplinirea
obiectivului stabilit prin HG revine \n exclusivitate statelor membre ale UE, a fost demarat
un proces de consultare, cooperare [i dialog sus]inut cu NATO \n privin]a realiz`rii
capacit`]ilor de ap`rare.
Dac` obiectivul (HG 2003) stabilea un surplus de capacit`]i \n diferite domenii,
cum ar fi: 400 de avioane de lupt`, 100 de nave [i 60 000 de militari, acesta nu a precizat direc]ii
clare \n definirea capacit`]ii de transport strategic ([i tactic) aerian, pe parcurs, planul de ac]iune
\n domeniul capacit`]ilor (ECAP) \ncepând s` identifice anumite domenii \n care Uniunea
nu avea asigurate suficiente mijloace [i capacit`]i de interven]ie. Astfel, au fost create 19 grupuri
de lucru (ulterior, num`rul acestora s-a diminuat succesiv) ce urmau s` propun` solu]ii
\n urm`toarele domenii: sustenabilitate [i logistic` (inclusiv alimentarea aeronavelor
\n zbor), angajare eficace \n lupt` (vizate fiind, \n principal, rachetele dirijate de \nalt` precizie),
transportul strategic [i tactic (naval, terestru [i aerian).
Consiliul European din iunie 2003 a confirmat faptul c` “UE dispune acum de capacitate
opera]ional` ce acoper` \ntregul spectru de misiuni Petersberg” cu limit`rile existente,
ce pot fi \nl`turate printr-o dezvoltare sus]inut` a capacit`]ilor militare, inclusiv prin aportul
grupurilor de proiect din cadrul ECAP5 . Din punct de vedere calitativ, se poate aprecia c` exist`
un num`r semnificativ de lacune al acestui HG, \ndeosebi \n domeniul mijloacelor C3I
3
Prin acest acord, se pune la dispozi]ia UE o capacitate de planificare opera]ional` [i un comandament
opera]ional (SHAPE). |n plus, comandamentul for]ei ce se va afla desf`[urat \n teatru poate fi pus la dispozi]ie
de c`tre NATO, fiind un comandament de tip multina]ional [i \ntrunit (Combined Joint Task Forces – CJTF).
4
Presidency Conclusions Helsinki European Council, 10-11 decembrie 1999, Doc/99/16, http://
europa.eu.int/comm/external_relations/news/12_99/doc_99_16.htm.
5
Council Of The European Union, The Presidency Report, Doc. 10462/03 Brussels, 14 June 2003.
85
securizate [i dislocabile (mobile), precum [i al mijloacelor de transport strategic. Calitatea
este un element care define[te [i modul \n care for]ele ]`rilor membre pot fi utilizate
\n opera]ii ce ar putea fi angajate de c`tre UE. |n prezent, se estimeaz` c` doar 10% din totalul
celor 170 000 de militari declara]i \n Catalogul de For]e pot fi “utiliza]i” \n misiuni de lupt`,
\n teatre ce ar avea interes pentru UE6. Date fiind constrângerile legate de rotirea for]elor,
doar o treime din aceste efective pot fi desf`[urate la un moment dat. Cu toate acestea,
pentru opera]ii de scurt` durat`, num`rul militarilor ce pot fi desf`[ura]i ar putea fi m`rit,
iar pentru misiuni de observatori [i peace keepers (ce implic` angajarea \n conflicte de intensitate
sc`zut`), procentul for]elor ce pot fi utilizate poate fi mai mare. |n definirea factorului
de usability, ar mai putea fi incluse [i elemente de sprijin, strict necesare pentru sus]inerea
for]elor \n teatru (de exemplu, comunica]ii, logistic` etc.). |n ]`rile Uniunii, se poate afirma
c`, dintr-un total de aproape 650 000 de militari, cea mai mare parte a acestora sunt antrena]i
pentru ap`rarea teritorial` (ceea ce \i face mai pu]in usable) [i mai pu]in pentru misiuni
de expeditionary warfare sau power (stability) projection. De aceea, este de remarcat
faptul c` cea mai mare deficien]` \n domeniul capacit`]ilor de ap`rare este legat`
de transportul strategic (\ndeosebi cel aerian).
|n decembrie 2003, o dat` cu adoptarea Strategiei Europene de Securitate, statele membre
ale UE au hot`rât adoptarea unui nou Obiectiv Global, care s` reflecte evolu]ia mediului
strategic de securitate [i tehnologic. Drept urmare, \n luna mai 2004, la reuniunea mini[trilor
ap`r`rii din ]`rile membre ale UE, a fost adoptat noul plan, denumit Headline Goal 2010,
aprobat ulterior de c`tre Consiliul European, \n iunie. Prin noul HG, ]`rile membre ale UE caut`
s` men]in` un echilibru \ntre necesitatea concentr`rii asupra \nl`tur`rii neajunsurilor
din domeniul capacit`]ilor de ap`rare [i \ndeplinirea angajamentelor pe termen scurt ce stau
\n fa]a Uniunii. Totu[i, noul HG aduce noi cerin]e, legate \ndeosebi de interoperabilitate,
sustenabilitate [i abilitatea de desf`[urare rapid` \n teatru pentru for]ele europene, necesitând
perfec]ionarea interoperabilit`]ii \n domeniul comunica]iilor, dezvoltarea unor criterii
de evaluare a operabilit`]ii/desf`[ur`rii \n teatru. HG 2010 define[te f`r` echivoc faptul
c` provoc`rile [i amenin]`rile la adresa securit`]ii sunt multiple, necesitând m`suri \n urma
c`rora s` poat` fi angajate atât structuri civile, cât [i militare. Fa]` de aceste cerin]e,
UE este preg`tit` s` \ntrebuin]eze un cadru de for]e atât pentru misiuni civile, cât [i militare,
desf`[urarea eficace a pachetului corespunz`tor de capacit`]i putând juca un rol crucial
\n momentele cheie ale unei faze a crizei (conflictului). Ca [i \n cazul precedentului obiectiv
global, noul HG prevede c`, fa]` de lacunele identificate \n domeniul capacit`]ilor militare,
periodic vor fi efectuate revizuiri ale programelor, \n cadrul Catalogului Obiectivului Global
(Headline Goal Catalogue), Catalogul For]ei (Headline Force Catalogue) [i Catalogul
cu Evolu]ia Obiectivului (Headline Progress Catalogue).
Dezvoltãri calitative în domeniul capacitãtilor

, de apãrare
Noul HG 2010 cl`de[te pe acumul`rile precedentului obiectiv global, subliniind
c` ]`rile membre se angajeaz` ca, pân` \n 2010, s` fie \n m`sur` s` r`spund` decisiv
[i cu rapiditate la \ntregul spectru de opera]ii de gestionare a crizelor acoperite de Tratatul
6
J. Lindley-French and F. Algieri, A European Defence Strategy (Bertelsmann Foundation, Gütersloh,
2004), p. 27. EUISS.
86
Uniunii Europene7. Astfel, \n conformitate cu Strategia European` de Securitate, UE trebuie
s` ac]ioneze [i s` previn` situa]iile de criz`, \n acela[i timp \ns` s` fie \n m`sur` s` conduc`
opera]ii ce se desf`[oar` simultan \n teatre de opera]ii diferite. HG 2010 define[te [i principalele
direc]ii \n care ]`rile membre trebuie s`-[i concentreze aten]ia:
\nfiin]area celulei civil-militare \n cadrul EUMS pân` \n 2007, atingerea capacit`]ii
cu capacitatea de constituire a unui centru opera- opera]ionale complete pentru grupurile tactice
]ional dac` situa]ia o va impune (termenul propus de lupt` (BG), inclusiv identificarea mijloacelor
de transport aerian strategic pentru acestea,
– a doua jum`tate a anului 2004 – este dep`[it,
de debarcare, precum [i a elementelor de sus]inere
celula urmând a deveni func]ional` cu un nucleu \n lupt`;
\n prima jum`tate a acestui an, iar centrul opera]ional perfec]ionarea activit`]ii European Airlift
\[i va \ncepe activitatea la 01.01.06); Command – EAC (fost` EACC) pân` \n anul 2010;
\nfiin]area Agen]iei de Capabilit`]i \n domeniul punerea la dispozi]ia Uniunii a unui portavion
Ap`r`rii – EDA–2004; prin Ac]iunea Comun`, EDA cu aeronave la bord (2008)8;
[i-a \nceput activitatea din luna iulie 2004; conectarea \n re]ea a echipamentelor
implementarea mecanismului de coordonare de comunica]ii (atât a celor terestre, cât [i a celor
amplasate \n spa]iu) [i cre[terea compatibilit`]ii
comun` a capabilit`]ilor de transport strategic
acestora (2010);
ale UE (2005); acest obiectiv \[i propune ca, pân` pentru for]ele pe care na]iunile le-au declarat
\n anul 2010, UE s` aib` o capacitate complet`, \n catalogul de for]e, elaborarea de criterii cantitative
eficace, de a coordona transportul strategic terestru, \n domeniul capacit`]ii de dislocare [i al instruirii
maritim [i aerian; multina]ionale.
Este de remarcat faptul c` punerea la dispozi]ia UE a unui portavion va \nsemna
o sporire a capacit`]ii acesteia de a desf`[ura opera]ii de anvergur` la distan]e foarte mari,
dezvoltând \n cadrul PESA capacitatea de proiectare a for]ei \n teatre \n care trebuie protejate
interesele acesteia. Fa]` de obiectivele prev`zute \n HG 2003, a c`ror \ndeplinire a fost l`sat`
\n seama unor grupuri de lucru, \n prezent, solu]ionarea acestei problematici revine unor grupuri
de proiect, care, pe parcursul acestui an, \[i vor transfera responsabilitatea c`tre EDA.
HG precedent releva necesitatea preg`tirii unei for]e de reac]ie rapid`, al c`rei nivel
de preg`tire \i permitea desf`[urarea \n 60 de zile. Foarte pu]ine dintre pachetele oferite
de c`tre ]`rile membre \n Catalogul de For]e ar fi fost \ns` \n m`sur` s` intervin` \n câteva zile,
dac` o situa]ie de criz` ar fi cerut-o. Conceptul de grup tactic de lupt`, inclus \n HG 2010,
reprezint` un aport calitativ la capacitatea de r`spuns rapid a Uniunii. De[i subiectul
va fi tratat pe larg \ntr-un articol separat, trebuie men]ionat c` un BG reprezint` o unitate
de m`rime batalion (aproximativ 1 500 de militari), ce dispune de mijloace de asigurare
de lupt` [i de sprijin nemijlocit. Unitatea trebuie s` fie \n m`sur` s` plece la \ndeplinirea
unei misiuni \n 15 zile, apt` s` conduc` opera]ii \n mod independent pentru cel pu]in 30 de zile
(perioad` ce poate fi extins` ulterior la 120 de zile). Flexibilitatea unit`]ilor trebuie s` le permit`
desf`[urarea \n teatre de opera]ii situate pân` la 6 000 km, \n zone cu poten]ial ridicat
de conflict (de exemplu, state e[uate) [i s` conduc` misiuni de lupt` \n mediu ostil (fie teren
muntos, jungl` sau de[ert) sub mandat ONU (dar nu numai). Dat fiind specificul misiunilor,
7
Dup` cum este trecut \n anexa raportului pre[edin]iei UE asupra PESA din 15.06.04 (Headline Goal 2010),
aceste misiuni includ misiuni umanitare, de salvare, peace-keeping, misiuni de lupt` \n situa]ii de criz`,
opera]ii de dezarmare, precum [i sprijin acordat ]`rilor ter]e \n combaterea terorismului [i \n reforma
sistemului de securitate.
8
Acest angajament a fost asumat de c`tre Fran]a [i Marea Britanie. |n cadrul Uniunii, doar Italia
mai dispune de acest tip de capacitate.
87
dar [i faptul c` majoritatea ]`rilor membre ale Uniunii sunt [i membre ale NATO, trebuie
asigurat` compatibilitatea acestora cu NRF (NATO Response Force).
Cu toate clarific`rile conceptuale ale BG, r`mâne de definit structura [i provenien]a
for]elor ce urmeaz` a \nlocui aceste elemente de reac]ie rapid` \n teatru. Pornind de la elementele
definite de capacitatea de sus]inere a unui BG (pân` la 120 de zile), for]ele ce urmeaz`
a prelua misiunea [i care, \n cele mai multe situa]ii, se prevede a fi furnizate de c`tre ONU,
nu pot fi \n m`sur` s` ajung` \n teatru \ntr-un timp atât de scurt, deoarece procedurile
normale de generare a for]ei \n cadrul ONU sunt de 6 luni. Aceasta necesit` o reanalizare
fie a perioadei \n care un BG poate fi men]inut \n opera]ie, fie a procedurilor ONU de trimitere
\n teatru a unui contingent. O cale de rezolvare a acestei situa]ii ar putea fi ca UE s` fie organiza]ia
care desf`[oar` \n teatru for]ele (principale) necesare pentru preluarea opera]iei, ceea ce
\ns` ar conduce la o cre[tere a volumului activit`]ilor din procesul de planificare. De[i aceast`
posibilitate nu este inclus` \n mod explicit \n HG 2010, oricare ar fi varianta care ar fi adoptat`
\n \nlocuirea BG \n opera]ie, se impune completarea procedurilor existente la nivelul UE
de gestionare a crizelor, pentru a r`spunde noilor situa]ii ce decurg din implementarea
acestui concept. Procedurile de evaluare [i certificare a acestor pachete de for]e urmeaz`
a fi dezvoltate [i finalizate \n acest an. Unii speciali[ti apreciaz` c` acest proces va conduce
la o cre[tere \n primul rând calitativ`, dar [i cantitativ` la pachetele de for]e destinate UE de c`tre
]`rile membre prin Catalogul de for]e, iar procesul de planificare a for]ei utilizat de c`tre Uniune
se va apropia de cel utilizat \n cadrul NATO (DPQ – Defence Planning Questionaire)9.
Diferen]ierea (sau asem`narea) dintre NRF [i BG este dat` de natura misiunii.
Practic, dac` ne limit`m la relevarea elementelor ce deosebesc misiunile de tip Petersberg,
pe de o parte, [i amenin]area reprezentat` de terorism sau de r`spândirea armelor
de distrugere \n mas`, pe de alta, ne \ndep`rt`m de modul \n care trebuie abordat` natura
conflictelor viitoare. Mai mult decât atât, ]inând cont de faptul c` \n doctrinele na]ionale
nu sunt prev`zute modalit`]i diferite de instruire pentru pachetele de for]e chemate
s` \ndeplineasc` misiuni sub comanda NATO sau comanda european` (fiindc` toate statele
membre ale celor dou` organiza]ii destinau acelea[i pachete de for]e ambelor organiza]ii),
ar fi gre[it` abordarea diferit` a celor dou` tipuri de misiuni10.
Evaluãri
UE are \n vedere adoptarea unei abord`ri sistemice pentru dezvoltarea capabilit`]ilor
de ap`rare, \n scopul armoniz`rii eforturilor statelor membre de a-[i transforma (\n mod
voluntar) for]ele, pentru adaptarea progresiv` la un nivel crescut de interoperabilitate.
|n acest sens este promovat` adoptarea unei “culturi a securit`]ii”, prin dezvoltarea coordo-
nat` [i coeren]` a conceptelor [i procedurilor \n domeniul planific`rii ap`r`rii.
Principalii beneficiari ai HG sunt, pe lâng` vechii membri ai Uniunii, [i cei din Europa
Central` [i de Est, nou veni]i, \n urma ultimului val de extindere al NATO [i UE. |n etapa
urm`toare, se are \n vedere faptul ca, sub auspiciile Consiliului [i \n cadrul responsabilit`]ii
de stabilire a directivelor politice pentru dezvoltarea capabilit`]ilor militare, COPS s` continue
procesul de definire \n detaliu a HG 2010 cu ajutorul EUMC [i al Agen]iei Europene de Ap`rare.
Fraser Cameron, Gerrard Quille, The Future of CFSP, EPC WORKING PAPER N° 11, septembrie 2004.
9
The EU headline goal and the NATO Response Force (NRF) – reply to the annual report of the Council.
10
Doc. A/1825, 03.07.03.
88
|n acest sens, structurile responsabile din cadrul Consiliului, \mpreun` cu EDA, vor elabora
criteriile de evaluare a atingerii obiectivelor prev`zute de HG 2010 \n cele trei domenii
principale de ac]iune, [i anume:
• echipamente – armonizarea cerin]elor;
• for]e – procesul de monitorizare [i evaluare a contribu]iilor statelor membre
va fi lansat \n 2005, parametrii calitativi [i cantitativi vor fi stabili]i \n detaliu (capability
target criteria);
• comand` [i control – elaborarea EU information-sharing policy [i a EU space
policy (2006).
HG 2010 va fi platforma pe care se va construi o viziune mai ampl`, pe termen lung,
asupra procesului de dezvoltare a capabilit`]ilor, dincolo de 2010.
|n concluzie, se poate aprecia c`, pân` relativ de curând, abordarea \n domeniul
capacit`]ilor de ap`rare s-a dovedit oarecum dificil`. Pentru eliminarea neajunsurilor
din acest domeniu, \n cadrul ECAP au fost promovate o serie de principii, vizând cre[terea
eficien]ei efortului capacit`]ilor militare europene, abordarea \n acest domeniu fiind de jos
\n sus. Totodat`, s-a extins coordonarea \ntre statele membre [i cooperarea cu NATO,
subliniindu-se necesitatea existen]ei unui sprijin larg \n rândul opiniei publice, pentru m`surile
vizând domeniul ap`r`rii [i securit`]ii europene. Aceasta, \ndeosebi datorit` necesit`]ii
unui mecanism de evaluare, pentru care CDM (Capability Development Mechanism)
nu s-a dovedit suficient. Capacit`]ile europene din domeniul ap`r`rii sunt propuse
de a[a manier` \ncât acestea s` fie complementare celor ale NATO [i nicidecum s` intre
\n competi]ie cu acestea. Chiar mai mult, exist` dorin]a de a elimina dublarea eforturilor
\n rândul ]`rilor europene, \n realizarea acelora[i capacit`]i, \n detrimentul calitativ.
Aceast` inten]ie se realizeaz` prin dezvoltarea unor rela]ii transparente [i deschise \ntre UE
[i NATO (u[or de realizat, ]inând cont de faptul c` majoritatea ]`rilor membre ale UE
sunt [i membre ale NATO).
Etapa \n care ne g`sim trebuie utilizat` cu maxim` eficien]` \n preg`tirea particip`rii
]`rii noastre la ap`rarea comun` european`, prin corelarea nivelului de ambi]ie definit
\n Strategia de Securitate cu angajamentele asumate \n participarea la ap`rarea colectiv`.
|n acest sens, pân` \n anul 2007, oferta ]`rii noastre pentru UE, materializat` \n Catalogul
Suplimentar al For]elor (ce se actualizeaz` anual), trebuie s` oglindeasc` atât procesul
intern de reform` [i modernizare al for]elor armate, cât [i nevoile pe care le solicit` \n prezent
Uniunea din partea ]`rilor membre (HG 2010). Astfel, participarea la dezvoltarea capacit`]ilor
de ap`rare europene (ECAP) trebuie legat` nu doar de priorit`]ile na]ionale11, ci [i de adoptarea
– \nsu[irea – standardelor, procedurilor [i doctrinelor elaborate atât de c`tre NATO,
cât [i de c`tre UE. Acest proces va presupune parcurgerea mai multor etape, de la cea con-
ceptual`, respectiv proiectarea capacit`]ii de reac]ie rapid` (BG), potrivit nivelului de ambi]ie
na]ional, corelat cu posibilitatea \ndeplinirii acestuia, la cea a materializ`rii acestuia, prin anun]area
ofertei concrete de participare \n cadrul acestui concept (participarea la BG multina]ional
[i/sau BG na]ional), \ntr-un interval de timp ce va ]ine seama de posibilitatea realiz`rii
acestui obiectiv.
11
At#t prin participarea la grupurile de proiect \n domeniul sistemelor integrate de comunica]ii
[i informa]ii, dezvoltarea capacit`]ilor de transport, for]e pentru opera]ii speciale, a mijloacelor de lovire
de precizie, cât [i prin achizi]ii de echipamente, necesare realiz`rii acestor capacit`]i.
89
STRATEGIA NA
STRATEGIA TO
NATO
ÎN DOMENIUL INSTRUIRII
C`pitan-comandor Emil CIMPOCA
A
lian]a trece printr-un proces de transformare, esen]ial pentru adaptarea
la noile cerin]e ale mediului de securitate interna]ional. |n acest sens,
strategia NATO de instruire se adapteaz` noilor cerin]e, reflect#nd pregnant
realit`]ile opera]ionale.
Educa]ia, instruirea, exerci]iile [i evaluarea reprezint` mijloace importante \n realizarea
standardelor corespunz`toare pentru for]e [i mijloace, pentru elaborarea/dezvoltarea
[i evaluarea conceptelor [i a capabilit`]ilor militare.
Obiectivele instruirii [i exerci]iilor la toate nivelurile trebuie s` fie \n concordan]`
cu priorit`]ile [i cerin]ele opera]ionale curente.
Este de a[teptat ca for]ele Alian]ei s` fie implicate \n situa]ii de criz` care necesit`
o abordare cuprinz`toare prin implicarea factorilor militari, politici, diplomatici, media
[i de natur` umanitar`. De asemenea, pot fi implicate organiza]iile regionale, na]ionale,
interna]ionale [i nonguvernamentale. Toate acestea impun o abordare unitar` a procesului
de instruire.
Av#nd \n vedere participarea partenerilor [i a altor na]iuni, care nu sunt membre
ale NATO, \n opera]ii conduse de Alian]`, exerci]iile trebuie s` reflecte c#t mai bine
noile realit`]i opera]ionale, iar instruirea s` fie extins` [i spre zone considerate netradi]ionale,
cum ar fi ap`rarea \mpotriva terorismului [i lupta \mpotriva traficului de fiin]e umane.
|n acest sens, NATO pune la dispozi]ia partenerilor anumite posibilit`]i de instruire
[i deschide participarea acestora la anumite exerci]ii.
Programul NATO de exerci]ii [i instruire sprijin` procesul de transformare al Alian]ei,
reflect#nd cerin]ele [i priorit`]ile militare actuale. Procesul de instruire asigur` preg`tirea
for]elor conduse de NATO pentru gama complet` de misiuni, care include opera]iile
de r`zboi, de r`spuns la criz`, de sprijin al p`cii, de lupt` \mpotriva terorismului.
Exerci]iile au ca prioritate cre[terea nivelului de preg`tire al for]elor dislocabile,
cum ar fi NRF [i CJTF. Accentul trebuie acordat instrurii [i exerci]iilor care au ca scop
dezvoltarea capacit`]ii expedi]ionare pentru viitoarele misiuni NATO, precum [i a capabi-
lit`]ilor logistice necesare sus]inerii opera]iilor. Experimentarea, ca un mijloc de validare
a noilor capabilit`]i, va reprezenta o parte esen]ial` a transform`rii Alian]ei. Includerea
experimentelor \n cadrul exerci]iilor trebuie s` devin` o regul`, desigur, \n m`sura \n care
acestea nu afecteaz` obiectivele de instruire.
Programul-cadru privind interoperabilitatea NATO-Rusia, bazat pe \n]elegerea
reciproc` dintre cele dou` p`r]i, trebuie s` se concentreze pe institu]ionalizarea activit`]ilor
90
care contribuie la dezvoltarea interoperabilit`]ii [i educa]iei. Acesta trebuie v`zut ca baz`
pentru exerci]iile [i activit`]ile de instruire comune.
O aten]ie aparte se acord` parteneriatului cu Uniunea European`, Rusia, Ucraina,
Dialogului Mediteranean, Ini]iativei de Cooperare de la Istanbul, care trebuie s` se reflecte
\n programul NATO de exerci]ii [i instruire. Exerci]iile [i activit`]ile de instruire NATO
au la baz` priorit`]ile Alian]ei, inten]iile comandan]ilor strategici [i cerin]ele militare minime.
Educa]ia [i instruirea
Educa]ia [i instruirea de baz` vor r`m#ne \n responsabilitatea na]iunilor. Educa]ia
[i instruirea avansat`, precum [i instruirea individual` pentru comandamentele din structura
de comand` NATO [i entit`]ile subordonate acestora se afl` \n responsabilitatea NATO,
\n special a Comandamentului NATO pentru Transformare.
Comandamentul Strategic NATO pentru Transformare este autoritatea care: direc]ioneaz`
Joint Warfare Centre, Joint Force Training Centre [i Joint Analysis and Lessons Learned
Centre \n \ndeplinirea responsabilit`]ilor \n domeniul instrurii [i educa]iei; direc]ioneaz`
[i/sau coordoneaz` activit`]ile NATO Defence College, NATO School, NATO
Communications, Information System School [i NATO Maritime Interdiction Operations
Training Centre; dezvolt` Joint Advanced Distributed Learning [i programele de simulare
pentru NATO [i parteneri; urm`re[te ca activit`]ile centrelor de excelen]` oferite
de na]iuni s` asigure calitatea [i standardizarea cerute de NATO \n domeniul educa]ional;
contribuie la \ndeplinirea tuturor celorlalte cerin]e educa]ionale ale NATO, ale partenerilor
[i ale altor na]iuni [i organiza]ii.
Procesul de instruire asigur`:
preg`tirea structurii de comand` NATO, care are ca scop cre[terea eficien]ei
structurilor de comand` NATO, prin preg`tirea comandamentelor din aceast` structur`,
av#nd la baz` standarde comune definite de comandan]ii strategici;
preg`tirea structurii de for]e NATO. Conceptul strategic al Alian]ei descrie necesitatea
instruirii for]elor multina]ionale capabile s` \ndeplineasc` gama complet` de misiuni.
Instruirea acestora trebuie s` ]in` cont de nevoia de interoperabilitate [i standardizare.
Aceasta poate fi realizat` prin aplicarea procedurilor, doctrinelor, standardelor comune
[i utilizarea echipamentelor compatibile. Comandamentele structurilor de for]e NATO
sunt responsabile at#t pentru instruirea personalului propriu, c#t [i a for]elor din subordine,
destinate s` ac]ioneze \ntr-un mediu multina]ional, potrivit procedurilor NATO. Comandan]ii
strategici asigur` orientarea de ansamblu a procesului de preg`tire a comandamentelor
[i for]elor subordonate;
preg`tirea for]elor dislocabile (NRF, CJTF). Realizarea for]elor expedi]ionare
reprezint` o parte important` a procesului de transformare al Alian]ei. Nivelul de instruire
[i de preg`tire al acestor for]e, potrivit noilor standarde, trebuie s` fie mult mai ridicat.
Datorit` caracterului \ntrunit [i multina]ional, instruirea trebuie s` se concentreze
pe asigurarea interoperabilit`]ii at#t \ntre elementele unit`]ilor, c#t [i \ntre unit`]ile de acest
gen. Preg`tirea NRF reprezint` una dintre priorit`]ile Alian]ei. Responsabilit`]ile comanda-
mentelor strategice privind instruirea NRF sunt distribuie astfel: • Comandamentul Aliat
pentru Opera]ii este responsabil pentru elaborarea standardelor de instruire, \n timp
ce Comandamentul Aliat pentru Transformare pune la dispozi]ie centrele de preg`tire
(JWC, JFTC); • Comandamentul Aliat pentru Opera]ii este responsabil pentru elaborarea
91
cerin]elor [i desf`[urarea procesului de certificare a comandamentelor opera]ionale.
Comandamentul Aliat pentru Transformare nu face parte din procesul de certificare;
• comandamentele strategice r`spund de planificarea instruirii NRF.
Responsabilit`]ile na]iunilor privind instruirea NRF denot`, esen]ial, dou` aspecte: na]iunile
trebuie s` pun` la dispozi]ie personalul necesar pentru instruire \ntrunit`, pentru un ciclu
de preg`tire de [ase luni \n comandamentele \ntrunite NATO [i \n comandamentele
componentelor NRF, [i na]iunile r`spund de instruirea la nivel de unitate, \n conformitate
cu standardele Alian]ei.
Preg`tirea CJTF are ca scop cre[terea coeziunii [i a competen]ei Comandamentului
CJTF \n preg`tirea [i conducerea opera]iilor. Preg`tirea elementelor care fac parte
din compunerea CJTF este responsabilitatea at#t a NATO, c#t [i a na]iunilor. Caracterul
multina]ional al comandamentelor CJTF impune existen]a unor standarde unitare, ridicate,
privind cuno[tin]ele [i deprinderile lingvistice [i de stat major. Na]iunile sunt responsabile
de asigurarea preg`tirii, la standardele cerute de NATO, a personalului ce va ocupa func]ii
\n comandamentele CJTF.
preg`tirea personalului care particip` la opera]iile de combatere a traficului cu fiin]e
umane, \n vederea \n]elegerii corecte a problematicii, a responsabilit`]ilor [i a rolului,
\n acest domeniu, ale organiza]iilor interna]ionale aflate \n teatrul de opera]ii, a impactului
asupra drepturilor omului, a securit`]ii [i stabilit`]ii. Instruirea este responsabilitatea na]iunilor
[i trebuie f`cut` \naintea disloc`rii for]elor \n teatrul de opera]ii.
Exerci]iile reprezint` un element al instruirii, important pentru dezvoltarea capabili-
t`]ilor Alian]ei [i cre[terea interoperabilit`]ii cu partenerii. Acestea preg`tesc for]ele
[i comandan]ii pe timp de pace, de criz` [i conflict. Obiectivele exerci]iilor trebuie s` reflecte
cerin]ele [i priorit`]ile curente [i de perspectiv`.
Programul de exerci]ii trebuie s` asigure: • preg`tirea structurii de comand` NATO;
• preg`tirea structurii de for]e NATO; • preg`tirea for]elor dislocabile (CJTF, NRF).
O aten]ie deosebit` trebuie acordat` preg`tirii NRF [i a elementelor aferente din structura
de comand` a NATO; programul de exerci]ii pentru NRF trebuie s` aib` \n vedere
at#t preg`tirea for]elor destinate rota]iei, c#t [i a celorlalte for]e participante. Fiecare
comandament de nivel JFC/JC, \ntr-un ciclu de trei ani, trebuie s` desf`[oare urm`toarele
activit`]i de instruire: anual – etape de preg`tire pentru \mbun`t`]irea capabilit`]ilor,
exersarea procedurilor [i a standardelor [i cre[terea interoperabilit`]ii; dislocarea
– cel pu]in o dat`, a comandamentului CJTF [i a componentelor sale.
preg`tirea partenerilor. Multe dintre exerci]iile NATO sunt deschise partenerilor.
|n acest sens, Comitetul Militar a recomandat definirea cerin]elor militare minime
de instruire1 pentru exerci]iile PfP. Acest imperativ este determinat de urm`toarele
considerente:
schimb`rile \n structura de comand` a resurselor limitate ale NATO; \n acest context,
a NATO, noile cerin]e opera]ionale, folosirea eficient` trebuie elaborat un program eficient de instruire
1
Cerin]ele Militare Minime de Instruire (PfP Minimum Military Training Requirements – PfP MMTR) –
num`rul minim de activit`]i [i exerci]ii de instruire necesare pentru cre[terea interoperabilit`]ii [i realizarea
unei for]e capabil` s` r`spund` mai bine cerin]elor NATO \n ceea ce prive[te Opera]iile de R`spuns la Criz`
[i amenin]`rile asimetrice.
92
[i exerci]ii care s` poat` fi sus]inut [i s` exprime s` includ` [i acele domenii considerate
nivelul de ambi]ie al NATO \n acest domeniu; netradi]ionale, cum ar fi ap`rarea \mpotriva
programul de exerci]ii NATO/PfP trebuie terorismului [i a altor amenin]`ri asimetrice;
s` ofere suficiente oportunit`]i de instruire [i pre- adaptarea permanent` a programului
g`tire; num`rul [i nivelul exerci]iilor sunt deter- de exerci]ii NATO [i NATO/PfP, pentru a reflecta
minate de cerin]ele opera]ionale reale/concrete; evolu]ia NRF, s` contribuie \ntr-o mai mare m`sur`
rolul [i importan]a exerci]iilor variaz`, la \ndeplinirea obiectivelor [i a misiunilor Alian]ei,
\n func]ie de posibilit`]ile partenerilor; astfel, \n timp la \mbun`t`]irea capabilit`]ilor [i la cre[terea efi-
ce exerci]iile NATO/PfP tradi]ionale vor r`m#ne cien]ei opera]ionale a partenerilor pentru participarea
axate pe probleme de interoperabilitate, exerci]iile la opera]ii de r`spuns la criz` conduse de c`tre NATO;
NATO deschise partenerilor \ncep#nd cu 2004 nevoia de a asigura suficiente oportunit`]i
vor asigura cre[terea nivelului de interoperabilitate de instruire care s` conduc` la cre[terea partene-
[i de lupt` al for]elor care vor participa la opera]ii riatului \n domeniul instruirii, cum ar fi cel cu parte-
conduse de NATO; nerii Dialogului Mediteranean;
alte nevoi de instruire, care nu sunt acoperite rela]ii de instruire posibile, care pot ap`rea
prin cerin]ele militare minime de instruire, pot fi ca urmare a ini]iativelor Alian]ei \n domenii noi,
rezolvate prin activit`]i de instruire bilaterale de interes strategic;
[i multilaterale oferite de c`tre NATO sau de ]`rile participarea partenerilor la exerci]iile NRF
membre; este limitat`; aceasta trebuie s` fie atent controlat`;
renun]area la unele dintre exerci]iile exerci]iile urm`resc, \n primul r#nd, \ndeplinirea
din programul NATO/PfP trebuie compensat` obiectivelor de instruire [i certificare a NRF.
prin cre[terea calit`]ii celor r`mase; \n acela[i timp, De aceea, se impune neimplicarea partenerilor
programul de instruire cu partenerii trebuie la exerci]ii care au ca scop certificarea NRF.
Pentru a participa la exerci]iile NATO, partenerii trebuie s` \ndeplineasc` urm`toarele
condi]ii: pentru a fi eligibile de a participa la exerci]iile NATO de nivel \nalt deschise
partenerilor, for]ele partenerilor trebuie s` fie declarate \n Operational Capabilities Concept
(OCC) Pool of Forces [i, \nainte de participarea la exerci]iile NATO LIVEX, for]ele partenere
trebuie s` \ndeplineasc` cerin]ele cuprinse \n OCC Assessment and Feedback Programme.
|n vederea sprijinirii ESDI (European Security and Defence Identity), comandan]ii
strategici, \mpreun` cu Uniunea European`, planific` exerci]ii militare \ntrunite pentru opera]ii
conduse de c`tre Uniune, folosind mijloace [i capabilit`]i NATO.
Evaluarea este un proces structurat, prin care se realizeaz` o examinare detaliat`
a activit`]ilor [i/sau capabilit`]ilor \n conformitate cu standardele [i criteriile stabilite. |ntreaga
structur` de comand` [i for]e NATO este supus` evalu`rii. Procesul de evaluare are ca scop
\mbun`t`]irea st`rii de preg`tire pentru lupt` a unit`]ilor, a componentelor for]ei, a capacit`]ii
personalului \n \ndeplinirea misiunilor ce le revin. Ciclul de evaluare se consider` terminat
atunci c#nd au fost identificate concluziile (lec]iile de \nv`]at), c#nd au fost \ntreprinse
m`surile de remediere a deficien]elor, iar rezultatele au fost transmise c`tre baza de date
\ntrunit` pentru lec]ii \nv`]ate. Procedurile de evaluare sunt destinate pentru: identificarea
capabilit`]ilor existente [i a lipsurilor – evaluare; identificarea cauzelor – analiz`; determinarea
priorit`]ilor \n domeniul instruirii, la toate nivelurile – lec]ii \nv`]ate; identificarea schimb`rilor
necesare de doctrin`, de proceduri \n structura de comand` [i a for]elor, pentru a fi \ndeplinite
cerin]ele standardelor – ac]iuni de remediere.
Certificarea este procedura prin care autoritatea militar` d` asigurarea ca for]a
sau unitatea sau comandamentul planificat s` intre sau se afl` deja \n subordinea sa, corespunde
cerin]elor impuse pentru \ndeplinirea sarcinilor [i a misiunilor specifice. Instruirea, preg`tirea,
93
sus]inerea [i certificarea NRF reprezint` responsabilitatea comandantului. Na]iunile
care ofer` elemente pentru NRF trebuie s` se asigure c` for]ele \ndeplinesc cerin]ele
[i standardele impuse.
For]ele na]iunilor care nu sunt membre ale NATO, destinate particip`rii la opera]ii
conduse de c`tre NATO, \nainte de dislocare, trebuie certificate cu privire la capacitatea
lor de a desf`[ura misiuni \n teatrul de opera]ii.
Finan]area instruirii [i a exerci]iilor. Planificarea [i desf`[urarea procesului
de educa]ie [i instruire, a exerci]iilor trebuie s` se bazeze pe utilizarea eficient` a resurselor
financiare, care s` asigure \ndeplinirea intereselor strategice ale Alian]ei. |n conformitate
cu regulile specifice NATO, comandan]ii de la toate nivelurile sunt responsabili de folosirea
[i administrarea eficient` a resurselor financiare aflate la dispozi]ie. Finan]area
poate fi: na]ional`, incluz#nd at#t finan]area costurilor directe, c#t [i a celor rambursabile
f`cute de na]iuni pentru sus]inerea for]elor sau a structurilor de comand` na]ionale;
multina]ional`, \n acest caz, incluz#nd finan]area costurilor care sunt \n responsabilitatea
mai multor na]iuni, distribuirea acestora f`c#ndu-se pe baza unor formule stabilite de comun
acord, prin memorandum de \n]elegere; din fonduri comune NATO [i acoper` cheltuielile
care sunt aprobate de c`tre Consiliul Nord-Atlantic, considerate ca fiind eligibile [i acceptate
pentru finan]are din bugetele interna]ionale NATO; este important faptul c` eligibilitatea
nu \nseamn` \n mod obligatoriu [i acceptarea pentru finan]are din fondurile comune;
prin plata cheltuielilor de c`tre beneficiar – caz \n care instruirea specific` este asigurat`,
uneori, pe baza pl`]ii taxelor de curs c`tre institu]ia organizatoare.
|n concluzie, evident, o concluzie cu caracter preliminar, putem aprecia c` instruirea
[i educa]ia reprezint` o component` esen]ial` a procesului de transformare a Alian]ei.
F`r` a se pune \n discu]ie principiul potrivit c`ruia educa]ia [i instruirea reprezint`
o responsabilitate na]ional`, totu[i, acest proces are la baz` [i cooperarea multina]ional`,
devenind una dintre preocup`rile importante ale Alian]ei. Educa]ia [i instruirea reprezint`
un mijloc folosit \n sprijinul cooper`rii interna]ionale, Comandamentul Aliat pentru Transformare
av#nd rolul de a coordona eforturile \n acest domeniu [i de a crea mecanismele necesare.
Nu \n ultimul r#nd, este necesar` optimizarea utiliz`rii resurselor avute la dispozi]ie,
care s` permit` atingerea obiectivelor propuse.
94
STANDARDIZAREA ÎN NA
STANDARDIZAREA TO
NATO
Locotenent-colonel Mircea POPOVICI
|
nceputurile activit`]ii de standardizare \n NATO dateaz` din anul 1952. Modul
de organizare a activit`]ii de standardizare NATO a suferit diverse modific`ri
\n decursul timpului, organizarea actual` fiind stabilit` \n anul 2000.
|n prezent, Organiza]ia NATO de Standardizare (NSO) cuprinde: Comitetul NATO
de Standardizare (NCS), Grupul Executiv NATO de Standardizare (NSSG), Agen]ia NATO
de Standardizare (NSA) [i grupurile de lucru subordonate autorit`]ilor responsabile
(TAWG). Atribu]iile acestora sunt stabilite prin documentul AC/321-D/30 din 04.07.2000
(detalii privind componen]a [i rolul acestor structuri sunt date [i \n Manualul NATO (p. 324,
edi]ia \n limba rom#n`, [i p. 314, edi]ia \n limba englez`).
Principalele documente care reglementeaz` modul de desf`[urare a activit`]ii
de standardizare sunt: C-M(2001)57 – Carta Organiza]iei de Standardizare NATO,
C-M (2000) 54 – Politica NATO \n domeniul standardiz`rii, MC 20/10 – Politica Comitetului
Militar \n domeniul standardiz`rii opera]ionale; AC/321-D/38 – Modul de organizare
a activit`]ii NSO; AAP-3(I) – Modul de elaborare, actualizare [i anulare a standardelor
[i publica]iilor aliate NATO [i NSAP – vol. I, II – Proceduri de lucru ale Agen]iei NATO
de Standardizare.
Responsabilitãti
,
|ntreaga activitate de standardizare la nivelul NATO este coordonat` de c`tre NCS
care, \n conformitate cu Politica NATO \n domeniul standardiz`rii, asigur` expertiza necesar`
pentru Autorit`]ile Responsabile pe domenii, astfel:
• Comitetul Militar (MC) – standardizarea opera]ional`;
• Conferin]a Directorilor Na]ionali pentru Armamente (CNAD) – standardizarea
tehnic`;
• Comitetul de Consultare, Comand` [i Control (NC3B) – comunica]ii;
• Comitetul NATO pentru Conducte (NPC) – standardizarea \n domeniul CL;
• Comitetul NATO pentru Ap`rare Aerian` (NADC) – ap`rare aerian`;
• Conferin]a Responsabililor Na]ionali pentru Logistic` (SNLC) – logistic`.
Aceste autorit`]i \[i deleag` competen]ele \n domeniul standardiz`rii c`tre comitetele,
grupurile [i subgrupurile de lucru din subordine. |n acest sens, pentru standardizarea
opera]ional`, Comitetul Militar deleag` autoritatea c`tre:
board-urile de standardizare opera]ional`, \n num`r de patru: Land, Air, Maritime,
Joint;
Conferin]a de Terminologie (MCTC);
95
Comitetul NATO pentru R`zboiul Electronic (NEWAC);
Comitetul {efilor Serviciilor Medicale Militare (COMEDS);
Grupul NATO pentru Instruire (NTG);
Grupul Meteorologic al Comitetului Militar (MCMG).
Grupurile de standardizare din NATO

Standardizarea opera]ional`
MCJSB – Military Committee’s Joint Standardization Board (NSA – Joint Standardization
Branch asigur` secretariatul) – Consiliul de Standardizare pentru Arme |ntrunite
Responsabilitate: Consiliul de Standardizare pentru Arme |ntrunite r`spunde
de promovarea [i \nt`rirea standardiz`rii militare opera]ionale \n cadrul activit`]ilor
care nu sunt focalizate pe un singur domeniu (se ocup` cu standardizarea \n problemele
care fac obiectul domeniului de activitate a cel pu]in dou` dintre celelalte trei consilii: for]e
terestre, avia]ie, marin`)
Grupuri de lucru din subordine:
• J1. AJODWG – Grupul de Lucru pentru Doctrina este autoritatea principal` \n domeniul armoniz`rii
Opera]iilor Joint. Acest grup are rolul de a cre[te schimburilor de informa]ii. Principala misiune
eficien]a for]elor NATO prin elaborarea doctrinei a acestui grup este aceea de a armoniza informa]iile
opera]iilor joint, cu accent pe doctrina la nivel opera- con]inute \n STANAG-uri [i publica]ii aliate,
]ional. Aceasta include elaborarea, revizuirea [i armo- de a identifica [i a elimina eventualele conflicte
nizarea publica]iilor aliate de tip joint, conform \n ceea ce prive[te informa]iile cuprinse \n diferite
ierarhiz`rii existente \n cazul acestor publica]ii documente.
(ierarhizare prezentat` \n cap. 4 din Publica]ia aliat` • J4. EPWG – Grupul de Lucru \n domeniul
AAP-3(I)), precum [i adoptarea unei terminologii Protec]iei Mediului. Domeniul de responsabilitate
adecvate. al acestui grup cuprinde toate aspectele legate
• J1.1 AJODWG-H2P – Grupul de Exper]i de standardizarea protec]iei mediului, monitorizarea
pentru Armonizarea [i Ierarhizarea Publica]iilor Aliate securit`]ii mediului, avertizarea personalului, instruirea
r`spunde \n fa]a grupului de la pct. 1 pentru: armo- \n domeniul protec]iei mediului, protec]ia mediului
nizarea doctrinelor aflate \n curs de elaborare pe timpul opera]iilor/exerci]iilor [i sistemele de mana-
sau deja promulgate \n cadrul seriei de publica]ii gement de mediu. Pe timpul \nt#lnirii care are loc
aliate AJP (publica]ii foarte importante – Capstone anual, exper]ii na]ionali \n domeniu analizeaz` ope-
[i Keystone), cu respectarea cerin]ei ca aceste docu- ra]iile, exerci]iile [i alte activit`]i militare, din punctul
mente s` reflecte politica NATO \n domeniu; manage- de vedere al mediului, [i extrag lec]ii \nv`]ate.
mentul armoniz`rii doctrinelor aliate. • J5. JINTWG – Grupul de Lucru \n Domeniul
|n plus, este necesar ca acest grup s` dezbat` Informa]iilor (informa]ii de stat major, contrainfor-
problemele de ierarhizare [i armonizare a AJP-urilor ma]ii [i probleme de securitate \n toate categoriile
din nivelul 2 [i ale publica]iilor care sunt \n nivelul 3. de arme). Principalele responsabilit`]i ale acestui
• J2. IGEOWG – Grupul de Lucru Geospa]ial grup privesc informa]iile, doctrina [i procedurile
Interarme elaboreaz` [i difuzeaz` standarde de securitate [i elaborarea unui concept privind
[i materiale utilizate \n domeniul militar geospa]ial, schimbul de informa]ii. Acest grup de lucru
cum ar fi h`r]ile terestre, navale sau aeriene, elaboreaz`, de asemenea, formate standard
date geodezice, date digitale geospa]iale, de transmitere a informa]iilor [i particip` la armo-
precum [i informa]ii militare [i documenta]ie nizarea unora dintre modelele de baze de date
\n domeniul geospa]ial. \n domeniul informa]iilor.
• J3. IERHWG – Grupul de Lucru pentru • J6. MEDWG – Grupul de Lucru Medical
Armonizarea Cerin]elor Schimbului de Informa]ii General*. Elaboreaz` doctrina medical`, proceduri,
* Grupurile de lucru \n domeniul medical sunt \n restructurare. |n urma unei analize desf`[urate \n comun
de c`tre MCJSB [i COMEDS, s-a propus ca cele dou` grupuri de lucru \n domeniul medical de la JSB
s` treac` la COMEDS.
96
tehnici, organizare, instruire, rapoarte, formulare NBC, modele de rapoarte [i formulare. Are,
[i contribuie la ridicarea nivelului de interoperabi- de asemenea, rolul de a cre[te nivelul de interoperabi-
litate a echipamentelor existente \n cadrul for]elor litate prin \mbun`t`]irea procedurilor \n domeniu.
NATO prin intermediul unor proceduri \mbun`t`]ite. • J8. NBCMEDWG – Grupul de Lucru
• J7. NBCWG – Grupul de Lucru pentru Opera]ii Medical NBC*. Elaboreaz` doctrine [i proceduri
de Ap`rare NBC. Grupul elaboreaz` doctrine pentru ap`rarea fa]` de radia]iile (ionizante
[i proceduri, cum ar fi: avertizarea [i raportarea [i neionizante), biologice, chimice [i armele laser
NBC, alarmarea, \n caz de urgen]` NBC, semnale sau de pericolele asociate acestora, rezultate direct
de avertizare NBC, controlul contamin`rii [i opera]iile sau indirect din opera]ii militare. Sunt excluse
de decontaminare, standardizarea procedurilor NBC, doctrina [i procedurile medicinei preventive
organizarea ap`r`rii NBC, standarde de instruire [i ocupa]ionale \mpotriva acestor pericole.
MCLSB – Military Committee’s Land Standardization Board (NSA – Land Standardization
Branch asigur` secretariatul) – Consiliul de Standardizare pentru For]ele Terestre
Responsabilitate: Consiliul de Standardizare pentru For]ele Terestre r`spunde
de promovarea [i \nt`rirea standardiz`rii militare opera]ionale \n cadrul activit`]ilor
care sunt focalizate pe domeniul for]elor terestre. |n calitate de autoritate \mputernicit`
de c`tre Comitetul Militar, LSB este un organ de decizie care se \ntrune[te de 8-10 ori pe an
pentru a asigura \ndrumarea [i a analiza rezultatele grupurilor de lucru din subordinea sa. |n timp
ce grupurile de lucru din subordine sunt deschise c`tre Parteneriatul pentru Pace, la [edin]ele
LSB particip` numai ]`rile membre [i reprezentan]ii ACO-ACT (cu precizarea ca Luxemburgul
este reprezentat de Belgia, iar Islanda nu particip`). Marea majoritate a participan]ilor
\n LSB sunt membri ai delega]iilor na]ionale la NATO (excep]ie fac ]`rile vecine Belgiei,
pentru care trimiterea de reprezentan]i la [edin]e se face la costuri mult reduse).
• L-1.ARTYWG – Grupul de Lucru pentru Artilerie. recent [i are drept rol ini]ierea [i dezvoltarea stan-
Se ocup` cu elaborarea doctrinei [i a procedurilor dardiz`rii \n domeniul doctrinelor [i procedurilor
de artilerie la nivel tactic. |n cadrul grupului se actuali- sprijinului logistic de lupt`. CSSWG urmeaz`
zeaz` procedurile existente \n vederea aducerii s` func]ioneze ca structur` principal` a Consiliului
acestora \n pas cu nivelul dezvolt`rii tehnologice de Standardizare pentru trupele terestre \n domeniul
[i se adopt` formate standard de mesaje de artilerie, sprijinului logistic de lupt`, unde for]ele terestre
\n scopul cre[terii interoperabilit`]ii. au rolul principal. Principalele sarcini ale grupului,
• L-2.ASTWG – Grupul de Lucru pentru Eviden]a \n acest sens, sunt acelea de a ini]ia, elabora,
[i Urm`rirea Bunurilor. Grupul se ocup` cu elaborarea coordona [i armoniza propunerile de standardizare
doctrinelor, procedurilor [i standardelor de echipa- [i/sau de a preg`ti standardele [i publica]iile aliate
mente [i comunica]ii pentru eviden]` [i urm`rirea \naintate de subgrupuri sau de c`tre membrii
bunurilor \n NATO \n scopul stabilirii unei metode grupului, referitoare la doctrina sprijinului logistic
unitare de a aduna [i a transmite informa]iile de lupt` \n for]ele terestre [i proceduri/tehnici
referitoare la bunuri c`tre autoritatea competent` intercategorii de arme specifice sprijinului logistic
[i pentru a asigura, \n acest mod, furnizarea eficient` de lupt`. Grupul are, la r#ndu-i, trei grupuri de exper]i
[i la timp a unui bun c`tre utilizatorul final. (Panels):
• L-3. ENGRWG – Grupul de Lucru de Geniu. L-4.1 BMP – Grupul de Exper]i pentru Sus]i-
Contribuie la cre[terea eficien]ei for]elor NATO nerea For]elor pe c#mpul de lupt` (\nainte
prin standardizarea \n domeniul geniului. Are \n aten]ie a func]ionat ca grup de lucru, dup` restructu-
subdomenii importante, cum ar fi: mobilitatea, rarea survenit` la sf#r[itul anului 2003,
fortifica]iile, minele antipersonal. De asemenea, a devenit grup de exper]i);
grupul elaboreaz` doctrina [i tactica opera]iilor L-4.2 MHP – Grupul de Exper]i
de minare [i deminare [i este implicat \n probleme pentru M#nuirea Materialelor (\nainte
de infrastructur`. a func]ionat, de asemenea, ca grup de lucru,
• L-4. CSSWG – Grupul de Lucru pentru Sprijinul dup` restructurarea survenit` la sf#r[itul
Logistic de Lupt`. Acest grup a fost \nfiin]at relativ anului 2003, a devenit grup de exper]i);
97
L-4.3 M&TP – Grupul de Exper]i tot \n cadrul acestui grup se standardizeaz` utilizarea
pentru Mi[care [i Transport ([i acesta a fost codului de culori pentru muni]ia utilizat` de for]ele
transformat din grup de lucru \n grup terestre \n cadrul NATO.
de exper]i). • L-7. LOWG – Grupul de Lucru pentru
• L-5. EODWG – Grupul de Lucru pentru Opera]ii Terestre este responsabil pentru elaborarea
Dezafectarea Mijloacelor Explozive are ca principal doctrinei [i a tacticii trupelor terestre. |n acest sens,
domeniu de activitate elaborarea standardelor capabilit`]ile opera]ionale sunt consolidate prin adop-
[i procedurilor \n domeniul dezafect`rii mijloacelor tarea unei doctrine standard [i a procedurilor tactice
explozive. Grupul dispune de un centru informatic corespunz`toare referitoare la comand` [i control,
– EODTIC [i de o baz` de date \n domeniul responsabilit`]ile personalului, ordine [i rapoarte,
precum [i tactica de adoptat pentru toate fazele
muni]iilor. Acest centru este realizat cu participarea
opera]iilor de lupt` terestre.
mai multor ]`ri membre ale NATO [i se afl`
• L-8. NRSWG – Grupul de Lucru pentru Sigu-
\n custodia Marii Britanii. |n eviden]ele acestui centru
ran]a Poligoanelor [i Armamentelor. Grupul este
sunt incluse [i minele [i dispozitivele explozive
responsabil pentru definirea zonelor de siguran]`
confec]ionate artizanal (\n fapt, sunt cuprinse \n cazul armelor conven]ionale. |n acest sens, sunt
toate dispozitivele explozive care nu sunt proiectate avute \n vedere toate categoriile de arme, metodele
dup` standardele militare). detaliate de construire [i de calcul al zonelor peri-
• L-6. AMMOWG – Grupul de Lucru pentru Inter- culoase, precum [i m`surile de siguran]` corespun-
schimbabilitatea Muni]iei pentru For]ele Terestre z`toare fiec`rui tip de armament. Sediul principal
stabile[te proceduri [i elaboreaz` doctrine care permit al grupului este \n Bristol, Marea Britanie.
interschimbabilitatea muni]iei utilizate de na]iunile • L-9. HISWG. Elaboreaz` doctrine [i proce-
membre \n cadrul Alian]ei. Grupul este autorul duri pentru opera]iile cu elicoptere apar]in#nd
catalogului AOP-6 (Catalog de Interschimbabilitate celor trei categorii de arme (terestre, avia]ie,
a Muni]iei pentru For]ele Terestre NATO). Catalogul marin`), precum [i pentru opera]ii multina]ionale.
constituie o parte important` a bazei de date a NATO Sunt avute \n vedere multiple aspecte ale opera]iilor
\n domeniul standardiz`rii muni]iei, publicat de NAMSA, cu elicoptere, cum ar fi: instruirea pilo]ilor, opera]ii
utilizat \n mod curent de na]iuni \n cadrul schimbului joint antiblindate, cùtare [i salvare, mobilitate
de informa]ii privind muni]iile. De asemenea, aerian` [i sprijin logistic.
MCMSB – Military Committee’s Maritime Standardization Board (NSA – Maritime
Standardization Branch asigur` secretariatul) – Consiliul de Standardizare pentru Marin`
Responsabilitate: Consiliul de Standardizare pentru Marin` r`spunde de promovarea
[i \nt`rirea standardiz`rii militare opera]ionale \n cadrul activit`]ilor care sunt focalizate
pe domeniul for]elor navale. |n calitate de autoritate \mputernicit` de Comitetul Militar,
la fel ca [i Land Standardization Board, MSB este un organ de decizie care se \ntrune[te
de 8-10 ori pe an pentru a asigura \ndrumarea [i analizarea rezultatelor grupurilor de lucru
din subordinea sa. |n timp ce grupurile de lucru din subordine sunt deschise c`tre Parteneriatul
pentru Pace, la [edin]ele MSB particip` numai ]`rile membre [i reprezentan]ii SHAPE.
Marea majoritate a participan]ilor \n MSB sunt membri ai delega]iilor na]ionale la NATO.
• M1. AMPHIBOPSWG – Grupul de Lucru amfibie, comunica]ii [i informa]ii specifice ope-
pentru Opera]ii Amfibie centralizeaz` [i promoveaz` ra]iilor, sprijinul pentru opera]iile amfibie, comanda
propunerile de elaborare a standardelor [i publica]iilor [i controlul. Ca r`spuns la strategia NATO,
aliate, incluz#nd tactica, instruc]ia tactic` [i proce- grupul este, de asemenea, focalizat pe opera]iile
durile de utilizare a for]elor amfibii. |n cadrul acestui de tip non-Art. V.
grup exist` patru subgrupuri: Opera]ii, Publica]ii, • M2. HOSTACWG – Grupul de Lucru pentru
Comunica]ii [i Cerin]ele Schimbului de Informa]ii. Opera]ii cu Elicoptere de pe Nave, altele dec#t Port-
Pentru toate acestea, preocuparea central` este stan- avioane. Acest grup de lucru este principalul grup
dardizarea doctrinei \n acest domeniu, tehnici [i metode de standardizare care se ocup` cu procedurile
de instruire, echipamentele utilizate \n opera]iile [i siguran]a avia]iei maritime [i are \n aten]ie aspectele
98
procedurale [i de siguran]` ale opera]iilor cu elicoptere [i aprecierea riscului; exerci]ii [i evaluare; contra-
de pe nave, altele dec#t portavioanele, \n scopul m`suri pentru minarea \n ape de mic` ad#ncime).
realiz`rii interschimbabilit`]ii [i standardiz`rii |mpreun`, acestea stabilesc doctrina comun`, tactica
procedurilor [i a echipamentului care constituie [i procedurile standard \n domeniu (\n special
interfa]a \ntre navele [i elicopterele Alian]ei. referitoare la minare, contram`suri, instruire,
• M3. ML&RASWG – Grupul de Lucru pentru echipamente utilizate [i sprijinul pentru opera]ii,
Alimentarea pe Mare [i Logistic` Maritim` a fost organizarea comenzii [i controlului, comunica]iile
\nfiin]at \n anul 1998 pentru a acoperi un gol existent specifice domeniului). Comitetele [i sesiunile
\n standardizarea doctrinei [i procedurilor logisticii plenare sunt deschise c`tre ]`rile partenere.
maritime. Grupul proceseaz` propunerile de stan- • M6. NSWG – Grupul de Lucru pentru Transportul
dardizare militar` care au drept scop \nt`rirea Naval NATO se ocup` cu standardizarea utiliz`rii
cooper`rii logistice [i a eficacit`]ii for]elor maritime navelor comerciale, sub toate aspectele, \n scopul
multina]ionale ale NATO. |n anul 2003, a preluat utiliz`rii eficiente [i \n siguran]` a acestora pe timp
responsabilit`]ile referitoare la alimentarea pe mare de criz` sau \n r`zboi. |n cadrul grupului sunt
[i interschimbabilitatea muni]iei navale. |n plus, analizate politica [i procedurile care trebuie utilizate
alimentarea pe mare \n cadrul activit`]ii grupului \n cooperare cu navele civile [i asigur` consultan]a
cuprinde [i remorcarea, ridicarea [i transferul b`rcilor, necesar` autorit`]ilor competente NATO \n probleme
transferul de[eurilor [i sprijinul pentru for]ele multi- care privesc autoprotec]ia [i autoap`rarea navelor
na]ionale. Interschimbabilitatea muni]iei navale comerciale. Grupul are \n subordine trei grupuri
se refer` la standardizarea diferitelor tipuri de muni]ie de exper]i: 1 – publica]ii; 2 – doctrin`, proceduri
naval`, inclusiv depozitarea, exploatarea [i aspectele [i exerci]ii; 3 – comunica]ii [i este deschis pentru PfP
tehnice ale transferului muni]iei pentru ca beneficiarul [i pentru anumite na]iuni non-NATO.
unui astfel de transfer s` aib` siguran]a c` muni]ia • M7. RADHAZWG – Grupul de Lucru
primit` poate fi utilizat` imediat. \n Domeniul Pericolelor legate de Radia]iile Radio
• M4. MAROPSWG – Grupul de Lucru pentru
[i Radar are ca punct focal de interes emisiile
Opera]ii Maritime dezvolt` standardizarea \n ceea
de radia]ii electromagnetice [i procedurile care trebuie
ce prive[te doctrina, tactica, instruc]ia tactic`
respectate \n mediul maritim pentru ca aceste emisii
[i procedurile \n opera]iile maritime pentru a \mbun`t`]i
s` nu afecteze personalul, ma[inile [i armamentul.
eficien]a for]elor NATO. Este cel mai mare grup
• M8. SMERWG – Grupul de Lucru pentru
al MSB [i este r`spunz`tor pentru o gam` de publica]ii
Salvarea Personalului de pe Submarine. |n gama
tactice. {colile maritime tactice na]ionale sunt bine
de preocup`ri a acestui grup sunt incluse: doctrina
reprezentate, \n special la nivelul gradului de comandor.
comun` [i standardizarea tehnicilor [i a metodelor
|n subordinea grupului sunt patru grupuri de exper]i
de antrenament, prezentarea [i recomandarea noilor
(Panels): 1– grupul [efilor delega]iilor na]ionale;
echipamente [i a comunica]iilor privind situa]iile
2 – lupta navelor de suprafa]` [i r`zboiul electronic;
de urgen]` ale submarinelor. De asemenea, promo-
3 – r`zboiul subacvatic; 4 – comunica]ii maritime
[i schimbul de informa]ii. Punctul central al preocu- veaz` participarea activ` la exerci]ii de tipul SORBET
p`rilor tuturor subgrupurilor este standardizarea ROYAL/PHOENIX. Are \n compunere un grup
opera]iilor maritime ale for]elor NATO, \n principal: de exper]i \n domeniul medical [i alte patru grupuri
r`zboiul submarin, antisubmarin [i de suprafa]`, de exper]i pe urm`toarele probleme: terminologie,
comunica]ii tactice, r`zboiul maritim electronic abandon de suprafa]`, comand` [i control [i ventila]ii.
[i acustic. |n cadrul grupului mai func]ioneaz` Grupul medical este compus din medici specializa]i
trei comitete: 1 – r`zboiul subacvatic; 2 – r`zboiul \n probleme specifice submarinelor [i medicinei
de suprafa]` [i electronic; 3 – comunica]ii maritime scufund`rilor [i este deschis PfP [i altor na]iuni
[i schimbul de informa]ii. non-NATO, care au \n exploatare submarine.
• M5. NMWWG – Grupul de Lucru pentru Dragaj/ • M9. UDWG – Grupul de Lucru pentru Scafandri
Mine Navale. R`spunde de standardizarea \n domeniul se ocup` cu standardizarea opera]ional` \n domeniul
minelor navale [i al luptei \mpotriva minelor, scufund`rilor. Sunt standardizate: tehnicile de scufundare,
incluz#nd doctrine, tactici, instruc]iuni [i proceduri. opera]ii pentru \nl`turarea obstacolelor subacvatice,
Are \n compo-nen]` dou` comitete (opera]ional opera]ii amfibie, opera]ii de scufundare de pe nave,
[i tehnic) [i patru grupuri de exper]i (cerin]ele opera]ii de salvare, opera]ii de construc]ii subacvatice,
schimbului de infor-ma]ii; planificarea-evaluarea \ndrumare medical` pentru opera]ii subacvatice
99
[i opera]ii pe fundul m`rii, la ad#ncimi mai mari \n procesarea propunerilor referitoare la stabilirea
de 50 m. |n cadrul grupului func]ioneaz` dou` priorit`]ilor, armonizarea [i coordonarea formatelor
comitete: medical [i echipamente-sisteme. de mesaje-text [i cerin]ele schimbului de infor-
Primul dintre acestea este specializat \n medicina ma]ii pentru toate grupurile de lucru implicate
sufund`rilor, iar cel de-al doilea \n problemele legate \n schimburile de informa]ii referitoare la ope-
de echipamentele de scufundare. Ambele sunt deschise ra]iile maritime. |n plus, acest grup coopereaz`
PfP [i unor na]iuni nemembre NATO. direct cu grupul de lucru din subordinea JSB
• M10. MIERP – Grupul de Exper]i pentru pentru armonizarea formatelor de mesaje-text
Armonizarea Cerin]elor Schimbului de Informa]ii [i coeren]a fluxului de date. MIERP se \ntrune[te
subordonat direct MSB. Activitatea grupului const` de dou` ori pe an.
MCASB – Military Committee’s Air Standardization Board (NSA – Air
Standardization Branch asigur` secretariatul) – Consiliul de Standardizare pentru Avia]ie
Responsabilitate: Consiliul de Standardizare pentru Avia]ie r`spunde de promovarea
[i \nt`rirea standardizarii militare opera]ionale \n cadrul activit`]ilor care sunt focalizate
pe domeniul avia]iei. La fel ca [i celelalte dou` consilii prezentate, ASB este un organ
de decizie, care se \ntrune[te de 8-10 ori pe an pentru a asigura \ndrumarea [i a analiza
rezultatele grupurilor de lucru din subordinea sa. |n timp ce grupurile de lucru din subordine
sunt deschise c`tre Parteneriatul pentru Pace, la [edin]ele ASB particip` numai ]`rile
membre [i reprezentan]ii SHAPE. Marea majoritate a participan]ilor \n ASB sunt membri
ai delega]iilor na]ionale la NATO.
Grupuri de lucru din subordine**:
• A1. AOWG – Grupul de Lucru pentru Opera]ii • A2. AOSpWG – Grupul de Lucru pentru Spriji-
Aeriene a fost \nfiin]at pentru a \mbun`t`]i interope- nul Opera]iilor Aeriene are ca sarcin` cre[terea
rabilitatea \n opera]iile tactice aeriene [i, astfel, atingerea eficien]ei for]elor NATO prin standardizarea [i urm`rirea
capabilit`]ii totale a for]elor, utiliz#nd o doctrin` realiz`rii interoperabilit`]ii \n domenii ca: transportul
[i proceduri comune. Domeniul de activitate al grupului aerian, recunoa[terea aerian`, cùtare [i salvare
include: comanda [i controlul, sprijin nemijlocit, [i servicii aeromedicale.
sprijin aerian, interdic]ie aerian`, opera]ii de ap`rare • A2.1. FSP – Grupul de Exper]i pentru Siguran]a
a spa]iului aerian, sprijin aerian pentru opera]iile Zborului r`spunde de elaborarea standardelor
maritime, managementul controlului spa]iului aerian. din domeniul siguran]ei zborului aeronavelor,
De asemenea, \n activitatea grupului mai figureaz` siguran]` la sol, zonele de siguran]` pentru arma-
probleme din domeniile: siguran]a zborului, r`zboiul mentul aerian, prevenirea/investigarea cauzelor
electronic aerian, cerin]ele schimbului de informa]ii catastrofelor aeriene etc.
privind opera]iile aeriene [i vehicule aeriene f`r` pilot. • A2.2. ARP – Grupul de Exper]i pentru Recu-
• A1.1. UAV – Grupul de Exper]i pentru Vehicule noa[terea Aerian` r`spunde de standardizarea
Aeriene f`r` Pilot dezvolt` doctrina NATO privind \n domeniul recunoa[terii imagisticii multisenzor
utilizarea vehiculelor aeriene f`r` pilot, tactic`, [i a ramurilor conexe (senzori, transfer/procesare
tehnici [i proceduri care s` m`reasc` eficien]a de date, interpretarea imaginilor, raportarea, p`strarea,
opera]iilor aeriene ce utilizeaz` vehicule aeriene memorarea, cererea de date etc.). Subgrupul
f`r` pilot. Grupul coopereaz` \ndeaproape cu Grupul coopereaz` \ndeaproape cu Grupul de Lucru IV/
de Lucru 2/NAFAG/CNAD. NAFAG/CNAD (recunoa[terea aerian` – standar-
• A1.2. AIERP – Grupul de Exper]i pentru Cerin]ele dizarea tehnic`).
Schimbului de Informa]ii r`spunde de coordonarea • A2.3.SARP – Grupul de Exper]i pentru Cùtare
cerin]elor schimbului de informa]ii referitoare la for]ele [i Salvare se ocup` cu standardizarea tacticii, tehnicilor
aeriene cu subgrupurile de acela[i specific din celelalte [i procedurilor \n domeniul cùtarii [i salvarii.
consilii de standardizare. Aici sunt incluse [i caracteristicile opera]ionale
** Grupurile de lucru [i grupurile de exper]i din toate cele patru board-uri se \ntrunesc o dat`
sau de dou` ori pe an, la sediul NATO sau \ntr-o alt` ]ar` membr` a Alian]ei, \n func]ie de disponibilitatea
100
esen]iale ale echipamentelor de supravie]uire • A3.3. ASPP – Grupul de Exper]i pentru
[i de men]inere a vie]ii. Standardizarea Procedurilor de Aerodrom elaboreaz`
• A2.4. ATP – Grupul de Exper]i pentru Transport standarde \n domeniul serviciilor specifice aerodro-
Aerian elaboreaz` standarde \n domeniul transpor- murilor NATO sau vecin`t`]ii acestora.
tului aerian cu aeronave cu arip` fix` \n scopul • A3.4. TCP – Grupul de Exper]i pentru Standar-
\mbun`t`]irii eficacit`]ii for]elor NATO \n domenii, dizarea Procedurilor Instrumentale \n Zona Terminal`
cum ar fi: opera]iunile de para[utare, transport monitorizeaz` schimb`rile care survin \n criteriile
de personal/m`rfuri [i terminologia specific` pentru opera]iile cu aeronave \n cadrul Procedurilor
acestui domeniu. ICAO pentru Serviciile de Naviga]ie Aerian`, actuali-
• A2.5 AMDP – Grupul Aeromedical de Exper]i zeaz` Publica]ia Aliat` AATCP-1 [i elaboreaz` criterii
elaboreaz` standarde pentru medicin` aeronautic`, specifice domeniului militar.
ce cuprind: supravegherea perioadelor de zbor • A4. AOTWG – Grupul de Lucru Tehnic
[i de odihn` ale echipajelor, instruirea medical` pentru Opera]ii Aeriene are rolul de a dezvolta standar-
pentru cùtare [i salvare, echipamentele medicale dizarea [i a analiza problemele legate de realizarea
\n aeronave, efectele psihologice ale accelera]iilor interoperabilit`]ii \n ceea ce prive[te armamentul
mari, protec]ia \mpotriva orbirii temporare provocate aerian, sistemele de avionic`, sistemele electrice
de radia]ii, efectele agen]ilor NBC [i protec]ia psiho- [i de gaze de la bordul aeronavelor, integrarea
logic` pentru opera]iile de para[utare de la mare echipaj-aeronav` [i echipamentele standard
altitudine etc. de deservire a aeronavelor.
• A2.6 AARP – Grupul de Exper]i pentru Alimen- • A4.1. AAP – Grupul de Exper]i pentru Arma-
tarea \n Aer, direct subordonat ASB, identific`, ment de Avia]ie se ocup` cu standardizarea \n domeniul
propune [i promoveaz` standardizarea \n acest armamentului de avia]ie. Acesta include stocurile
domeniu, \n vederea cre[terii eficien]ei utiliz`rii de provizii [i echipamentele asociate, cum ar fi: tunu-
aliment`rii \n aer a aeronavelor [i realiz`rii inter- rile, muni]ia, bombele, rachetele, cartu[ele, mate-
operabilit`]ii. rialele pirotehnice, focoasele [i sistemele de armare.
• A3. AOSWG – Grupul de Lucru pentru Serviciile Activitatea grupului este axat` pe realizarea stan-
Opera]iilor Aeriene urm`re[te \mbun`t`]irea dardelor de interfa]` cu domeniile conexe.
eficien]ei for]elor NATO prin dezvoltarea standar- • A4.2. AEP – Grupul de Exper]i pentru Probleme
diz`rii \n vederea realiz`rii interoperabilit`]ii \n domeniul Electrice [i Electromagnetice. Are \n responsabilitate
marc`rii aerodromurilor, balizaj [i infrastructur`, elaborarea de standarde, publica]ii aliate, studii,
servicii privind traficul aerian, interven]ii \n caz manuale opera]ionale [i schimbul de informa]ii
de catastrof` [i servicii de salvare. cu celelalte grupuri \n ceea ce prive[te problemele
• A3.1. CFRP – Grupul de Exper]i pentru electrice [i electromagnetice specifice aeronavelor.
Standardizarea Interven]iilor \n Caz de Catastrof` • A4.3. AIP – Grupul de Exper]i pentru Integrare
Aerian` trateaz` urm`toarele aspecte: interoperabi- Echipaj/Aeronav`. Elaboreaz` standarde referitoare
litatea \n caz de catastrof` aerian`, stingerea la proiectarea posturilor de comand` ale aeronavei
incendiilor [i salvarea supravie]uitorilor \n zona [i a display-urilor de la bord. Aceasta include elemente
aerodromurilor sau \n imediata vecin`tate a acestora. de ergonomie, cum ar fi cele vizuale, auditive, tactile,
|n plus, grupul acoper` [i aspectele de instruire precum [i criterii de proiectare pentru aeronava
(institu]ionalizat` [i \n locurile de dislocare) privind [i elementele panoului de comand` de la bordul
riscurile, protec]ia \mpotriva sistemelor de arme, aeronavei.
siguran]a vie]ii [i prevenirea incendiilor, aspectele • A4.4. ASSEP – Grupul de Exper]i pentru Standar-
tehnice ale incendiilor, protec]ia for]elor, r`spunsul dizarea Echipamentelor de Deservire a Aeronavelor.
imediat la ac]iunile teroriste, modul de lucru cu mate- Elaboreaz` standarde pentru deservirea aeronavelor
riale periculoase, progresele tehnologice \n domeniul [i pentru echipamentele utilizate \n vederea realiz`rii
protec]iei \mpotriva incendiilor [i utilizarea tehno- interoperabilit`]ii serviciilor asigurate pentru aeronave
logiilor comerciale. [i opera]iunile asociate, cum ar fi: mentenan]a, alimen-
• A3.2. AMLIP – Grupul de Exper]i tarea cu combustibil, siguran]a [i marcarea zonelor
pentru Marcarea, Iluminarea [i Infrastructura de pericol, precum [i specifica]iile pentru echipamentul
de Aerodrom elaboreaz` standarde \n domeniul interfa]` \ntre aeronav` [i instala]iile de la sol.
marc`rii, ilumin`rii [i infrastructurii aerodromurilor • A4.5. AVSP – Grupul de Exper]i pentru Sistemele
[i vecin`t`]ii acestora. de Avionic` elaboreaz` standarde pentru arhitectura
101
sistemelor de avionic`, sistemelor video de la bordul asociate, calitatea, caracteristicile [i etichetarea
navelor, componentele digitale \n sistemele de avionic`, (marcarea) folosit` \n cazul instala]iilor de gaze
software-ul de avionic` [i sistemele de transfer din sistemele aerospa]iale, at#t pentru respirat,
de date de la bordul navelor.
c#t [i pentru cele tehnice. Tot \n cadrul acestui grup
• A4.6. GGSP – Grupul de Exper]i pentru Sistemele
de Gaze de la Bordul Aeronavelor. Elaboreaz` standarde sunt tratate problemele instala]iilor de la sol, destinate
pentru echipamentele [i sistemele de gaze de la bordul aliment`rii cu gaz a sistemelor de la bordul navelor
aeronavelor, inclusiv pentru procedurile de siguran]` [i cele ale elementelor de conectare.
MCTC – Military Committee’s Terminology Conference – Conferin]a de Standardizare
a Terminologiei din cadrul Comitetului Militar
Politica NATO privind Standardizarea Terminologiei (C-M(2003)37) ofer` cadrul
de dezvoltare a terminologiei militare generale, iar Conferin]a de Standardizare a Terminologiei
din cadrul Comitetului Militar este organul executiv pentru acest program [i se reune[te,
de regul`, dou` ori pe an, la Bruxelles (limba oficial` \n care se desf`[oar` lucr`rile
fiind franceza) [i Norfolk-Virginia, SUA (discu]iile au loc \n limba englez`). |n acest forum
s-a elaborat [i se actualizeaz` mereu AAP-6 – Glosar NATO de termeni [i defini]ii.
MCTC acord` asisten]` Comitetului Militar [i celorlalte structuri NATO \n probleme
de terminologie.
NCS TP-NATO Committee for Standardization Terminology Panel – Grupul de Exper]i
pentru Terminologie din subordinea Comitetului NATO de Standardizare
NCS TP furnizeaz` consultan]` [i recomand`ri pe probleme de terminologie \n cadrul NCS
[i \n conformitate cu Programul NATO de Terminologie. |n cadrul acestui grup de exper]i
se elaboreaz` AAP-42 – Glosar NATO de termeni [i defini]ii \n domeniul standardiz`rii.
Celelalte structuri c`tre care Comitetul Militar [i-a delegat autoritatea \n domeniul
standardizarii opera]ionale (Comitetul NATO pentru R`zboiul Electronic; Comitetul {efilor
Serviciilor Medicale Militare; Grupul NATO pentru Instruire; Grupul Meteorologic
al Comitetului Militar) elaboreaz` standarde sau publica]ii aliate \n domeniile \n care
\[i desf`[oar` activitatea prin intermediul grupurilor de lucru din subordine (num`rul
standardelor [i al publica]iilor aliate elaborate de c`tre acestea este \ns` destul de mic).
Standardizarea tehnic`
Standardizarea tehnic` se afl` \n coordonarea CNAD (Conferin]a Directorilor Na]ionali
pentru Armamente – AC/259). Principalele comitete care fac parte din CNAD (au ca domeniu
principal armamentele) sunt urm`toarele: NADREPS; AGSSC (Alliance Ground Surveillance
Steering Committee), MDPG – Missile Defence Project Group [i AHWG (Ad-Hoc Working
Group on Jointness).
Grupurile din CNAD care au ca obiect de activitate at#t armamentele, c#t [i standar-
dizarea tehnic` sunt: AC 225 (NATO Army Armaments Group); AC 224 (NATO
Air Force Armaments Group); AC 141 (NATO Naval Armaments Group); AC 323
(Research and Technology Board); AC 327 (Life Cycle Management Group); AC 326
(CASG–CNAD Ammunition Safety Group); AC 135 (GNDC – Group on National
Directors on Codification). La r#ndul lor, aceste grupuri au grupuri subordonate, specializate
pe domenii, astfel:
AC 225 (NAAG) – For]ele Terestre:
• LG 2 – Close Combat Armour;
• LG 3 – Close Combat Infantry/SG 1 Small Arms Ammunition;
102
• LG 4 – Surface-to-Surface Artillery/SG2 on Accuracy& Ballistics;
• LG 5 – Army Air Defence;
• LG 6 – Battlefield Surveillance Target Acquisition, Night Observation, Counter
Surveillance and Electronic Warfare (STANOC-EW);
• LG 7 – Joint NBC Defence/SG Challenge; SG Nuclear Protection; SG Sampling & Identification
of Chemical, Biological and Radiological Agents/WG/2; WG/3-Decontamination; WG 4
Stand-off Detection;
• LG 9 – Battlefield Engineering;
• LG 10 – Battlefield Helicopters;
• TG 1 (Task Group - Grup Operational) – Soldier System Interoperability;
• TG 2 – Tactical UAV.
AC 224 (NAFAG) – For]ele Aeriene:
• AG 1 – Manned Aircraft and Training/Simulation;
• AG 2 – Air Weapons;
• AG 3 – Air Aspects of Command and Control Warfare/SEAD WG (Suppression
of Enemy Air Defence Working Group) [i SG 2 EW – Protection Measures for Joint
Airborne Assets;
• AG 4 – Air Intelligence Reconnaissance and Surveillance Integration WG;
• AG 5 – Avionics and Landing Systems/ASCID WG (Air-to-Surface Combat Identification
WG);
• AG 7 – Unmanned Aerial Vehicles/RSTA Support Team: NSR for HALE/MALE UAVs
[i FINAS (Flight in Non-Segregated Air Space).
AC 141 (NNAG) – For]ele Navale:
• NG 1 – Above Water Warfare/SG 11 Maritime TBMD/SWG 4 Electronic Warfare
[i SWG 10 Maritime Electro-Magnetic Environmental Effects;
• NG 2 – Under Sea Warfare/SG21 Common Standards for Low Frequency Active Sonar
(LFAS) and Multi-Static Capability;
• NG 3 – Mines and Mine Countermeasures;
• NG 4 – Maritime Air/SG 41 AIR-ASW Sonobuoy Standardization; SG 42 TAOC/MAOC
[i PG/35 Maritime UAV System;
• NG 5 – Tactical Control and Data Handling
• NG 6 – Ship Design/SG 4 Electric Power; SG 7 Combat Survivability; SG 61 Viryual Ships;
SWG/12 Maritime Environmental Protection [i PG/35 Project Group 35 on Maritime
UAV System.
NIAG – NATO Industrial Advisory Group nu are alte grupuri \n subordine;
AC 323 – Research and Technology Board cuprinde urm`toarele grupuri de lucru:
• SAS – Studies, Analysis and Simulation;
• SCI – System Concepts and Integration;
• SET – Sensors and Electronic Technology;
• IST – Information Systems Technology;
• AVT – Applied Vehicles Technology;
• HFM – Human Factors and Medicine;
• NMSG – NATO Modelling and Simulation.
AC/327 – Life Cycle Management/SG A – Policy and Entreprise Processes;
SG B – Project Management and Agreement Processes; SG C – Technical
Procedures & Specifications;
AC/326 – CNAD Ammunition Safety Group/SG 1 – Energetic Materials;
SG 2 Initiation Systems; SG 3 Ammunition Systems; SG 4 Transport Logistic; SG 5 Logistic
Storage and Disposal; SG 6 Operational Ammunition Safety;
AC/135 – Group on National Directors on Codification nu are alte grupuri subordonate.
103
Celelalte Autorit`]i Responsabile men]ionate \n C-M (2000)54 – Politica NATO \n domeniul
standardiz`rii, [i anume: Comitetul de Consultare, Comand` [i Control (NC3B), Comitetul
NATO pentru Conducte (NPC), Comitetul NATO pentru Ap`rare Aerian` (NADC)
[i Conferin]a Responsabililor Na]ionali pentru Logistic` (SNLC) desf`[oar` activitatea
de standardizare prin grupurile de lucru din subordine (reduse ca num`r). Dup` elaborarea
standardelor, acestea sunt aprobate de c`tre autoritatea responsabil` de care apar]in
[i, apoi, sunt promulgate de c`tre directorul NSA.
Procesul de standardizare
Se desf`[oara \n dou` variante: top-down [i bottom-up.
Conform Politicii NATO, standardizarea NATO este legat` de Planificarea For]ei.
Din acest punct de vedere, standardizarea se desf`[oar` \n varianta top-down. Acest proces
\ncepe prin formularea Cerin]elor Militare de Standardizare (MSRs) de c`tre Comandamentele
Strategice, activitate care constituie [i primul pas \n inter-ac]iunea celor dou` procese.
|n acest sens, MSRs devin parte a pachetului cu Propunerile de For]e (FPs). Dup` aprobarea
FPs [i transformarea acestora \n FGs, MSRs sunt cuprinse \ntr-un document – MSRs Book,
care este trimis na]iunilor [i comitetelor, pentru puncte de vedere, observa]ii [i propuneri.
MSRs Book, completat cu amendamentele/propunerile na]iunilor [i comitetelor principale
din NATO, este redenumit Cerin]ele de Standardizare ale Alian]ei – ASRs. ASRs este trimis
autorit`]ilor responsabile din cadrul Alian]ei – Tas, care, pentru fiecare ASR, dezvolt`
sub-ASRs. La r#ndul lor, fiecare sub-ASR este dezvoltat mai departe \n una sau mai multe
sarcini concrete de standardizare (Standardization Tasks), care sunt repartizate grupurilor
de lucru din subordine.
Standardizarea bottom-up este ini]iat` prin raportarea de nevoi sau deficien]e
de standardizare de c`tre utilizatori (inclusiv din lessons learned). Aceste nevoi/deficien]e
sunt prezentate de c`tre Working Groups sub form` de propuneri de standardizare
care, dup` ce sunt aprobate de TAs, devin puncte de plecare \n elaborarea standardelor
[i publica]iilor aliate NATO.
Colaborarea cu standardizarea civilã

|n cadrul NSA – Sec]ia Politici [i Cerin]e de Standardizare (Policy and Requirements
Bransh) a fost \nfiin]at, cu c#]iva ani \n urm`, un post de coordonator pentru standardizarea
civil`, responsabil pentru acest domeniu fiind dr. Claudia Urbanovky (DEU). Dat fiind faptul
c` politica NATO \n domeniul standardiz`rii prevede ca utilizarea standardelor civile s` se fac`
oriunde acest lucru este posibil, \n viitor, colaborarea \ntre NATO-NSA [i organiza]iile
de standardizare civil` urmeaz` a se amplifica.
|n momentul de fa]`, NSA a \ncheiat [ase acorduri de cooperare tehnic` cu organiza]iile
de standardizare civil` (dintre care trei cu organiza]ii americane [i trei cu organiza]ii
europene) [i se poart` discu]ii pentru semnarea unui acord de cooperare tehnic` a NSA
cu ISO. Principalele coordonate pe care aceast` cooperare se va desf`[ura sunt:
• Politica organiza]iilor de standardizare civil` privind disponibilitatea standardelor
pentru partenerii de cooperare este aceea c` standardele sunt puse gratuit la dispozi]ia
partenerilor numai \n cadrul grupurilor comune de exper]i sau ale exper]ilor na]ionali participan]i
\ntr-un grup de standardizare al organiza]iei civile. |n rest, standardele se v#nd pe diferite cì,
104
veniturile ob]inute din v#nzarea standardelor acoperind \ntre 70 [i 80% din cheltuielile
institu]iilor de standardizare interna]ionale (sunt organiza]ii nonprofit). De la aceast` regul`
face excep]ie European Telecommunications Standardization Institute –ETSI, care ofer`
gratuit standardele.
• Cooperarea \ntre NATO [i institu]iile interna]ionale de standardizare are ca scop
economisirea resurselor [i eliminarea duplic`rii eforturilor. |n acest context, “disponibilitatea
standardelor” civile pentru NATO (availability of standards) se refer` la punerea la dispozi]ia
exper]ilor NATO a standardelor civile, \n vederea identific`rii acelor standarde utile Alian]ei,
publicarea listei acestora de c`tre NSA [i nu punerea gratuit la dispozi]ia ]`rilor membre
ale NATO (ca utilizatori finali) a tuturor standardelor civile.
• Politica ISO de standardizare a terminologiei \n momentul de fa]` este de a l`sa
libertatea fiec`rui domeniu de a-[i elabora propriile standarde de terminologie. |n perspectiv`
se are \n vedere coordonarea eforturilor de standardizare a terminologiei, \ntruc#t,
\n momentul de fa]` s-a ajuns \n situa]ia \n care pentru unul [i acela[i termen s` existe
p#n` la 30 de defini]ii, \n func]ie de domeniul \n care respectivul termen este utilizat.
• Diferen]a \ntre standardele ISO [i CEN este aceea c`, o dat` elaborate, standardele ISO
sunt publicate f`r` ca vreo ]ar` s` fie obligat` s` le adopte ca standarde na]ionale, pe c#nd
standardele CEN trebuie adoptate de c`tre statele membre ale UE (deoarece directivele UE
fac deseori trimiteri la standardele CEN, este absolut necesar ca ]`rile membre ale UE s` aib`
aceste standarde ca standarde na]ionale, astfel \nc#t accesul utilizatorilor la acestea s` fie
foarte u[or; pe aceast` cale se realizeaz` armonizarea politicilor economice ale UE).
• Standardele elaborate de ETSI, \n num`r de 14 000, sunt disponibile gratuit la adresa
www.etsi.org, caseta accessibility.
Preocup`rile NSA \n ceea ce prive[te cooperarea cu standardizarea civil` vor fi axate,
\n perioda imediat urm`toare, pe finalizarea ac]iunii de \ncheiere a acordurilor tehnice
de cooperare cu organiza]iile din domeniu [i, ulterior, asigurarea accesului exper]ilor grupurilor
de standardizare la standardele civile care prezint` interes pentru Alian]`. |n acest sens,
CSMWG urmeaz` s` elaboreze o procedur` privind identificarea standardelor civile
de interes pentru NATO. Acest lucru reprezint` o adev`rat` provocare pentru NSA, dat fiind
faptul c` exist` sute de mii de standarde civile \n vigoare. Paralel, va continua activitatea
de elaborare a politicii privind copyright-ul [i Intellectual Property Rights – IPR. Policy
on Intellectual Property Rights \n domeniul standardelor civile are drept scop efectuarea
unui schimb liber de documente [i informa]ii cu organiza]iile de standardizare civil`,
f`r` ca vreo na]iune membr` a NATO sau participant` \ntr-o organiza]ie de standardizare
civil` s` pretind` drepturi de proprietate din acest schimb.
Ratificarea STANAG-urilor si
, AP-urilor de cãtre România
Cadrul legal a fost asigurat prin apari]ia Legii nr. 590/22.12.2003, care \nlocuie[te
Legea nr. 4/1991. Art. 43 din aceast` lege stabile[te competen]a de ratificare a STANAG-urilor
la nivelul Guvernului. Prin HG 1374/26.08.2004, Guvernul Rom#niei deleag` competen]a
de ratificare a standardelor NATO la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (\n textul
HG este utilizat termenul de acceptare pentru ratificare). Prin Ordinul ministrului Ap`r`rii
Na]ionale M. 169/2004 se stabile[te procedura de urmat pentru ratificare.
P#n` \n prezent, Rom#nia a ratificat 45 de STANAG-uri [i publica]ii aliate.
105
CONCEPTUL NATO
NATO
DE SUPRAVEGHERE AERIANÃ
SUPRAVEGHERE
Locotenent-colonel dr. Dan STROESCU
E
laborarea Conceptului NATO de Supraveghere Aerian` a fost necesar
\n scopul adapt`rii sistemului de supraveghere aerian` al NATO.
Abilitatea de a detecta, a urm`ri, a identifica [i a monitoriza toate
mijloacele aeriene \n spa]iul aerian NATO [i \n oricare zon` a spa]iului aerian \n care NATO
poate desf`[ura opera]ii, corespunz`tor \ntregii game de misiuni NATO de ap`rare aerian`,
reprezint` o cerin]` de baz` a sistemului de supraveghere aerian`, dar este limitat`
din punct de vedere tehnic [i al resurselor. Realizarea interfe]ei cu Sistemul NATO
de Comand` [i Control Aerian – ACCS* va asigura comandan]ilor NATO elementele
esen]iale de avertizare timpurie pentru luarea unei decizii rapide [i corecte, reprezent#nd
un factor cheie \n \ntrebuin]area eficient` a for]elor NATO de ap`rare aerian`.
Conceptul va constitui baza elabor`rii unui plan atotcuprinz`tor privind senzorii,
\n scopul asigur`rii nivelurilor de acoperire necesare pentru a sprijini gama \ntreag`
de misiuni NATO de ap`rare aerian` pe timp de pace, criz` [i conflict.
Conceptul de Supraveghere Aerian` a avut ca baz` urm`toarele premise
Premise majore:
• sistemul de supraveghere aerian`, element al Sistemului de Control [i Supraveghere
Aerian` (Air Surveillance and Control System – ASACS), va continua s` constituie
o parte a NATINADS;
• NATINADS, prin adaptarea [i extinderea sa, va r`m#ne pilonul central al tuturor
cerin]elor de ap`rare aerian` ale Alian]ei;
• sistemul NATO de supraveghere aerian` va constitui o mixtur` a senzorilor na]ionali
[i NATO;
• varia]iile cerin]elor de acoperire vor avea la baz` nivelurile de evaluare a amenin]`rii
[i acceptabilitatea riscurilor; \n acest context, de[i exist` o cerin]` continu` de a avea
un nivel minim de supraveghere aerian` \n cadrul NATO, ar putea exista situa]ii
care s` necesite sporirea acoperirii cu senzori, la nivel regional, sau reducerea
acesteia \n unele zone;
• orice date furnizate de senzorii spa]iali este complementar` sistemului de supraveghere
aerian` al NATO;
• f`r` a ]ine seama de noile descoperiri \n domeniul tehnologiei, sistemul NATO
de supraveghere aerian` va depinde, \n principal, de sistemele radar de baz`.
* NATO Air Command and Control System.

106
Mediul strategic, natura [i ra]iunea amenin]`rilor conven]ionale
Mediul strategic la adresa for]elor, popula]iei [i teritoriilor Alian]ei sunt \ntr-o continu`
schimbare, ca r`spuns la efectele globaliz`rii [i al cre[terii complexit`]ii r`zboiului asimetric.
De[i riscul unui atac militar conven]ional major \mpotriva NATO a sc`zut semnificativ,
posibilitatea execut`rii de atacuri teroriste [i utilizarea poten]ial` a armelor de nimicire
\n mas` reprezint` o provocare multidirec]ional` [i neprev`zut` la adresa securit`]ii,
cu o dimensiune semnificativ` \n domeniul ap`r`rii aeriene.
Dificultatea de a anticipa tipologia amenin]`rilor amintite [i rapiditatea cu care au loc
evenimentele aeriene sus]in necesitatea existen]ei unui sistem de supraveghere aerian`
capabil s` men]in` o supraveghere continu` a unui volum de spa]iu aerian suficient,
\n scopul ob]inerii, evalu`rii [i disemin`rii timpurii a informa]iilor pentru a permite, oportun,
un r`spuns eficient la adresa oric`rei poten]iale amenin]`ri.
|n acest context, a[a cum este v`zut prin prisma Conceptului pentru Supraveghere
Aerian`, \ncerc s` tratez acest subiect sub trei aspecte: amenin]area aerian` “clasic`”,
amenin]area cu rachete [i amenin]area terorist`.
De[i, \n acest moment [i \n viitorul apropiat riscul unui atac militar conven]ional
major \mpotriva NATO a sc`zut semnificativ, posibilitatea execut`rii de atacuri teroriste
[i utilizarea poten]ial` a armelor de nimicire \n mas` reprezint` o provocare multidirec]ional`
[i neprev`zut` la adresa securit`]ii, cu o dimensiune semnificativ` \n domeniul ap`r`rii
aeriene. Na]iunile continu` s`-[i modernizeze platformele aeriene cu tehnologiile de ultim` or`.
Suplimentar, putem remarca o cre[tere semnificativ` a letalit`]ii [i preciziei armamentelor
[i a sistemelor de armamente aeriene conven]ionale. |n acela[i timp, poten]ialii adversari
continu` s` caute capabilit`]ile asimetrice “de aur” \n stare s` neutralizeze \ntreaga ap`rare
aerian` NATO [i capabilit`]ile de putere aerian`.
Amenin]area cu rachete. NATO este preocupat` acum de planificarea ap`r`rii for]elor
dislocate \mpotriva rachetelor balistice de teatru (TBM). Din momentul ini]ierii activit`]ii,
proliferarea acestora a sporit [i este de a[teptat ca for]ele NATO s` poat` fi dislocate
\ntr-o zon` \n care TBM ar putea constitui o amenin]are permanent`. Indiferent dac` rachetele
au \nc`rc`tur` conven]ional` sau capete de dirijare cu arme de nimicire \n mas`,
ele ar putea avea o semnifica]ie politic` [i un impact militar major asupra opera]iilor NATO.
Unul dintre domeniile \n care amenin]area reprezentat` de rachete a primit o aten]ie minim`
\n cadrul NATO \l reprezint` rachetele de croazier`, dar, \n acest moment, se fac eforturi
pentru a lua \n serios acest domeniu. Ap`rarea \mpotriva UAV, cum ar fi ap`rarea \mpotriva
rachetelor de croazier`, \n cadrul NATO, se bazeaz` pe capabilit`]ile noastre de ap`rare
aerian` \mpotriva amenin]`rii conven]ionale curente, reprezentat` de aceste UAV.
|n orice caz, caracteristicile UAV vor necesita o mai mare aten]ie \n viitor, \n special \n cazul
prolifer`rii UAV cu armament la bord.
Ap`rarea \mpotriva utiliz`rii \n scopuri teroriste a mijloacelor aeriene. Dup` atacurile
teroriste din SUA, de la 11 septembrie 2001, NATO a elaborat at#t o politic` atotcuprinz`toare
pentru ap`rarea \mpotriva terorismului, c#t [i un concept specific menit s` fac` fa]` amenin]`rii
reprezentate de utilizarea, \n scopuri teroriste, a aeronavelor civile. Toate na]iunile [i-au rezervat
dreptul [i responsabilitatea de a se ap`ra singure \mpotriva terorismului. |n acest domeniu,
NATO va folosi NATINADS pentru a sprijini na]iunile cu elementele ini]iale de descoperire,
urm`rire [i, eventual, de identificare a poten]ialelor ac]iuni teroriste ale aeronavelor comerciale.
107
Ac]iunile \ntreprinse suplimentar fa]` de aceste etape ini]iale reprezint` o responsabilitate
na]ional`. Acela[i lucru este valabil [i pentru planoarele sau avionetele care ar putea fi implicate
\n incidente teroriste deasupra teritoriului NATO. |n ambele cazuri, NATO a elaborat proceduri
permanente pentru a veghea atent asupra ap`r`rii aeriene a na]iunilor \n cazul unor eveni-
mente importante, cum ar fi Jocurile Olimpice sau summiturile importante.
Caracteristica de baz` a oric`rui sistem

Cerintele
, fundamentale de supraveghere aerian` const` \n abilitatea
ale sistemului de a detecta, a urm`ri, a identifica [i a monitoriza
toate mijloacele aeriene atunci c#nd este necesar
de supraveghere aerianã acest lucru.
Asigurarea comandan]ilor NATO, a avertiz`rii timpurii adecvate [i a situa]iei complete
de alertare necesit` ca sistemul de supraveghere aerian` s` aib` o interfa]` robust`
cu Sistemul NATO de Comand` [i Control Aerian. Eficien]a de ansamblu a NATINADS
este dependent`, \n mare m`sur`, de sinergia dintre aceste sisteme. Sistemul de supraveghere
aerian` reprezint` elementul esen]ial \n producerea unei Imagini Aeriene Recunoscute
(Recognised Air Picture – RAP) [i, mai departe, ca o contribu]ie, din punct de vedere aerian,
la Imaginea Opera]ional` Comun` (Common Operational Picture – COP).
Cerin]ele fundamentale ale sistemului de supraveghere aerian` pe timp de pace, \n situa]ii
de criz` [i conflict vor fi descrise \n paragrafele urm`toare, \mpreun` cu unele considera]ii
referitoare la necesitatea detect`rii, urm`ririi [i identific`rii mijloacelor [i ]intelor aeriene.
Pe timp de pace
Mediul aerian \n timp de pace este dominat, din ce \n ce mai mult, de activit`]ile avia]iei
civile. Acest lucru presupune ca NATINADS s` aib` o leg`tur` solid` [i stabil` cu autorit`]ile
avia]iei civile pentru a se asigura c` cerin]ele de ap`rare aerian` sunt \n]elese [i transpuse
\n procedurile civile, supun#ndu-se, \n acela[i timp, cerin]elor complexe ale reglemen-
t`rilor \n vigoare. Leg`tura dintre sistemul NATO de supraveghere aerian` [i sistemul
de management al traficului aerian civil este dorit`, la nivel foarte \nalt, s` faciliteze sprijinul
\n domeniul supravegherii aeriene pentru misiunile NATO de ap`rare aerian` din sfera
poli]iei aeriene.
Func]ia de poli]ie aerian`, ce include necesitatea de a intercepta [i a identifica mijloacele
aeriene din cadrul spa]iului aerian al ]`rilor membre a NATO [i, atunci c#nd este necesar,
\n spa]iul aerian interna]ional, men]ine for]ele de ap`rare aerian` \ntr-o stare de preg`tire
permanent`, continu`. Acest lucru implic` existen]a unor capabilit`]i de supraveghere
care s` asigure urm`rirea continu` a mijloacelor aeriene \n cadrul spa]iului aerian al NATO
[i \ntr-o zon` adiacent` de minimum 100 MN.
|n situa]ii de criz` [i conflict
Existen]a unui sistem de supraveghere solid [i eficient \n situa]ii de criz` [i conflict
reprezint` elementul de baz` al conducerii NATO \n sfera avertiz`rii timpurii \n leg`tur`
cu situa]ia aerian`.
|n mediul strategic actual, \n situa]ii de criz` [i conflict, este posibil` “coabitarea”
sistemului de supraveghere aerian` existent din timp de pace \ntr-o zon` geografic` limitat`.
Acest lucru poate duce la necesitatea asigur`rii unor niveluri diferite de supraveghere
108
aerian` \n acela[i timp. Mai mult dec#t at#t, dinamica [i complexitatea noilor tipuri de amenin]`ri
reprezint` pentru senzorii de supraveghere aerian` adev`rate provoc`ri \n situa]iile de criz`
sau conflict. Integrarea efectiv` a senzorilor dislocabili, a capabilit`]ilor na]ionale [i a senzorilor
asocia]i sistemelor de armamente din cadrul NATINADS este esen]ial` pentru \ndeplinirea
cerin]elor militare \n vederea execut`rii supravegherii aeriene.
Mijloace [i ]inte
Exist` o multitudine de factori tehnici implica]i \n cuantificarea capabilit`]ii unui sistem
de supraveghere aerian` de a detecta orice mijloc aerian. Caracteristicile mijloacelor aeriene,
cum ar fi viteza, greutatea, suprafa]a de reflexie [i aspectul exterior, interac]ioneaz`
cu capabilit`]ile tehnice specifice senzorilor, mascarea terenului [i curbura p`m#ntului
pentru a determina probabilitatea general` de detec]ie. Dispunerea [i capabilit`]ile senzorilor
din cadrul sistemului de supraveghere aerian` trebuie optimizate \n scopul detect`rii
urm`toarelor tipuri de mijloace aeriene:
Tipuri de mijloace/]inte Caracteristici
Aeronave civile, comerciale [i private,
-
incluz#nd avioane specializate, u[oare [i planoare
Nivel de observare sc`zut (tehnologie “STEALTH”),
Aeronave militare pilotate (avioane [i elicoptere) m`suri de r`zboi electronic (Electronic Counter Measures
– ECM), zbor la joas` \n`l]ime
Rachete de croazier` Nivel de observare sc`zut, zbor la joas` \n`l]ime
Mijloace aeriene f`r` pilot (Unmanned Aerial
Nivel de observare sc`zut, zbor la joas` \n`l]ime
Vehicles – UAV)
Rachete balistice Cu diferite raze de ac]iune [i traiectorii; op]iuni
pentru capete de dirijare multiple/\n[elare/de fragmentare
Rachete tactice aer-sol Nivel de observare sc`zut, zbor la joas` \n`l]ime
Rachete antiradia]ie (Anti Radiation Missiles
Nivel de observare sc`zut, zbor la joas` \n`l]ime
– ARM)
Prioritizarea mijloacelor aeriene va depinde de circumstan]ele opera]ionale [i de situa]ia

curent` a amenin]`rilor din orice zon`, definit` \n timp [i \n spa]iu. |n ceea ce prive[te
viitorul apropiat, va fi necesar` o gam` de tipuri de senzori [i loca]ii pentru detectarea
tuturor tipurilor de mijloace aeriene.
Senzorii specifici desemna]i s` sprijine lupta
Cerintele
, militare minime \mpotriva rachetelor balistice pot necesita \nde-
plinirea cerin]elor referitoare la asigurarea caracteristicilor necesare pentru \n`l]imi
foarte mari. Cu toate acestea, acest nivel de acoperire volumetric` este de neatins, av#nd
\n vedere resursele rezonabile existente, din cauza num`rului enorm [i a tipurilor de senzori
necesari. De[i nivelul superior al \n`l]imii p#n` la care se poate executa supravegherea
aerian` este relativ u[or de atins, exist` o cre[tere exponen]ial` a num`rului necesar
de senzori atunci c#nd nivelul \n`l]imii inferioare se reduce.
Pentru a crea o Imagine Aerian` Recunoscut` coerent`, atotcuprinz`toare, informa]iile
furnizate de gama \ntreag` de senzori integra]i, din cadrul sistemului de supraveghere
aerian`, trebuie, pe c#t posibil, s` fie difuzate \n timp real [i asigurate de c`tre ACCS.
Acest proces se va baza pe abilitatea de a controla datele senzorilor specifici prin intermediul
capabilit`]ilor facilitate de re]ea.
|n mediul strategic actual, \n care exist` un risc sc`zut al unei ac]iuni militare majore
\mpotriva teritoriului Alian]ei, este posibil s` se defineasc` un nivel suficient de acoperire
109
cu senzori care s` fie \n m`sur` s` r`spund` unor asemenea amenin]`ri la adresa spa]iului
aerian al Alian]ei. Opera]iile Alian]ei \n afara grani]elor acesteia vor fi sprijinite cu un nivel
corespunz`tor de acoperire radar care s` r`spund` cerin]elor opera]ionale evaluate. Alte
zone care sunt \n cadrul zonei de responsabilitate a SACEUR, dar care prezint` un interes
sc`zut din perspectiva ap`r`rii aeriene pot avea un nivel sc`zut de acoperire radar.
Av#nd \n vedere cele amintite, pot fi definite urm`toarele niveluri de acoperire:
• Acoperire volumetric` de baz` (BVC) – nivelul normal de acoperire necesar
pentru a r`spunde amenin]`rilor aeriene \n actualul context strategic. Sistemul aerian
de supraveghere trebuie s` asigure minimum un nivel de acoperire volumetric` de baz`
al \ntregului spa]iu aerian al NATO, extins p#n` la 100 MN \n afara grani]elor sale, [i continuu,
\n \n`l]ime, \ntre 3 000-30 000 m, \n concordan]` cu agen]iile civile de management al traficului
aerian, pentru a asigura un nivel suficient de acoperire, la \n`l]imi mici, capabil s` descopere,
s` urm`reasc` [i s` identifice urm`toarele categorii de ]inte:
mijloacele aeriene din traficul aerian comun care utilizeaz` radare de supraveghere
secundar` sau alte mijloace; acestea includ, dar nu se limiteaz` la aeronavele
NATO pentru ap`rare aerian` [i la cele din traficul aerian civil;
mijloacele aeriene care nu evolueaz` \n traficul aerian comun, care se apropie
sau ac]ioneaz` \n interiorul grani]elor NATO sub cea mai joas` altitudine
practicabil`, utiliz#nd radare primare sau alte mijloace de descoperire;
toate mijloacele aeriene care se apropie la o anumit` distan]` de o zon` specific`
sau de un obiectiv care constituie subiectul ap`r`rii aeriene NATO. Acoperirea
radar trebuie s` fie suficient` pentru a interzice apropierea, prin surprindere,
de limitele grani]elor NATO.
• Acoperire volumetric` extins` (EVC) – se aplic` acolo unde exist` o amenin]are
specific`, o zon` evaluat` ca fiind cu risc ridicat, incluz#nd evenimentele cu vizibilitate ridicat`
sau axe/direc]ii poten]iale de amenin]are; nivelul normal de acoperire poate fi extins
\ntr-o zon` definit`, conform necesit`]ilor. EVC poate fi necesar` la pace, criz` sau conflict.
Tipul [i dispunerea senzorilor pentru asigurarea EVC vor depinde de multitudinea amenin]`rilor
poten]iale [i de direc]ia cea mai probabil` de apropiere. Sistemele folosite \n sprijinul EVC
trebuie s` fie \n m`sur` s` descopere, s` urm`reasc` [i s` identifice gama \ntreag` de ]inte,
stabilind toate modalit`]ile posibile de \ntrebuin]are a acestora pentru a permite, \n timp util,
reac]ia la un nivel corespunz`tor a ap`r`rii aeriene, incluz#nd angajarea efectiv`. Obiectivul
este de a \mpiedica poten]ialul adversar s` lanseze un atac aerian nedetectat. Asigurarea
unei asemenea capabilit`]i necesit` un nivel minim de acoperire pentru EVC – 20 m.
• Acoperire volumetric` redus` (RVC) – pentru zonele cu risc redus din cadrul zonei
de responsabilitate a SACEUR sau pentru scurte perioade \n zone definite (de exemplu,
\ntreruperi temporare ale sistemului), poate fi considerat acceptabil un nivel de acoperire
mai sc`zut dec#t cel normal.
*
Sistemul [i capabilit`]ile de ap`rare aerian` ale NATO evolueaz` pentru a face fa]`
noilor provoc`ri, iar orice dezvoltare a capabilit`]ilor proprii de supraveghere aerian`
trebuie integrat` \n cele existente [i viitoare. |n ceea ce prive[te sfera CIS/BMC3I,
110
dou` noi sisteme sunt acum dezvoltate [i testate, ele reprezent#nd un pas semnificativ
pentru capabilit`]ile CIS [i BMC3I. ACCS are unele componente destinate ap`r`rii aeriene
[i altele pentru managementul traficului aerian [i este \n curs de dezvoltare de mai mul]i ani,
iar \n prezent au loc test`ri ale acestui nou sistem. ACCS asigur` o capabilitate sporit`
pentru misiunile de ap`rare aerian` la nivel tactic [i opera]ional. Sistemul Informatic
Automatizat al Comandamentelor Strategice (Bi-SC AIS) con]ine o component` aerian`
func]ional` care \i confer` capabilit`]i sporite pentru misiunile de ap`rare aerian`, de la nivel
opera]ional la cel strategic. |mpreun`, aceste dou` sisteme reprezint` un important pas
pentru viitoarele opera]ii aeriene integrate NATO.
Solu]iile tehnice reprezentate de ACCS [i Bi-SC AIS vor fi, de asemenea, reflectate
\n noua structur` de comand` a NATO, \n care num`rul CAOC a fost redus, av#nd la baz`
capabilit`]ile acestor noi sisteme.
|n spiritul schimb`rilor mediului de securitate [i al evolu]iei ap`r`rii aeriene,
NATO este angajat` \ntr-un proces semnificativ de revizuire [i revedere a politicilor
[i conceptelor din domeniul ap`r`rii aeriene, la nivel militar [i politic, pentru a avea certitudinea
c` aceste amenin]`ri sunt luate \n considerare [i c` noile capabilit`]i r`spund acestora.
Toate aceste schimb`ri de sistem au ca scop final sporirea capabilit`]ilor NATO
pentru executarea opera]iilor \ntrunite. Aceasta este direc]ia spre care toate capabilit`]ile
militare NATO [i planurile sunt concentrate \n prezent, iar ap`rarea aerian` trebuie s` aib`
o contribu]ie substan]ial` \n cadrul ac]iunii \ntrunite.
A[a cum am men]ionat, aprobarea acestui concept de c`tre Comitetul Militar nu reprezint`
etapa final` a procesului.
Acum este sarcina SACEUR s` defineasc` cerin]ele actuale de acoperire radar, cu sprijinul
exper]ilor \n modelare [i simulare [i s` elaboreze, av#nd la baz` criteriul amenin]`rii, sistemele
viitoare de supraveghere aerian`.
Dup` aceasta va trebui s` se elaboreze un plan de acoperire radar, asigur#ndu-se
o acoperire adecvat` la un raport eficient \ntre costurile de personal, echipament [i resursele
financiare existente.
111
RELA
RELATIILE
TIILE
, DINTRE FOR TELE
FORTELE
,
DE REACTIE
, RAPIDÃ
ALE NATO SI
NATO , ALE UNIUNII EUROPENE
~ definire, fundamente, complementaritate ~
Locotenent-colonel dr. George TIBIL
D
emersurile întreprinse în ultima perioad` , atât de c`tre NATO, cât [i de c`tre
Uniunea Europen`, în direc]ia transform`rii [i moderniz`rii capabilit`]ilor
militare ale celor dou` organiza]ii, prin dezvoltarea for]elor de reac]ie rapid`
– For]a de R`spuns a NATO (NRF) [i grupurile tactice de lupt` ale Uniunii (BG), influen]eaz`,
pe de o parte, organiza]iile în sine [i rela]iile dintre acestea, pe de alt` parte, modul de derulare
a procesele de transformare militar` la nivel na]ional ale satelor membre.
Precizãri introductive
Adaptarea la noile amenin]`ri din mediul de securitate, prin trecerea de la structuri
militare extinse, caracteristice “r`zboiului rece”, la sisteme de for]e mai reduse [i mai perfor-
mante, cu o mobilitate strategic` [i vitez` de reac]ie superioare, reprezint` esen]a actualului
proces de transformare, în care sunt angrenate dimensiunile militare ale ambelor organiza]ii.
Confrunt`rile care au avut loc în ultimul deceniu au eviden]iat schimbarea semnificativ`
a naturii conflictelor [i a misiunilor sistemelor militare prin trecerea treptat` de la conflictul
modern, specific erei industriale, la conflictul postmodern, în care un rol fundamental
\i revine cre[terii mobilit`]ii for]elor, precum [i introducerii noilor tehnologii militare.
Pe de alt` parte, dispari]ia amenin]`rii tradi]ionale la adresa Alian]ei a condus
la o adaptare fundamental` [i adecvat` a NATO. Alian]a a evoluat de la conceptele defensive
statice ale perioadei anterioare c`tre un concept strategic nou, în care accentul este pus
pe misiunile de securitate în afara zonelor tradi]ionale ale NATO [i subliniaz` importan]a
dezvolt`rii noilor capabilit`]i pentru combaterea actualelor amenin]`ri. Mai mult, opera]iunile
din Balcani [i Afganistan au înt`rit concep]ia conform c`reia relevan]a militar` a NATO
rezid` nu în abilitatea de a oferi for]e terestre sau aeriene cu caracter defensiv pentru ap`rarea
teritoriului NATO, ci, mai degrab`, în abilitatea de a ac]iona rapid pentru stabilizarea
conflictelor îndep`rtate prevenind escaladarea [i extinderea acestora. În acest context,
la Praga, NATO a decis o transformare ambi]ioas` prin realizarea de for]e flexibile de reac]ie
rapid`, capabile de desf`[urare oriunde este necesar, pentru gestionarea provoc`rilor
de securitate ale secolului XXI. La baza acestui concept st` For]a de R`spuns a NATO.
Aceasta este proiectat` pentru a fi desf`[urat` în teatre de lupt` f`r` limitare geografic`,
112
ac]ionând, astfel, în afara unui spa]iu strict. “Dac` NATO nu are o for]` rapid` [i agil`,
care se poate desf`[ura în zile sau s`pt`mâni în loc de luni sau ani, atunci ea nu va avea
mult de oferit lumii în secolul XXI”1, afirma Secretarul american al ap`r`rii, R. Rumsfeld,
la o întrunire a mini[trilor ap`r`rii ai NATO ce a avut loc în capitala Poloniei, în 2002. NRF are,
în principal, dou` obiective importante, care se înt`resc reciproc. În primul rând, ea trebuie
s` asigure capabilit`]i militare cu o vitez` de reac]ie ridicat`, apte s` se deplaseze rapid
oriunde li s-ar cere s` îndeplineasc` o gam` complet` de misiuni ale Alian]ei. În al doilea rând,
NRF trebuie s` fie un catalizator pentru transformarea militar` actual`, prin îmbun`t`]irea
capabilit`]ilor militare ale Alian]ei [i ale statelor membre.
Dintr-o perspectiv` echivalent`, Uniunea European` a identificat impasul relativ
în care a ajuns în dezvoltarea propriei for]e de reac]ie rapid`, prev`zut` în Headline
Goal 2003. Consiliul European de la Helsinki, din decembrie 1999, a decis consolidarea
capacit`]ilor militare ale UE de gestionare a crizelor, obiectivul (Headline Goal) stabilit
cu aceast` ocazie fiind astfel esen]ializat: “Statele membre trebuie s` fie preg`tite
ca, pân` în 2003, s` poat` desf`[ura, într-un interval de 60 de zile [i pentru cel pu]in
un an, for]e militare num`rând 50 000-60 000 de oameni, pentru întregul spectru
al misiunilor de la Petersberg”. Ulterior, exper]ii [i planificatorii europeni ai ap`r`rii
au amendat cifra de 60 000 de persoane, ar`tând c`, pentru atingerea obiectivelor fixate,
ar fi mai potrivit s` se creeze o for]` de 80 000 de persoane, sus]inut` de 300-350 de avioane
de lupt` [i de 80 de nave militare. În realitate, ca urmare a rota]iilor impuse de intervalul
de un an stabilit la Helsinki pentru durata interven]iei, acest obiectiv implica faptul ca Uniunea,
în orice moment, s` aib` la dispozi]ie 240 000 de solda]i preg`ti]i pentru interven]ie.
În acest sens, exper]ii au stabilit [i un catalog de for]e, care cuprindea toate mijloacele
necesare, în domeniile combative, logistice [i de intelligence2.
Aceast` prim` for]` de reac]ie rapid` a UE, cum a fost denumit` în documentele
Uniunii, a întâmpinat dificult`]i semnificative în dezvoltare [i opera]ionalizare. În realitate,
de[i statele membre au f`cut contribu]ii care au dep`[it cifra din obiectivul stabilit la Helsinki,
capacit`]ile rezultate în 2003 se confruntau cu serioase lipsuri în domenii esen]iale,
cum sunt mobilizarea, desf`[urarea, interoperabilitatea, capacit`]ile strategice de transport,
conducerea, informa]iile [i sistemele de comunica]ii, precum [i capacitatea opera]ional`,
în general. Pe acest fundal, la mijlocul anului 2004, recunoscând implicit semie[ecul
HG 2003, Consiliul European din luna iunie a adoptat un nou obiectiv, denumit Headline
Goal 2010, în care reac]ia rapid` prin grupurile tactice de lupt` reprezint` un element central.
Grupurile tactice de luptã ale UE

~ Battlegroups – BG ~
Conceptul de grup tactic de lupt` reprezint` principala modalitate de realizare
a obiectivului stabilit de c`tre organele decizionale ale UE: p#n` în 2010, Uniunea va trebui
s` aib` capacitatea de a r`spunde unei crize în orice punct de pe glob. Potrivit HG 2010,
1
http://www.globeandmail.com/servlet/ArticleNews/front/RTGAM/20020924/wnato0924/Front/
homeBN/breakingnews.
2
Jolyon Howorth, “European Integration and Defence: the Ultimate Challenge ?”, Chaillot Papers 43,
nov. 2000, pp. 14-15.
113
UE trebuie s` fie în m`sur` s` ia o decizie de lansare a unei opera]iuni de management
al crizelor în termen de 5 zile de la aprobarea conceptului de c`tre Consiliu, iar desf`[urarea
trupelor în teatru în vederea realiz`rii misiunii s` se realizeze în 10 zile de la adoptarea
deciziei de interven]ie.
Ideea unei capacit`]i militare de dimensiuni mici, cu mobilitate [i capacitate de lupt`
ridicate, gata de interven]ie în timp scurt în situa]ii de criz` pentru interesele de securitate
ale UE, a fost lansat` la summitul franco-britanic de la Le Tourquet, din 4 februarie 2003.
Nou` luni mai târziu, conceptul a c`p`tat o prim` form` prin contribu]ia celor dou` state
la o nou` întâlnire, \n Londra. Experien]a UE din vara anului 2003, constând în Opera]iunea
ARTEMIS în Congo, a fost luat` în considerare [i a condus la conturarea ideii de unit`]i rapid
desf`[urabile, cu o componen]` de aproximativ 1 500 de militari. Aceste forma]iuni urmau
s` fie capabile s` intervin` în zone conflictuale la mare dep`rtare de Europa, cu focalizarea
principal`, dar nu exclusiv`, pe Africa, pentru a stabiliza o situa]ie pân` în momentul
desf`[ur`rii unor for]e extinse, ale ONU sau ale altor organiza]ii interna]ionale sau regionale
de securitate.
Ulterior, la începutul anului 2004, Germania s-a al`turat ini]iativei franco-britanice,
realizând împreun` un material intitulat “The battlegroups concept – UK-France-Germany
food for thought paper”3. Potrivit acestui document, grupurile tactice de lupt` reprezint`
“pachete de for]e coerente [i credibile de nivel batalion (1 500 de militari), incluz#nd
elementele de sprijin de lupt`/CS [i sprijin logistic de lupt`/CSS, \mpreun` cu capacit`]ile
de transport strategic [i de asigurare a sustenabilit`]ii [i a desf`[ur`rii în teatru”.
Acestea se fundamenteaz` pe principiul multina]ionalit`]ii [i pot fi formate de o na]iune
cadru sau de c`tre o coali]ie multina]ional`. Ele trebuie s` posede un grad mare de flexibilitate
[i de capacitate de lupt`, pentru a putea fi desf`[urate rapid în opera]ii din arii geografice
la mare distan]` (6 000 km) 4. Misiunea lor general` este de a preg`ti condi]iile
pentru interven]ia “for]elor principale” (for]ele tradi]ionale de men]inere a p`cii), furnizate
de ONU sau de c`tre alte organiza]ii sau state membre ale UE.
BGs sunt proiectate pentru a fi în m`sur` s` se disloce în teatru în termen de 5-10 zile
de la notificare [i s` se sus]in` pentru cel pu]in 30 de zile (perioada extensibil`
p#n` la 120 de zile, cu asigurarea procesului de rotire). BGs sunt proiectate pentru a fi
în m`sur` s` se disloce în teatru în termen de 5-10 zile de la notificare [i s` se sus]in`
pentru cel pu]in 30 de zile (perioada extensibil` p#n` la 120 de zile, cu asigurarea procesului
de rotire). Nivelul de ambi]ie stabilit de structurile politico-militare ale UE pentru perioada
de dup` realizarea capacit`]ii opera]ionale finale (2007) prevede c` Uniunea trebuie s` aib`
capacitatea de a desf`[ura dou` opera]ii concomitente de reac]ie rapid` de nivel batalion,
incluz#nd abilitatea de a lansa aceste dou` opera]ii aproape simultan. Limitarea prev`zut`
Vezi, în acest sens, ultima colec]ie de documente din domeniul securit`]ii [i ap`r`rii europene,
3
EU Security and Defence. Core Documents, vol. 5, Chaillot Paper, no. 75, Institute for Securiry Studies,
EU Paris, February 2005, pp. 10-16.
4
|n faza ini]ial`, ideea de BGs a avut la baz` necesitatea \nt`ririi cooper`rii UE cu ONU, cu focalizare
pe managementul crizelor în continentul african. Din aceasta cauz`, s-a considerat c` distan]a de desf`[urare
a BGs trebuie s` fie de aproximativ 6 000 km (acoperirea zonei marilor lacuri din Africa). Ulterior, au existat
unele discu]ii privind extinderea acestei limite p#n` la 9 000 km (\ntreg continentul african [i zone
ca Afganistanul).
114
în termenul “aproape simultan” a fost impus` de insuficien]a capacit`]ilor de transport strategic,
aerian [i maritim, la dispozi]ia statelor membre5. Pentru perioada 2005 (capacitatea
opera]ional` ini]ial`) – 2007, obiectivul asumat const` în a avea la dispozi]ie, în orice moment,
un BG gata de interven]ie, în caz de necesitate.
Fiecare BG trebuie s` fie asociat la un comandament de for]`, \mpreun` cu care
se preg`te[te în vederea interven]iei [i desf`[ur`rii în teatru. |n absen]a unei astfel de structuri,
este posibil ca un comandament de brigad` s` fie luat din catalogul de for]e [i alocat unui BG
pentru opera]ionalizare. Procesul de generare a BGs cuprinde dou` activit`]i generale: statele
membre fac oferte de pachete de for]e pentru BG, preciz#nd c#nd [i pentru ce perioad`
aceste pachete sunt disponibile; structurile militare ale UE (Comitetul Militar [i Statul
Major Militar) coordoneaz` procesul de asigurare a num`rului de BGs opera]ionalizate,
la dispozi]ia UE pentru interven]ie.
În acest sens, la Conferin]a ministerial` de angajare a capabilit`]ilor militare
din 22 noiembrie 20046, un num`r de 22 de state membre [i Norvegia, ca stat ter], s-au angajat
s` realizeze [i s` pun` la dispozi]ia UE 13 grupuri de lupt`, dup` cum urmeaz`: 4 BG
na]ionale (Fran]a, Italia, Spania [i Marea Britanie) [i 9 BG multina]ionale, realizate în urm`toarea
asociere: Fran]a, Germania, Belgia, Luxemburg [i Spania; Fran]a [i Belgia; Germania,
Olanda [i Finlanda; Germania, Cehia [i Austria; Italia, Ungaria [i Slovenia; Italia, Spania,
Grecia [i Portugalia; Polonia, Germania, Slovacia, Letonia [i Lituania; Suedia, Finlanda
[i Norvegia (ca stat ter]); Marea Britanie [i Olanda. Totodat`, au fost anun]ate contribu]ii
pentru BGs în domeniul capabilit`]ilor de ni[`: Lituania (o instala]ie de purificare a apei),
Grecia (Centrul de coordonare a transportului maritim de la Atena), Fran]a (structura
unui comandament multina]ional [i dislocabil) [i Cipru (un grup medical).
Relatiile
, dintre NRF ,si BG ~ fundamentele complementaritãtii
,
Rela]iile NATO-UE [i parteneriatul strategic dintre cele dou` organiza]ii constituie
unul dintre subiectele centrale pe agenda organismelor militare [i politico-militare ale celor
dou` organiza]ii. |n acest context general, modul de formare [i de opera]ionalizare a for]elor
de reac]ie rapid` ale NATO/NRF [i ale UE/BG [i rela]iile dintre acestea reprezint`
unul dintre principalele domenii de interes pentru cooperarea NATO-UE. Subiectul rela]iilor
dintre cele dou` for]e de reac]ie rapid` necesit` cel pu]in dou` tipuri de abord`ri: una, la un nivel
ridicat de generalitate, care implic` rela]iile [i diviziunea muncii dintre cele dou` organiza]ii
în domeniul securit`]ii contemporane, [i o discu]ie tehnic` militar`, vizând modalit`]ile
concrete de realizare a complementarit`]ii dintre cele dou` for]e de reac]ie rapid`.
“Diviziunea muncii” dintre NATO [i UE în securitatea contemporan`
Criza generat` de interven]ia din Irak a implicat necesitatea redefinirii parteneriatului
dintre cele dou` organiza]ii, precum [i dintre America [i Europa. Cea mai important`
dintre solu]iile conturate se bazeaz` pe a[a-numita “diviziune a muncii” în chestiunile legate
5
Karl-Heinz Kamp, “European Battle Groups: A New Stimulus for the European Securiry and Defence
Policy ?”, Analysen und Argumente, Konrad Adenauer Stiftung, 15/2004, pp. 2-3.
6
Vezi, în acest sens, “Declaration on European Military Capabilities”, adoptat` cu prilejul Conferin]ei
din 22 noiembrie; http://ue.eu.int/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/misc/82761.pdf.
115
de securitate atât la nivel general, între SUA [i Europa, cât [i la nivel militar, prin separarea
responsabilit`]ilor [i a tipurilor de misiuni militare între NATO (SUA) [i for]a de reac]ie
rapid` a Uniunii Europene. Din perspectiv` american`, dezvolt`rilor actuale din domeniul
ap`r`rii europene le sunt impuse cei “trei D”: PESA nu trebuie s` diminueze rolul NATO,
nu trebuie s` dubleze capabilit`]ile NATO [i nu trebuie s` discrimineze membrii NATO
care nu apar]in UE7.
În viziunea lui Rob de Wijk, directorul Centrului Clingendael de Studii Strategice
din Olanda, noua abordare a cooper`rii transatlantice în domeniul securit`]ii trebuie
s` se fundamenteze pe “o clar` diviziune a muncii, prin care Statelor Unite s` le revin`
în principal responsabilitatea pentru opera]iunile militare de lupt`, în timp ce Europa
trebuie s` acopere, în primul rând, stabilizarea [i reconstruc]ia postconflict”8. Mai mult,
noul parteneriat ar urma s` implice recunoa[terea necesit`]ii dezvolt`rii de c`tre fiecare parte
a capacit`]ilor specifice pentru gestionarea noilor tipuri de riscuri [i amenin]`ri la adresa
securit`]ii, prin realizarea unui echilibru între mijloacele “soft” [i “hard” de interven]ie9.
Pentru reu[ita acestei strategii este necesar ca cele dou` p`r]i complementare
s` nu se rezume la a investi în propria direc]ie, ci s`-[i dezvolte [i abord`rile complementare
– Europa s`-[i edifice capacit`]ile militare propriu-zise de ducere a ac]iunilor de lupt`,
pentru a diminua decalajul care o separ` de SUA, iar americanii s` recunoasc` importan]a
reconstruc]iei [i stabiliz`rii postconflict, prin realizarea propriilor capacit`]i în domeniu.
Reu[ita noului parteneriat depinde [i de modul în care fiecare va în]elege s`-[i dezvolte
capacit`]ile deficitare în prezent. În acest sens, Jean-Yves Haine, de la Institutul European
de Studii de Securitate, apreciaz` c` Europa are o real` nevoie în prezent s` investeasc`
în domeniul militar, pentru realizarea a[a-numitelor capacit`]i “soft power plus”10.
Din perspectiv` european`, aceast` abordare “atlanticist`” a separ`rii responsabilit`]ilor
nu este interpretat` decât ca o încercare de men]inere a dependen]ei securit`]ii vechiului
continent de poten]ialul militar al Statelor Unite. Din aceast` cauz`, tot mai mul]i europeni
sunt con[tien]i de importan]a dezvolt`rii capacit`]ilor militare proprii, prin investi]ii
consistente în modernizarea sistemelor militare [i prin continuarea politicii de integrare
în domeniu. Prima Strategie de Securitate din istoria Uniunii Europene eviden]iaz` importan]a
politicilor bazate pe capacit`]i militare credibile, pentru protejarea intereselor europene
în lume [i pentru contracararea noilor riscuri la adresa securit`]ii, în primul rând a terorismului
interna]ional. Headline Goal 2010 [i ini]iativa privind dezvoltarea BG r`spund direct
acestei noi orient`ri imprimate de Strategia Solana de Securitate European`.
Dup` criza provocat` de interven]ia din Irak, în prezent, rela]iile dintre cele dou` organiza]ii
esen]iale pentru securitatea european` traverseaz` o faz` de importante oportunit`]i,
7
Christopher Layne, “Death Knell for NATO ? The Bush Administration Confronts the European
Security and Defense Policy”, în Policy Analysis, no. 394, April 2001.
8
Rob de Wijk, “European Military Reform for a Global Partnership”, în The Washington Quarterly,
winter 2003-2004.
9
Conceptul de “hard power” pune accentul pe for]e [i mijloace militare tradi]ionale, combatante,
în timp ce “soft power” vizeaz` capacit`]ile “mai pu]in militare” de realizare a securit`]ii, cum sunt diploma]ia,
ajutorul economic, opera]iunile de men]inere a p`cii, procesele de reconstruc]ie postconflict etc.
10
Dr. Jean-Yves Haine, “Venus Without Mars: Challenges Ahead for ESDP”, în prof. dr. Sven Biscop (Ed.),
Audit Of European Strategy, Royal Institute For International Relations (Irri-Kiib) Brussels, December 2004.
116
date fiind transferul misiunii din Bosnia, realizarea mecanismelor de leg`tur` permanente
dintre ele [i cooperarea în dezvoltarea capabilit`]ilor militare. |n baza documentului “European
Defence: NATO/EU consultation, planning and operations”, adoptat de c`tre Consiliul
European din decembrie 2003, \ncep#nd cu a doua parte a anului 2004, s-a trecut la realizarea
aranjamentele permanente de leg`tur` dintre UE [i NATO (Celula de stat major a UE,
la SHAPE [i Echipa de leg`tur` a NATO, la EUMS) [i la opera]ionalizarea, în cadrul EUMS,
a unei celule cu componente militare [i civile, în cadrul c`reia s` se organizeze un nucleu
de centru opera]ional ca variant` de planificare [i conducere autonom` a unei opera]iuni UE
de management al crizelor.
În aceste condi]ii, înainte de lansarea unei opera]iuni militare de management al crizelor,
europenii au la dispozi]ie patru variante de luat în calcul: o opera]iune NATO; o misiune UE
cu recurs la mijloacele [i capacit`]ile Alian]ei, în cadrul oferit de Aranjamentele Berlin Plus;
o misiune UE prin utilizarea unuia dintre cele cinci comandamente na]ionale puse la dispozi]ia
UE în acest scop de c`tre Fran]a, Marea Britanie, Germania, Italia [i Grecia sau prin intermediul
Centrului Opera]ional, care urmeaz` s` fie creat în cadrul Statului Major Militar al UE
pân` în anul 200611. Modalit`]i de cooperare în opera]iuni militare între NATO [i UE
A c e a s t ` Uniunea European`
situa]ie a fost sinte- implicat` neimplicat`
tizat` de c`tre cerce- Opera]iune desf`[urat`
doar de c`tre NATO
t`torul Carlo Masala, implicat (de exemplu: Enduring
d e l a C o l e g i u l NATO Freedom)
NATO din Roma12, (ca întreg) a. Berlin Plus Coali]ii ale voin]ei,
[i se prezint` neimplicat
(Concordia, Althea); sub conducerea unui stat
b. Lead nation (Artemis); membru al UE [i/sau
ca în tabelul al`turat. c. Multina]ional, prin Centrul al NATO (Opera]iunea
Opera]ional/EUMS, dup` 2006 ALBA)
Rela]iile NRF – BG
Dat fiind faptul c` statele europene aloc`, în general, acela[i set de for]e [i capabilit`]i
militare ambelor for]e de reac]ie rapid`, pot s` apar` unele probleme legate de compatibilitatea
dintre NRF [i BG, precum [i de necesitatea evit`rii duplic`rii [i a irosirii resurselor limitate
destinate domeniului ap`r`rii. Din aceast` cauz`, majoritatea deciden]ilor [i a speciali[tilor
recomand` utilizarea, pe c#t posibil, a acelora[i standarde [i metode de certificare [i compati-
bilizarea proceselor de generare a for]elor [i de rotire a acestora. În acest sens, de[i na]iunile
r`m#n suverane în deciziile privind contribu]iile la NRF [i BG, cele dou` organiza]ii au un rol
important de jucat în identificarea [i propunerea solu]iilor pentru \mbun`t`]irea coordon`rii
[i armoniz`rii dintre for]ele lor de reac]ie rapid`.
La modul concret, conceptul BG, elaborat la nivelul institu]iilor militare ale UE, eviden]iaz`
necesitatea ca standardele, metodele practice [i procedurile elaborate pentru BG s` fie similare
11
Aceast` nou` structur` reprezint` un instrument autonom, la dispozi]ia Uniunii, de planificare
strategic`, ce integreaz` at#t elementele militare, c#t [i pe cele civile implicate în managementul crizelor.
12
Carlo Masala, “ESDP and NATO în the Wake of the Istanbul Summit”, Research Paper, nr. 8, June 2004,
pe site-ul Colegiului www.ndc.nato.int.
117
celor definite în NATO pentru NRF, în toate situa]iile în care acest lucru este posibil [i aplicabil.
|n acela[i sens, este subliniat` necesitatea de \nt`rire a cooper`rii [i de intensificare a schimbului
de informa]ii dintre UE [i NATO în ceea ce prive[te opera]ionalizarea celor dou` for]e
de reac]ie rapid`, inclusiv în domeniul elabor`rii [i adopt`rii modalit`]ilor tehnice prin care
statele membre vor pune la dispozi]ia NRF [i a BGs for]e [i capabilit`]i militare.
Pornind de la dimensiuni [i misiuni probabile, cele dou` concepte pot fi considerate
mai degrab` complementare dec#t duplicative. Ini]ial au existat opinii potrivit c`rora misiunile
diferite ale celor dou` for]e conduceau la diferen]e în nivelul de operativitate [i eficacitate
militar`. Ulterior, o dat` cu cristalizarea conceptului BG, s-a ajuns la concluzia potrivit c`reia
ambele for]e necesit` acela[i nivel ridicat de eficacitate militar` [i de capacitate de lupt`13.
Ca pachete de for]e de reac]ie rapid` (“ready-to-fight”), ele fac apel la acela[i pachet general
de capabilit`]i, în special de transport strategic [i de suport logistic. În acest sens, NATO
poate s` sprijine BG prin punerea la dispozi]ie mai degrab` a facilitatorilor opera]ionali
[i strategici dec#t prin furnizarea de for]e. Este vorba despre transportul strategic (maritim
[i aerian) [i al elementelor de suport logistic (\n special, pentru perioada 2005-2007
– capacitatea opera]ional` ini]ial`). În acela[i timp, capacit`]ile statelor europene alocate
ini]iativei BG pot fi avute în vedere pentru acoperirea unor elemente deficitare în procesul
de generare a for]ei pentru NRF sau pentru \nt`rirea componentelor NRF deja desf`[urate.
Alian]a poate, de asemenea, face apel [i la capabilit`]ile de ni[` puse la dispozi]ie de unele
state membre pentru BG.
Pe de alt` parte, modul în care au fost dezvoltate [i opera]ionalizate cele dou` for]e
de reac]ie rapid` pân` în momentul apari]iei ini]iativei BG sus]inea ideea unei distinc]ii
clare între obiectivele [i misiunile repartizate fiec`reia în parte: în timp ce Helsinki Headline
Goal 2003 direc]iona proiectul for]ei europene ini]iale pe “interven]ii în cazul conflictelor
de intensitate sc`zut`”, specifice pentru misiunile tip Petersberg 14, FRN a fost creat`
[i preg`tit` s` rezolve conflictele la un nivel ridicat al spectrului conflictual sau, cu alte
cuvinte, s` lupte în “conflicte de înalt` intensitate”.
O dat` cu apari]ia [i dezvoltarea BG, aceast` diferen]iere tinde s` se estompeze,
fapt care poate genera unele probleme în realizarea complementarit`]ii dintre cele dou` for]e.
De[i poate fi constatat` o anumit` diferen]` între cele dou` tipuri de misiuni, ea s-a redus
semnificativ prin modul în care sunt definite actualele misiuni ale BG, în acord cu prevederile
noii Strategii de Securitate Europene. NRF este destinat` s` r`spund` \ntregului spectru
de misiuni (inclusiv conflicte de \nalt` intensitate), în timp ce BG are de acoperit misiunile
prev`zute în Strategia de Securitate European` (o variant` extins` a misiunilor tip Petersberg),
care implic` st`ri conflictuale de intensitate sc`zut` sau medie.
13
În acest sens, recent, Secretarul general NATO aprecia c` nu este indicat ca BGs s` fie utilizate
doar pentru misiuni de peacekeeping. La modul concret, de Hoop Scheffer aprecia c` “în opera]iunile
de men]inere a p`cii este implicat` [i ducerea luptei prin capacit`]i combative. Dac` UE creeaz` grupuri
tactice de lupt`, iar noi opera]ionaliz`m NRF, nu trebuie s` plec`m de la premisa c` Uniunea este pentru
soft power, iar Alian]a pentru tough power”, în EUObserver, 11.03.2005, www.euobserver.com.
14
Ansamblul misiunilor de tip Petersberg includea: misiuni umanitare [i de evacuare, misiuni
de men]inere a p`cii [i misiuni ale for]elor lupt`toare în managementul crizelor, inclusiv impunerea p`cii.
118
Scenariul optimist EU BG For]a de R`spuns a NATO
al evolu]iei rela]iilor Misiunile prev`zute în Strategia
dintre cele dou` for]e de Securitate European`: 1. managementul consecin]elor
const` în men]inerea 1. opera]iuni comune de dezarmare; (inclusiv NBC);
2. misiuni de salvare [i umanitare; 2. impunerea p`cii (inclusiv
complementarit`]ii, fapt 3. servicii de asisten]` [i consultan]` gestionarea migra]iei în mas`);
ce ar conduce la posibi- militare; 3. embargou [i interdic]ii;
litatea interven]iei comune 4. misiuni de prevenire a conflictelor 4. contraterorismul [i opera]iuni
[i de men]inere a p`cii;
în opera]iunile de manage- antiteroriste;
5. misiuni ale for]elor combatante 5. opera]iuni de evacuare
mentul crizelor [i poten- de management al crizelor, a nonncombatan]ilor;
]area rezultatului acestei incluzând impunerea p`cii 6. ap`rarea antirachet`.
interven]ii prin utilizarea [i stabilizarea postconflict;
NRF pentru situa]iile la un nivel ridicat al spectrului conflictual [i implicarea BG în misiunile

de peace-building [i de reconstruc]ie postconflict (unde expertiza [i capabilit`]ile UE
sunt superioare celor ale Alian]ei). Pot fi avute în vedere [i situa]ii în care varianta BG
s` fie mai indicat` pentru a interveni dec#t NRF, dat` fiind tocmai focalizarea în plus a UE
pe situa]iile de reconstruc]ie postconflict. Toate acestea necesit`, în continuare, investigarea
[i identificarea posibilit`]ilor de utilizare comun` a NRF [i a BG în acela[i teatru opera]ional,
pentru realizarea unui obiectiv comun.
Principalul element în sprijinul complementarit`]ii ]ine de spa]iul deciziei politice
de interven]ie într-o anumit` situa]ie de criz`. În acest sens, este de presupus ca interven]iile
în misiunile prev`zute de Strategia de Securitate a UE s` implice BG într-o serie de opera]iuni
de men]inere a p`cii, umanitare [i de management al crizei, asupra c`rora Uniunea
decide s` intervin`, în situa]iile în care NATO, ca întreg, hot`r`[te s` nu se implice.
Exemple practice pentru astfel de misiuni sunt reprezentate de opera]iunea “Concordia”,
din Macedonia, prima opera]iune militar` din istoria UE, opera]iunea “Artemis”, prin care
1 400 de militari [i civili au fost desf`[ura]i în provincia Bunia din Congo pentru îmbun`-
t`]irea situa]iei umanitare [i de securitate din zona respectiv`, sau Althea, din Bosnia.
Dac` în teorie cooperarea [i complementaritatea dintre for]ele de reac]ie rapid`
par a fi regula, în practic`, este pu]in mai complicat. Unii anali[ti sugereaz` c` între
cele dou` for]e exist` competi]ie [i, chiar mai mult, c` ele sunt incompatibile din perspectiv`
politic` [i de securitate. În acest sens, înc` din anul 2003, R. Kempin aprecia c` “ceea ce este
în joc prin opera]ionalizarea For]ei de R`spuns a NATO este reprezentat de viitorul
politic al Politicii Europene de Securitate [i Ap`rare. Cu alte cuvinte, contribu]ia statelor
europene la NRF ar putea provoca importante întârzieri [i chiar compromite realizarea
obiectivelor PESA”15.
În realitate, pân` în prezent, aceste riscuri s-au manifestat într-o mic` m`sur`,
iar crearea [i opera]ionalizarea NRF nu a deturnat statele europene cu poten]ial
militar important de la demersurile necesare dezvolt`rii Politicii Europene de Securitate
[i Ap`rare. Dup` cum se poate observa din lista angajamentelor la noua ini]iativ` a BG,
15
Ronja Kempin, “The New NATO Response Force: Challenges for and Reactions from Europe”,
Copenhagen Peace Research Institute.
119
cele mai importante state contributoare (Marea Britanie, Germania, Fran]a, Italia, Spania)
se reg`sesc [i între statele cu cele mai importante contribu]ii la NRF. Aceast` situa]ie
are efecte pozitive în procesul de coordonare al celor dou` ini]iative, prin prevenirea duplic`rii
eforturilor [i a competi]iei între cele dou` structuri.
În final, pot fi schi]ate unele concluzii la demersurile de coordonare [i compatibilizare
a dezvolt`rii for]elor de reac]ie rapid` ale NATO [i Uniunii Europene. Date fiind resursele
limitate alocate pentru modernizarea for]elor [i faptul c` statele europene aloc`, în general,
acela[i pachet de for]e at#t pentru NATO/NRF, c#t [i pentru UE/BG, cooperarea
[i complementaritatea dintre for]ele de reac]ie rapid` constituie un obiectiv \mp`rt`[it
de marea parte a actorilor europeni. Dac` aceast` cooperare nu este dezvoltat`
acum, în principal prin preluarea de c`tre BG a aceluia[i set de standarde [i criterii
definite pentru NRF, ar putea ap`rea riscul duplic`rii eforturilor [i chiar al competi]iei
între cele dou` for]e. Din aceast` perspectiv`, România, ca ]ar` membr` a NATO [i viitor
stat al UE, este direct interesat` de armonizarea celor dou` concepte [i consider` c` trebuie
s` se utilizeze, pe c#t posibil, acelea[i standarde [i metode de certificare [i s` fie compa-
tibilizate procesele de generare a for]elor [i de rotire a acestora. Acest lucru este cu at#t
mai important, cu c#t certificarea [i atestarea pachetelor de for]e alocate pentru BG vor fi
o responsabilitate na]ional`.
120
TENDINTE
, DE TRANSFORMARE
A DOMENIULUI INFORMA TIILOR
INFORMATIILOR
,
ÎN INTERIORUL NATO
NATO
Locotenent-colonel Iulian BUGA
Maior Marian OAN~
P
ornind de la rolul [i locul domeniului informa]iilor în procesul de elaborare
a deciziilor la nivel politic [i politico-militar, precum [i în planificarea
[i comanda-controlul opera]iilor, pe baza celor convenite la summitul
de la Praga, din noiembrie 2004, [i, anterior, la reuniunea informal` a mini[trilor ap`r`rii
[i [efilor de state majore desf`[urat` la Colorado Springs, în anul 2003, s-au pus în eviden]`
decalajele ap`rute între ac]iunile de transformare a structurii de comand` NATO [i cele
de adaptare organizatoric` [i procedural` la noile realit`]i ale domeniului informa]iilor.
Adaptarea în domeniul informa]iilor vizeaz` eficientizarea proceselor [i capabilit`]ilor
specifice în vederea contracar`rii noilor amenin]`ri ce afecteaz` mediul de securitate, sprijinirii
procesului de elaborare a deciziei conform unor roluri recent asumate, precum [i îndeplinirea
cerin]elor opera]ionale corespunz`toare acestora.
Dup` cum este [i firesc, ini]iativele majore de transformare a domeniului informa]iilor
sunt concentrate atât la nivel politic, cât [i în plan militar, cerin]ele adapt`rii cuprinzând
prezentarea nu doar a unor produse necesare fundament`rii [i orient`rii deciziilor strategice
(politice [i politico-militare), ci [i a celor elaborate la nivelul comandan]ilor for]elor dislocate
în teatrele de opera]ii. De[i ini]iativele din cele dou` planuri (politic [i militar) sunt distincte,
ac]iunile sunt conjugate [i se sprijin` reciproc, fiind identificate [i urmând a fi aprofundate
punctele de leg`tur` dintre acestea, în scopul realiz`rii [i men]inerii sinergiei în îndeplinirea
obiectivelor.
Fiind o schimbare de esen]`, se indic` faptul c` este necesar ca, într-o prim` faz`,
noua abordare s` fie clarificat` [i adoptat` în plan conceptual, iar apoi transpus` în ac]iuni
de c`tre personalul specializat, indiferent de nivelul la care acesta î[i desf`[oar` activitatea.
Elementul central al complementarit`]ii în cele dou` planuri este reprezentat de conceptul
fundamental al unit`]ii dintre na]iuni [i Autorit`]ile Militare ale NATO, unitate ce urmeaz`
a se sprijini pe un set de principii clare ce urm`resc atingerea obiectivelor strategice
ale unui nou tip de superioritate informa]ional` [i decizional`.
Primul principiu pleac` de la necesitatea ca, neîntrerupând elaborarea periodic`
de produse utile deciden]ilor [i planificatorilor din domeniul strategic, sprijinul informa]ional
121
s` se concentreze asupra necesit`]ilor comandan]ilor. Fiind o alian]` politico-militar`, succesul
instrumentului de for]` este esen]ial, c`ci, în caz contrar, putem vorbi numai despre un for
de dezbatere [i despre decizii tip exerci]iu. Furnizarea c`tre comandan]ii for]elor
din teatrele de opera]ii a celor mai utile informa]ii avute la dispozi]ie – din punctul de vedere
al planific`rii [i comenzii-controlului – urm`re[te, în afara scopului general de asigurare
a succesului opera]iei, eliminarea deficien]elor constatate pân` în prezent: un nivel
nesatisf`c`tor al protec]iei for]elor; reguli de angajare insuficient de agresive în momentele
critice [i pe ansamblul duratei opera]iei; un nivel prea mare al riscului producerii de pierderi
în rândul personalului for]elor NATO [i al popula]iei; probabilitate redus` de succes.
Trebuie s` subliniem faptul c` atât deficien]ele men]ionate, cât [i caracteristicile ope-
ra]iilor în curs (amenin]`ri asimetrice, for]e inamice nestructurate, combaterea crimei
organizate etc.) conduc în mod natural la o adaptare ce se caracterizeaz` [i prin cre[terea
semnificativ` a rolului contrainforma]iilor în ansamblul disciplinelor informative.
Cel de-al doilea principiu abordeaz` necesitatea diviziunii responsabilit`]ilor în domeniul
informa]iilor. Regula ce guverneaz` alimentarea continu` a procesului de asigurare informa-
]ional` const` în responsabilitatea na]iunilor atât în ceea ce prive[te furnizarea produselor
specifice (date, evalu`ri, liste de ]inte), cât [i a capabilit`]ilor (personal instruit, adaptat
misiunii din punct de vedere numeric [i gata pentru a fi dislocat în teatru; informa]ii;
mijloace specifice). De cealalt` parte, autorit`]ile militare ale NATO sunt responsabile
pentru asigurarea mecanismelor (doctrin`, organizare, preg`tire, materiale, conducere,
personal, facilit`]i, interoperabilitate) prin intermediul c`rora informa]iile se integreaz`
[i se prezint` deciden]ilor, planificatorilor [i comandan]ilor, cu realizarea simultan`
a protec]iei informa]iilor sensibile atât din punctul de vedere al na]iunilor, cât [i al diferitelor
structuri ale NATO.
Penultimul principiu abordeaz` o tem` sensibil`, dar în acela[i timp de neevitat,
având în vedere noile realit`]i ce stau în fa]a deciden]ilor [i comandan]ilor – punerea oportun`
la dispozi]ie a informa]iilor na]ionale. Se are în vedere faptul c` for]ele din teatre se confrunt`
cu un profil asimetric al adversarului [i, în consecin]`, al ac]iunilor desf`[urate, succesul
opera]iei nemaifiind garantat de aportul unui sistem de informa]ii configurat în mod clasic
[i bazat cu preponderen]` pe surse tehnice. Totodat`, se pleac` de la realitatea
conform c`reia na]iunile sunt principalele de]in`toare [i furnizoare de produse informative.
Se formuleaz` în acest sens cerin]a ca na]iunile s` recurg` numai prin excep]ie
la netransmiterea c`tre autorit`]ile militare ale NATO a informa]iilor de interes pe care
le de]in, inversând efectul ob]inut prin aplicarea principiului opus – punerea la dispozi]ie
prin excep]ie, iar transmiterea informa]iilor s` se fac` oportun c`tre comandan]ii for]elor,
într-un mod care s` asigure protec]ia elementelor sensibile (formula desecretizare, traducere
[i transmitere, etape parcurse rapid [i cu acurate]e).
Ultimul principiu face recurs la un necesar acord la nivel politic, care s` conduc`
la asigurarea comandan]ilor, planificatorilor [i Cartierului General al NATO, a unei imagini
comune opera]ionale, ce se poate realiza numai prin fuzionarea informa]iilor la dispozi]ie
cu cele de]inute de alte structuri militare [i civile. Ceea ce nu reprezenta o cerin]`
fundamental` în contextul tipului de opera]ii planificate în mediul de securitate specific
perioadei “r`zboiului rece” se define[te în prezent ca o necesitate de la sine în]eleas`
122
a comandan]ilor [i planificatorilor – nevoia în]elegerii factorilor de ordin politic, normativ,
social, cultural, istoric, religios, geospa]ial, a celor privind criminalitatea, precum [i a analizelor
integrate referitoare la limb`, economie, infrastructur`, s`n`tate [i mediu. Fiind vorba
de atât de multe domenii, de un volum impresionant de informa]ii [i de o bogat` diversitate
a specializ`rilor necesare interpret`rii, este firesc s` se formuleze impunerea integr`rii
într-o form` organizat` [i continu` a informa]iilor furnizate de structurile guvernamentale
[i nonguvernamentale. Asigurând continuitatea principiilor deja enun]ate, opin`m
c` integrarea trebuie s` r`spund` cerin]elor deciziei politico-militare [i a celei opera]ionale,
astfel încât s` se asigure un timp scurt de elaborare [i de transmitere la beneficiar
a produsului, conducând în acela[i timp la eliminarea unor interven]ii ce pot afecta con]inutul
datelor ini]iale.
Fire[te c` toate aceste tendin]e de transformare la nivelul Alian]ei nu se pot materializa
f`r` adaptarea structural` [i procedural`, chiar legislativ` dac` se impune, la nivelul
fiec`rei na]iuni. În acest sens, subliniem fie [i numai diferen]a dintre cerin]ele de informa]ii
pentru planificarea, conducerea [i desf`[urarea unei opera]ii clasice [i cele specifice
unei opera]ii în care sunt îndeplinite misiuni de combatere a terorismului [i a crimei organizate
(traficul cu fiin]e umane, de droguri, contraband`, imigra]ie ilegal` etc.), cu dezvolt`ri
[i influen]e transna]ionale.
123
COOPERAREA CIVILI-MILIT
CIVILI-MILITARI
ARI
~ dimensiune esentialã
,
a culturii de securitate a UE ~
Milica NEAC{U
D
emersul de fa]` v` propune o analiz` a rela]iilor civili-militari aflate \ntr-o faz`
transforma]ional`, de la rela]iile pe care le are un militar cu statul suveran
la cele care devin definitorii din perspectiva apartenen]ei acelui stat la un sistem
de securitate colectiv`, aflat sub influen]a unei culturi strategice europene \n formare.
|n primul r#nd, rela]iile civili-militari \n cadrul UE devin transna]ionale, av#nd \n vedere
faptul c` statele nu mai sunt entit`]i autoizolate, care nu se implic` \n afacerile interne
ale altui stat membru. |n timp ce regula neamestecului \n treburile interne ale unui stat
suveran a avut ca rezultat faptul ca singura op]iune pentru extinderea influen]ei asupra altui
stat s` devin` alipirea teritorial` a acestuia, cre#nd, astfel, premisele pentru r`zboaiele
expansioniste [i un rol corespunz`tor pentru armat`, sistemul de securitate “cooperativ`”
presupune coordonarea politicilor de ap`rare. Apar, a[adar, modific`ri la nivelul rela]iei
dintre militarii unui stat [i autorit`]ile civile [i militare ale altui stat. Ace[tia se vor supune,
practic, unei decizii politice multina]ionale [i unui lan] de comand` multina]ional. S-ar putea
afirma c` militarul tinde s` serveasc` mai degrab` unei identit`]i europene dec#t celei na]ionale.
Cu toate c` acest stadiu nu a fost \nc` atins, \n contextul rela]iilor civili-militari, acest fenomen
este reprezentativ pentru modul \n care politica intern` este coordonat` cu cea extern`.
|n domeniul politicii de ap`rare, planificarea structurii for]elor [i a \nzestr`rii urm`re[te
punerea \n balan]` a obiectivelor corespunz`toare intereselor na]ionale specifice [i concordan]a
cu necesit`]ile de ap`rare [i securitate colective. Acest proces este dificil [i complex.
|n ceea ce prive[te politica de \nzestrare, complexitatea este dat` de multitudinea actorilor
implica]i [i a rela]iilor dintre ace[tia: parlamentele na]ionale care aprob` bugetul, industriile
de ap`rare, companiile private na]ionale [i multina]ionale, noua Agen]ie European`
de Ap`rare etc.
Relativ la structura de for]e, un concept “clasic” controversat este cel al profesionaliz`rii.
Adep]ii acestuia consider` c` o armat` bazat` pe conscrip]ie nu ofer` o participare
corespunz`toare la opera]ii (usability). Tab`ra opus` este de p`rere c` acest lucru
este adev`rat doar din punct de vedere cantitativ, nu poate fi \ns` vorba [i despre o participare
sc`zut` din punct de vedere calitativ. Potrivit celor din urm`, rezervi[tii care particip` voluntar
la opera]ii de gestionare a crizelor reprezint` o valoare adaugat` din perspectiva rela]iilor
civili-militari. |n plus, prin eliminarea serviciului militar obligatoriu se poate pierde
o important` leg`tur` dintre militari [i societate.
124
Pe de alt` parte (sau, de ce nu, \n compensa]ie), nimeni nu poate descrie \n momentul
de fa]` rolul militarilor \n societate, f`r` a face conexiuni cu rolurile celorlalte institu]ii
ale sectorului de securitate (inclusiv ale celor interna]ionale sau multina]ionale), \n timp
ce rela]iile civili-militari sunt implicit legate de procesul de management [i planificare
interinstitu]ional`. A[adar, militarii \[i vor dezvolta capacitatea de consiliere pentru aceste
institu]ii, oferirea de expertiz` militar` reprezent#nd o valoare adaugat` fa]` de simpla
implementare a politicii prin folosirea for]ei fizice. Ceea ce este [i logic, av#nd \n vedere
c` institu]ia militar` se orienteaz` mai mult c`tre “security building” pentru a reflecta tranzi]ia
de la “ap`rarea \mpotriva altora” spre “securitate \mpreun` cu ceilal]i”.
Dac` securitatea \nseamn` mai mult dec#t ap`rare, \n mod corespunz`tor, \ns`[i no]iunea
de ap`rare s-a schimbat, gener#nd noi misiuni pentru for]ele armate, inclusiv din categoria
soft-security. Pe de o parte, se poate aprecia c` for]ele armate sunt mai bine preg`tite s` fac` fa]`
anumitor riscuri [i provoc`ri dec#t alte institu]ii, atunci c#nd implicarea lor \n activit`]i
nonmilitare se bazeaz` pe necesitatea unui r`spuns rapid [i eficient. Pe de alt` parte,
aceste noi misiuni rezult` din \ns`[i natura specific` a opera]iilor de gestionare a crizelor,
care implic` din ce \n ce mai mult componenta militar` \n activit`]i CIMIC, destinate stabilirii
rela]iilor cu popula]ia [i autorit`]ile locale, \n scopul asigur`rii sprijinului acestora
pentru obiectivele misiunii. |n plus, expertiza militar` este tot mai frecvent utilizat` \n sus]inerea
eforturilor de prevenire a conflictelor sau de stabilizare postconflict.
Relevante \n acest sens sunt dezbaterile recent ini]iate la nivelul UE prin documentul
pre[edin]iei olandeze – “Promovarea unei abord`ri integrate asupra managementului
crizelor: c`tre o interac]iune de succes \ntre securitatea militar` [i cooperarea
pentru dezvoltare”1 (distribuit \n noiembrie 2004), privind explorarea unor modalit`]i
de utilizare a expertizei militare \n avantajul obiectivelor politice ale UE. Acestea se bazeaz`
pe faptul c` un mediu stabil [i securizat este o precondi]ie pentru asisten]a umanitar`
[i apoi cea de dezvoltare, care, la r#ndul ei, va asigura ie[irea militarilor din teatru (exit strategy).
O opera]ie de gestionare a crizelor fiind doar o component` a unei strategii politice
mai ample de solu]ionare a crizei respective, care, printre altele, cuprinde controlul civil
[i reforma sectorului de securitate, utilizarea militarilor nu trebuie s` se rezume la dislocarea
de trupe, ci trebuie privit` ca parte a unui program politic.
Totodat`, noile misiuni de securitate ale for]elor armate contribuie la consolidarea
controlului democratic-institu]ional civil (politica de ap`rare [i planificare, de la definirea
rolului [i a structurii institu]iei militare p#n` la alocarea de resurse) [i faciliteaz` integrarea
expertizei civile \n sistemul militar (ca, de exemplu, activit`]ile de diploma]ia ap`r`rii
desf`[urate deopotriv` de liderii civili [i de c`tre structurile militare specializate ce de]in
cuno[tin]e solide \n domeniul afacerilor politice [i diplomatice).
Ilustrativ, \n acest sens, este cazul Parlamentului European (PE), lipsit de putere
de control [i de evaluare, de autoritate bugetar` asupra opera]iilor PESA de gestionare
a crizelor, ca urmare a faptului c` toate cheltuielile opera]iilor militare sunt acoperite
de statele membre [i administrate prin mecanismul ATHENA. Totu[i, integrarea
1
“Promoting an integrated approach to crisis management: towards a more fruitful interaction between
military security and development co-operation”.
125
[i coordonarea dimensiunilor civil` [i militar` ale opera]iei ALTHEA din Bosnia-Her]egovina
reprezint` o oportunitate pentru PE s` se foloseasc` de aspectele civile ale strategiei
pentru a ob]ine mai multe informa]ii despre dimensiunea militar`. Controlul dimensiunii
civile va atrage [i o oarecare influen]` asupra celei militare.
Astfel, potrivit principiului bidirec]ionalit`]ii, dezvolt`rii rolului de consultant militar
\i corespunde amplificarea importan]ei de consultant politic (polad) pentru comandantul
for]ei, \n special \n contextul \n care UE va conduce opera]ii mixte (cu componenta civil`
[i militar`), precum ALTHEA. Importan]a rolului Reprezentantului Special al UE (EUSR)2
este rezultatul experien]ei acumulate \n urma ac]iunii fragmentate \n Bosnia-Her]egovina
[i a lec]iilor \nv`]ate de pe urma SFOR, prin rela]iile civili-militari \n cadrul celor UE-NATO
\n teatrul de opera]ii. Av#nd \n vedere c` opera]ia militar` este doar o parte a misiunii PESA,
revizuirea periodic` a acesteia nu mai reprezint` o responsabilitate exclusiv militar`.
Prin urmare, revizuirea misiunii se va baza [i pe contribu]ia EUSR [i va lua \n considerare
directivele Comitetului Politic [i de Securitate (COPS).
|n plus, o abordare coerent` a reprezent`rilor pe care acesta le va face \n fa]a PE
nu se va putea limita la aspectele civile ale strategiei, f`r` a afecta imaginea de ansamblu.
Comandantul opera]iei sau comandantul for]ei ar putea fi ruga]i s`-l acompanieze,
cre#ndu-le prilejul s` r`spund` la interpel`rile parlamentarilor.
De altfel, rolul EUSR este parte a unui cadru at#t conceptual, c#t [i practic (ini]iat \n 2003)
care subliniaz` importan]a central` a unei culturi de coordonare apte s` asigure utilizarea
coerent` a tuturor instrumentelor de gestionare a crizelor de care dispune UE. Directivele
pentru interac]iunea dintre componentele civile [i cele militare \n opera]ii PESA se g`sesc
\n aranjamentele de coordonare civil-militar` (CMCO) [i de cooperare civil-militar` (CIMIC).
CMCO se refer` la coordonarea instrumentelor civile [i militare de gestionare a crizelor,
aflat` \n responsabilitatea Consiliului. |ntre Secretariatul General al Consiliului [i Comisie
sunt prev`zute aranjamente de lucru CMCO, \nc` din primele faze ale crizei. CIMIC,
\n schimb, se refer` la cooperarea dintre for]a militar` condus` de c`tre UE [i organiza]ii
civile externe, unde actorii civili ac]ioneaz` \n sprijinul opera]iei militare.
CMCO \ncepe \nc` din faza planific`rii. Din punct de vedere institu]ional, poate fi apreciat
c` celula de planificare civil-militar`, recent \nfiin]at` \n cadrul Statului Major al UE (EUMS),
reprezint` un prim pas \n direc]ia cre`rii unor noi instrumente civil-militare integrate
pentru combaterea noilor amenin]`ri. Noua structur` este menit` s` asigure coeren]`
\n utilizarea instrumentelor civile [i militare \ntocmai pentru a \mbun`t`]i capacitatea UE
de gestionare a crizelor, prin integrarea sistemelor de planificare a opera]iunilor mixte con-
duse de c`tre UE. Sub premisa c` integrarea civil-militar` ar trebui s` se dezvolte at#t la nivel
de planificare, c#t [i la nivel opera]ional, la nivel conceptual se face \nc` un pas spre crearea
unei “Human Security Response Force”, av#nd \n componen]` at#t militari, c#t [i civili,
care s` beneficieze de instruire [i exerci]ii comune (pentru interoperabilitate).
Raportul Barcelona al grupului de studiu privind capacit`]ile europene de securitate
– “A Human Security Doctrine for Europe” (prezentat de c`tre J. Solana \n septembrie 2004)
2
EUSR este responsabil at#t cu coordonarea actorilor civili (\n special \n ceea ce prive[te rela]iile
cu mass-media), c#t [i cu oferirea de consultan]` politic` \nsu[i comandantului for]ei.
126
apreciaz` c` noile tipuri de amenin]`ri reduc distinc]ia dintre securitatea extern` [i cea intern`,
astfel \nc#t domeniul logic ce urmeaz` a fi dezvoltat devine a[a-numita “securitate a persoanei”
(human security). Doctrina privind securitatea persoanei a fost conceput` \n vederea abord`rii
consecin]elor unei eventuale extinderi a doctrinei de securitate a UE, de la componenta
strict militar` la un concept mai larg, care s` includ` [i aspectele civile, pentru a \nt#mpina
\n mod eficient noile provoc`ri \n domeniul securit`]ii. Autorii sunt convin[i c` vechile
doctrine nu pot fi aplicate noilor scenarii. Fragmentarea unei opera]ii \n faze succesive
(interven]ie militar`, stabilizare [i reconstruc]ie postconflict) nu va produce rezultate
eficiente, astfel \nc#t \ntreaga misiune ar trebui s` beneficieze de un nou concept,
integrat, mai bine adaptat tipului de interven]ii pentru care se preg`te[te \n prezent
Uniunea European`, \n conformitate cu Strategia de Securitate, cu Headline Goal 2010
(militar) [i Headline Goal 2008 (civil).
Doctrina propus` se diferen]iaz` de cea clasic` prin faptul c` pune pe primul loc
protec]ia individului [i nu \nfr#ngerea inamicului, misiunea principal` a militarilor
fiind aceea de a crea condi]iile necesare pentru implementarea solu]iilor politice (nu victoria
militar`). Pentru implementarea unei politici de securitate pe baza unor asemenea principii,
este necesar` dezvoltarea unui pachet integrat de capacit`]i civil-militare \mpreun` cu cadrul
legislativ adecvat care s` stea la baza deciziei de interven]ie. Acest din urm` aspect
este deosebit de important \n condi]iile \n care va fi dificil de realizat un control democratic
adaptat unei for]e integrate a UE sau, mai bine zis, asupra lan]ului de comand`
pe care aceasta \l presupune. Documentul de referin]` pledeaz` astfel pentru alinierea UE
la noi evolu]ii conceptuale privind recurgerea la for]a militar`, consider#nd UE ca fiind
cel mai potrivit cadru pentru transformarea instrumentelor militare \n mijloace de asigurare
a securit`]ii persoanei.
Constituirea unei Human Security Response Force, de 15 000 de militari [i civili,
aflat` sub comand` integrat`, fie a unui civil sau a unui militar \n deplin` cuno[tin]` a aspectelor
politice ale misiunii, este realizabil` din perspectiva Headline Goals, dar necesit` schimb`ri
culturale, institu]ionale [i adapt`ri bugetare. |n ceea ce prive[te aspectele juridice,
acestea trebuie bine \n]elese [i \nsu[ite pentru a putea fi respectate at#t de civili, c#t [i de militari
(cod de conduit` [i reguli de angajare comune). Pentru componenta militar` acest lucru
ar \nsemna o trecere de la folosirea tradi]ional` a for]ei \n lupt` (war fighting) la o abordare
din perspectiva impunerii legii (a law-enforcement approach to operations), prin implicarea
militarilor \n activit`]i de sprijin pentru poli]ie [i autorit`]ile civile. Aceast` nou` abordare
va presupune combinarea spiritului de disciplin` militar` cu cel al responsabilit`]ii
individuale, prin cunoa[terea [i respectarea legii.
Trebuie \ns` men]ionat c` noua concep]ie \nt#mpin` opozi]ia celor care apreciaz`
c` rolurile distincte ale for]elor de poli]ie (law-enforcement) [i ale militarilor nu trebuie
combinate. Av#nd \n vedere c` aceia[i militari nu pot fi instrui]i cu dou` doctrine diferite,
trebuie evitat` apari]ia de “soft-soldiers”, \n contextul \n care [i a[a exist` un deficit de trupe
bine instruite [i echipate. Cu toate acestea, domeniul de “law enforcement” este destinat
cooper`rii dintre instrumentele civile [i militare. Mai mult, ministrul britanic al ap`r`rii
a prezentat deja \n cadrul Ministerialei informale a UE de la Noordwijk (septembrie 2004)
unit`]i britanice de reconstruc]ie postconflict care se compun at#t din capacit`]i militare,
c#t [i civile.
127
|n concluzie, se poate constata c` redefinirea politicilor de ap`rare [i a strategiilor
de planificare corespunz`toare continu` s` reprezinte o provocare at#t pentru cultura civil`,
c#t [i pentru cea militar`.
|n contextul \n care nu exist` \nc` un concept clar asupra rela]iilor civili-militari
la nivelul UE, politica de ap`rare a Rom#niei ar trebui s` fie, \n primul r#nd, receptiv`
la noile concepte care vor cristaliza cultura strategic` european`, aflat` ea \ns`[i \n proces
de formare, fiind totodat` at#t de flexibil` \nc#t s` dispun` de capacitatea de a se adapta
la aceasta. Vorbind despre receptivitate, este \n aceea[i m`sur` foarte important ca sistemul
militar s` fie c#t mai deschis integr`rii expertizei civile.
Coordonarea la nivel interinstitu]ional va fi elementul cheie pentru atingerea
acestui obiectiv, at#t din perspectiva coordon`rii necesare \ntre politica intern` [i cea extern`,
c#t [i din perspectiva unei planific`ri unitare a particip`rii la viitoarele opera]iuni de gestionare
a crizelor ale UE [i \n cadrul PESA, \n general (reprezentativ` \n acest sens fiind \ndeosebi
cooperarea Ministerul Ap`r`rii Na]ionale – Ministerul Afacerilor Externe – Ministerul
Administra]iei [i Internelor, dar [i rela]iile acestor ministere cu celelalte institu]ii ale sectorului
de securitate, inclusiv cu organiza]ii nonguvernamentale).
Acest lucru va atrage necesitatea acord`rii unei aten]ii corespunz`toare instruirii
[i preg`tirii specifice pentru func]ii de consilieri militari (milad). Pe l#ng` speciali[tii
care vor ocupa astfel de func]ii \n cadrul institu]iilor sectorului de securitate, rolul ata[a]ilor
militari va trebui s` pun` un accent sporit pe dimensiunea de consiliere a ambasadorului
pe probleme militare [i politico-militare, ceea ce va necesita \ndeosebi o instruire \n domeniul
rela]iilor interna]ionale [i al afacerilor strategice.
|n acela[i timp, militarii trebuie preg`ti]i pentru misiuni interna]ionale a c`ror tipologie
este supus` unor transform`ri dinamice. Noile misiuni, precum cele de stabilizare [i reconstruc]ie
necesit` noi abilit`]i [i o rela]ie mai str#ns` cu societatea civil`. Adresarea acestor provoc`ri
va r`m#ne o prioritate pe agenda cooper`rii civil-militare, av#nd \n vedere c` resursele umane
(calitatea acestora) constituie principalul ingredient pentru succesul reformei militare,
iar managementul acestora st` la baza unei planific`ri solide a ap`r`rii.
128
VIITORUL KOSOVO SI
, ROLUL NATO
NATO
Locotenent-colonel Daniel-Horia ILIE
S
ubiect de mare actualitate, “Viitorul Kosovo [i rolul NATO \n regiune” a fost
[i titlul unui atelier de lucru desf`[urat pe 7 ianuarie 2005 la Colegiul de Ap`rare
al NATO de la Roma. Beneficiind de participarea a numero[i exper]i [i membri
ai comunit`]ii [tiin]ifice din cadrul reputatei institu]ii de \nv`]`mânt, atelierul \n cauz` a oferit
posibilitatea desf`[ur`rii unor dezbateri aprinse cu privire la situa]ia actual` din regiune
(a[a cum este ea perceput` la Belgrad [i Pristina), posibilele solu]ii ale problemei kosovare,
precum [i op]iunile la dispozi]ia for]elor multina]ionale conduse de NATO. |n cele ce urmeaz`
voi prezenta, \n sintez`, aspecte relative la acest subiect.
Pân` la erup]ia violen]elor din prim`vara
Serbia – un nou, anului trecut, principalele tr`s`turi ale politicii
dar complicat pragmatism Belgradului \n zon` au fost men]inerea statu-quo-ului,
precum [i manifestarea unei oarecare indiferen]e fa]` de problemele complicate ale provinciei.
Cu toate acestea, evenimentele din martie au condus la schimb`ri majore \n politica sârb`,
concluziile reie[ite \n urma acestui proces sintetizându-se astfel: politicile [i ac]iunile
UNMIK \n Kosovo reprezint` un e[ec; sârbii r`ma[i \n provincie trebuie proteja]i; Kosovo
nu va deveni niciodat` o societate multietnic`, apreciindu-se c` aceast` “credin]`” a NATO
[i ONU nu este altceva decât o iluzie periculoas`. Luând \n considerare aceste premise,
dominantele consensului sârb actual sunt: • problema statutului provinciei trebuie rezolvat`
cât mai repede (de exemplu, \n 2005); • Belgradul trebuie s` men]in` rela]ii guvernamentale
formale cu sârbii kosovari; • albanezii kosovari reprezint` o problema a comunit`]ii
interna]ionale.
Consensul men]ionat a condus la elaborarea, \n mai 2004, a Planului de rezolvare
politic` a situa]iei din Kosovo [i Metohia. Acest plan, care sus]ine suveranitatea Serbiei
asupra Kosovo, a fost respins de comunitatea interna]ional`, dar are \nc` un sprijin larg
\n cadrul federa]iei. |n consecin]`, Kosovo s-a transformat \ntr-un adev`rat “teren minat”
la nivel politic pentru liderii de la Belgrad, care doresc s` rezolve aceast` problem`
[i, \n acela[i timp, s` \[i p`streze credibilitatea [i puterea. Aceste ambi]ii, de[i contradictorii,
reprezint` sursa celei mai mari concesii de la ideea de integritate teritorial` a Serbiei
pe care liderii de la Belgrad o pot face \n acest moment, [i anume descentralizarea
sau, mai bine zis, \mp`r]irea provinciei. Din p`cate, independen]a Kosovo continu`
s` nu reprezinte o op]iune pentru Belgrad. Forma exact` a descentraliz`rii este negociabil`.
Ea poate determina \mp`r]irea Kosovo, a[a cum prevede planul, sau s` implice un gen
de descentralizare mai pu]in deschis` decât cea planificat`.
129
Noii lideri de la Pristina
Kosovo ~ deschidere pentru dialog, consider` recentul pragma-
dar un accent permanent pe independentã
, tism al Serbiei ca pe un pas
hot`r#tor, astfel \ncât [i-au exprimat dorin]a de a intra \n dialog cu Belgradul. Cu toate
acestea, independen]a “legitim`” a provinciei r`mâne op]iunea lor preferat` (disponibilitatea
de a face concesii, nedeterminate \nc`, reprezint` cu siguran]` atitudinea unei minorit`]i).
De asemenea, se consider` c` este responsabilitatea sârbilor kosovari s` se \ntoarc` la masa
negocierilor, cu atât mai mult cu cât nu au participat la alegerile din octombrie 2004.
|n concluzie, sârbii [i albanezii kosovari r`mân \n continuare diviza]i \n ceea ce prive[te
statutul final al provinciei, constatându-se, totu[i, [i unele puncte de convergen]` a c`ror
apari]ie este d`t`toare de speran]e. Liderii sârbi par mai degrab` preg`ti]i pentru o solu]ie
pe termen scurt decât pentru una pe termen lung. Pri[tina se \ndreapt` c`tre cooperare,
dar nu este \nc` preg`tit` pentru discu]iile care s` stabileasc` clar statutul final al Kosovo.
Un argument \n acest sens \l reprezint` e[ecul parlamentului kosovar de a identifica
o platforma potrivit` pentru negocieri.
Op]iuni
Statutul final al Kosovo Recomand`rile privind statutul final al Kosovo
s-au grupat istoric \n jurul a trei preferin]e de baz`: independen]a, protectoratele [i divizarea
sau fragmentarea. Fiecare dintre acestea include op]iuni [i modalit`]i variate, multe dintre ele
devenind discutabile din punctul de vedere al utilit`]ii lor politice. Discu]iile \n cadrul atelierului
au investigat paisprezece op]iuni, dintre care au fost considerate ca realiste numai trei.
Op]iunea nr. 1: versiunea “dur`” a \mp`r]irii
|n acest scenariu, Kosovo se \ndreapt` inexorabil spre \mp`r]ire, probabil prin violen]a
generalizat`. Nimeni nu prefer` aceast` op]iune, dar [ansele de a se produce sunt
considerate mari (65%), conform unui participant important la lucr`ri.
Op]iunea nr. 2: independen]a, dar cu suveranitate limitat`
Respingând prima op]iune, unii dintre participan]i sunt de p`rere c` un anumit tip
de “independen]` condi]ionat`” este \nc` posibil, dar numai \n condi]iile unei limit`ri riguroase
a suveranit`]ii.
Op]iunea nr. 3: o societate multietnic` unificat`
sub un aranjament politic \nc` nedeterminat
Aceast` posibilitate reprezint` mai mult o dorin]` decât o op]iune \n sine. Ea se bazeaz`
pe divizarea continu` manifestat` \ntre “pragmatici” (vezi op]iunea nr. 1) [i “ideali[ti”,
care \nc` nu sunt preg`ti]i s` renun]e la posibilitatea cre`rii unei societ`]i unificate,
fundamentat` pe standarde, \n Kosovo.
Mecanismul negocierilor privind statutul final al Kosovo
Succesul acestor negocieri este probabil s` depind` de r`spunsul pozitiv la un num`r
de recomand`ri, care pot fi sintetizate astfel:
• aprobarea unei rezolu]ii a Consiliului de Securitate al ONU, care s` abroge
suveranitatea Serbiei asupra Kosovo;
• stabilirea organismului care s` evalueze [i s` decid` \n privin]a \ndeplinirii,
de c`tre Pri[tina, a standardelor stabilite [i ierarhizate de UNMIK;
130
• \nceperea rezolv`rii unor probleme importante (posibil prin repartizarea acestora
unor comitete preparatorii), cum ar fi: statutul criminalilor de r`zboi; statutul
propriet`]ii de stat, private [i biserice[ti; posibila dubl` cet`]enie a sârbilor kosovari;
compensa]iile financiare; disputele privind frontierele;
• exercitarea de presiuni asupra statelor vecine Kosovo (ori, mai degrab`, \ncurajarea
lor), \n scopul determin`rii acestora de a face concesii [i a acorda garan]ii de securitate
reciproce, \nainte de \nceperea negocierilor;
• stabilirea momentului de \ncepere a negocierilor privind statutul final al provinciei;
• alegerea reprezentan]ilor Pri[tinei dintre membrii Adun`rii Na]ionale a Kosovo,
considerat` un organism reprezentativ \n compara]ie cu institu]iile provizorii
de autoguvernare;
• alegerea negociatorului-[ef (probabil |naltul Reprezentant al Secretarului general
al ONU aflat \n func]ie sau un trimis special al SUA, sprijinit de omologul sù desemnat
de c`tre UE, orice alt` variant` nefiind a priori respins`);
• stabilirea formatului negocierilor;
• stabilirea participan]ilor la negocieri;
• stabilirea rolului Albaniei [i al Macedoniei \n procesul de negocieri.
Momentan, KFOR sprijin` \n Kosovo agenda “ideali[tilor”,
Rolul KFOR a[a dup` cum demonstreaz` [i “crezul” sù de participare la crearea
unui Kosovo unit [i multietnic. Un astfel de obiectiv merit`, cu siguran]`, toate eforturile,
dar, \n acela[i timp, limiteaz` op]iunile la dispozi]ia KFOR. |n realitate, KFOR trebuie
s` se adapteze, s` evolueze \n ceea ce prive[te rolul sù \n provincie, astfel \ncât, de exemplu,
din punct de vedere politic, s`-[i ajusteze prezen]a, ]inând cont de urm`toarele
realit`]i: reducerea treptat` a prezen]ei [i responsabilit`]ilor ONU; institu]iile locale conduse
de la Pri[tina \[i vor asuma controlul asupra Kosovo; organiza]iile regionale ca NATO,
UE [i OSCE vor \ndeplini sarcini reziduale \n interiorul KOSOVO, cu UE, eventual, \n rolul
conduc`tor. Dat fiind acest mediu fluid, solu]ia cea mai bun` pare a fi mai degrab` identi-
ficarea fazelor prin care KFOR trebuie s` treac` atât pe termen apropiat, cât [i pe termen
mediu decât izolarea op]iunilor specifice care ar putea ap`rea.
Pe termen scurt, KFOR va continua s` asigure stabilitatea general`
Viitorul KFOR \n Kosovo, restabilind, astfel, \ncrederea popula]iei locale \n propria
securitate. “Vestea bun`” este c`, \n prezent, KFOR este mai bine preg`tit s` \ndeplineasc`
aceste obiective decât era \n martie 2004. “Vestea rea” este c` s-ar putea ca for]ele la dispozi]ie
s` se dovedeasc` insuficiente \n situa]ia \n care va fi necesar s` se protejeze minorit`]ile
etnice, \n cazul unor viitoare atacuri. Cerin]ele imediate pe care KFOR trebuie s` le \ndepli-
neasc` \n scopul p`str`rii controlului asupra situa]iei sunt urm`toarele:
existen]a unor planuri de ac]iune \n situa]ii de criz` la nivel regional;
for]e suficiente pentru a aplica aceste planuri, \n caz de necesitate;
\mbun`t`]irea sistemului de culegere [i de schimb al informa]iilor, \n special
cu organiza]iile civile;
realizarea unei revizuiri holistice a sectorului de securitate intern` a Kosovo,
desf`[urat` de exper]i din afar`;
131
continuarea eforturilor de prevenire a apari]iei limit`rilor de \ntrebuin]are a for]elor
de c`tre na]iunile care contribuie cu trupe, dup` ce, politic, [i-au asumat participarea
la \ndeplinirea obiectivelor comune.
|n plus, pentru \ndeplinirea cerin]elor enumerate, NATO trebuie s` \[i asume
dou` sarcini suplimentare: elaborarea, \mpreun` cu UE, a unei strategii unitare
pentru rezolvarea situa]iei \n Kosovo, sus]inut` de o implicare politico-economic` larg`
\n zon` [i, \mpreun` cu OSCE, concentrarea pe construc]ia continu` a capacit`]ilor interne
ale provinciei [i elaborarea [i aplicarea cu succes a unui program de implicare a KFOR
\n regiune, pe termen mediu, \n cinci faze:
Faza I – \ndeplinirea cerin]elor imediate (zilnice).
Faza a II-a – asigurarea stabilit`]ii \n perioada interimar`, care s` conduc`
la negocierile privind statutul final.
Faza a III-a – preg`tirea [i sprijinul negocierilor.
Faza a IV-a – supravegherea, monitorizarea [i acordarea de asisten]` pentru imple-
mentarea acordului privind statutul final.
Faza a V-a – transformarea KFOR \n ceea ce, \n modul cel mai fericit, poate fi descris
ca “NATO – o for]` politic`”.
*
Securitatea Kosovo r`mâne \n continuare o ]int` \n mi[care, dar, politica, aceast` “art`
a posibilului”, este cea care, probabil, va propune solu]iile de rezolvare a problemei.
Prin urmare, dac` se vor \n]elege corect ultimele dezvolt`ri politice de la Belgrad [i Pri[tina,
dac` se vor identifica op]iunile viabile privind statutul final al provinciei, precum [i modul
cum vor evolua misiunile KFOR, cu siguran]`, pasul spre rezolvarea unuia dintre conflictele
“\nghe]ate” ale b`trânului continent va fi f`cut. |n plus, se va putea dobândi [i experien]a
necesar` pentru deblocarea procesului [i \n cazul altor conflicte europene, [i nu numai.
132
CONCEP}IA DE INFORMATIZARE
A ARMATEI ROMÂNIEI
~ baza realiz\rii suprema]iei informa]ionale
în actul conducerii strategice ~
General-maior dr. Cristea DUMITRU
M
isiunile sistemului militar românesc s-au schimbat semnificativ în ultimele
decenii. Mediul de securitate, curent [i viitor, în care ar putea opera for]ele
întrunite va fi tot mai mult caracterizat de schimb`ri rapide. Perfec]ion`rile
tehnologice în mobilitate, armele cu energie direct` [i senzorii vor continua s` reduc`
factorii timp [i spa]iu [i s` solicite ritmuri mai rapide ale opera]iilor de-a lungul unor zone
vaste. Cre[terea global` a popula]iei, rapida extindere a pie]elor economice mondiale
[i dezvoltarea f`r` precedent a tehnologiei sistemelor de informa]ii va continua s` perpetueze
explozia global` a re]elelor informa]ionale militare [i comerciale. Aceste re]ele, aflate
în continu` cre[tere, creeaz` cu rapiditate o sfer` global`, unitar` a informa]iilor – infosfera.
Infosfera se refer` la cre[terea rapid` a re]elei globale a sistemelor [i re]elelor C4 militare
[i comerciale care leag` informa]iile din bazele de date cu centrele de fuziune accesibile
lupt`torului, oriunde [i oricând, pentru îndeplinirea oric`rei misiuni. Infosfera asigur`
un schimb de informa]ii automatizat, la nivel global, care sprijin` for]ele întrunite
[i care este secretizat [i transparent pentru lupt`tor. Aceast` capabilitate în dezvoltare trebuie
s` fie deosebit de flexibil` pentru a sprijini rapida organizare pe sarcini [i protec]ia puterii.
Tehnologia informa]iei, precum [i existen]a [i cre[terea unei infosfere globale
au un impact ireversibil asupra abord`rii fundamentale a r`zboiului, care urm`re[te masarea
[i concentrarea efectelor în locul for]elor. Acesta nu numai c` propulseaz` for]ele întrunite
în era informa]ional`, ci, totodat`, în sfera r`zboiului bazat pe re]ele informatice, cu sisteme
de arme de înalt` precizie care detecteaz` [i angajeaz` ]intele pe baza transferului electronic
de date. For]ele întrunite trebuie s` se adapteze la acest mediu de operare ce cre[te
în complexitate [i incertitudine.
Determin\ri doctrinare
Concep]ia de informatizare furnizeaz` politica de automatizare a misiunilor [i activit`]ilor
tuturor structurilor din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, în mod unitar [i integrat, [i sprijin`
managementul global al resurselor de tehnologia informa]iilor în Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale. Ea stabile[te pe termen scurt [i mediu viziunea, principalele direc]ii [i obiective,
precum [i strategia gradual` pentru îndeplinirea acestora.
133
Tehnologia informa]iei asigur` implementarea Sistemului Informatic [i de Comunica]ii
(SIC) la nivelul structurilor desemnate, care trebuie s` colecteze [i s` proceseze informa]ia,
s` o furnizeze într-o form` corect` [i sigur`, în locul [i la timpul potrivit, de la sursa potrivit`‚
într-o form` inteligibil`, în vederea asist`rii deciziei comandan]ilor [i pentru îndeplinirea
în mod eficient [i eficace a misiunilor [i sarcinilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Esen]ial, concep]ia de informatizare:
• eviden]iaz` rolul tehnologiei informa]iilor în îndeplinirea misiunilor Armatei,
prin automatizarea proceselor at#t din zona administrativ`, cât [i din cea operativ`,
pe timp de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi;
• asigur` proiectarea [i conceperea SIC conform nevoilor opera]ionale ale lupt`torilor
[i nevoilor de sprijin al ac]iunilor de lupt`;
• define[te direc]iile de ac]iune pe termen scurt [i mediu în domeniul tehnologiei
informa]iei;
• sprijin` coordonarea [i integrarea activit`]ilor de conducere în domeniul IT,
pe orizontal`, între zonele func]ionale [i structuri, [i pe vertical`, între toate structurile
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale;
• asigur` sprijinul decizional al liderilor militari pe diverse e[aloane [i niveluri
de responsabilitate, sus]inând, astfel, procesul de reform` în Armat`;
• creeaz` mecanisme de optimizare a conducerii [i de minimizare a consumurilor
de resurse.
Viziunea privind domeniul tehnologiei informa]iei

în Ministerul Ap\r\rii Na]ionale
Viziunea asupra domeniului tehnologiei informa]iilor în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
]ine cont de concep]ia de ducere a r`zboiului modern, în care superioritatea informa-
]ional` este elementul principal, precum [i de nevoile de informatizare ale organismului
militar definite [i aprobate în Documentul cu nevoile misiunii ale Sistemului Informatic
Integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (SIIMAN).
Permanenta eficientizare a organismului militar în a se confrunta cu viitoarele provoc`ri
militare const` în capacitatea sa de a-[i adapta capabilit`]ile la mediul complex din viitor,
de a men]ine avantajul competi]ional în “epoca informa]ional`” în orice criz` sau conflict.
For]ele militare ale Alian]ei vor opera într-un mediu multilateral, împreun` cu for]ele
altor ]`ri [i în strâns` cooperare cu organiza]ii na]ionale, interna]ionale [i nonguvernamentale.
Colectarea de informa]ii, analiza, diseminarea [i împ`r]irea lor vor fi importante în anticiparea
[i, posibil, în prevenirea [i stoparea conflictelor.
Armata trebuie s` câ[tige întregul beneficiu din descoperirile tehnologiei pentru a men]ine
avantajul tehnologic [i opera]ional. Tehnologia poate ac]iona ca multiplicator al for]ei.
Aceasta poate ac]iona pentru a reconfigura cu rapiditate for]ele [i echipamentul astfel încât
acestea s` creeze un efect hot`râtor la momentul oportun. În plus, colectarea [i transmiterea
informa]iilor prin re]ea vor permite Armatei s` se bazeze pe sisteme robuste de comand`
[i control, ceea ce va duce la schimb`ri în structura unit`]ilor de comand`, a forma]iunilor
[i comandamentelor. Cercetarea [i dezvoltarea ar trebui concentrate pe întrebuin]area
nanotehnologiilor, surselor de energie, senzorilor de ultim` genera]ie, tehnologiei
informa]ionale, biotehnologiei [i roboticii.
134
Proiec]ii conceptuale • Dezvolt`ri teoretice
Provoc`rile complexe din mediul strategic vor necesita noi moduri de a gândi,
de a planifica [i ac]iona. Din cauza constrângerilor politice, a influen]elor juridice [i a accesului
la noi capacit`]i tehnologice, accentul se va pune tot mai mult pe efectele ce trebuie create
pentru a atinge obiectivele strategice ale campaniei. Având în vedere ace[ti factori, viitoarele
opera]ii vor trebui desf`[urate mai eficient, adoptând o abordare bazat` pe efecte.
O astfel de abordare bazat` pe efecte implic` folosirea cuprinz`toare a tuturor instrumentelor
de putere, atât militare, cât [i nonmilitare, pentru a crea efecte de campanie care vor atinge
rezultatele dorite.
Elementele separate din care se constituie abordarea bazat` pe efecte nu sunt noi,
aceast` abordare fiind mai degrab` o schimbare filozofic` în modul în care sunt planificate
[i executate opera]iile. Se pune mai mult accentul asupra cauzelor [i efectelor în opozi]ie
cu r`zboiul de uzur`, “target centric”, ce include planificarea [i executarea ac]iunilor
de c`tre toate organiza]iile implicate, împreun` cu folosirea tehnologiei moderne, ceea ce
deschide noi posibilit`]i modului de executare a viitoarelor opera]ii. Aceast` abordare poate
fi adoptat` la toate nivelurile de comand` [i pe tot spectrul de conflicte. Executarea unor astfel
de opera]ii va necesita for]e [i capabilit`]i care sunt caracterizate prin abilitatea de a atinge
superioritatea în luarea deciziilor, efecte coerente, dislocare [i sus]inere întrunite.
Este stadiul în care se iau [i se implementeaz` decizii, mai rapid decât ar putea adversarul
reac]iona, permi]ând, astfel, comandantului viitoarei structuri de for]e întrunite s` modeleze
mediul pentru a se potrivi cel mai bine cu nevoile [i obiectivele sale. Superioritatea în luarea
deciziei depinde în mare m`sur` de stabilirea [i men]inerea unei pozi]ii dominante în informare
[i partajarea cuno[tin]elor referitoare la situa]ia din timpul tuturor fazelor unei opera]ii.
Pe m`sur` ce înaint`m în “era informa]ional`”, trebuie dezvoltate noi sisteme
de comand` [i control pentru a permite ca informa]ia superioar` s` se transforme în cuno[tin]e
puse în practic` [i, astfel, s` faciliteze o planificare mai rapid`, o luare a deciziei de mai bun`
calitate [i efecte decisive. Superioritatea în luarea deciziei depinde de o informa]ie oportun`,
precis` [i de mijloacele prin care aceasta se poate schimba [i interpreta în siguran]`,
într-un mod stabilit de comun acord. Culegerea de informa]ii, analiza, diseminarea [i gestionarea
comun` între na]iuni asigur` cadrul esen]ial pe care se construie[te superioritatea în luarea
deciziei. Trebuie dezvoltat` capacitatea de a achizi]iona informa]ii în mod persistent
[i de a executa activit`]i de supraveghere, recunoa[tere, precum [i activit`]i de achizi]ie
de ]inte, la toate nivelurile de comand`, pentru a identifica amenin]`rile în evolu]ie,
cât mai repede posibil.
Mai mult, trebuie s` se dezvolte abilitatea de a culege [i a exploata toate sursele
de informa]ii, inclusiv acelea prin sistemele de sateli]i, pentru un set de ]inte complex,
mobil [i evaziv.
Luarea de decizii eficiente necesit` o capacitate de evaluare clar`, care s` cuprind`
actualii factori politici, militari, economici, civili, interna]ionali [i de infrastructur`
[i care afecteaz` to]i actorii. De asemenea trebuie s` se asigure un “depozit” centralizat,
de unde s` se poat` identifica leg`turile între obiective [i efecte.
Utilizarea re]elei la parametrii maximi este foarte important` pentru asigurarea
rapid` a efectelor militare [i va permite noi structuri de lupt` opera]ionale, cu putere de lupt`
crescut`. Aceasta asigur` capacitatea de a oferi efecte militare precise [i decisive, cu rapiditate
[i acurate]e, prin senzori de leg`tur`, prin cei care iau decizii [i prin sistemele de armament.
135
SIIMAN
Sistemul Informatic Integrat al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale reprezint`, în esen]`,
modelul de sistem informatic integrat c`tre care tindem în condi]iile tehnologice actuale,
foarte dinamice, care î[i propune s` defineasc` procesele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
printr-un model apropiat de cel al oric`rei alte organiza]ii.
Utilizarea produselor hardware [i software de pe pia]` (COTS), adaptate [i customizate
dup` procesele organismului militar, va permite o permanent` upgradare [i updatare
a produselor în ritmul pie]ei. Evident, procesele specifice ducerii ac]iunilor de lupt` vor beneficia
de produse în tehnologia militar`, mult mai scumpe [i mai greu de furnizat, dar numai acolo
unde condi]iile reclam` astfel de situa]ii. De asemenea, unele aplica]ii vor fi realizate
în interiorul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale de c`tre structurile specializate.
SIIMAN va opera ca o colec]ie de sisteme informatice eterogene distribuite. El trebuie
s` continue s` permit` func]ionarea vechilor sisteme sau aplica]ii izolate, care vor trebui
integrate, în timp ce va dezvolta suportul pentru noi func]iuni sau pentru cele deja existente.
Informa]iile vor fi stocate în diferite moduri [i la diferite niveluri de detaliere. Func]iunile
din cadrul SIIMAN vor migra de la loca]iile centrale c`tre nivelul de baz` al organismului
militar, la utilizatorul final, în mediul tactic sau \n loca]ia de baz`. SIIMAN va evolua
prin integrarea acestor componente, adaptându-le la noile cerin]e ale mediului informa-
]ional [i la noile tehnologii.
De asemenea, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale trebuie s` schimbe informa]ii cu alte institu]ii
ale statului, cu institu]ii ale Sistemului Na]ional de Ap`rare [i pentru aceasta trebuie
s` asigure interfa]a cu acestea.
SIIMAN trebuie s` includ`:
suportul fizic de comunica]ii, ce va fi asigurat de c`tre Re]eaua Militar` Na]ional`
de Comunica]ii, reproiectat` conform necesit`]ilor de transmitere de date [i imagini,
cu protocoale mai rapide ce asigur` o transmisie mai precis` [i fiabil`, precum [i de suportul
propriu de comunica]ii pe fibr` optic`, alc`tuit într-un backbone desf`[urat cel pu]in
la nivelul Ministerului, al direc]iilor centrale, al Statului Major General [i al statelor majore
ale categoriilor de for]e;
instrumentele, metodele [i procesele necesare construirii [i între]inerii software-ului
necesar utilizatorilor din sistemele C4I, de informa]ii [i de sprijin în accesarea, manipularea,
organizarea [i însu[irea informa]iei;
standardele [i protocoalele care faciliteaz` interconectarea [i interoperabilitatea
între re]ele [i sisteme [i care s` ofere securitatea informa]iei pe timpul transportului,
proces`rii, afi[`rii [i stoc`rii acesteia;
personalul [i echipamentele din centrele de management ale SIIMAN, care vor asigura
integritatea, managementul [i func]ionarea SIIMAN, dezvoltarea de aplica]ii [i servicii,
construirea de facilit`]i [i instruirea pentru întreg personalul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
în folosirea capabilit`]ilor SIIMAN;
domeniul comand`-control, ca parte important` a SIIMAN, a fost radical modificat,
o dat` cu introducerea componentei de calcul, precum [i a capabilit`]ilor de analiz` a informa]iei,
supraveghere [i recunoa[tere (ISR-Intelligence, Surveillance, Recconaissance); sistemele
informatice de comand`-control vor trebui s` dezvolte cursuri de ac]iuni [i planuri de execu]ie
în interval de minute, dup` simularea [i analiza tuturor op]iunilor, asistând procesul de luare
136
a deciziilor optime, inclusiv transmitere de comenzi pentru sistemele de armament;
acest domeniu va avea dezvolt`ri specifice pentru toate categoriile de for]e, toate respectând
principiile [i arhitectura impus` prin SIIMAN [i vor fi integrate în acesta;
domeniul de sprijin al ac]iunilor militare este definit în Documentul cu Cerin]ele
Opera]ionale al Sistemului Informatic de Sprijin al Ac]iunilor Militare – SISAM aprobat
în Consiliul de Supraveghere a Cerin]elor – CSC [i \n Consiliul de Achizi]ie – CODA;
el trebuie s` realizeze un sistem informatic de tip Enterprise Resource Planning (ERP),
pentru managementul centralizat al tuturor resurselor umane, materiale, financiare
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale;
SIIMAN trebuie s` creeze mediul pentru asigurarea capabilit`]ilor facilitate de re]ea,
pe m`sur` ce ele vor fi definite precis în Armata României.
Implementarea concep]iei
de informatizare ~ direc]ii [i obiective
Implementarea concep]iei de informatizare consist`, esen]ial, \n materializarea
unui pachet de m`suri, fiecare dintre acestea angaj#nd, sever, obiective opera]ionale exacte.
Toate acestea, \ntr-o reprezentare succint`, sunt men]ionate \n tabelul al`turat.
M`sura Obiectivele
Con]inutul obiectivelor opera]ionale
prefigurat` opera]ionale angajate
• coordonarea, cooperarea, discutarea [i avizarea Documentului
cu nevoile misiunii – DNM [i a Documentului cu cerin]ele opera]ionale
– DCO de c`tre toate structurile care pot rezolva ecua]ia: perspectiv`
– buget – evolu]ie – importan]`, atribute legate de structura
care urmeaz` a fi automatizat`;
\n \ndeplinirea misiunilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
• promovarea [i sus]inerea unor metode moderne de implementare

a SIC care s` asigure portabilitate, modularitate, posibilit`]i de re-
Implementarea tehnologiei informa]iei ca suport
proiectare (reengineering) în cazul modific`rii misiunilor structurii,

precum [i optimizarea procesului informa]ional prin maximizarea
Alinierea dezvolt`rii
rezultatelor [i sc`derea costurilor de operare;
tehnologiei informa]iei • implementarea SIC în conformitate cu cerin]ele opera]ionale
cu nevoia misiunii ale structurilor subordonate Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i auto-
matizarea proceselor militare în vederea îndeplinirii la timp, în volum
complet, securizat [i sincron, a misiunilor;
• promovarea performan]elor SIC prin organizarea unor dezbateri
cu factorii de decizie, care s` motiveze necesitatea aloc`rii de fonduri
în domeniu;
• influen]area planific`rii strategice [i alinierea IT cu nevoia misiunii;
• promovarea [i reglementarea unor metode care s` \mbun`t`]easc`
procesul de func]ionare a unor structuri în îndeplinirea unei anumite
func]iuni a sistemului militar;
• realizarea de demonstra]ii privind capabilit`]ile IT.
Fiecare comandant sau persoan` cu func]ie de decizie, responsabil`
de o categorie de for]` sau de un domeniu, trebuie s` aib` un con-
silier (o structur`) pe probleme de tehnologia informa]iei,
care s` cunoasc` nevoile de informatizare pentru structura respectiv`
Promovarea de structuri [i structurile subordonate acesteia. El va avea rolul de a informa
\n sprijinul persoanelor persoanele cu func]ii de decizie despre impactul pozitiv al tehnologiei
cu func]ii de decizie informa]iei asupra activit`]ilor [i misiunilor desf`[urate de structura
respectiv`, despre oportunitatea [i eficien]a introducerii unui sistem
informatic specializat, despre economiile [i beneficiile pe care
le va aduce în timp. El va avea, de asemenea, sarcini de evaluare,
de planificare, de urm`rire [i de optimizare a fluxului informa]ional
din structura respectiv` [i structurile subordonate.
137
M`sura Obiectivele
• con[tientizarea comandan]ilor de la diferite e[aloane asupra impor-
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
tan]ei automatiz`rii fluxurilor de informa]ii aferente structurilor

Implementarea tehnologiei
\n \ndeplinirea misiunilor
prin analiza, proiectarea [i implementarea SIC propriu;

informa]iei ca suport
• educarea beneficiarilor tehnologiei informa]iei pentru utilizarea

Stabilirea unor leg`turi ei [i informarea acestora privind direc]iile IT pentru îndeplinirea
str#nse cu utilizatorii misiunilor;
• preg`tirea utilizatorilor SIC prin cursuri de specialitate [i prin
transferul cuno[tin]elor în perioada de implementare a sistemului;
• existen]a unui feedback de la utilizatorii IT în perioada de imple-
mentare [i testare a SIC, precum [i dup` aceea.
Crearea unui mediu
comun de acces Facilitarea unui acces la cele mai bune surse de informa]ii [i servicii
la informa]ii pentru utilizatori, inclusiv la surse deschise (open sources).
Proiectarea unei infra- • dezvoltarea unei metodologii uniforme [i cuprinz`toare pentru

structuri bazate pe arhi- a defini [i a integra arhitecturile din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale;
tecturi [i performan]e • proiectarea unor metrici de performan]` ale infrastructurii.
• \mbun`t`]irea infrastructurii de baz` a IT;
Furnizarea de servicii care satisfac nevoile
• integrarea [i sporirea capabilit`]ilor comunica]iilor;

Modernizarea [i inte- • implementarea mediului partajat de date;
grarea componentelor
de informa]ii ale structurilor
• implementarea aplica]iilor la nivel organiza]ional;

de IT ale Ministerului
• implementarea standardelor comune;
Ap`r`rii Na]ionale
[i evolu]ia c`tre SIIMAN • elementele de infrastructur` [i aplica]iile vor trebui s` respecte
specifica]iile acestei arhitecturi tehnice generale, care va fi NC3TA
(NATO C3 Technical Architecture);
• eliminarea at#t a redundan]elor [i optimizarea fluxurilor informa-
]ionale din SIC, cât [i a schimburilor de informa]ii dintre SIC
prin evolu]ia c`tre SIIMAN.
Introducerea de noi • introducerea rapid` a tehnologiilor avansate;
modele pentru analiza, • identificarea, centralizarea [i organizarea accesului c`tre nume-
proiectarea, implemen- roase surse de cunoa[tere critice ale organiza]iei (knowledge
tarea [i utilizarea siste- management).
melor informatice
Îmbun`t`]irea instru-
mentelor de conducere • modelarea [i simularea unei infrastructuri integrate a IT;
a domeniului tehnolo- • integrarea accesului la informa]ii pentru toate tipurile de informa]ii.
giei informa]iilor
• \mbun`t`]irea proceselor din domeniul IT;
Reglementarea
m`rii for]ei obiectiv [i a misiunilor Armatei
• stabilirea unui proces de evaluare [i a unor criterii de performan]`

informa]ional în SIC în contextul transfor-
Reconsiderarea politicii de management
procesului de reform` uniforme la nivelul Ministerului;

a gestion`rii domeniului • \mbun`t`]irea metodelor [i a instrumentelor de m`surare a perfor-
tehnologiei informa]iei man]elor.
• asigurarea unei preg`tiri [i educa]ii oportune;
• revizuirea politicii de personal din domeniul IT, inclusiv prin coope-
Promovarea unei politici
rarea cu structura responsabil` de managementul resurselor umane,
de personal adecvat`
pentru realizarea unei noi politici de personal pentru acest domeniu
competen]elor
supratehnologizat care s` permit` atragerea [i men]inerea
în domeniul IT
unui personal cu înalte abilit`]i în domeniul IT;
• folosirea de metode [i instrumente de evaluare pentru determi-
narea cerin]elor profesionale.
• promovarea de directive în domeniul IT potrivite pentru toate mi-
Integrarea activit`]ilor siunile [i domeniile de activitate ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale;
din domeniul IT • identificarea rela]iilor dintre domeniul IT [i alte domenii
de activitate.
138
M`sura Obiectivele
Realizarea protec]iei • proiectarea [i desf`[urarea misiunilor trebuie s` eviden]ieze cu cla-
informa]iei ca parte inte- ritate componentele de protec]ie a informa]iilor în SI (INFOSEC),
grant` în desf`[urarea modul de implementare, responsabilit`]ile stabilite, evaluarea
misiunilor [i controlul acestora.
cu ajutorul tehnologiei informa]iei în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
• promovarea în aceste func]ii a unor speciali[ti în domeniul IT;

Garantarea siguran]ei [i protec]iei informa]iilor vehiculate
• instruirea [i certificarea administratorilor de re]ea, securitate,

sistem [i a oric`rui alt personal implicat în gestionarea securit`]ii
Sporirea cuno[tin]elor SIIMAN;
personalului specializat •adaptarea continu` a formelor [i a con]inutului procesului de preg`-
implicat în asigurarea tire a personalului cu responsabilit`]i în asigurarea securit`]ii SIC,
securit`]ii SI astfel încât personalul s` poat` asigura men]inerea nivelului standard
(Information Assurance)
de securitate în SIC, dar s` [i poat` anticipa evolu]ia acestuia;

• revizuirea [i crearea, dac` se va dovedi necesar`, a unor specialit`]i
militare sau civile care s` reflecte recunoa[terea unor abilit`]i
[i cuno[tin]e în domeniul securit`]ii sistemelor informatice.
• protejarea SIIMAN prin definirea [i controlarea perimetrelor
sistemelor informatice;
• protejarea SIIMAN cu o capabilitate de gestiune integrat` a sesi-
Sporirea capabilit`]ilor
z`rii atacurilor [i r`spunsului la acestea;
de asigurare a securit`]ii
• implementarea capabilit`]ii de r`spuns la incidente în re]elele
informa]iilor în sistemele
de calculatoare (CIRC – Computer Incident Response Capability);
informatice
• componenetele SIIMAN vor avea aceea[i arhitectur`, standarde
[i proceduri de conectare;
• implementarea conceptului “Ap`rare în ad#ncime” la întregul
SIIMAN.
• integrarea tuturor serviciilor de securitate de re]ea (audit, monito-
Stabilirea unei infra- rizare re]ele, detectarea intruziunilor etc.) într-o infrastructur`
structuri integrate de securitate a sistemelor informatice care s` permit` implementarea
de gestionare politicii de securitate;
a securit`]ii informa]iilor • implementarea unei infrastructuri de chei publice (PKI)
consistent`.
Complementar cu cele prezentate, oper`m cu obiectivele majore ale domeniului

tehnologiei informa]iei, care, pe termen scurt [i mediu, sunt prezentate \n continuare,
astfel:
Respectarea angajamentelor asumate de România, prin implementarea cerin]elor
din Obiectivele For]ei, a[a cum au fost acestea negociate cu partenerii din NATO.
Pentru aceasta se vor întreprinde urm`toarele ac]iuni:
extinderea serviciilor Intranet la structurile pân` la e[alon brigad`, cel mai târziu
pân` \n anul 2006, [i la toat` structura de for]e cel mai târziu pân` \n anul 2009,
conform fi[ei obiectivului EG 2781;
implementarea serviciilor de mesagerie electronic`, potrivit STANAG 4406,
la structurile pân` la e[alon brigad`, cel mai târziu pân` \n anul 2006, [i la toat`
structura de for]e cel mai târziu pân` \n anul 2009, conform fi[ei obiectivului
EG 2781;
implementarea serviciilor de management centralizat al resurselor de tehnologie
a informa]iei din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, precum [i a celor de detec]ie,
combatere [i raportare a incidentelor, la structurile pân` la e[alon brigad`,
cel mai târziu pân` \n anul 2005, [i la toat` structura de for]e cel mai târziu
pân` \n anul 2007, conform fi[ei obiectivului EG 2868;
139
implementarea serviciilor PKI la structurile pân` la e[alon brigad`, cel mai târziu
conform fi[ei obiectivului EG 2866;
implementarea solu]iei MIP române[ti la toate structurile din lan]ul de comand`
al for]elor destinate particip`rii la ac]iuni interna]ionale, pân` nu mai târziu
de anul 2006, conform fi[elor obiectivelor EG 2865 [i EL 2802;
implementarea solu]iilor de tehnologie a informa]iei în sprijinul activit`]ilor
de decizie, comand` [i control, la structurile pân` la e[alon brigad`, cel mai târziu
conform fi[ei obiectivului EG 2865.
Asistarea activit`]ilor curente, astfel încât informa]ia clasificat` “nesecret”
sau “secret de serviciu” s` fie gestionat` exclusiv în format electronic.
Pentru aceasta se vor extinde serviciile de gestionare a documentelor în format
electronic la structurile pân` la e[alon brigad`, cel mai târziu pân` \n anul 2006, [i la toat`
structura de for]e cel mai târziu pân` \n anul 2009.
Asistarea activit`]ilor administrative din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
Pentru aceasta se va completa pachetul func]ional al SISAM, pentru minimum
de 500 de utilizatori, cel mai târziu pân` \n anul 2006, [i se va extinde utilizarea acestuia,
în toat` structura de for]e, cel mai târziu pân` \n anul 2008. Se vor implementa toate subsis-
temele prev`zute în componenta SISAM a SIIMAN, nu mai târziu de anul 2008.
În concluzie, Concep]ia de informatizare a fost creat` pentru a asigura cadrul conceptual
al introducerii IT în Armata României, în concordan]` cu conceptele moderne de ducere
a r`zboiului, aflate în diverse stadii de elaborare [i finalizare, dar care se bazeaz`, în esen]`,
pe capabilit`]i facilitate de re]ea, pe opera]ii bazate pe re]ea.
Se realizeaz`, astfel, o interconectare flexibil` între senzori, deciden]i [i entit`]ile
ac]ionale (sistemele de armament), care s` permit` luarea unei decizii mai rapid
decât ar putea reac]iona adversarul.
Capacitatea de utilizare a re]elei la parametrii maximi, integrarea într-un flux informa-
]ional unic a unor structuri apar]inând diferitelor categorii de for]e, realizarea superiorit`]ii
informa]ionale sunt foarte importante pentru asigurarea rapid` a efectelor militare.
Rezult` de aici dou` domenii majore pentru obiectivele de transformare: superioritatea
informa]iei [i capacitatea de re]ea.
Aceste dou` obiective majore constituie centrul de greutate al Concep]iei de infor-
matizare, care define[te un sistem informatic integrat flexibil, capabil de a integra noi facilit`]i
de re]ea, apt s` permit` utilizarea informa]iei în timp aproape real, creând o suprema]ie
informa]ional` pe timp de pace, în situa]ii de criz` sau conflict.
140
VALOAREA STRATEGIC|
A DOCTRINEI NA}IONALE
DE INFORMA}II PENTRU SECURITATE
Colonel Doru BLAJ
I
nteresele na]ionale fundamentale [i obiectivele pe care România [i le-a stabilit
pe termen scurt, mediu [i lung au reclamat elaborarea Doctrinei na]ionale
a informa]iilor pentru securitate, document care stabile[te [i define[te conceptele
fundamentale specifice activit`]ii de informa]ii pentru ap`rarea securit`]ii na]ionale.
Acest document, deosebit de important pentru securitatea na]ional`, a fost elaborat
în conformitate cu prevederile Constitu]iei [i cu necesitatea realiz`rii conexiunilor la cultura
organiza]ional` [i institu]ional` de securitate euroatlantic`.
De remarcat c` elaborarea prezentei Doctrine na]ionale a informa]iilor pentru securitate
a impus studierea profund` a unei arii extinse de documente, cercetarea laborioas`
a problematicii l`rgite de securitate, precum [i studierea legisla]iei unor servicii de informa]ii
din NATO [i UE.
Valoarea strategic` a Doctrinei na]ionale de informa]ii pentru securitate rezid`
[i din faptul c` a clarificat [i a dus la dezvoltarea conceptual` a domeniului, la definirea
elementelor care constituie condi]ia de securitate na]ional` a ]`rii [i a permis stabilirea
consensului general care vizeaz` scopurile [i mijloacele de folosit în vederea gestion`rii
productive [i eficiente a securit`]ii na]ionale. Totodat`, a dus la eliminarea manipul`rii
conceptelor de c`tre anumite grupuri de interese, care [i-au justificat întotdeauna abuzurile
de putere prin faptul c` ac]iunile au fost desf`[urate din “ra]iuni de securitate”.
Pe baza Doctrinei se poate face reevaluarea strategiilor [i a sistemului informa]iilor
pentru securitate atât ca func]ie în stat, cât [i ca profesie, aceasta implicând obligatoriu
apari]ia [i func]ionarea comunit`]ii informative integrate ca rezultat al perfec]ion`rii
[i moderniz`rii activit`]ii de informa]ii, manifestarea profesionalismului personalului
serviciilor, stipulat prin lege, a statutului profesional de carier` în domeniul informa]iilor
pentru securitate, bazat pe loialitate, confiden]ialitate, continuitate [i stabilitate, garantarea
rezisten]ei împotriva încerc`rilor de politizare a serviciilor [i popularizarea unei tematici
de specialitate care s` duc` la în]elegerea naturii [i a scopului serviciilor de informa]ii
pentru securitatea na]ional`.
Definind cadrul general al activit`]ii de informa]ii pentru securitate, Doctrina
se constituie într-un ghid în procesul culegerii, prelucr`rii, analizei, interpret`rii [i utiliz`rii
informa]ilor care privesc securitatea României [i a alia]ilor sì.
141
Statutul României de membr` a NATO a determinat-o s` ac]ioneze în conformitate
cu Doctrina integrat` de informa]ii, contrainforma]ii [i securitate a Alian]ei, care ofer` baza
conceptual` a colabor`rii cu serviciile de securitate na]ional` a statelor membre, în vederea
stabilirii de comun acord asupra valorilor care necesit` protec]ie, precum [i a standardelor
comune de ap`rare.
Doctrina na]ional` a informa]iilor constituie [i baza teoretic` a activit`]ilor [i preocu-
p`rilor referitoare la domeniul securit`]ii na]ionale [i al serviciilor de informa]ii [i se adreseaz`
tuturor factorilor cu atribu]ii în realizarea securit`]ii na]ionale.
Totodat`, ea vizeaz`, a[a cum este de dorit [i firesc, perceperea [i în]elegerea corect`
a activit`]ii de informa]ii; asigurarea suportului teoretic al politicilor, strategiilor [i legisla]iei
privind activitatea de informa]ii, contrainforma]ii [i securitate; statuarea principiilor
coordon`rii efortului informativ na]ional, în scopul elabor`rii [i al lu`rii deciziilor
privind securitatea na]ional`; instituirea terminologiei unitare, compatibil` cu cea a alia]ilor,
[i dezvoltarea unei culturi de securitate care s` faciliteze comunicarea atât la nivel na]ional,
cât [i cu structurile de informa]ii partenere. În acest context se înscrie, cu certitudine,
dezvoltarea cadrului organiza]ional-func]ional necesar concentr`rii structurilor informative
asupra informa]iilor, cu relevan]` în planul securit`]ii, consolidarea particip`rii la cooperarea
interna]ional` [i la schimbul de informa]ii ce vizeaz` amenin]`rile la adresa securit`]ii
na]ionale [i a alia]ilor României [i asigurarea suprema]iei legii în domeniu, protejarea statului
de drept [i a respect`rii drepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale omului.
Doctrina na]ional` a informa]iilor pentru securitate

Concepte principale clarific`, totodat`, o serie întreag` de concepte cu grad ridicat
de utilitate în domeniu, avându-se în vedere mediul geopolitic [i geostrategic actual.
Se apreciaz` c` informa]ia pentru securitate na]ional` este un produs analitic, rezultat
al activit`]ii specifice, care face referire la vulnerabilit`]i, factori de risc [i st`ri de pericol
la adresa normelor [i principiilor politico-sociale stabilite prin Constitu]ie. Documentul
este structurat pe dou` componente: necesitate na]ional`, care face referire la valorile
fundamentale ale statului, [i interes na]ional, care prive[te cìle de realizare [i de promovare
a intereselor statului. Este necesar s` preciz`m c` valorile de securitate na]ional` sunt rela]ii
sociale prin a c`ror existen]` [i manifestare se îndeplinesc interesele [i necesit`]ile de securitate
na]ional` care nu sunt altceva decât aspira]ii [i nevoi ale na]iunii, a c`ror afirmare s` garanteze
identitatea [i existen]a na]ional`.
Aprofundând terminologia, putem aprecia c` necesit`]ile na]ionale de securitate
sunt oportunit`]i, trebuin]e [i utilit`]i indispensabile pentru realizarea intereselor fundamentale
ale securit`]ii na]ionale, care reprezint` condi]ia fundamental` a existen]ei na]iunii [i a statului
român, având componente strategice fundamentale: ap`rarea na]ional`, siguran]a na]ional`
[i ordinea public`.
În activitatea de informa]ii pentru securitate, care constituie ansamblul ac]iunilor
desf`[urate de structurile abilitate în vederea ob]inerii informa]iilor cu relevan]`
pentru securitatea na]ional` [i informarea deciden]ilor pentru aplicarea legisla]iei în vigoare,
se utilizeaz`, la nevoie, sisteme tehnice pentru activit`]i informative, contrainformative
[i de securitate, în vederea complet`rii necesarului de informa]ii fundamentale
pentru securitatea na]ional`. Un concept frecvent utilizat [i a c`rui existen]` începe
142
s` se fac` sim]it` este cel de comunitate de informa]ii, concept care desemneaz` func]ionarea
coordonat` a sistemului securit`]ii na]ionale. Întreaga activitate informativ` se sprijin`
pe resurse informa]ionale, surse de informa]ii [i estim`ri informative na]ionale de securitate
care se bazeaz`, la r#ndu-le, pe analize, concluzii [i previziuni utile beneficiarilor [i utilizatorilor
de informa]ii din domeniul securit`]ii na]ionale. Un rol deosebit îl reprezint` termenii
care definesc produc`torii [i utilizatorii informa]iilor pentru securitate, clarificându-se,
în aceast` idee, c` sunt structuri legal constituite [i abilitate în desf`[urarea de activit`]i
de analiz`-sintez`, evaluare [i integrare a datelor [i informa]iilor în produse informa]ionale
necesare fundament`rii deciziilor ce vizeaz` securitatea na]ional`.
Analizând în continuare conceptele pe care doctrina de informa]ii le clarific`, consider`m
util s` preciz`m c` no]iunea de vulnerabilit`]i de securitate este apreciat` ca fiind un proces,
fenomen, stare de fapt existent` în interiorul comunit`]ii na]ionale, care diminueaz`
capacitatea de reac]ie a societ`]ii la riscurile [i amenin]`rile existente ori poten]iale.
La aceasta se adaug` factorii de risc la adresa securit`]ii na]ionale care se pot aprecia
ca împrejur`ri, situa]ii, elemente ce determin` sau favorizeaz` materializarea unei amenin]`ri
la adresa securit`]ii na]ionale.
Clarificarea conceptelor principale se finalizeaz` prin definirea st`rii de pericol,
aceasta fiind rezultatul materializ`rii amenin]`rii ori iminen]a producerii unei agresiuni
care este o ac]iune violent` ori nonviolent`, desf`[urat`, prin diferite mijloace, pe baza
unor planuri sau strategii de c`tre adversar, împotriva valorilor [i a intereselor na]ionale
de securitate.
Potrivit Doctrinei na]ionale de infor-

Principii ale activit\]ii
ma]ii pentru securitate, \ntreaga activitate
de informa]ii pentru securitate de informa]ii pentru securitate se desf`[oar`,
în primul rând, pe baza legalit`]ii, fiind subordonat` exclusiv normelor [i regulilor statului
de drept, realizându-se numai cu privire la amenin]`rile la adresa securit`]ii na]ionale,
în scopul stabilirii în totalitate a adev`rului. În vederea respect`rii unor norme specifice,
a gestion`rii na]ionale a resurselor informa]ionale [i evit`rii paralelismelor, a reducerii
cheltuielilor [i cre[terii gradului de operativitate a inform`rii deciden]ilor, activitatea
are un caracter planificat [i sistematic.
Nevoia cunoa[terii elementelor de interes pentru securitatea na]ional` prin folosirea
eficient` a resurselor specifice cere din partea structurilor abilitate o ac]iune ofensiv`
[i mobilitate, dublate de anticipare [i previzionare pentru ob]inerea [i men]inerea ini]iativei
[i a controlului în activitatea de informa]ii. Redarea obiectiv` a realit`]ii solicit` structurii
de informa]ii pentru securitate o riguroas` evaluare obiectiv` [i informarea exact`, corect`
[i oportun` a factorilor de decizie. Etapa istoric` pe care o parcurgem reclam` [i oblig`
personalul structurilor specializate s` se situeze necondi]ionat în afara oric`ror ingerin]e
politice, de natur` a favoriza/defavoriza partide, forma]iuni [i organiza]ii politice, ac]ionând
în total` independen]`, neutralitate [i echidistan]` politic`. Toate aceste principii,
prin respectarea lor, duc la realizarea protec]iei surselor, a metodelor [i mijloacelor folosite
în activitatea practic` de c`tre structurile abilitate.
Întreaga activitate a structurilor de informa]ii pentru securitate are în vedere necesitatea
cooper`rii, conlucr`rii [i colabor`rii în vederea realiz`rii unor obiective comune în plan intern,
143
iar în plan extern, cooperarea cu serviciile de informa]ii ale statelor membre ale NATO, UE,
precum [i cu alte servicii de informa]ii a devenit o realitate [i o necesitate profesional`
inevitabil`.
Complexitatea, în continu` schimbare, a mediului

Cunoa[tere, anticipare de securitate, cu provoc`ri [i fenomene adeseori impre-
[i contracarare vizibile la adresa securit`]ii na]ionale, regionale [i interna-
]ionale, impune activit`]ii de informa]ii pentru securitate un puternic [i cuprinz`tor caracter
anticipativ.
În acest sens, nevoia de cunoa[tere a provoc`rilor la adresa securit`]ii na]ionale oblig`
statul român s`-[i adapteze capacit`]ile informative [i s` g`seasc` solu]ii care s` asigure
securitatea na]ional` [i a alia]ilor.
Nevoia de anticipare reclam` desf`[urarea unei activit`]i analitice, crearea de structuri
[i formarea unui personal specializat, în m`sur` s` realizeze prevenirea [i contracararea
amenin]`rilor de orice fel.
Realizarea st`rii de securitate este determinat` de nivelul cunoa[terii disfunc]iilor,
vulnerabilit`]ilor [i a factorilor de risc la adresa securit`]ii na]ionale. Aceasta se poate realiza
prin ac]iunile specifice optime [i eficiente ale structurilor de informa]ii, ale institu]iilor
statului de drept, în baza unui suport legal, a unei responsabilit`]i depline [i a unui control
parlamentar eficient.
Potrivit Doctrinei, ob]inerea [i furnizarea informa]iilor de cunoa[tere [i prevenire
a amenin]`rilor la adresa securit`]ii na]ionale vizeaz` fundamentarea deciziilor [i ac]iunilor
întreprinse de autorit`]i, institu]ii [i organiza]ii îns`rcinate cu aplicarea legii.
Planificarea reprezint` ansamblul activit`]ilor

Planificarea activit\]ii prin care sunt stabilite, în timp [i \n spa]iu, modalit`]ile
de informa]ii concrete de aducere la îndeplinire a deciziei adoptate
în leg`tur` cu valorificarea resurselor informa]ionale necesare gener`rii informa]iilor
[i produselor informa]ionale de securitate. Prin planificarea informa]iilor se determin`
cantitativ [i calitativ necesit`]ile de informa]ii pentru securitate, resursele informa]ionale,
structurile componente [i modul de valorificare a informa]iilor.
Priorit`]ile de informa]ii sunt stabilite în func]ie de interesele de securitate, de caracte-
risticile mediului de securitate intern [i interna]ional, de natura riscurilor, de comenzile
de informa]ii ale celor abilita]i, precum [i de resursele informa]ionale disponibile, f`cându-se
[i planificarea activit`]ii de informa]ii pentru securitatea na]ional` care se materializeaz`
în strategii de programe, ac]iune, proiecte, opera]iuni [i planuri subsumate acestora.
Proces complex, subsecvent planific`rii, culegerea

Culegerea de informa]ii de informa]ii cuprinde activit`]i de cùtare, identificare
[i colectare a datelor [i informa]iilor pentru securitatea na]ional`, vizând: cùtarea informa]iilor,
care este definit` ca o opera]iune de stabilire a zonelor de interes informativ [i a surselor
din care pot fi ob]inute informa]ii pentru securitatea na]ional`; culegerea informa]iilor,
care nu este altceva decât procesul subsecvent planific`rii activit`]ii de cùtare a informa]iilor
[i const` în utilizarea de mijloace specifice pentru ob]inerea datelor prin a c`ror procesare
sunt ob]inute informa]iile pentru securitatea na]ional`. Ca urmare a acestor activit`]i rezult`
144
o colectare a informa]iilor, care poate fi asem`nat` cu prelevarea datelor [i informa]iilor utile
realiz`rii securit`]ii na]ionale, de regul`, din surse deschise. Finalitatea acestor activit`]i
duce la ob]inerea informa]iilor, care implic` utilizarea unor tehnici [i proceduri proactive
de accesare a datelor greu accesibile, uneori sub autoritatea unui mandat emis de un judec`tor.
Procesul analitic desf`[urat de structurile spe-

Procesarea informa]iilor cializate, pe baza corobor`rii, integr`rii, analizei
[i evalu`rii datelor cu semnifica]ie operativ` constituie activitatea de procesare a informa]iilor.
În aceast` faz` se distinge, în primul rând, prelucrarea, ca etap` a procesului analitic aplicat
datelor pentru a deveni utilizabile, concomitent cu coroborarea, care este un proces
managerial specific de confirmare/infirmare a con]inutului unei informa]ii, de întregire
a acestuia prin opera]iuni analitice. Înainte de a se realiza analiza se face reunirea datelor
disparate într-un produs informa]ional [i se trece, în momentul realiz`rii analizei, la tratarea
informa]iilor prin folosirea metodelor logice, sistemice de analiz` [i ale comunic`rii,
în scopul stabilirii adev`rului.
În etapa evalu`rii, ca moment al proces`rii informa]iei, \i sunt stabilite utilitatea
[i valoarea de destina]ie, iar rezultatul activit`]ii de procesare a informa]iilor se materializeaz`
în produse informa]ionale destinate factorilor de decizie potrivit “nevoii de a cunoa[te”.
Comunicarea/informarea constituie activitatea
Comunicarea informa]iilor specializat` de transmitere a informa]iilor c`tre utili-
zatori legal abilita]i, cu competen]e în domeniul securit`]ii na]ionale, [i rela]ia permanent`,
continu` între emitent [i utilizator.
În cadrul sistemului securit`]ii na]ionale, comunicarea informa]iilor se realizeaz`
prin intermediul re]elelor, mijloacelor, canalelor [i codurilor de comunicare. Suportul material
al informa]iilor pentru securitate este mesajul informativ, care este transmis de emitent
receptorului prin intermediul semnelor, semnalelor sau codurilor.
Comunicarea informa]iilor este viabil` dac` exist` un sistem de comunicare eficient,
bazat pe tehnici [i proceduri specifice, realizându-se prin documente de informare,
care trebuie s` se caracterizeze prin rigoare, acurate]e, concizie [i claritate, respectându-se
principiile caracterului preventiv legal, echidistan]a politic`, obiectivitatea [i impar]ialitatea.
Particularit`]ile mediului informa]ional, diversitatea
Protec]ia informa]iilor [i specificitatea domeniului, precum [i pericolul sustragerii,
acces`rii [i utiliz`rii ilegale a informa]iilor de c`tre persoane neautorizate impun realizarea
protec]iei informa]iilor, proces care cuprinde totalitatea m`surilor necesare respect`rii
regulilor de lucru [i comunic`rii deciziei de utilizare a acestora.
M`surile de protec]ie fizic`, juridic` [i procedural` vizeaz` [i protec]ia informa]iilor
opera]ionale, a eviden]elor [i a bazelor de date, protec]ia comunica]iilor [i a transmisiilor
de date [i informa]ii, protec]ia circuitelor [i a fluxurilor informa]ionale, precum [i a resurselor
umane.
Protec]ia se reglementeaz` prin acte normative speciale, de c`tre institu]iile cu atribu]ii
în domeniul securit`]ii na]ionale, cu acordul autorit`]ilor na]ionale implicate prin lege
[i în concordan]` atât cu interesul na]ional, cât [i cu criteriile [i recomand`rile organismelor
interna]ionale.
145
TEHNOLOGIA INFORMA}IEI
ÎN MANAGEMENTUL CARIEREI
PERSONALULUI MILITAR (II)
Colonel Noru MIHAI
P
rezentam în articolul din num`rul trecut câteva modalit`]i de implicare
a sistemelor de tehnologia informa]iilor în managementul carierei personalului
militar. Aceast` întreprindere se bazeaz` tocmai pe faptul c`, în acest moment,
în Armata noastr`, au loc redefiniri de concepte privind managementul resurselor umane
[i al carierei personalului militar.
Am în vedere [i faptul c` în “era informa]iei”, în toate domeniile, în mod deosebit
în domeniul managementului resurselor umane, tehnologia informa]iei are un rol important
[i va c`p`ta noi valen]e pe m`sura aplic`rii concep]iilor moderne de consiliere [i management.
În definirea Sistemului Informatic pentru Managementul Resurselor Umane trebuie
s` includem, pe lâng` un sistem performant de eviden]` informatizat`, [i alte tipuri de aplica]ii
informatice destinate unor nevoi de informare, consiliere [i orientare a resursei umane
în raport cu nevoile Armatei [i misiunile acesteia. Indiferent dac` vorbim de baze de date
privind informa]iile despre persoane sau posturi, programe de cùtare, informare, testare
sau luare a deciziilor, acestea vor face parte din acest sistem. Subliniez acest lucru, deoarece,
de multe ori, suntem tenta]i de a ne limita la eviden]a informa]iilor de personal con]inute
într-o baz` de date.
Ceea ce este foarte important pentru un asemenea sistem complex, dac` ne referim
la informa]ie, poate fi exprimat prin standardizare, comunicare, integrare.
Aceste caracteristici ne vor asigura accesul la informa]ii [i procesarea lor eficient`,
nu numai în ceea ce prive[te personalul, ci [i posturile, cerin]ele sistemului militar în domeniu,
proiec]ia resurselor umane în etapele urm`toare.
Standardizarea se va materializa prin folosirea unor nomenclatoare unice în definirea
diferitelor caracteristici [i printr-o form` comun` de prezentare/afi[are a rezultatelor
interog`rilor bazelor de date, astfel încât s` se permit` compararea facil` a avantajelor
[i dezavantajelor diferitelor alternative sau decizii.
Comunicarea va fi asigurat` tocmai prin accesul concurent la baze de date, reglement`ri,
criterii de evaluare, posturi [i criterii de selec]ie pe principiul Internet computin
sau prin comunicarea consiliat-manager.
Integrarea va reprezenta proprietatea de a uni într-un singur efort, pe baza unei singure
concep]ii, toate acele aplica]ii enumerate [i care vor constitui instrumente din punctul de vedere
146
al managerilor de carier` sau al celor consilia]i [i pârghii de ac]ionare asupra sistemului
din partea conduc`torilor.
Ca de fiecare dat`, informa]ia este punctul forte. Faptul c` managerii de carier`
vor trebui s` foloseasc` un sistem informatic în care diferite persoane vor introduce
sau vor actualiza datele ne determin` s` consider`m c` precizia informa]iei va constitui
un element cheie al întregului proces. De aceea trebuie s` subliniem, înc` o dat`, importan]a
unui sistem de eviden]` flexibil, real [i credibil. Vor trebui stabilite foarte clar informa]iile
care vor face obiectul actualiz`rii, competen]ele, persoanele abilitate, termenele [i formele
de control ale veridicit`]ii acestora în sistem.
De asemenea, trebuie s` ]inem cont atunci când apel`m la calculator pentru asigurarea
serviciilor de management al resurselor umane sau de consiliere a carierei de nivelul tehnologic
atins, de nivelul a[tept`rilor [i al posibilit`]ilor. S` nu uit`m c` sistemele informatice
sunt unelte, iar scopurile noastre trebuie s` fie realiste [i realizabile cu ajutorul resurselor
existente. A[a dup` cum am mai prezentat, în ultimii ani am introdus în Armat` dou` sisteme
informatice care nu au necesitat fonduri, nu sunt realizate la cel mai înalt nivel al tehnologiei
informa]iei, dar care au adus o oarecare coeren]` în standardizarea informa]iilor [i au uniformizat
eviden]a resurselor în dou` zone importante – personal activ [i resurse umane din eviden]a
centrelor militare.
Introducerea unor sisteme moderne \i va determina pe managerii de carier` s` înve]e
[i s`-[i doreasc` s` utilizeze toate facilit`]ile oferite de sistemele de tehnologia informa]iei
[i comunica]iei puse la dispozi]ie.
Participând la etapele de realizare [i de implementare a unor sisteme informatice,
precum [i la elaborarea studiilor privind implementarea unor sisteme de informare [i management
al carierei, a rezultat c` în acest proces intervin mai multe categorii de factori de care trebuie
s` se ]in` seam`, astfel:
factori de personal:
• \ncurajarea personalului la luarea unor decizii în ceea ce prive[te sistemul
informatic proiectat;
• asigurarea preg`tirii managerilor de carier` în folosirea diferitelor tipuri de programe
puse la dispozi]ie;
• luarea în calcul a opozi]iei unor persoane sau manageri la introducerea sistemului
informatic;
• definirea clar` a rolurilor în utilizarea programelor din cadrul sistemului informatic;
• alocarea unui timp suficient pentru implementarea programelor;
factori organiza]ionali:
ob]inerea sprijinului din partea conducerii;
adoptarea unei pozi]ii generale pozitive privind schimbarea proceselor prin intro-
ducerea sistemului informatic, combinat` cu o atitudine precaut` [i realist`;
anticiparea impactului organiza]ional poten]ial al aplica]iilor informatice [i al proces`rii
datelor într-un volum mare [i în timp redus;
integrarea introducerii sistemului informatic cu eforturile organiza]ionale existente;
utilizarea expertizei din partea unor persoane/firme specializate;
147
tratarea tehnologiei ca mijloc [i nu ca scop, ca instrument [i nu ca solu]ie magic`;
corelarea implement`rii cu planificarea strategic`;
factori de proces:
adoptarea unui plan concret de implementare;
tratarea implement`rii ca proces permanent;
crearea a[tept`rilor ca beneficii pe termen lung [i mediu;
crearea unei bune documenta]ii pe roluri [i proceduri;
considerarea evalu`rii ca parte a implement`rii.
Atât modific`rile de concep]ie în managementul resurselor umane, cât [i evolu]iile
în dezvoltarea unei puternice infrastructuri informa]ionale vor contribui la amplificarea rolului
sistemelor de tehnologia informa]iei [i comunica]ii în domeniul consilierii [i al lu`rii deciziilor
privind personalul militar.
Putem organiza aplica]iile informatice posibile a fi folosite în managementul personalului
militar, astfel:
aplica]ii informatice destinate managerului de carier`:
• eviden]a posturilor [i a datelor personalulului militar;
• aplica]ii pentru simulare [i planificare a carierei;
• aplica]ii informatice de punere în coresponden]`;
• aplica]ii informatice de sprijin în luarea deciziilor;
• aplica]ii informatice de informare despre posturi [i colectare informa]ii
despre persoane;
• aplica]ii informatice de comunica]ie manager-persoan`;
aplica]ii informatice destinate personalului militar:
aplica]ii informatice de informare-documentare;
simul`ri [i planificare a carierei;
aplica]ii informatice de testare psihometric` [i autoevaluare;
aplica]ii informatice de cùtare a informa]iilor;
aplica]ii informatice de comunica]ie manager-persoan`;
aplica]ii informatice destinate conducerii:
aplica]ii informatice de analiz` multicriterial`;
aplica]ii informatice de simulare-prognozare.
Eviden]a posturilor [i a personalului va fi parte a Sistemului Informatic pentru Managementul
Resurselor Umane, sistem ale c`rui principale caracteristici consist` \n:
modularizare – pentru c` trebuie s` fie bazat pe aplica]ii specifice fiec`rui domeniu
de activit`]i cuprinse în sistem, urm`rind etapele evolu]iei unei persoane în raport cu institu]ia
militar` (recrutare-selec]ie, training, activitate, rezerv`);
unitate – pentru c` baza de date creat` este unic` [i deserve[te tot sistemul,
iar tratarea problemelor are un grad înalt de generalitate;
integrare – deoarece activit`]ile trebuie informatizate în înl`n]uirea lor fireasc`,
cre#ndu-se un work-flow u[or de utilizat [i de gestionat;
interoperabilitate – deoarece trebuie s` asigure schimbul de date în format electronic
cu alte sisteme ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
148
În ansamblul aplica]iilor, simul`rile vor permite eviden]ierea, pe baza unor condi]ii
prestabilite sau alese de utilizator, a traiectoriei carierei unei persoane pornind din diferite
momente. Condi]iile vor fi reprezentate de cerin]ele ghidului carierei militare [i a ale altor
instruc]iuni în raport cu gradul, arma, specialitatea, nivelul de studii [i alte criterii
care se au în vedere de c`tre managerul de carier`. Vor fi puse, astfel, în eviden]` punctele
obligatorii de trecere în carier`, capacitatea de încadrare în aceste cerin]e, op]iunile persoanei
în derularea propriei cariere.
Aplica]iile informatice destinate culegerii informa]iilor despre persoane vor asigura
eviden]ierea mai rapid` a orient`rii în carier` a personalului militar [i a op]iunilor acestuia.
Al`turi de aplica]iile de punere în coresponden]` cu posturile, acestea vor juca un rol important
în realizarea concordan]ei între nevoile Armatei [i op]iunile personalului militar, de a sesiza
tendin]a resursei [i de a permite luarea m`surilor necesare pe baza unei analize comparative
a cerin]elor [i op]iunilor.
În alte ]`ri sunt foarte mult utilizate programele de autoevaluare [i testare psihometric`
de tipul Career directions inventory sau Vocational interest survey. Ele permit realizarea
de profiluri personale, identificarea preferin]elor [i aprecierea intereselor. Aplica]iile de tipul
Self-directed search sau Interest inventory sunt un instrument de consiliere care poate fi
autoadministrat [i autointerpretat, putând s` asigure atât eviden]ierea preferin]elor
ocupa]ionale ale fiec`rui subiect, cât [i punerea lui în coresponden]` cu cerin]ele sistemului.
Toate aceste aplica]ii [i sisteme informatice vor duce la influen]area cadrului
organizatoric în care se desf`[oar` managementul resurselor umane. În mod normal, dezvoltarea
sistemului informatic duce la perfec]ionarea sistemului informa]ional [i adoptarea a noi pro-
ceduri de lucru, f`când din tehnologia informa]iei un factor de care va trebui s` se ]in`
seama atât sub raportul obiectivelor de urm`rit, cât [i al mijloacelor [i metodelor de realizare
a acestora. Adic`, trebuie s` trecem de acea abordare de tipul “De câte calculatoare am avea
nevoie ca s` ...”, urmat` de r`spunsul “De vreo ...”.
Sistemul Informatic pentru Managementul Resurselor Umane trebuie s` dep`[easc`
acest mod de abordare [i s` pun` accentul pe latura calitativ` a dezvolt`rii tehnologiei
informa]iei [i, astfel, s` contribuie la modernizarea [i cre[terea eficien]ei în actul de conducere
în domeniul de aplicabilitate. Faptul c` pân` în prezent au fost abord`ri diferite, la diferite
e[aloane, a problemei realiz`rii unui sistem informatic pentru gestiunea resurselor umane
a dovedit, \ntr-o anumit` m`sur`, lips` de coordonare [i irosire de resurse. Iat` ce se întîmpl`
în acest domeniu în Armata SUA.
Comandamentul Resurselor Umane din Armata SUA (US Human Resources
Command – HRC) a fost activat formal la 2 octombrie 2003, combinând Comandamentul
Întrunit pentru Personal al Armatei SUA [i Comandamentul Personalului în Rezerv`
al Armatei SUA.
Comandamentul Resurselor Umane din Armata SUA este rezultatul viziunii conducerii
armatei de a organiza eficient comandamentele, de a crea structuri de conducere mai agile
[i corespunz`toare organiz`rii eficiente a for]elor, de reducere a e[aloanelor de analiz`
[i aprobare, focalizând aten]ia acestora spre opera]ii [i transformarea armatei. Activarea
comandamentului este un prim pas în consolidarea serviciilor de personal în armat`.
149
Ca o structur` de execu]ie sub conducerea G-1 a armatei, Comandamentul
Resurselor Umane din Armata SUA (HRC) va fi structura care va încorpora toate func]iunile
activit`]ii de personal, asigurând eficien]` [i un management efectiv pentru personalul
activ [i în rezerv`, oriunde s-ar afla acesta.
HRC integreaz` [i coordoneaz` sistemul de management personal militar, astfel încât
s` dezvolte [i s` optimizeze utilizarea resurselor umane ale armatei în timp de pace
[i de r`zboi. HRC asigur`, totodat`, toate func]iunile de management al personalului
pentru distribuirea lui, dezvoltarea, re]inerea [i tranzi]ia militarilor din serviciul activ,
solda]ii componentelor mobilizate [i cei care î[i extind perioada de serviciu activ fiind chema]i
temporar în serviciul activ.
HRC are comandamentul în Alexandria, VA, cu alte dou` loca]ii – una în St. Louis, MO,
iar cealalt`, destinat` Centrului de Înregistrare a Datelor de Personal [i Evaluare, r`mas`
în Indianapolis, IN. Agen]ia Resurselor Umane Civile se va integra în HRC în cursul anului
fiscal 2005.
În timp ce G1-Army se va ocupa cu formularea politicilor de personal, HRC va fi structura
care va implementa aceste politici în managementul personalului. Modelul este asem`n`tor
concep]iei aflate înc` în stadiu de proiect în Armata României, iar HRC este similar` Direc]iei
Management Carier` Personal, al c`rui prim modul a luat fiin]` \n ianuarie 2005 [i care trebuie
pe deplin opera]ionalizat` pân` în 2007.
Divizia de Asigurare a Managementului (Management Support Division – MSD)
este o prim` component` a HRC, constituit`, la rândul ei, din 5 structuri mari [i are
în compunere 154 de militari [i civili, organiza]i în jurul componentelor de baz`, care asigur`
func]iunile de evaluare, selec]ie [i promovare. În colaborare cu G1-Army, MSD stabile[te
politicile referitoare la evaluarea personalului, promovarea acestuia [i execut` aceste politici
pentru personalul activ.
În cadrul MSD func]ioneaz` Secretariatul pentru Comisiile de Selec]ie. Acesta conduce
peste 80 de comisii anual. Activitatea acestor comisii este reglementat` de lege [i de politicile
armatei [i este asigurat, astfel, un proces echitabil, cu multe puncte de verificare.
O alt` component` important` o constituie Direc]ia Promovare (Promotions Branch),
care are ca sarcin` implementarea politicii [i a reglement`rilor în men]inerea unui nivel înalt
al standardului acestui proces.
Misiunea de a asigura informa]ii de calitate [i un suport efectiv componentelor HRC,
dar [i întregului personal activ [i în rezerv` pentru update-ul acestor informa]ii din fi[a
individual` de eviden]` a personalului îl are Sistemul de Înregistrare a Informa]iilor (Records
System Information).
Acesta este responsabil pentru asigurarea în mod curent [i la o înalt` calitate
a înregistr`rilor pentru to]i ofi]erii eligibili pentru sesiunile comisiilor, pentru procesul
de selec]ie, promovare, ierarhizare a înregistr`rilor, modificare a informa]iilor, pentru docu-
mentele de intrare, rapoarte clasificate privind tot personalul activ [i în rezerv` [i constituie
sistemul de gestiune informatizat` a personalului.
Sistemul de Înregistrare a Informa]iilor asigur` exploatarea sau urm`re[te dezvoltarea
mai multor aplica]ii bazate pe tehnologia web, în scopul de a facilita accesul la informa]ii
150
[i de a elimina hârtia. Efortul va fi orientat spre asigurarea capabilit`]ii persoanei de a înainta
documente electronice.
Orice persoan` aflat` în eviden]a institu]iei militare î[i poate consulta fi[a proprie
de eviden]` – OMPF (official military personnel file), pe Internet, accesând un site [i folosind
un cod personal, denumit AKO (active knowledge online). În cazul în care are de f`cut
modific`ri/adùgiri, poate desc`rca un fi[ier special în format pdf, în care g`se[te
un formular tip. Acest formular este completat [i transmis HRC prin po[t`, împreun`
cu documentele doveditoare ale acelei informa]ii. Personalul are posibilitatea de a transmite
aceste documente [i informa]ii via fax, e-mail sau format digital [i chiar sunt încuraja]i
s` foloseasc` acest mod de adresare.
O caracteristic` a unei asemenea abord`ri o constituie centralizarea eviden]ei resurselor
umane aflate în diferite raporturi cu institu]ia militar` (recrutare-selec]ie, personal activ,
personal civil, rezerv`) într-o singur` loca]ie. Acest lucru este posibil [i datorit` sistemului
informatic implementat, cu o baz` unic` de date accesat` din diferite loca]ii, conform
cerin]elor specifice.
Acest mod de implementare dovede[te înc` o dat` viabilitatea [i necesitatea realiz`rii
unui sistem informatic cu o baz` unic` de date pentru toate categoriile de resurse
umane, proiect pe care l-am lansat înc` din toamna anului 1998 ca Sistem Informatic
pentru Personal (SIPER), iar acum este continuat ca Sistem Informatic pentru Managementul
Resurselor Umane.
Referin]e bibliografice
• Dr. Mihai Jigù [i colectiv, Tehnologiile informatice [i de comunicare în consilierea carierei,
Bucure[ti, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, 2002, pp. 42-104.
• https://www.perscom.army.mil.
• http://www.odcsper.army.mil.
151
O ANALIZQ A PRESIUNILOR EXERCITATE

ASUPRA INSTITU}IEI MILITARE {I A SCOPURILOR SALE
|N PROCESUL DE COMUNICARE
Colonel (r.) George DAVID
Organiza]iile apar ca urmare a tendin]ei oamenilor

Coeziunea [i for]a unei orga-
de a conlucra pentru satisfacerea necesit`]ilor lor, conlucrare
niza]ii depind, într-o m`sur` impor-
care presupune, nu în ultimul rând, existen]a unor rela]ii
tant`, de modul în care se produc
[i func]ioneaz` rela]iile infor- informa]ionale, a c`ror evolu]ie este de preferat s` tind`
ma]ionale din interiorul sù, c`tre starea de comunicare. O dat` constituite, organiza]iile
precum [i schimburile de informa]ii genereaz` necesit`]i proprii (de gestionare, de normare,
cu exteriorul. Aceste rela]ii apar de coordonare, logistice) care produc presiuni suplimentare
ca urmare a unor presiuni – atât asupra membrilor1.
de natur` exterioar`, cât [i de natur` Organiza]ia militar`, în spe]` cea româneasc`,
intern` – exercitate, pe de o parte,
se încadreaz` [i ea în aceast` regul`. Scopurile existen]ei
asupra organiza]iei, în ansamblul
sù, pe de alt` parte, asupra fiec`ruia
sale (gestionarea violen]ei în interesul [i în numele na]iunii
dintre membrii acesteia. Consider c`reia îi apar]ine, furnizarea de securitate pentru oamenii
c` o analiz` detaliat` a presiunilor apar]inând aceleia[i na]iuni) produc presiuni atât orga-
care influen]eaz` evolu]ia rela]iilor nizante, cât [i dezorganizante sau reorganizante, presiuni
informa]ionale ce produc comunicare care se refract` [i asupra proceselor informa]ionale
constituie un prim pas în demersul din organiza]ie.
de ges-tionare performant` a acestor
rela]ii, astfel încât acestea s` se dez-
volte în sensul favoriz`rii conlucr`rii
Presiuni organizante
dintre membrii unei organiza]ii. Conexiunile dintre militari [i organiza]ia lor,
precum [i dintre ace[tia [i socio-organiz`rile cu care vin
în contact genereaz`, în mod inevitabil, procese organizante. Pe de o parte, organiza]ia
trebuie s` r`spund`, prin intermediul ac]iunilor [i comportamentelor oamenilor, unei anumite
ra]ionalit`]i sociale. Pe de alt` parte îns`, oamenii tind s`-[i satisfac` propriile necesit`]i.
În acest fel, între oameni [i organiza]ie emerg interac]iuni cu consecin]e multiple,
unele dintre ele perverse. Un rezultat al acestor interac]iuni îl constituie necesitatea
de organizare.
În cazul concret al Armatei României de dup` 1990, conexiunile realizate cu organiza]ii
similare, precum [i cu medii [i procese sociale diferite au influen]at procesele organizante
în sensul cre`rii de structuri noi, destinate s` îndeplineasc` func]iuni care nu fuseser`
proiectate [i normate. De exemplu, dup` 1994 au ap`rut structuri din ce în ce mai specializate
[i din ce în ce mai performante în gestionarea activit`]ilor din cadrul programului
Parteneriatului pentru Pace. De asemenea, trimiterea în Bosnia-Her]egovina a unui batalion
1
Lucian Culda, Organiza]iile, edi]ia a treia, Bucure[ti, Editura Licorna, 2002, p. 24.
152
de 200 de militari pentru o perioad` de 5 ani a relevat necesitatea cre`rii [i specializ`rii
structurilor de tip CIMIC (cooperare civil-militari), responsabile de rela]iile trupelor dislocate
într-un teatru de opera]iuni cu comunit`]ile [i cu autorit`]ile locale. Nu în ultimul rând,
conexiunile cu militari [i structuri din alte armate au dus la con[tientizarea necesit`]ii
de a gestiona, într-o manier` coerent`, sistematic`, rela]iile informa]ionale ale organiza]iei
militare, cu prec`dere pe acelea care fac posibil` comunicarea; se poate afirma chiar c` aceast`
necesitate a fost con[tientizat` înc` de timpuriu, ducând la apari]ia, înc` din 1992, a structurilor
de informare public` (rela]ii publice), fapt ce a constituit o premier` în func]ionarea organiza]iilor
guvernamentale române[ti.
Modific`rile produse în competen]ele interpretative ale militarilor ca urmare a proceselor
socializante reprezint` o alt` surs` de presiuni organizante. Socializarea profesional`,
în mod special, a produs modific`ri ale competen]elor interpretative ale militarilor implica]i
în diverse proiecte educa]ionale. Reorganizarea sistemului educa]ional militar, deschiderea
spre acumularea masiv` de experien]` de la alte organiza]ii similare [i preluarea selectiv`
a acesteia, posibilitatea frecvent`rii unor stagii de preg`tire în strìn`tate [.a.m.d. au avut
rezultate în planul restructur`rii organiza]iei militare, precum:
• noua viziune cu privire la amenin]`rile [i riscurile posibile la adresa securit`]ii na]ionale
[i reorientarea obiectivelor Armatei c`tre un r`spuns corespunz`tor la astfel de provoc`ri;
• adoptarea structurilor de tip “joint” la statele majore, începând cu Statul Major General;
• proiectarea structurii de for]e a Armatei pe baza conceptelor “for]e active” [i “for]e
teritoriale”, cu niveluri diferite de preg`tire, echipare, încadrare [i profesionalizare;
• reproiectarea e[aloanelor militare în func]ie de noile obiective de îndeplinit (dispari]ia
armatelor [i a comandamentelor aferente, a diviziilor [i regimentelor);
• adoptarea, normarea [i punerea în practic` a conceptului de “rela]ii publice” în rela]ia
informa]ional` dintre organiza]ia militar` [i opinia public`;
• op]iunea pentru renun]area la serviciul militar obligatoriu [i trecerea la o armat`
profesionist`;
• studierea, în prezent, a modific`rilor structurale necesitate de participarea la un eventual
“r`zboi în re]ea” [.a.m.d.
Referitor la astfel de rezultate ale socializ`rii militarilor, trebuie f`cut` men]iunea
privind pericolul dezorganizant al prelu`rii necritice: preluarea experien]elor strìne trebuie
efectuat` numai în urma unei evalu`ri judicioase a performan]elor posibile [i a costurilor necesare.
Necesitatea de adaptare la condi]iile în schimbare ale procesualit`]ii sociale, în ansamblul
sù, presupune, de asemenea, emergen]a unor presiuni care conduc c`tre procese organizante,
cum ar fi, de exemplu:
reducerea numeric` a efectivelor organiza]iilor militare (ca urmare a tehnologiz`rii
[i a estomp`rii riscurilor “clasice” la adresa securit`]ii na]iunilor);
proliferarea structurilor bazate pe conceptul de “echip`” (structur` temporar`
de mici dimensiuni, alc`tuit` din oameni posedând competen]ele necesare
pentru îndeplinirea unui obiectiv clar delimitat);
globalizarea, ale c`rei repercusiuni se resimt [i în organiza]iile militare;
ritmul exponen]ial al schimb`rii tehnologice;
schimb`rile structurii demografice (de exemplu, acceptarea înrol`rii femeilor
în armat`);
153
necesitatea proiect`rii obiectivelor [i activit`]ilor în condi]iile unor norme din ce în ce
mai drastice cu privire la mediul înconjur`tor etc.2.
Trebuie subliniat c` procesualitatea social` const` într-o multitudine de fenomene
care, într-un fel sau altul, produc presiuni organizante asupra organiza]iilor, inclusiv asupra
organiza]iei militare. Aceste fenomene fie se pot manifesta singular, fie se pot conjuga.
Procesele de comunicare, ca manifestare informa]ional` a unei interac]iuni, urm`resc
anumite finalit`]i, printre care pot fi decelate [i finalit`]i implicite organizante3, precum:
efectul coagulant al comunic`rii (reglarea interac]iunilor interpersonale, unirea
oamenilor în vederea realiz`rii unor obiective, apari]ia rela]iilor de cooperare);
între]inerea unei atmosfere propice înt`ririi coeziunilor grupurilor, orientându-le
ac]iunile;
facilitarea constituirii [i men]inerii organiza]iilor, a grupurilor etc.;
favorizarea unei unit`]i de vedere [i de ac]iune;
facilitarea adopt`rii deciziilor.
În fine, gradul de alocare a resurselor produce, de asemenea, presiuni organizante.
Insuficien]a militarilor în termen ap]i pentru serviciul de gard` a dus la schimb`ri de substan]`
în aceast` privin]`. Limitarea resurselor financiare a provocat [i ea reajust`ri în ceea ce prive[te
structurile responsabile cu înzestrarea, structurile logistice [i auxiliare [.a.m.d.
Procesele organizante care decurg pe parcursul fiin]`rii organiza]iei militare sunt influen]ate
[i de fenomene, precum: emergen]a riscurilor asimetrice; informatizarea din ce în ce
mai accentuat` a activit`]ilor militare; implementarea tehnologiilor de vârf, sofisticate,
în construc]ia [i utilizarea armamentelor [i a echipamentelor militare; r`spândirea pe scar`
din ce în ce mai larg` a noilor “tehnici manageriale” experimentate [i verificate în organiza]iile
de afaceri orientate spre eficientizare maxim`.
Presiuni dezorganizante
Centralizarea decizional`4 se manifest` prin concentrarea puterii decizionale la vârful
structurilor militare, a celor care repartizeaz` resursele. În aparen]`, centralizarea puterii
decizionale este una dintre caracteristicile definitorii ale organiza]iei militare structurate
ierarhic, în care comandantul ([eful), aflat în vârful piramidei, este singurul [i atotputernicul
decident.
În realitate, acest proces de centralizare decizional` excesiv` împiedic` chiar exercitarea
func]iilor coordonatoare ale liderilor militari. Afla]i în situa]ia de a decide pentru toate aspectele,
fie ele esen]iale sau minore, deciden]ii î[i disipeaz` în mod inerent efortul coordonator,
nu mai pot urm`ri cu eficacitate realizarea scopurilor primare ale organiza]iei militare.
Mai mult, centralizarea decizional` poate transforma structurile organiza]iei militare
în instrumente de dominare, astfel c` decidentul poate c`dea prad` tenta]iei de “a domina”,
“a st`pâni”, a deveni “patron”.
Stephen P. Borgatti, What Is OB ?, note de curs, http://www.analytictech.com/mb021/whatisob.htm.

2
Constantin Hariuc, Psihosociologia comunic`rii, Bucure[ti, Editura Licorna, 2002, pp. 198-199.
3
4
Aurel V. David, Na]iunea – între “starea de securitate” [i “criza politico-militar`”, Bucure[ti,
Editura Licorna, 2000, p. 145.
154
Apar, de asemenea, [i alte fenomene care induc riscuri dezorganizante la adresa organiza]iei
militare, cum sunt: blocaje func]ionale cronice la diferite niveluri ierarhice, datorate supraînc`rc`rii
conduc`torilor militari de la acele niveluri; alocarea ineficient` a resurselor; deregl`ri
în normarea militar`, blocaje ale instrumentelor juridice care regleaz` raporturile din interiorul
organiza]iei, precum [i raporturile organiza]iei cu alte organiza]ii; interpretarea arbitrar`
a normelor [i posibilitatea apari]iei corup]iei; exercitarea controlului îndeosebi prin mijloace
negative (interdic]ii, acte de autoritate), în dauna mijloacelor pozitive (sugestii, comenzi sociale),
formale (norm`ri legale), informale (atitudini de aprobare sau dezaprobare), implicite (exemple);
alterarea re]elei de statusuri [i de roluri a organiza]iei, prin aproprierea competen]elor
prev`zute pentru alte func]ii; birocratizarea excesiv`, ca urmare a încerc`rii decidentului,
pe de o parte, de a-[i crea instrumente care s`-l fereasc` de blocaje func]ionale [i, pe de alt` parte,
de a masca aproprierea autorit`]ii altor func]iuni din structura organiza]iei.
Încerc`rile de îndoctrinare ideologic`5, de atragere a organiza]iei militare, în întregul
ei, în spa]iul luptei politice, au conturat pericolul poten]ial al instituirii unor coduri false
de valori [i al accentu`rii instabilit`]ii organiza]iei militare aflate în stadii incipiente
sau avansate de reorganizare. Tentativele de ideologizare pot favoriza “crizele de autoritate”,
prin minimizarea importan]ei competen]elor profesionale în raport cu simpatiile ideologice.
Exist`, de asemenea, riscul prelungirii nejustificate a proceselor ce caracterizeaz` reforma
institu]iei militare, risc care decurge din necesitatea adapt`rii permanente a structurilor
organiza]iei militare la evolu]iile din sfera politic`.
Pierderea identit`]ii spirituale [i a sensului valorilor, în contrast cu alter`ri ultrana]ionaliste
(extremiste) ale sinelui unor militari, sunt fenomene complementare care afecteaz` o parte
dintre membrii organiza]iei militare. Emergen]a [i manifestarea acestor fenomene se datoreaz`
juxtapunerii sau compunerii unei multitudini de aspecte care exercit` influen]e asupra
ac]iunilor [i comportamentelor militarilor: presiuni ideologizante (cazurile militarilor
din Transilvania, supu[i unor puternice influen]e ideologice ultrana]ionaliste, mai ales
în perioada imediat urm`toare c`derii regimului comunist; de asemenea, presiunile exercitate
de ideologiile antina]ionale, care încearc` s` impun` modelele de “cet`]ean european”
sau “cet`]ean mondial”), influen]e mediatice, experien]e proprii (de pild`, cazuri ale unor militari
care au participat la misiuni în afara grani]elor [i care, ulterior, au afi[at atitudini de “mercenari”
pe care sentimentul na]ional nu-i mai afecteaz`), deficien]e ale proceselor de socializare
(de exemplu, caren]ele produse de sistemul educa]ional), alterarea produs` de centralizarea
decizional` asupra sensului autorit`]ii [.a.m.d.
Imixtiunea politicului în gestionarea organiza]iei militare poate provoca distrugerea
ra]ionalit`]ii sociale a organiza]iei militare. De ce ? |ntruc#t, ra]iunea de fiin]are a organiza]iei
militare în cadrul socio-organiz`rii integratoare este de a gestiona violen]a în societate
în interesul [i în numele na]iunii6, în timp ce politicul poate încerca s` alieneze aceast` ra]iune
social`, în sensul transform`rii organiza]iei militare în gestionar al violen]ei în interes politic.
Ra]ionalitatea social` a organiza]iei militare poate fi afectat` de7 limitele capacit`]ii decizionale
a organiza]iilor politice, ale socializ`rii cet`]ene[ti a membrilor na]iunii, de lipsa (insuficien]a)
resurselor pentru implementarea deciziilor [i interven]ii dezorganizante ale adversarilor [.a.m.d.
5
Ibidem, p. 151.
6
Ibidem, p. 157.
7
Ibidem, p. 222.
155
Procesele de comunicare din organiza]ia militar` pot genera finalit`]i implicite
dezorganizante8: disensiuni între interlocutori, rela]ii tensionate în interiorul grupurilor
formale [i informale (ale c`ror consecin]e pot merge pân` la dezmembrarea grupurilor),
tendin]e de manipulare [i de dezinformare, comunicare suprainteriorizat` împins`
pân` la refuzul comunic`rii.
Fiecare organiza]ie genereaz` [i condi]iile pentru propria dezorganizare9. De exemplu,
atunci când procesarea social` a informa]iei se afl` în stadii nesatisf`c`toare, când produsele
competen]elor socio-interpretative nu func]ioneaz` înc` în modalit`]i adecvate, este inevitabil`
apari]ia unor situa]ii insecurizante10.
În fine, nu trebuie neglijate presiunile dezorganizante exercitate din exterior (încerc`ri
de destabilizare, manipul`ri, dezinformare, condi]ion`ri ale accesului la resurse etc.).
Presiuni reorganizante
Dinamica social` imprim` un ritm alert schimb`rii, ceea ce face ca organiza]iile
cu un anume grad de complexitate s` fie obiect al unei reorganiz`ri neîntrerupte. Aceast` afirma]ie
este valabil` nu numai pentru organiza]iile din procesualitatea social` româneasc`,
ci [i pentru cele apar]inând altor na]iuni. Prin urmare, [i Armata României este [i va fi supus`
unui proces practic permanent de reorganizare, de adaptare la mediul complex [i fluctuant
în care trebuie s`-[i îndeplineasc` obiectivele dictate de ra]ionalitatea sa social`.
Rela]iile informa]ionale, inclusiv cele de comunicare, implic`, \n mod necesar, existen]a
[i desf`[urarea unor procese interpretative. Faptul c` procesele interpretative se reconstruiesc
succesiv duce la modificarea corespunz`toare atât a conexiunilor dintre oameni [i socio-organiz`ri,
cât [i a configura]iei re]elei de statusuri [i roluri, ca urmare a presiunilor produse de reconstruc]ia
proceselor interpretative.
Bibliografie selectiv`
*** Joint Pub 3-61: Doctrine for Public Affairs in Joint Operations (Doctrina de rela]ii publice a armatei SUA),
14 mai 1997.
*** MC 457 NATO Military Policy on Public Information.
*** The NATO Military Public Information Officer's Guide, septembrie 2001.
• Chuter, David, Defence Transformation - A Short Guide to the Issues, Institute for Security Studies,
2000.
• Combelles Siegel, Pascale, La communication des armées. Bibliographie commentée, Centres d'études
en sciences sociales de la Defense, 1998; bro[ur` publicat` pe Internet.
• Culda, Lucian, Emergen]a [i reproducerea na]iunilor, Bucure[ti, Editura Licorna, 1996.
• Hoffmann, Hans-Viktor; Bärlein, Michael, Successful Press and Communication Work. Synopsis of Press
and Communication Work of the Various NATO Members, second edition, Bundeswehr Academy for Information
and Communication, 2002.
• Huntington, Samuel, Officership as a Profession, în The Soldier and the State. The Theory and Politics
of Civil-Military Relations, Cambridge, MA: Harvard/Belknap, 1957.
Constantin Hariuc, op. cit., p. 199.

8
Lucian Culda, Critica psihologiilor. Posibilii oamenilor în procesualitatea social`, Bucure[ti, Editura Licorna,
9
1995, p. 116.
10
Ibidem, p. 233.
156
LIMBA ROMÂNQ {i SOCIALIZAREa
|N MEDIUL MILITAR
Lector univ. Luiza KRAFT
Dac` oamenii nu [tiu s` interac]ioneze, dac` procesele

Adaptarea militarilor români
socializante îi construiesc limitat, astfel încât s` promoveze
la noile cerin]e ce emerg din multi-
doar raporturi lineare – de tip cauzal, atunci, deopotriv`,
na]ionalitatea for]elor [i realizarea
oamenii [i organiza]ia militar` nu valorific` posibilit`]ile
interoperabilit`]ii cu celelalte armate
ale ]`rilor membre ale NATO, care decurg din calitatea interac]iunilor. Competen]ele
din cadrul procesului de însu[ire profesionale fac posibile rela]iile de tip interac]iuni,
[i operare cu standardele [i proce-
durile Alian]ei, nu sunt posibile
ceea ce impune formarea acestora la nivelul standardelor
dac` nu se produc modific`ri realede interoperabilitate.
[i în planul socializ`rii oamenilor Socializarea profesional` a produs modific`ri în compe-
ten]ele interpretative ale militarilor implica]i în diverse proiecte
ce fac parte din organiza]ia militar`.
Evolu]ia [i adaptarea acesteia depind,
educa]ionale. Înv`]`mântul militar românesc a fost reorga-
în primul rând, de modific`rile
produse în modalit`]ile în care nizat pe baza unor noi concepte privind structura [i con]i-
nuturile, pentru a deveni compatibil cu cel desf`[urat
membrii ei se implic` în rezolvarea
noilor misiuni [i de valorificareaîn armatele celorlalte ]`ri membre ale NATO. Totodat`,
acelor poten]e înc` nefolosite. prin oportunit`]ile oferite multor ofi]eri [i subofi]eri români
Acest articol se refer` la contribu]ia
de a urma cursuri în strìn`tate, s-au ob]inut rezultate pozitive
pe care însu[irea corect` a limbii
reflectate în planul restructur`rii organiza]iei militare.
române o poate avea \n socializarea
\n mediul militar, precum [i la nece- Dar, nu numai competen]a pe domeniu (ca, de exemplu,
buna cunoa[tere a limbii engleze pentru sus]inerea
sitatea unei bune construiri mentale
unor interac]iuni verbale de calitate în cadrul unei structuri
în limba român`, pentru ca operarea
cu o limb` strìn` s` fie, la rândul
multina]ionale) asigur` rela]ia; asumarea corect` a rolului
ei, bun`.
atribuit [i adoptarea unui stil de munc` adecvat, care cultiv`
respectul reciproc, încrederea, sinceritatea, competi]ia loial`, altruismul, recunoa[terea
autorit`]ii, r`spunderea etc. – toate acestea sunt esen]iale.
În orice organiza]ie, structura repertoriului verbal specific este dependent` de nivelul
dezvolt`rii social-economice [i culturale a acesteia, dar [i de variet`]ile individuale (idiolecte),
regionale (dialecte) [i globale (sociolecte), pentru c` împreun` genereaz` diferen]ieri
în procesorii de informa]ii, respectiv, în deprinderile de gândire ale indivizilor.
|n opinia lui Denis McQuail1, care îl citeaz` pe Bernstein 2, varia]iile de vorbire
[i exprimare sunt generate [i de diferen]ierea accesului [i a în]elegerii limbajelor
1
Denis McQuail, Comunicarea, Ia[i, Institutul European, 1999, pp. 83-84.
2
B. Bernstein, Class, Codes and Control, London, Paladin, 1973, apud: Denis McQuail, op. cit.
157
de specialitate, dar [i a competen]ei în comunicare. Între forma limbajului utilizat, procesul
de socializare [i restul experien]ei de via]` exist` o rela]ie strâns`, determinat` atât de socializarea
primar` [i secundar`, cât [i de poten]ialul social ulterior al individului.
Care este locul [i rolul rela]iei verbale în cadrul socializ`rii ?
Rela]ia verbal`, realizat` prin intermediul limbajului, face posibil` nu numai socializarea
primar`, “o limb` fiind folosit` chiar de la primele trepte de dezvoltare ale omenirii,
în mod organizat, pentru socializarea noilor genera]ii, pentru a li se transmite experien]a
colectiv`, înlesnind închegarea unor vaste tradi]ii orale (mai târziu scrise), f`r` de care
progresul istoric nu ar fi fost cu putin]` decât în limite mult mai reduse”3.
Procesele sociale sunt dependente de interac]iunile dintre oameni, care se realizeaz`,
la rândul lor, în condi]ii dependente de posibilit`]ile de a realiza [i a între]ine rela]ii informa-
]ionale. Rela]ia verbal` ajuns` în starea de comunicare presupune schimbul de opinii,
care genereaz` unitatea de vederi, participarea la sarcinile organiza]iei, armonizarea
cuno[tin]elor privind necesit`]ile [i modul de satisfacere a lor, dar [i promovarea deprinderilor
necesare atingerii finalit`]ilor propuse.
O socializare nesatisf`c`toare, de pild`, una deviant`, se concretizeaz` în asimil`ri eronate
ale limbii, cu semnifica]ii alterate, cu dificult`]i care decurg din neîn]elegerea organiz`rilor
sociale sau din interpret`ri incorecte ale acestora.
Având în vedere aceste realit`]i, rezult` utilitatea ca militarii s` fie nu numai bine socializa]i,
dar [i buni cunosc`tori ai limbii române. Pe parcursul vie]ii, individul asimileaz` permanent
limba, fie matern` sau strìn`: limba nu este static`. Ea este “vie”, evolueaz` la nivel macrosocial
[i se îmbog`]e[te prin actualizare [i însu[ire la nivel microsocial; în ea se modific` permanent
semnifica]iile, arhitecturile semantice sau gramaticale. În unele limbi, cum ar fi germana
sau engleza american`, se manifest` tendin]a de simplificare a ortografiei. {i în limba român`
s-au operat recent unele schimb`ri ortografice (de exemplu, “sunt” în loc de “sînt” sau scrierea
cu “â” în loc de “î” în interiorul cuvintelor).
Pe de alt` parte, asimilarea simplist` a limbii, inclusiv a gramaticii, face ca oamenii
s` nu-[i poat` exprima nici corect, nici nuan]at “gândurile”, ideile, afectivitatea, trìrile estetice
etc., s` nu fie capabili s` în]eleag` sensuri [i semnifica]ii implicite, s` nu aib` acces la planul
aluziilor sau al sugestiilor, s` nu aib` deschidere c`tre emiterea de specula]ii [i idei abstracte,
citirea “printre rânduri” sau ap`rarea interesului individual [i al organiza]iei prin exprimarea
coerent` [i corect` întru rezolvarea unor situa]ii problematice.
Ce performan]e ale rela]iei verbale permite asimilarea corect` a limbii române de c`tre
militari, contribuind, prin aceasta, la socializarea lor ? Am putea enumera:
• se faciliteaz` însu[irea unor stiluri [i registre variate de exprimare a ideilor, care pot
fi adecvate contextului [i situa]iei generate de rela]ia informa]ional`;
• permite formarea unui limbaj bogat, nuan]at [i corespunz`tor rolurilor asumate
[i atribuite;
• face posibil s` se dezvolte calit`]ile necesare individului pentru a rela]iona verbal
cu ceilal]i, ca, de exemplu, claritatea, acurate]ea, expresivitatea, acordul, corelarea
registrului etc.;
3
Traian Herseni, Sociologia limbii, Bucure[ti, Editura {tiin]ific`, 1975, p. 12.
158
• faciliteaz` ob]inerea autocontrolului emo]ional în rela]ia verbal` cu superiorii,
cu cei egali sau inferiori în grad, indiferent dac` aceasta are loc în condi]ii normale
sau de stres.
Autocontrolul se manifest` [i în acele aspecte care pot determina apari]ia unor bariere
de comunicare, cum ar fi egocentrismul, secretomania, generalizarea, autobruiajul psihologic,
redundan]a etc. Buna st`pânire a nuan]elor limbii române duce la cre[terea capacit`]ii
de absorb]ie a mesajelor [i de procesare satisf`c`toare a informa]iilor con]inute de ele,
dar [i la folosirea nuan]at` a elementelor de paralimbaj4. Totodat`, devine posibil` îmbun`t`]irea
calit`]ilor vocale nonverbale (voce, volum, timbru, pronun]ie, vitez` de exprimare etc.).
Tot astfel se pot preveni [i elimina stereotipiile [i ticurile verbale. Cre[te preocuparea individului
pentru estetica exprim`rii nu numai în alegerea cuvintelor, dar [i a sunetelor; avem în vedere
evitarea cacofoniilor [i a sonorit`]ilor ce “zgârie” urechea. În fine, prin autocontrol [i o bun`
st`pânire a limbii se pot corela elementele nonverbale cu cele verbale.
Dificult`]ile care decurg din socializare [i din însu[irea simplist` [i eronat` a limbii
române afecteaz` [i asimilarea unei a doua limbi. Într-o prim` etap`, însu[irea limbii materne
este un proces care are loc în perioada de dezvoltare psihomotorie a copilului. Înv`]ând limba
în mod natural, vorbitorul nativ ajunge s` o foloseasc` în conformitate cu anumite principii
sistematice sau “reguli”, imanente enun]urilor pe care le aude rostite în jurul lui. Calitatea
limbii depinde de contextul social în care are loc maturizarea [i, apoi, socializarea individului.
Procesele formatoare [i instruirea dirijat`, orele de limb` [i literatur` român` incluse
în programele [colare în toate formele înv`]`mântului obligatoriu din România au drept scop
asigurarea înv`]`rii corecte [i nuan]ate a limbii de c`tre to]i cet`]enii. Faptul c` româna
este limba oficial` în ]ara noastr` nu înseamn`, îns`, c` o st`pânim cu to]ii la fel, cu aceea[i
acurate]e, bog`]ie de vocabular [i de nuan]e.
Care este explica]ia dat` în lingvistica modern` acestui aspect ? Dup` cum a afirmat
lingvistul John Lyons, a considera c` limba unei anumite comunit`]i lingvistice la un moment
dat este uniform` ar fi o mare gre[eal`. Argumentele pe care le aduce în sprijinul acestei
idei sunt urm`toarele5:
“comunitatea lingvistic`”6 este constituit` din multe grupuri diferite;
vorbirea membrilor acestor grupuri reflect`, în diverse moduri (de exemplu,
în pronun]ie, grad de acurate]e gramatical` [i gam` de vocabular), deosebirile de vârst`,
locul de obâr[ie sau de [edere îndelungat`, preocup`rile profesionale, educa]ia etc.;
orice membru al comunit`]ii lingvistice apar]ine, inevitabil [i simultan, mai multor
asemenea grupuri relevante din punct de vedere lingvistic;
4
Paralimbajul este totalitatea tr`s`turilor nonverbale (vocale sau nu), pe care participan]ii le utilizeaz`
în conversa]ie, cf. defini]iei date de Laver [i Hutchenson, apud: Denis McQuail, op. cit., p. 86.
5
John Lyons, Introducere în lingvistica teoretic`, Bucure[ti, Editura {tiin]ific`, 1995, p. 64.
6
Comunitatea lingvistic` reprezint` o colectivitate uman` care folose[te un corpus comun de semne
verbale prin interac]iuni comunicative frecvente [i directe [i care se deosebe[te de alte colectivit`]i în privin]a
folosirii limbii, cf. Joshua Fishman, Sociolinguistics. A Brief Introduction, Rowley, Massachusetts, 1971.
159
diferen]ele de asimilare [i folosire a limbii au ca principal` surs` existen]a, în cadrul
comunit`]ii, a diferitelor grupuri sociale; pe lâng` acestea, putem vorbi despre importante
deosebiri de stil, care se refer` la diferitele func]ii ale limbii [i de registru (formal
sau informal), în raport cu diferitele situa]ii sociale în care limba este folosit`.
Intervin, a[adar, o serie de factori, printre care gradul de cultur` [i educa]ia. Omul simplu
nu comunic` la fel de bine ca intelectualul, iar acesta este dep`[it în modul de exprimare
[i de procesare a informa]iilor de c`tre academician. Forma]ia intelectual` î[i pune, la rândul
sù, amprenta asupra nuan]`rilor lingvistice. Nu po]i pretinde unui intelectual de forma]ie
[tiin]ific` s` fie la fel de abil în capcanele limbii române cu unul de forma]ie socio-uman`,
de[i amândoi au preg`tire superioar` [i vorbesc aceea[i limb`. S` amintim aici [i variet`]ile
dialectale, expresiile idiomatice [i regionalismele, particularit`]ile de accent la nivel regional,
semnifica]iile culturale, care pot crea dificult`]i de decodificare, respectiv de comunicare
oric`ruia dintre noi.
În operarea cu limba strìn`, problemele sunt complexe, prin îns`[i natura
faptului c` decuparea lingvistic` a realit`]ii ce trebuie comunicat` se face într-o alt` limb`
decât \n cea matern`. Internalizarea unor structuri gramaticale [i lexicale într-o limb` strìn`
este un proces îndelungat, care se realizeaz` fie prin imersiunea total` [i de durat` în mediul
lingvistic respectiv, fie printr-un studiu organizat [i sus]inut, prin acces la materiale scrise,
audio sau video autentice, completat de folosirea curent` a limbii-]int` ca mijloc de comunicare.
Evaluarea competen]ei lingvistice într-o limb` strìn` se face, la deprinderile receptive7,
prin testarea indirect` a tipului de gândire în limba matern`, care va da, pe l#ng` cuno[tin]ele
de gramatic` [i cele lexicale, tipul de gândire în limba-]int`.
Un nivel de competen]` limitat, dar func]ional, este cel de la nivelul concret, bazat
pe gândirea de tip cauzal, care permite procesarea empiric` a informa]iilor, transferul
acestora [i r`spunsul la stimuli de genul cauz`-efect. Cu totul altfel se pune problema
în cazul competen]ei lingvistice ce asigur` func]ionalitatea la nivelul opera]iilor abstracte,
care se refer` la emiterea de ipoteze, sus]inerea opiniei, formularea de argumente logice,
compara]ia, evaluarea unor op]iuni, negocierea unor clauze sau condi]ii, realizarea
consensului sau alegerea variantei optime de solu]ionare a unei probleme. Toate aceste
deprinderi au la baz` capacitatea de gândire abstract`, prin abordarea interac]ionist`
sau sistemic` a problemelor [i g`sirea unei solu]ii prin identificarea [i evaluarea consecin]elor
respectivelor ac]iuni.
În concluzie, putem afirma c`, f`r` o bun` construire mental` prealabil` în limba român`,
operarea cu o limb` strìn` nu poate fi nici pe departe satisf`c`toare.
În cazul particular, al organiza]iei militare române[ti, limba strìn` se asimileaz`
întru participarea la anumite genuri de interac]iuni (de exemplu, opera]iile multina]ionale,
lucrul în comandamente regionale), în interiorul unui anumit gen de organiza]ie (NATO).
Se justific`, drept urmare, introducerea unor standarde de selec]ie pentru asimilarea
unei a doua limbi, care s` includ` [i aspectele men]ionate. Compararea nevoilor de selec]ie
deduse din analiza teoretic` cu situa]ia real` face posibile unele propuneri. Astfel, consider`m
7
Citit [i ascultat, conform STANAG-6001.
160
oportun [i util ca toate cursurile de limbi strìne s` aib` [i o component` prin care, pe lâng`
transmiterea de cuno[tin]e [i formarea de competen]e lingvistice, cursan]ii s` fie înv`]a]i/
deprin[i s` gândeasc` abstract; s` opereze cu no]iuni abstracte; s` abordeze problemele
sistemic; s` emit` judec`]i de valoare prin intermediul compara]iei [i al contrastului;
s` emit` ipoteze referitoare la consecin]ele previzibile ale unor ac]iuni; s` capete abilit`]i
de sus]inere a opiniei prin formularea unor argumente logice [i pertinente; s` exploreze
consecin]ele ac]iunilor [i ale hot`rârilor lor atât pentru ei, cât [i pentru organiza]ia în care
se manifest`; s` negocieze interesele organiza]iei pe care o reprezint` în rela]iile cu interlocutori
de alte na]ionalit`]i [i proveni]i din alte culturi; s` capete abilit`]i de lucru în echip`.
Ca modalit`]i de opera]ionalizare a acestor propuneri suger`m cuprinderea, în programa
analitic` a tuturor cursurilor de limba englez`, la toate nivelurile de preg`tire, a: studiilor
de caz, bazate pe trecerea de la planul concret la cel abstract; rezolv`rii unei situa]ii problematice
prin intermediul sinergiei de grup; jocurilor bazate pe luarea în comun a unei decizii tactice;
exerci]iilor menite s` dezvolte lucrul în echip` [i comunicarea în re]ea; dezbaterilor [i discu]iilor
de grup pe teme ce pot fi abordate în func]ie de competen]a lingvistic` [i de deschiderea
de gândire a grupului etc.
Formarea competen]elor de genul celor men]ionate amplific` nu numai competen]ele
lingvistice, dar [i capacit`]ile de autocontrol, capacit`]i care pot, la rândul lor [i pe baza unei rela]ii
biunivoce, ameliora în mare m`sur` pe cele lingvistice; prin aceasta, poate, de asemenea,
spori aportul acestor competen]e la performan]ele oamenilor [i ale organiza]iei militare.
De asemenea, consider`m c` analiza teoretic` întreprins` este util` pentru a ob]ine
o în]elegere aprofundat` a aspectelor lingvistice implicate în problematica particip`rii militarilor
români la opera]iile de cooperare militar` interna]ional`, cum ar fi cele de sprijin al p`cii
sau de angajare în rândul for]elor dislocabile, contur#ndu-se, astfel, direc]ii de ac]iune
înc` insuficient valorificate pentru cre[terea capacit`]ii militarilor români de a-[i asuma
[i de a-[i atribui reciproc roluri, de a întreprinde analize [i a elabora decizii în domeniile
în care trebuie s` se manifeste conform rolurilor ce le sunt distribuite în cadrul NATO.
161
CULTURI {I SUBCULTURI
ÎN SPA}IUL ORGANIZA}IONAL
MILITAR ROMÂNESC (I)
Lector univ. Cristina-Rodica POPONETE
Moto: “Cu cât mai pu]in dornic` este o cultur` de a fi flexibil`

pe timp de pace, cu atât ea va avea dificult`]i în adaptarea
la condi]iile reale ale luptei. […] Culturile militare care r`mân
înglodate în sarcinile administrative zilnice, care ignor` studiul
serios [i care se am`gesc cu credin]a c` inamicul nu posed`
r`spunsuri asimetrice sunt organiza]ii militare condamnate
din capul locului la moarte.”
Williamson Murray
R
educerea dimensiunilor for]elor armate în fa]a complexit`]ii crescânde
a opera]iunilor militare generate de noile tipuri de misiuni, a[a-numitele misiuni
Petersberg – umanitare [i în sprijinul p`cii 1, a pus armatele în fa]a nevoii
de dezvoltare a for]elor [i structurilor multina]ionale. Conturarea terorismulului [i definirea
lui clar` ca pericol la adresa securit`]ii interna]ionale, mai ales dup` 11 septembrie 2001,
au amplificat aceast` nevoie.
Structurile multina]ionale sunt o component` de baz` a Conceptului Strategic al NATO.
Într-un mediu în continu` schimbare, formarea unor lideri [i a unor echipe adaptabile
îmbun`t`]e[te capacitatea CJTF de a realiza transparen]a între for]e [i de a ob]ine o ac]iune
comun` eficient` (NATO 1991, NATO 1999).
Reforma Armatei României, a[a cum reiese din Strategia Na]ional` de Securitate,
are ca scop declarat “o armat` mai flexibil`, mobil`”2 [i implic` o direc]ie de reorganizare
structural`. Îns`, a[a cum arat` studiile organiza]ionale3, interven]iile de acest gen
presupun atât o redistribuire a puterii, cât [i o schimbare în felul de operare organiza]ional`
zilnic`, un alt fel de a face lucrurile în organiza]ie. În acest sens, se arat` c` interven]iile
structurale nu au succes dac` nu se ia în considerare [i o posibil` direc]ie de ac]iune pe linia
culturii existente.
|n demersul de fa]` v` propun o diagnoz` a culturii existente, România, pe de o parte,
fiind, la ora actual`, un exportator activ de securitate [i participând în misiuni multina]ionale;
pe de alt` parte, voi \ncerca s` eviden]iez diferen]ele dintre subculturile din academiile
militare române, respectiv diferen]ele prin analiza culturii ofi]erilor profesioni[ti, cu impact
asupra politicilor organiza]ionale de resurse umane.
162
Pentru atingerea acestui scop, dup` consultarea literaturii de specialitate, m-am oprit
la modelul cercet`torului G. Hofstede, care a fost folosit într-o cercetare interna]ional`
pe academiile militare, al`turi de el introducându-se modulul de disciplin` militar`4.
Am considerat c` este un prilej bun de a ob]ine informa]ii asupra matricei culturale a României,
informa]ii comparative între cultura militar` româneasc` [i cele din ]`ri membre ale NATO,
respectiv asupra omogenit`]ii culturilor din academiile militare române. De asemenea,
am fructificat recenta posibilitate de a introduce un lot de ofi]eri de carier` pleca]i la studii
în strìn`tate pentru a vedea dac` exist` diferen]e valorice semnificative între cade]i
[i ofi]erii de carier`.
“Identificarea acelor elemente ale culturii care trebuie re]inute pentru eficien]`
[i acele tradi]ii care pot fi eliminate, datorit` opacit`]ii lor din perspectiva valorilor
contemporane, este definit` ca o “problem`-cheie pentru for]ele armate”5. De aici impactul
puternic al studiilor culturale [i locul lor în sociologia militar` interna]ional` postmodern`.
Fundamentare teoretic`
Studiul culturii. Modelul Hofstede
Ca “software al min]ii”, cultura este “programarea colectiv` a gândirii care distinge
membrii unui grup (sau categorie de oameni) de un altul”6, aceast` programare con]inând
personalit`]ile umane modelate de valori configurate într-un anumit sistem de norme
sociale, pe care ace[tia le respect`7. Valorile reprezint` esen]a culturii [i sunt dobândite
în procesul de socializare începând cu familia [i [coala [i continuând cu spa]iul organiza]ional
[i mass-media.
Cele cinci dimensiuni pe care se centreaz` modelul Hofstede8 [i care diferen]iaz`
culturile na]ionale sunt:
• distan]a fa]` de putere ~ vizeaz` m`sura în care salaria]ii cu putere mic` accept`
[i a[teapt` o împ`r]ire inegal` a puterii;
• evitarea incertitudinii ~ reprezint` m`sura în care membrii unei colectivit`]i
se simt amenin]a]i de situa]iile incerte sau necunoscute;
• individualism-colectivism ~ reprezint` acele caracteristici ale societ`]ilor
în care leg`turile dintre indivizi sunt haotice sau puternice, în care se a[teapt`
ca individul s`-[i poarte singur de grij` sau s` fac` parte, de la na[tere, din grupuri
care, în schimbul loialit`]ii, îl protejeaz`;
• masculinitate-feminitate ~ vizeaz` caracteristici ale societ`]ilor în care rolurile
sexelor sunt bine definite sau se suprapun; culturile masculine sunt cele în care b`rba]ii
sunt v`zu]i ca puternici, tenace, concentra]i asupra succesului material, iar femeile
se presupun a fi modeste, sensibile [i preocupate de calitatea vie]ii sau, în cazul
culturilor feminine, ambii sunt sensibili, mode[ti [i preocupa]i de calitatea vie]ii;
• orientarea pe termen lung/scurt ~ reflect` m`sura în care se stimuleaz`
virtu]ile orientate spre recompense viitoare, în special perseveren]a [i cump`tarea,
sau acele virtu]i care au leg`tur` cu prezentul [i trecutul, în special respectul
pentru tradi]ie, “p`strarea obrazului” [i îndeplinirea obliga]iilor sociale.
163
Modelul Hofstede demonstreaz` c` na]iuni diferite au mo[teniri culturale diferite,
care sunt invizibile, prin valorile pe care le poart` o majoritate a popula]iei (dar posibil
de diferen]iat în func]ie de clasa social`), [i transferate prin intermediul educa]iei genera]iilor
tinere, prin experien]e timpurii \n familie [i \n [coal` [i prin intermediul socializ`rii
organiza]ionale în institu]ii [i \n organiza]ii. Aceste valori au crescut într-un mediu social
ale c`rui norme, în schimb, determin` solu]iile politice [i organiza]ionale care sunt fezabile
într-o configura]ie dat` a culturii na]ionale. Pentru c` nici un sistem nu poate supravie]ui
pe termen lung dac` nu are un anumit grad de consens al membrilor, doar în cazul în care
este sus]inut din afar`9. Folosind una dintre cuget`rile lui Pascal despre relativitatea
adev`rului, Hofstede avertizeaz` asupra naivit`]ii cu care solu]iile organiza]ionale din Statele
Unite sunt promovate ca “adev`ruri universal-valabile”, pentru care importatorii nonamericani
sunt considera]i cel pu]in la fel de responsabili ca [i exportatorii americani. Managementul
este, dintru \nceput, un concept american, studiile empirice fiind f`cute toate pe organiza]iile
americane. Hofstede explic`, folosind modelul sù, de ce aceste solu]ii nu func]ioneaz`
în set`ri organiza]ionale diferite de cele americane. “Dac` ne men]inem naiva asump]ie
c` ceilal]i ar`t` ca noi [i gândesc la fel, eforturile noastre unite nu vor duce prea departe.
Dac` îns` începem s` realiz`m c` ideile noastre sunt limitate cultural, din acel moment
având nevoie de ceilal]i, niciodat` nu vom mai putea fi autosuficien]i. Numai ceilal]i,
cu programe mentale diferite, ne pot ajuta s` ne g`sim limit`rile”10.
Organiza]ia militar` – organiza]ie uniform`

Eticheta “organiza]ii uniforme” tinde s` se aplice organiza]iilor care reprezint` auto-
ritatea statului: armata, poli]ia, pompierii, paza de coast`, serviciul forestier, jandarmeria
[i gardienii publici11. |n aceste organiza]ii, uniforma reprezint` simboluri ale culturii
organiza]ionale, având semnifica]ii unice pentru public [i pentru cei din interiorul organiza]iei.
Pentru cei din exterior, ea indic` autoritatea de stat, care include puterea de a interzice,
de a instrui, de a autoriza [i de a pedepsi oamenii. Pentru cei din interior, semnific` unicitatea
persoanei (calific`rile, misiunile la care a participat, realiz`rile personale), dar [i stratificarea
în organiza]ie.
Printre organiza]iile cu uniform`12, organiza]iile militare, într-un fel cele mai vechi
[i mai tradi]ionale organiza]ii, au atras aten]ia cercet`torilor în [tiin]ele sociale, chiar dac`
nu pot s` nu remarc aici o oarecare întârziere fa]` de spa]iul “civil” de analiz` organiza]ional`.
Lang13 vorbe[te despre trei fa]ete caracteristice:
Caracterul comunal al vie]ii în uniform`, care se leag` de gradul pân` la care
se întinde controlul organiza]iei asupra aspectelor [i stadiilor vie]ii personale,
mult mai mare decât în organiza]iile obi[nuite.
Accentul care se pune pe ierarhie, de care se leag` o anumit` ideologie de tip autoritar.
Distan]a fa]` de putere [i evitarea incertitudinii au fost combinate în conceptul de birocra]ie,
care poate fi una coercitiv`, clasic` sau, mai modern`, permisiv`14.
Cea de-a treia caracteristic` presupune existen]a unui canal de comand` ce postuleaz`
fluxul vertical descendent al directivelor [i care vizeaz` doar executarea ordinelor
prin introducerea disciplinei. Definit` ca “m`sur` în care indivizii se supun regulilor,
acceptarea autorit`]ii [i felul în care organiza]ia face fa]` nesupunerii prin aplicarea
164
pedepselor”15, este un alt aspect important al vie]ii militare, recunoscându-se dou` tipuri
de disciplin`:
• formal`, care denot` accentul pus pe înf`]i[area exterioar` (uniform`, bocanci),
ceremonii [i comportamentul individual al militarilor; este orientat` c`tre genera-
lizarea comportamentului oamenilor, indiferent de situa]ia specific`;
• func]ional`, care î[i are originea în individ, în dorin]a de a-[i face munca eficient`;
rezultatul unit`]ii, supunerea necondi]ionat` fa]` de propriul comandant [i felul
în care se comport` cineva în condi]ii stresante, specifice luptei.
Armata noastr` a fost relativ recent 16 introdus` într-un studiu interna]ional
asupra diferen]elor care exist` între ofi]erii de carier`, militari profesioni[ti, din ]`rile membre
ale NATO [i ]`ri membre ale PfP, cursan]i ai Centrului “George C. Marshall” de Studii
de Securitate de la Garmisch-Partenkirchen, la data respectiv` România fiind ]ar` membr`
a Parteneriatului pentru Pace. Din e[antionul total de 286 de subiec]i, au fost investiga]i
25 de ofi]eri români cu vârste de peste 30 de ani. Scopul studiului a fost acela de a vedea
cât de diferit` semnificativ este cultura ]`rilor membre ale NATO (Belgia, Canada, Germania,
Olanda, Norvegia, Marea Britanie, Statele Unite) de cea a ]`rilor membre ale PfP (România,
Slovenia, Slovacia [i Georgia). Concluzia studiului a fost c` “exist` diferen]e semnificative
între ofi]erii de carier` membri ai NATO [i ai PfP, grupul NATO ar`tând o omogenitate
cultural` mai mare decât cea a grupului PfP”17 cu implica]ii utile prin prisma training-ului
multicultural.
Metodologie
Întreb`rile cercet`rii
Pentru a în]elege mai bine problemele pe care le esen]ializeaz` cultura, configura]ia
culturii române [i a academiilor noastre militare, acest capitol descrie metodologia [i planul
cercet`rii pe baza chestionarului. Întreb`rile la care cercetarea încearc` s` r`spund`
sunt: Cum arat` profilul cultural al academiilor militare române în clasa academiilor
militare interna]ionale ?; Ca grupuri separate, exist` diferen]e valorice semnificative
între academiile militare române ?; Exist` diferen]e între valorile cade]ilor din academii
[i cea a ofi]erilor de carier` afla]i la niveluri ierarhice superioare ?
Design cercetare
Evaluarea culturii curente se face folosind metodologia propus` de Institutul
de Cercetare pentru Cooperare Intercultural` din Olanda, care s-a ocupat de promovarea
cercet`rilor transculturale. Am folosit, pentru analiza încadr`rii culturale na]ionale
[i compararea culturii academiilor militare române cu academiile similare pe plan
interna]ional, teoria [i metodologia hofstedian` a anului 1982 [i modulul de disciplin`
militar`18. Metodologia hofstedian` a fost ajustat` ulterior, în 1994, [i aplicat` în cazul lotului
ofi]erilor de carier`19 . Verificarea prezen]ei sau a absen]ei diferen]elor culturale presupune
investig`ri între grupuri multiple bazate pe itemi ai chestionarului Hofstede, care con]in
reprezent`ri despre via]a [i munca în organiza]ie.
Variabilele
Pentru calculul pozi]iei culturii române pe plan interna]ional sunt implicate scorurile
variabilelor dependente la cele cinci dimensiuni m`surate prin chestionar: 1. Distan]a
165
fa]` de putere. 2. Evitarea incertitudinii. 3. Individualism-colectivism. 4. Masculini-
tate-feminitate. 5. Orientare pe termen lung-scurt.
Pentru analiza culturii militare române din academii, variabilele dependente sunt itemii
modulului Hofstede VSM82 (itemii care intr` în calculul indexurilor [i reprezent`rile
despre via]a [i munca în organiza]ie) [i modulul Soeters (disciplin` militar`). Pentru analiza
culturii militare române din academii, variabilele independente sunt apartenen]a
la una dintre academii, anul de studiu, profesia tat`lui, mediul de reziden]`. Men]ionez
c`, din cauza imposibilit`]ii de a respecta cerin]ele metodologice – care cer un num`r
de peste 50 de femei în fiecare e[antion20, analiza nu se va face [i în func]ie de variabila
independent` de gen.
Pentru analiza culturii militare a academiilor [i a grupului ofi]erilor profesioni[ti
cu studii NATO, variabilele dependente sunt itemii modulului Hofstede VSM94. Variabila
independent` de care am ]inut cont este nivelul ierarhic.
Popula]ie [i e[antionare
Popula]ia de interes o reprezint`, în cazul acestui studiu, studen]ii academiilor militare
române, c`rora li s-au adùgat ofi]eri români investiga]i în anul 2002 la cursurile Centrului
“George C. Marshall” de Studii de Securitate de la Garmisch-Partenkirchen. Conform
indica]iilor metodologice originale ale chestionarului conceput de prof. G. Hofstede,
cerin]a de baz` pentru a se asigura reprezentativitatea e[antionului o constituie investigarea
unui num`r de peste 50 de persoane apar]inând aceleia[i unit`]i. Cum academiile militare
române nu sunt organizate într-o singur` structur`, am încercat s` selectez, din fiecare
academie, peste 50 de studen]i, presupunând c` existen]a unor diferen]e de cultur`
organiza]ional` (dincolo de diferen]e de cultur` ocupa]ional` specifice armelor) se poate
constitui ca variabil` cu o pondere mai însemnat` decât în cazul studiilor altor academii
(olandez`, britanic`), care reunesc toate armele într-o unitate de înv`]`mânt. În cerin]ele
metodologice ulterioare, Hofstede21 precizeaz` c` “minimum 20 de subiec]i pe ]ar` trebuie
ob]inu]i pentru a îndeplini cerin]ele stabilite de ghidurile de validitate”.
Investigarea celor patru institu]ii militare de înv`]`mânt superior ale Armatei – Academia
For]elor Aeriene (AFA), Academia For]elor Terestre (AFT), Academia Tehnic`
Militar` (ATM) [i Academia For]elor Tabelul 1: Distribu]ia e[antionului/2002/cade]i
Navale (AFN) – s-a desf`[urat în luna Unitatea Num`rul
Distribu]ia pe sexe
studen]ilor-e[antion
decembrie 2002. De[i am încercat
AFA 64
s` respect [i criteriul ponderilor anilor AFT 76
92,2% M
7,8% F
de studiu, participarea fiind benevol`, AFN 64
la final, în urma complet`rii chestionarelor, ATM 53
TOTAL: 257 de studen]i
am ob]inut e[antioanele cu urm`toarea
Structura, pe vârste, a e[antionului
distribu]ie22: • 18,3 % – \ntre 18 [i 20 de ani
Am introdus în studiul de fa]` • 81,3 % – între 20 [i 24 de ani
e[antionul format din to]i cei 25 de ofi]eri • 0,4 % – între 25 [i 29 de ani
români cursan]i pentru a compara aspecte valorice între niveluri în ierarhia organiza-
]ional`: cade]ii la baza ierarhiei [i ofi]erii dinspre nivelurile superioare ale armatei (manageri
166
Figura 1: Distribu]ia, pe vârste care au în subordine unul sau mai mul]i manageri).
[i sex, a e[antionului
Chiar dac` m`rimea e[antionului este la limit`, totu[i,
2002/ofi]eri
24% - \ntre 25 [i 29 de ani
acesta îi cuprinde pe to]i ofi]erii români cursan]i
ai anului 2002 (figura 1).
20% - \ntre 30 [i 34 de ani
Deci, atât grupa cade]ilor români în baza de date
28% - \ntre 35 [i 39 de ani 24M/1 F
a academiilor interna]ionale: 257 de studen]i dintr-o popula]ie
20% - \ntre 40 [i 49 de ani de aproximativ 1 500, nivel de reprezentativitate
8% - \ntre 50 [i 59 de ani ±5 - ±7% 23, subgrupele academiilor militare (peste
50 de cade]i selecta]i în func]ie de ponderea lor în anul de studiu), cât [i subgrupul
ofi]erilor români de carier` (peste 20 de subiec]i) îndeplinesc cerin]ele legate de repre-
zentativitate, iar prelucrarea statistic` ulterioar` a datelor va ]ine cont de aceast` afirma]ie.
Proceduri de colectare a datelor
Colectarea datelor s-a f`cut prin chestionar autoadministrat. Pentru desf`[urarea
cercet`rii în academiile militare române am ob]inut permisiunea conducerii Statului Major
General al Armatei Române, colaborând cu psihologii academiilor [i cu departamentele
specifice pentru asigurarea condi]iilor de cercetare. Pentru e[antionul ofi]erilor de carier`
am ob]inut acordul cercet`torului J. Page. Studen]ii militari au dispus de posibilitatea
de a participa op]ional, iar completarea VSM82 a durat, în medie, 40 de minute. Datele au fost
colectate prin chestionare multiplicate [i foi de r`spuns, au fost introduse [i prelucrate
în programul de statistic` SPSS, versiunea 8.0. Chestionarele originale în limba englez`
le-am ob]inut cu acordul autorului, prof. G. Hofstede, prin persoana prof. dr. Sjo Soeters,
fost director de cercetare la Institutul pentru Cercetarea Cooper`rii Interculturale – IRIC,
care dispune de versiuni \n limbi strìne VSM8224.
Referin]e bibliografice
1. Druckman, D. et al (coord.), Enhancing organizational performance, National Press Academy:
Washington D.C., 1997.
2. Strategia de Securitate Na]ional` a Rom#niei, Reforma Armatei Rom#ne, 2001, p. 15.
3. Hirschorn, L., Changing structure is not enough: the moral meaning of organizational design,
http://www.cfar.com.; Cameroon, K.S. [i Quinn, R., Diagnosing and Changing Organizational Culture.
Massachusetts: Adison Wesley Longman Inc., 1999.
4. Soeters, J., Values in military academies. A thirteen country study, Armed Forces and Society, (24),
1997, 7-32.
5. Dandecker, C., Building Flexible Forces for the 21st Century: Key Leadership Challenges, The International
Leadership Simposium Presentations, Ankara, 2004.
6. Hofstede, G., Cultures and organizations. Software of the mind, London:McGraw-Hill, 1991,
(traducere 1996), Managementul structurilor multiculturale, Bucure[ti, Editura Economic`.
7. Hofstede, G., Culture’s consequences. International differences in Work-related values, Beverly
Hills: Sage Publications, 1984.
8. Hofstede, G., Scoring guide for values survey module. Version 1982, IRIC: Limburg Rijksuniversiteit,
1982,
9. Hofstede, G., Culture’s consequences, lucr. cit.
10. Ibidem, p. 254.
167
11. Soeters, J., Cultures in uniformed organizations in N. M. Ashkanasy, C.P.M. Wilderom [i M. F. Peterson,
2000; Handbook of organizational culture and climate, California: Sage Publication, pp. 465-481.
12. Ibidem.
13. Lang, K., Military organizations, In G. C. March: Handbook of organizations, Chicago: Rand McNally,
1965, 838-378.
14. Soeters, J., Cultures in uniformed organizations …, lucr. cit.
15. Ibidem.
16. Page, J. T. jr., Culture and the Profession of Arms in the 21 Century: An application of Hofstede’s
Theory within The North Atlantic Treaty Organizations (NATO) and the Partnership for Peace (PfP) Military
Cultures, 2003.
17. Ibidem.
18. Soeters, J., Values in military academies, lucr. cit.
19. Page, J. T. jr., Culture and the Profession of Arms in the 21 Century, lucr. cit.
20. Hofstede, G., Cultures and organizations, lucr. cit.
21. Page, J. T. Jr., Culture and the Profession of Arms in the 21 Century, lucr. cit.
22. |n cazul Academiei Tehnice Militare, am dispus doar de informa]ia popula]iei supuse e[antion`rii
23. Israel, Glenn D., Determining sample size, 1992, http://edis.ifas.ufl.edu/pdffiles/PD/PD00600.pd.
24. Pentru versiunea VSM82, singura persoan` autorizat` s` gestioneze în România este lect. univ.
Cristina Poponete, care are drept de autor pentru versiunea VSM82 în limba român` [i versiunea VSM 94
în limba român` din prezenta lucrare. Orice replicare se va face doar cu acordul persoanei.
*
Partea a II-a a acestui material va prezenta concluziile autoarei relativ la analiza
comparativ` dintre cultura militar` rom#neasc` [i cele din ]`rile membre ale NATO.
Am recurs la aceast` solu]ie, constr#n[i de limitele de \ncadrare fizic` impuse de arhi-
tectura revistei.
168
“Reconfigurarea
instrumentului militar
de putere na]ional\
la provoc\rile, riscurile
[i amenin]\rile din mediul
interna]ional de securitate
constituie problema
esen]ial\ a revolu]iei
`n afacerile militare”
Interviu cu generalul-maior dr. Teodor FRUNZETI
~ Comandantul Comandamentului 2 Opera]ional |ntrunit
“Mare[al Alexandru Averescu” ~
Domnule general, preocup`rile manifeste

S-a n`scut la 4 septembrie 1955,
\n Bucure[ti. v` recomand` drept unul dintre teoreti-
A absolvit {coala Militar` de Ofi]eri cienii de consisten]` ai institu]iei militare
Activi de Infanterie “Nicolae B`lcescu” na]ionale. A[ vrea ca, tocmai din aceast`
(1977), Academia de Înalte Studii perspectiv`, s` desf`[ur`m convorbirea
Militare, Sec]ia Arme |ntrunite
(1987), Cursul Postacademic cadre
noastr`.
didactice (1991), Cursul Postacademic |ntru totul de acord [i v` mul]umesc pentru oportu-
superior (1993), Cursul NATO privind
securitatea european`, din Germania nitatea pe care mi-o ofer` revista pe care o conduce]i.
(1995), Cursul de utilizare a micro-
calculatoarelor (1995), Cursul Pentru \nceput, v` rog s` releva]i
de perfec]ionare a limbii franceze,
principalele tendin]e, teze [i curente
din Canada (1995), Cursul de perfec-
]ionare a limbii engleze, din SUA de idei care joac` un rol manifest
(1997), Colegiul de Comand` \n afirmarea afacerilor militare
[i Stat Major al For]elor Terestre postmoderne.
al Armatei SUA (1998), Seminarul
ONU pentru func]ii de conducere, Lumea de dup` sf#r[itul “r`zboiului rece” este diferit`
din New York (2004). de cea din timpul acestuia, care, de fapt, a fost o prelungire,
A \ndeplinit func]iile de comandant
pluton la Regimentul 1 Mecanizat
o consecin]` a situa]iei existente \n plan politic [i militar
(1977-1980); instructor în statul major la sf#r[itul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial.
al g`rzilor patriotice al Sectorului 6, Acest statu-quo a fost men]inut, de[i situa]ia econo-
Bucure[ti (1980-1985); loc]iitor mic` [i social` s-a schimbat \n mod semnificativ din 1945
al [efului de stat major [i [ef Anexa “D”
la Regimentul 1 Mecanizat (1987-1989);
p#n` \n 1990. Aceast` perioad` a marcat, de altfel,
[ef de stat major la Batalionul 452 [i \nceputul [i epoca de prim` [i impetuoas` afirmare
Construc]ii Locuin]e (1989-1990); a globaliz`rii. Se crease, astfel, o discrepan]` major`
169
ofi]er 2 în Sec]ia Opera]ii la Coman-\ntre situa]ia politic`, militar` [i cea economic`,
damentul Armatei 1 (1990); lector, aceasta fiind una dintre cauzele principale ale colapsului
conferen]iar [i profesor la Academia
sistemului comunist, \n ansamblul sù, ce a dus la sf#r[itul
de Înalte Studii Militare (1990-1998);
“r`zboiului rece”. De aceea, una dintre principalele probleme
profesor universitar, prorector [i loc]iitor
al comandantului Academiei For]elor ale lumii post “r`zboiului rece” const` \n readaptarea,
\n reconfigurarea instrumentului militar de putere na]ional`
Terestre, Sibiu (1998-2000); [ef Serviciu
Strategii de Ap`rare din Direc]ia la provoc`rile, riscurile [i amenin]`rile din mediul
interna]ional de securitate, acestea fiind cu totul [i cu totul
Planificare Strategic` a Statului Major
General (2000-2002); comandant
diferite de cele manifestate \n perioada “r`zboiului rece”.
al Brig`zii 33 Mecanizate (2002);
Pericolul izbucnirii unui r`zboi major \ntre principalele
loc]iitor al comandantului Corpului 10
puteri ale lumii de azi s-a diminuat \n mod semnificativ,
Armat` Teritorial (2003); [ef Instruc]ie
\n schimb, prolifereaz` riscurile [i amenin]`rile de natur`
[i Doctrin` [i inspector general al For]elor
Terestre (2003); comandant al Coman- semimilitar` [i nemilitar`, dintre care cel mai virulent
damentului For]elor Terestre (2004). este terorismul interna]ional.
|n anul 1996 a ob]inut titlul
de doctor \n [tiin]e militare.
|n al doilea r#nd, se manifest` o tendin]` de super-
La 1 decembrie 2004 a fost numittehnicizare a structurilor militare, de utilizare a tuturor
comandant al Comandamentului 2 tehnologiilor de v#rf pentru cre[terea eficien]ei [i a efica-
Opera]ional Întrunit “Mare[al cit`]ii activit`]ilor militare, at#t a celor letale, c#t [i a celor
Alexandru Averescu”. neletale.
Este profesor universitar asociat |n al treilea r#nd, institu]ia militar` cap`t` atribute
[i conduc`tor de doctorat la Universitatea
[i misiuni mult extinse fa]` de cele din perioada
Na]ional` de Ap`rare din Bucure[ti
anterioar`, ca, de exemplu, managementul crizelor,
[i profesor universitar asociat la Univer-
ce cuprinde, printre altele, [i opera]iile militare.
sitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i.
A publicat 8 c`r]i [i 86 de articole Dac`, p#n` nu cu mult timp \n urm`, armatele aveau
[i comunic`ri [tiin]ifice în diferiteca scop principal s` duc` razboiul, putem afirma
publica]ii de specialitate. c`, \n prezent, acestea au drept una dintre misiunile
Vorbe[te limba englez` [i limba principale s` apere pacea, \n timp ce r`zboiul, sub diferite
francez`.
Este c`s`torit [i are un fiu.
forme, este purtat, \n mare parte, de organiza]ii parami-
litare, semimilitare, organiza]ii teroriste [i alte tipuri
de structuri nemilitare. Mai este de re]inut impactul globaliz`rii asupra fenomenului militar
prin globalizarea provoc`rilor, a riscurilor, amenin]`rilor [i pericolelor la adresa securit`]ii,
tot mai mult securitatea na]ional` a diferitelor state determin#nd, \n mod imediat [i direct,
securitatea regional` [i chiar global`.
Fenomenul militar propriu acestui \nceput de secol [i, iat`,

[i de mileniu este, dup` caz – poten]at sau determinat de ceea ce
teoreticienii numesc deja a fi revolu]ia sau, m` rog, o nou` revolu]ie
\n afacerile militare. Relativ la acest proces – revolu]ia \n afacerile
militare, v` rog s` \i defini]i caracteristicile vertebrale, con]inutul, valorile
care \i esen]ializeaz` filozofia [i, eventual, posibilele lor determin`ri.
Revolu]ia în afacerile militare este un concept lansat de speciali[tii militari [i cuprinde
ceva mai mult dec#t revolu]ia tehnico-stiin]ific`, un concept utilizat de speciali[tii militari
sovietici [i, mai nou, de cei ru[i, pe care, \ns`, îl utilizam [i noi înainte de 1990. Revolu]ia
în afacerile militare, foarte pe scurt, const` în elaborarea doctrinei adecvate care s` asigure
170
Dialoguri “GMR”
eficacitatea [i eficien]a maxim` a tuturor tipurilor [i modelelor de tehnic` militar`,
astfel încât acestea s` asigure rezultatele maxime. A[ da un singur exemplu pentru a m` face
\n]eles: în cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, atât Marea Britanie, cât [i Fran]a posedau
tancuri cu caracteristici tehnico-tactice similare cu cele germane, chiar numeric le întreceau
pe acestea, dar, în timp ce armata britanic` [i cea francez` utilizau tancurile a[a cum
le-a utilizat la sfâr[itul Primului R`zboi Mondial, adic` aproape exclusiv ca tancuri de \nso]ire
a infanteriei, doar Germania a reu[it s` fac` o revolu]ie \n doctrin` [i s` utilizeze tancurile
masat, prin surprindere, pentru a executa lovituri \n ad#ncime, care s` duc` la frac]ionarea
dispozitivului inamicului, executarea manevrei rapide, care s` conduc` la \ncercuirea
[i nimicirea ulterioar`, pe p`r]i, a acestuia. Actuala revolu]ie \n afacerile militare are drept
con]inut principal omogenizarea doctrinelor de utilizare a armamentului [i a altor mijloace
de lupt` specifice erei informa]ionale cu armamentul [i tehnica mo[tenite din era industrial`,
precum tancurile, alte ma[ini de lupt`, artileria etc. |n acest fel se creeaz` un complex
de sisteme de armament, care cuprinde un lan] de mai multe mijloace, \ncep#nd de la senzori
[i p#n` la mijlocul care execut` focul asupra ]intelor. Acest sistem utilizeaz` centre de decizie
aflate la distan]e mari de c#mpul de lupt` [i sisteme satelitare pentru achizi]ia imaginilor
[i a datelor de identificare, pozi]ionare [i selectare a ]intelor.
Unul dintre cele mai vehiculate concepte \n teoria militar`, \n ultima

vreme, este cel relativ la asimetrie. Cunoa[tem s` fi existat \n istorie
vreun conflict armat, vreun r`zboi simetric ? Este posibil a[a ceva ?
Orice conflict are at#t elemente de simetrie, c#t [i elemente de asimetrie.
Scopul fiec`ruia dintre adversari este s` creeze, m`car pe timp scurt, un avantaj simetric
pe care s`-l poat` exploata oportun. Acest avantaj poate fi ob]inut \n oricare dintre domeniile
asimetriei: fie \n domeniul mijloacelor de lovire, fie \n domeniul timpului, fie \n domeniul
voin]ei, fie \n cel al conducerii. Acest avantaj poate fi de amploare tactic`, operativ`
sau strategic`. Dac` avantajul este doar de nivel tactic, se poate c#[tiga o lupt`
sau un angajament, dac` avantajul este de amploare operativ`, se poate c#[tiga o b`t`lie,
iar dac` avantajul este de amploare strategic`, se poate c#[tiga o campanie sau chiar r`zboiul.
De multe ori, anali[tii militari uit` s` utilizeze mai multe criterii de analiz`, referindu-se
la unul singur [i atunci, f`r` \ndoial`, c` s-ar putea spune c` nu exist` r`zboi simetric.
Cu toate acestea, istoria artei militare ne arat` c` au existat situa]ii \n care, pentru o perioad`
limitat`, nici una dintre p`r]ile angajate \n conflict nu a putut g`si domeniul \n care s` poat`
ob]ine un avantaj simetric. A[a s-a \nt#mplat, de exemplu, \n Primul R`zboi Mondial,
pe Frontul de Vest, c#nd, timp de peste doi ani, practic, din 1916 p#n` \n 1918, c#nd linia
frontului a r`mas aproximativ neschimbat`, toate \ncerc`rile for]elor adverse de a debloca
situa]ia av#nd drept singur rezultat pierderi catastrofale de sute de mii de oameni pentru a cuceri
c#]iva kilometri p`tra]i de teren pe care partea advers` \i recucerea dup` un anumit timp,
cu acela[i pre].
Atunci, de ce at#ta greutate specific` acordat` acestui concept

– asimetriei ?
Este normal ca teoreticienii militari [i comandan]ii s` studieze fenomenul asimetriei,
pentru a identifica sl`biciunile adversarului sau pe cele ale inamicului pentru ca, la momentul
171
oportun, s`-[i poat` concentra \ntreaga putere de lovire asupra punctelor decisive, care, de fapt,
reprezint` vulnerabilit`]ile acestuia, spre a putea ajunge la centrul de greutate tactic, operativ
sau strategic, dup` caz. Centrul de greutate [i punctele decisive pot fi de natur` material`
sau fizic`, dar [i de natur` nematerial`, ca, de exemplu, t`ria moral` a popula]iei, voin]a
acesteia de a rezista sau voin]a conducerii politico-militare a statului respectiv.
Asimetria nu este un concept nou. Mai nou` este, \n schimb, conceptualizarea modului
\n care, de-a lungul timpul, ea a fost utilizat` ca factor de succes de una sau alta dintre p`r]ile
aflate \n conflict. Tocmai aici intervine elementul determinant \n ob]inerea succesului,
arta [i [tiin]a de a exploata \n interesul propriu anumite elemente sau factori de sl`biciune
ai adversarului.
Care sunt fizionomia [i “soarta” r`zboiului \n era informa]ional` ?

Putem vorbi, \n contextul dat, de o “domesticire” a r`zboiului ?
Nu putem s` ne referim la o domesticire a r`zboiului, ci la aducerea acestuia
\n ni[te parametri de operare care s` evite pierderile colaterale at#t \n r#ndul civililor,
c#t [i \n cel a for]elor militare. Acest lucru se poate ob]ine, \n primul r#nd, prin capacitatea
crescut` de identificare, selectare [i lovire a ]intelor dorite, precum [i prin atacarea
acelor puncte-cheie care determin` scoaterea din func]iune a centrelor de decizie [i de conducere
a adversarului. Aceasta se poate aplica mai ales la acele armate moderne care au realizat
tranzi]ia spre tehnologia erei informa]ionale. Armatele erei industriale au o capacitate
mai redus` din acest punct de vedere. Pierderile umane cele mai mari au fost semnalate,
\ns`, \n conflictele intrastatale din statele \n curs de dezvoltare [i cele subdezvoltate, \n care,
\n afar` de armatele na]ionale, acolo unde ele mai exist`, sunt angajate structuri paramilitare,
grupari entice [i religioase [i al]i actori nonstatali de acela[i tip. Mul]i dintre ace[tia nu respect`
nici un fel de criterii morale în delimitarea for]ei inamice împotriva c`reia poate fi utilizat`
violen]a, nef`când diferen]ieri între combatan]i [i necombatan]i. |n plus, de foarte multe ori,
nu se respect` \n nici un fel normele dreptului interna]ional aplicabile \n conflictele armate
[i nici normele dreptului interna]ional umanitar.
Scopul r`zboiului în care sunt angajate armatele erei informa]ionale prevede ob]inerea
victoriei, dac` este posibil, cu pierderi cât mai reduse, prin punerea adversarului în incapacitate
de a ac]iona, de a contracara loviturile [i ac]iunile proprii. F`r` îndoial`, aceasta este o situa]ie
ideal`, dar, oricum, în acest tip de r`zboi, în care sunt angajate for]e militare moderne, pierderile
umane vor fi mult reduse fa]` de acele conflicte [i r`zboaie la care am f`cut referire.
Care sunt principalele metamorfoze petrecute \n rostul fundamental

al categoriilor de for]e armate ? Cum sunt distribuite “rolurile” categoriilor
de for]e \n r`zboiul postmodern ?
Rolul categoriilor de for]e armate trebuie analizat din dou` puncte de vedere: func]ional
[i ac]ional.
Principalele muta]ii, din punct de vedere func]ional, constau \n aceea c` rolul administrativ
al categoriilor de for]e cre[te \n detrimentul celui opera]ional. Categoriile de for]e [i structurile
care le conduc, fie c` se numesc state majore, fie c` se numesc comandamente sau inspectorate,
\n func]ie de specificul na]ional [i al fiec`rei armate, au rolul de a genera [i a regenera for]ele,
172
Dialoguri “GMR”
\n]eleg#nd aici resursele de toate tipurile: umane, materiale [i financiare, astfel \nc#t structurile
lupt`toare proprii s` fie apte pentru ducerea \ntregii game a ac]iunilor militare. Efortul de cercetare
[tiin]ific` [i de \nnoire tehnologic` este, de asemenea, apanajul categoriilor de for]e \n zona
de responsabilitate aferent` spa]iului pe care \l utilizeaz`: terestru, aerian, naval sau cosmic.
Atribu]iile opera]ionale sunt din ce în ce mai reduse, acestea c`zând acum în sarcina
comandamentelor de tip întrunit, fie c` acestea sunt cu responsabilit`]i în plan teritorial,
a[a cum sunt cele din armata american` [i rus`, fie c` sunt, pur [i simplu, comandamente
func]ionale, ca în Marea Britanie, Italia sau în ]ara noastr`.
Din punct de vedere ac]ional, categoriile de for]e pot conduce ac]iunile structurilor
subordonate, de nivel tactic [i operativ, în cadrul unor comandamente întrunite, ca cele
la care m-am referit, sau în cadrul unor comandamente strategice, cum este, de exemplu,
SHAPE, din cadrul NATO, unde îndeplinesc rolul de component` pentru anumite categorii
de for]e. Nu exist` ast`zi opera]ii desf`[urate exclusiv de for]ele terestre, f`r` participarea
for]elor aeriene. Nu se mai pot concepe ac]iuni de lupt`, chiar la nivel tactic, f`r` angajarea
for]elor aeriene, care s` materializeze principiul loviturii în adâncime.
Comandamentele întrunite, fie c` au trupele alocate în mod permanent, fie c` acestea
li se pun la dispozi]ie în situa]ii de criz` sau la r`zboi – situa]ia cea mai des întâlnit`, sunt cele care
analizeaz` diferitele scenarii posibile de utilizare a structurilor militare ac]ionale, apar]inând
categoriilor de for]e, elaboreaz` planurile de opera]ii, conduc preg`tirea acestor structuri
[i, la nevoie, conduc opera]ii [i ac]iuni, atât din gama celor specifice r`zboiului, cât [i a celor
de r`spuns la criz`.
Clausewitz afirma c` r`zboiul este continuarea politicii cu alte mijloace.

Parafraz#ndu-l, crede]i c`, influen]at nu numai de virtu]ile,
dar [i de servitu]ile globaliz`rii, r`zboiul poate deveni o continuare
a politicii cu alte politici ?
F`r` îndoial` c`, în cadrul r`zboiului, sunt aplicate mai multe politici privind angajarea
unor resurse disponibile la nivel na]ional sau de alian]`/coali]ie atât din domeniul militar,
cât [i informa]ional, economic, diplomatic etc. R`zboiul este condus de autoritatea na]ional`
de comand`, care difer` de la o ]ar` la alta, [i de structurile politico-militare ale alian]elor.
Toate aceste politici, pân` la urm`, vizeaz` gestionarea unor situa]ii de criz`, astfel încât r`zboiul
s` poat` fi evitat, iar interesele na]ionale ale p`r]ilor sau interesele alian]ei/coali]iei s` fie promovate
sau ap`rate, dup` caz. Doar ca solu]ie de ultim` instan]` sunt utilizate mijloacele militare,
[i aceasta cu respectarea Cartei ONU, adic` f`cându-se uz de dreptul la autoap`rare.
Globalizarea se manifest`, desigur, [i în domeniul militar, prin diseminarea rapid`
a doctrinelor, a modalit`]ilor de comand` [i control al for]elor, a preg`tirii liderilor, a obiectivelor
[i scopurilor urm`rite în ac]iunile militare [i chiar prin aderarea diverselor state la alian]e
[i coali]ii ce vizeaz` interese regionale [i globale.
Nu trebuie îns` s` transform`m fenomenul militar contemporan \ntr-o filozofie de tip
scolastic [i arid a r`zboiului. Trebuie s` r`m#nem cantona]i \n domeniul practicii,
deoarece tendin]a de a teoretiza excesiv sau de a transfera spre domeniul politic aspectele
opera]ionale ale ac]iunii militare nu face dec#t s` scad` eficacitatea sa. Acest lucru a fost analizat
nu de mult \n cadrul NATO, cu pu]in timp \nainte de ultima sa extindere, iar concluziile
173
au fost acelea ale militariz`rii [i nu ale politiz`rii Alian]ei, a[a cum ar`ta, \n anul 2002, generalul
Klaus Naumman, la acea vreme pre[edinte al Comitetului Militar al Alian]ei.
Terorismul organizat, cu dezvoltare transna]ional`, dar [i suprana]ional`,

a determinat reconsider`ri majore \n ceea ce prive[te structura,
misiunile, cultura [i motiva]ia for]elor armate. La aceste valori
v` rog s` v` referi]i, eviden]iindu-le, dup` caz, caracteristicile
[i, dac` este posibil, tendin]ele.
Terorismul interna]ional nu este un fenomen care s` poat` fi comb`tut exclusiv
cu structuri militare. El este un fenomen de tip semimilitar [i, de aceea, [i m`surile
de contracarare vor cuprinde ac]iuni de tipuri diferite [i \n care vor fi implicate organiza]ii
apar]in#nd unor ministere [i agen]ii guvernamentale de tip foarte diferit [i chiar organiza]ii
neguvernamentale. |n cadrul acestui efort comun, doar \n situa]ii de excep]ie, cum a fost cazul
\n Afganistan [i, mai nou, \n Irak, conducerea opera]ional` apar]ine armatelor. Dar, chiar [i atunci,
efortul este de tip \ntrunit, interdepartamental [i interagen]ii, chiar dac` fa]a v`zut`
a aisbergului este cea militar`. Efortul de culegere a informa]iilor, de prelucrare a acestora,
de identificare a re]elelor teroriste [i, mai ales, a surselor lor de finan]are, a conota]iilor
politice apar]ine altor structuri dec#t cele militare. Armatele au un rol limitat \n combaterea
terorismului interna]ional, ac]ion#nd cu structuri specializate de tip informativ [i cu cele apar]in#nd
for]elor speciale pentru combaterea efectiv` a structurilor teroriste. Un obiectiv major
r`m#ne protec]ia organismului militar, \n ansamblul sù, [i a componentelor sale fa]` de ac]iunile
teroriste, domeniu \n care este indispensabil s` fie luate m`surile necesare. Combaterea
terorismului interna]ional va r`m#ne, pentru o lung` perioad`, una dintre misiunile for]elor
armate, f`r` \ns` a produce muta]ii majore \n ceea ce prive[te structura categoriilor de for]e.
Muta]iile vor viza antrenarea structurilor \n protec]ia for]ei [i dezvoltarea acelor segmente
opera]ionale capabile s` combat` activ structuri teroriste.
Cu ce proiecte, domnule general, r`spunde]i provoc`rilor configurate

de orizonturile de a[teptare ale dezvolt`rii militare na]ionale ?
Aceste proiecte vizeaz` at#t structura pe care o comand, c#t [i dezvoltarea orizontului
meu intelectual.
Comandamentul 2 Opera]ional |ntrunit \[i propune s` organizeze \n luna mai o conferin]`
pe tema lec]iilor \nv`]ate \n teatrele de opera]ii \n care ac]ioneaz` for]ele noastre armate
\n acest moment, pentru a conceptualiza acele modific`ri doctrinare, de tehnici, tactici
[i proceduri \n domeniile opera]ional [i administrativ care s` genereze o eficientizare a utiliz`rii
resurselor [i o protec]ie sporit` a for]elor. Vom colabora [i \n continuare cu Academia Oamenilor
de {tiin]`, cu Universitatea Na]ional` de Ap`rare, cu Statul Major General, astfel \nc#t
s` reedit`m sesiunea de comunic`ri [tiin]ifice, organizat` la \nceputul acestui an,
pe o tematic` de actualitate.
|n ceea ce m` prive[te, am \n plan finalizarea unei c`r]i care vizeaz` tematica utiliz`rii
puterii militare pentru solu]ionarea crizelor dup` sf#r[itul “r`zboiului rece”, la care, \n fapt,
lucrez \n prezent.
A consemnat colonelul dr. Costinel PETRACHE
3 martie 2005
174
]c ii ARTA STRATEGIC|
)
SA
°
60
s (U
an
and
°
Oce
30
Isl
ian
eut
and
ific
Al
Isl
el
Pac
ang
Wr
s
and
fle Isl
rth
Isl an 0°
ril
No
18
Ku
0°
s
and
and
eri ce
Isl
Sib O
all
an
rsh
w c
Ma
Ne ti
Arc
ati
n
rib
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
0°
rea
of
s
ya
ml12
and
Ko
tes
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
ver
lom
i
Fij
Fe
Se
So
wa
lia
a
Tai
ine
)
SA
es
go
°
Gu
pin
30
(U
on
ilip
w
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
Pa
led
a
ia
re
in
Ca
ss
w
actualitate
Ch
a)
Ne
°
urm
m
60
Ru
tna
ya
(B
os
Vie
ml
ar
La
nd
ia
a Ze
anm
La
od
an
u.
and
) mb
vay
zst
Bh
ef
My
ei
Jos
ail
rgy
diaCa
un
n
No
.
ng
pal
Th
sta
Br
nz
Ky
Ba
nd
Ne
s (In
n
Fra
kh
ia
sta
ala
ys
iki
za
and
Ze
ala
Taj
n
Ka
Isl
w
ista
)
or.
Ne
M
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
ne
sta
Uz
ard
ani
di
an
An
do
eni
alb
In
ore
gh
tan
rkm
In
Af
Sv
Oce
gap
lia
kis
an
a
Tu
Sin
d
nk
Pa
aij
stra
an
tic 0°
La
erb
lan Lithu tvi ia
nl
La ton
Sri
nia ia
Az
Fi
Ar Georg
Au
Es
n
Be ania
Ira
Arc
us
lar
va
)
Al Ma go Roma Mo ne
ay
me
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
) No
ia E.
n. Sw
an
d
abA.
Ma
it
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
°
wa
tar
ey
60
en.
ArU.
ael b. Sy
Po
ves
lga
Jan
Qa
Ku
rk
(D
nia
Gr ia Bu
ldi
o. ng
Tu
dan
ban c. .
do
Is.
De
Cz any
ma
Ma
itz Auech.
ng
Isr Le
s. Yu
Jor
roe
Tas
Slo s.
rm
d Ki
p.
Fa
i
l. Ge
Cy
th.
ud
e
Bo
en
.)
eec
ite
Ne
en
Sa
Un
m
.
d (D
Ye
Be
Sw
ly
t
Ita
°
yp
60
uti
a
an
tre
an
nce
Eg
op Djibo
Eri
nl
Fra
nd
ce
ee
and
lan
a
ela
ali
ia
Gr
Ire
Isl
nO
nis
m
Ic
ia
ere
Tu
So
by
n
esm
da
dia
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
Sp
ce
es
In
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
nz rund
rtu
Oce
ge
r
Ch
ire da anda
ca
and
r
Po
ge
co
Al
s
as
e
Isl
tiu
R.
Ni
.) oroc
qu
d
an Ug
ag
an
uri
lan
A.
tic
ffin
0°
bi
)
ad
Ma
nd
or.
C.
s (Sp M
am
12
Ba
ou
M
a (M
an
wf
oz
har
n
Ne
Atl
ali
ire Benin so
roo
M
Rw
and
Sa
Fa
ia
M
of
me
ger
an
na
and
y Isl
rn
ala
Ca
rth
e)
Ni
rki
ste
[i perspective
Za
anc
Isl
ia
Oce
M
nar
e
Bu
We
bw
an
and
t (Fr
No
Ca
a
n
rit
bi
Isl
ba
bo
oze
ine Togo
Ivo
m
au
ia
m
tic
Ga
nd
s Cr
Za
la
0°
tor
D’
M
Zi
go
Vic
ila
18
Arc
te
Île
and
pe
i
a
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
s Isl
Gh
. Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
ine mb Se
an
nk
ng
&
o
Ba
tsw
th
au
eri
Co
e
me
on
iss
aso
Lib
Le
ia
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
e
Sa
m
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
ad
ica
0°
Can
12
g
c
er
bli
pu
a
Am
.)
as
nic
a (Fr
Re
an
ham
o
mi
bag
yan and s
an
do
A.
ian
Do
Oce
e Ba
nic
To
rba
of
Gu
S.
mi
Ba
Th
S)
U.
Fre e
nch
Do
o (U
am
tes
ad
tic
rin
Su a
°
nid
Ric
90
Sta
Tri
an
Gu
o
ert
Atl
Pu
ited
ba
iti
ela
Ha
Cu
e
uth
zu
.
Un
Ho lize Jam
a)
°
60
ne
tin
°
So
Ve
gen
60
a)
s
ura
tin
Ar
zil
a
gen
agu
nd
Be
by
a
a
bi
Ar
Bra
car
tic
ed
m
ico
by
im
Ni
lo
, cla
ed
ex
Co
a
im
nam
Sa mala
M
tarc
UK
r
, cla
do
t
a
Pa
Ric
ate
°
lva
by
UK
30
Gu
m.
sta
An
r
by
ia
(ad
an
Co
El
do
ay
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
Pa
nas
ua
Pe
or)
uth
lvi
ug
ific
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
and
s Isl
a
in
rth
Isl
ago
nt
and
ge
lap
No
Ar
lkl
Ga
a
land
Fa
°
ile
30
n Is
Ch
aiia
°
30
Haw
an
°
60
ts r
Oce
A.
S.
U.
ific
Pac
°
90
uth
General de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA

So
r.)
(F
sia
0°
ne
0°
ly
12
Po
ch
en
Fr
0°
15
°
30
°
60
S
trategia este tratat`, în general, ca instrument sau modalitate de punere în oper`
a unei decizii politice. Desigur, acesta este rolul strategiei. Dar, strategia
nu poate fi redus`, pur [i simplu, doar la rolul pe care îl are. Dac` se procedeaz`
astfel, exist` pericolul golirii strategiei de propriul ei con]inut [i transform`rii ei într-o form`
f`r` fond. Desigur, [i matematica este un instrument. Dar, nimeni nu-[i poate permite
s` goleasc` matematica de propriul ei con]inut, argumentând c` matematica nu are valoare
în sine, ci valoare de întrebuin]are, deci o valoare aplicativ`.
Dac`, în ceea ce prive[te matematica [i alte [tiin]e, nimic nu se poate f`r` teorie,
în domeniul strategiei se manifest`, uneori, tendin]a de a se renun]a cu u[urin]` la con]inutul
teoretic al acesteia, în sensul c` strategia este privit` doar ca o metod` de aplicare a unei decizii
politice [i nu ca o realitate în sine. O astfel de metod` ar putea fi elaborat` de însu[i domeniul
politic, care, dintr-o asemenea perspectiv`, pare a fi singurul în m`sur` s` o fac`. {i, trebuie
s` o spunem, se manifest` din ce în ce mai mult (desigur, pe nedrept) aceast` tendin]`,
a[a cum, în ceea ce prive[te limba vorbit` sau scris`, foarte mul]i sunt tenta]i s` renun]e
la greoaia gramatic`, la stilistic` [i la orice fel de teorie în favoarea unui pragmatism lingvistic
ce pare mai productiv [i mai eficient. Or, deocamdat`, santinelele de paz` ale acurate]ei
[i for]ei interioare a oric`rei limbi vorbite sau scrise de pe aceast` planet` au toat` grija
s` nu permit` distrugerea gramaticii [i a teoriei literare. Ele, aceste santinele, î[i au locul
lor în protec]ia patrimoniului lingvistic [i sunt absolut necesare pentru perpetuarea acestor
valori. Cam acela[i lucru trebuie s` se continue sau, acolo unde nu exist`, s` se produc`
[i în strategie. Întrucât [i strategia î[i are domeniul ei distinct, regulile [i legile ei, pe care
cel pu]in strategi[tii1, cum îi numesc francezii pe cei care se ocup` nemijlocit de strategie,
ace[ti “lingvi[ti” ai strategiei au datoria s` le respecte [i s` vegheze la respectarea lor.
Strategia cuprinde, deopotriv`, teoria strategiei, practica strategic` [i arta strategic`.
Teoria strategiei include legile, principiile, regulile [i normele specifice domeniului strategic,
adic` tot ce ]ine de ramura [tiin]ific` a strategiei. Acest domeniu este foarte important,
întrucât d` substan]`, stabilitate, individualitate, perenitate [i consisten]` domeniului
Strategi[tii sunt cei care se ocup` de teoria, practica [i arta strategic`, deci de domeniul strategiei,
1
pe când strategii sunt cei care ac]ioneaz` la nivel strategic, deci marii comandan]i, adic` practicienii
de la nivelul strategic.
175
strategic, precum [i capacitate de proiec]ie, deci de predictibilitate. E drept, previziunea
strategic` nu se fundamenteaz` numai pe domeniul teoretic al strategiei, ci [i pe cel practic
[i, mai ales, pe cel al flexibilit`]ii gândirii [i imagina]iei din perspectiv` strategic`,
adic` al artei strategice. Dar, f`r` un instrument [tiin]ific pe m`sur`, strategia ar fi lipsit`
[i de func]ia ei evaluativ`, de stabilitate [i de consisten]`. Practica strategic` este latura
cea mai activ` a strategiei. Este spa]iul de aplicare a teoriei strategiei [i, în acela[i timp,
de alimentare a acesteia. F`r` o dimensiune practic`, teoria strategiei ar muri. De aceea,
îns`[i teoria strategiei, pe lâng` func]iile ei explicative [i predictive, î[i creeaz` o latur`
aplicativ`, care genereaz` strategia opera]ional`. Arta strategic` este domeniul cel mai subtil
[i cel mai interesant al strategiei. Ea se situeaz` undeva între teoria strategiei [i practica
strategic` [i const` în capacitatea [i abilitatea de a aplica în mod original [i creativ legile,
principiile [i normele r`zboiului [i ale confrunt`rii armate.
Dar, arta strategic` nu este doar aplicare creativ`, ci [i o rela]ie foarte strâns` [i foarte
special`, în timp [i \n spa]iu, între ce a fost [i ce este, între a [ti [i a putea, între a voi [i a fi
în m`sur`, într-un cuvânt, între ceea ce francezii numesc savoir (a [ti) [i savoir faire (a [ti
s` faci). A [ti înseamn` a cunoa[te, a asimila, a în]elege. A [ti s` faci presupune a avea
abilit`]ile necesare punerii în oper` a acestor cuno[tin]e. Napoleon spunea c`, adesea,
cele mai inspirate hot`râri de pe câmpul de lupt` nu sunt decât reamintiri. Aplicarea
unor cuno[tin]e, mai ales în domeniul strategiei, nu înseamn` doar a transpune în practic`
ceea ce ai re]inut din teorie, ci [i a transpune creativ, adic` într-un mod nou, specific
[i eficient. O astfel de abilitate cere nu numai cuno[tin]e [i rigoare, ci [i inteligen]` deosebit`,
chiar genialitate, flexibilitate, capacitate de a proiecta [i a construi, de a vedea dincolo
de ceea ce se vede.
Arta strategic` este, în esen]a ei, creativ`, ]ine de iscusin]` [i de o anume arhitectur`
strategic`. Ea nu se afl` la îndemâna oricui. Strategi pot fi cu miile, dar cei capabili s` se foloseasc`
de ceea ce numim art` strategic` sunt foarte pu]ini.
Arta strategic`, de[i presupune iscusin]` [i abilitate, nu poate fi redus` la stratageme.
Ea nu este nici doar strategie indirect`. Arta strategic` are o sfer` foarte larg` de cuprindere.
Ea este, deopotriv`, arhitectur` [i construc]ie, aplica]ie [i crea]ie, inova]ie [i rigoare artistic`.
Este adev`rat, din arta strategic` fac parte [i stratagemele, a[a cum fac parte [i ac]iunile
directe sau indirecte. Dar arta strategic` nu const` doar în ceea ce con]in strategiile
care se folosesc, ci, mai ales, în modul în care se folosesc.
Multe strategii – inclusiv cea la care apeleaz` Statele Unite – promoveaz` ac]iunile
directe. Dar, modul în care acestea se aplic` poate constitui o chestiune obi[nuit`, riguroas`,
chiar una tipic` sau, mai presus de toate, poate fi o art`. Arta strategic` apar]ine conduc`torilor
deosebi]i, mai ales marilor comandan]i. Manevra lui Hannibal de la Canne, din 216 î.e.n,
manevra generalului Averescu de la Fl`mânda, din iarna anului 1916, din Primul R`zboi
Mondial, manevra for]elor israeliene din timpul r`zboiului din 1973, când au infiltrat o grupare
de for]e prin intervalul dintre cele dou` armate egiptene care for]aser` Canalul de Suez
[i se aflau în ofensiv`, toate acestea sunt exemple de art` strategic` opera]ional`.
O nou\ filozofie
La fiecare pas, se vorbe[te de strategii ale întreprinderii, ale structurilor politice,
de strategii economice, sociale, informa]ionale [i militare, de strategii cosmice sau p`mântene,
de strategii biologice, sociale, psihologice [i chiar matematice (Neuman, teoria jocurilor
176
Triptic strategic
strategice) etc. Indiferent în ce sfer` s-ar manifesta, strategia r`mâne, deopotriv`, o [tiin]`,
o practic` [i o art` a confrunt`rii. Dar, înainte de toate, strategia este [i va r`mâne mereu o art`
strategic`2.
La urma urmei, strategia nu este altceva decât un mod de concepere [i de punere
în practic` a unei ac]iuni importante, de organizare, preg`tire [i întrebuin]are a for]elor
[i mijloacelor pentru rezolvarea unei situa]ii, pentru realizarea unor scopuri [i îndeplinirea
unor obiective fixate la un alt palier de decizie, de regul` (dar nu totdeauna) politic. Desigur,
se spune c`, pentru a face parte din strategie, toate acestea trebuie s` aib` o anumit` amploare,
s` fie adic` de un anumit nivel. În arta militar`, se vorbe[te de nivelul tactic, de cel operativ
[i de cel strategic, iar delimit`rile, cu mici fluctua]ii, sunt destul de clare.
Când p`trundem îns` în domeniul economiei, al culturii, al societ`]ii, în general,
este mai greu (dar nu imposibil) s` delimit`m nivelurile. Unii spun c` strategia ]ine de concep]ie,
de planificarea de ansamblu a ac]iunii, de preg`tirea, structurarea [i întrebuin]area for]elor,
nivelul operativ asigur` realizarea dispozitivelor, adic` manevra de for]e [i mijloace, inclusiv
proiec]ia for]ei pentru pozi]ionarea în teatru, iar cel tactic se refer` la desf`[urarea propriu-zis`
a luptei. Nivelul operativ [i cel tactic pun în oper` nivelul strategic. Arta strategic` se refer`
tocmai la elaborarea concep]iei de îndeplinire a unei decizii politice referitoare la structurarea,
preg`tirea [i folosirea for]elor [i mijloacelor [i la modalitatea de înf`ptuire a strategiei.
Pe m`sur` ce cunoa[terea uman` avanseaz`, vechile paradigme î[i pierd din consisten]`,
iar certitudinile de odinioar` devin incertitudini. Mai mult ca niciodat`, lumea se întoarce
la paradoxul lui Zenon, iar ceea ce p`rea în antichitatea marii gândiri filozofice, de la Confucius
la Socrate, de la Aristotel la Zenon, de la I Dzing (Cartea schimb`rilor) la Enuma Eli[,
de la rigvede la mituri, o simpl` specula]ie filozofic`, un joc de cuvinte sau o problem`
f`r` solu]ii – dar care exista, care se punea înc` de atunci – devine, azi, o realitate a gândirii,
o paradigm` a cunoa[terii, un spa]iu al posibilelor solu]ii ale viitorului.
Ordinea fireasc` a lumii trebuie v`zut` în complexitatea [i neuniformitatea ei, în realitatea
ei plin` de surprize [i de incertitudini, care începe s` fie exprimat`, de la atractorii lui Lorenz3
încoace, prin ecua]ii neliniare. Ea nu mai este [i nu mai poate fi doar geometrie euclidian`
sau reduc]ie categoric` la simpla eviden]`, la planetele care se învârtesc în jurul soarelui
dup` orbite precise, care pot fi calculate pentru milioane de ani … Nu mai poate fi a[a,
pentru c` o astfel de lume nu exist` în realitate; ea este doar o construc]ie ideal`. Vremea
acestor certitudini newtoniene a trecut. Cunoa[terea iese din universul unui spa]iu imuabil
[i cedeaz` din ce în ce mai mult locul unor ra]ionamente care privesc spa]iul real [i timpul
real, continua schimbare, aparenta dezordine [i noile “reguli” care trec dincolo de percep]ii
[i mentalit`]i. Procesul acesta, al unei reconstruc]ii a paradigmei cunoa[terii, este marcat
de uimiri [i incertitudini.
Pentru c`, modelând realitatea, trecând adic` de la vechile certitudini la câteva
noi certitudini prin universul incertitudinilor care, a[a cum spunea Lucian Blaga, pe m`sur`
ce cunoa[tem lumea, se adânce[te [i mai mult misterul ei, partea pe care n-o cunoa[tem
înc`, incertitudinea ei, lucifericul, descoperim noi [i fascinante coresponden]e. Singura
noastr` certitudine este aceea c` ne afl`m într-un univers de incertitudini condi]ionate …
2
Termenul de “art` strategic`” a fost introdus în literatura româneasc` de specialitate de c`tre
generalul de brigad` prof. univ. dr. Constantin Oni[or.
3
dx/dt = 10y - 10 x; dy/dt = xy + 28x - y; dy/dt = xy - 8/3y.
177
Teoria haosului pune în eviden]` prezen]a unei autoorganiz`ri. Când ne îndep`rt`m
de echilibru, descoperim noi situa]ii, câteodat` mai bine organizate decât echilibrul.
Aceasta se produce în puncte care corespund schimb`rilor de faze de nonechilibru,
pe care Ilya Prigogine le nume[te puncte de bifurca]ie. O bifurca]ie într-un sistem
este momentul vital în care un lucru, oricât de mic, este amplificat prin itera]ie pân` la o situa]ie
unde se creeaz` un ambran[ament [i sistemul o ia într-o nou` direc]ie. (…) Punctele
de bifurca]ie sunt bornele evolu]iei sistemului; ele cristalizeaz` istoria sistemului4.
Nu numai sistemele fizice sunt haotice, ci [i cele intelectuale. Gândirea îns`[i
este haotic`. Opera]iile gândirii – chiar dac` r`mân mereu acelea[i – se efectueaz` totdeauna
altfel, în func]ie de timp [i de condi]iile concrete. Nimeni nu gânde[te linear. De aceea
[i strategia, ca produs al gândirii [i ac]iunii umane, nu poate face excep]ie de la aceast`
reconfigurare. De unde rezult` c` strategia, în expresia ei concret` – ca strategie a for]elor,
a mijloacelor [i a ac]iunilor – se supune teoriei haosului, este, adic`, neliniar`. De aceea,
ac]iunea strategic` eficient` r`mâne, în esen]a ei, o art`. Arta de a constitui mereu
noi coresponden]e, noi configura]ii [i noi ac]iuni, într-o realitate dinamic` [i complex`.
Pornind de la principiile lui Ilya Prigogine, comentate de Gleick în ceea ce prive[te
managementul întreprinderii, consider`m c`, [i în domeniul structurilor [i entit`]ilor militare
(unit`]i, mari unit`]i, state majore etc.), exist` cel pu]in dou` viziuni. Una, tradi]ionalist`,
strict determinist`, potrivit c`reia o structur` militar` este un sistem aproape închis, compus
din p`r]i [i dependent de acestea, în sensul c`, a[a cum este partea, este [i întregul, [i alta,
care consider` structurile [i func]iunile militare ca sisteme dinamice complexe, integrate,
ca procese dependente de condi]iile concrete, dar [i de varia]ia condi]iilor ini]iale,
care se comport` dup` o filozofie a probabilit`]ilor condi]ionate, greu de anticipat în totalitate
[i, în consecin]`, greu de controlat. Într-o astfel de viziune, o entitate militar` poate fi foarte
bine condus` (comandat`, dirijat`), dar nu poate fi controlat` în întregime. Ea î[i are procesul
ei intern, dependent de o mul]ime de variabile [i, de aceea, este foarte greu s`-i poat`
fi anticipat`, în toate secven]ele [i implica]iile ulterioare, evolu]ia. Din p`cate, în unele structuri5
militare, se crede c` o entitate militar` trebuie foarte bine controlat` pentru a putea fi condus`,
în aproape toate aceste cazuri controlul fiind considerat ca partea cea mai important`
a actului conducerii, dar nu în sensul necesar al corect`rii erorilor dat de un sistem cibernetic,
ci în cel al domin`rii sistemului.
Iat` cum se pot reprezenta diferen]ele dintre cele dou` tipuri de determinism referitor
la domeniul militar:
Determinismul tradi]ionalist, mecanic [i punerea în oper` a unui proiect (de regul`, politic)
• Entitatea militar` este suma p`r]ilor sale, pe coordonate clare, m`surabile [i previzibile
iar ac]iunile ei depind total de modul cum ac]ioneaz` care se refer` la for]e, mijloace [i ac]iuni.
fiecare din aceste p`r]i (mari unit`]i, unit`]i, • Modul de organizare indicat este ierarhia
subunit`]i, lupt`tori). Strategiile folosite sunt de tipul matriceal`.
“punere în p`tr`]ic`”, adic` planificare riguroas`, • Toate activit`]ile entit`]ilor militare, inclusiv
execu]ie integral`, linear`. ac]iunile de lupt`, reprezint` un joc cu sum` nul`
• Entitatea militar` evolueaz` în mod linear, (cât câ[tig` unul, pierde cel`lalt). În aceast` viziune,
stabil, previzibil [i controlabil. Strategia este conceperea strategiile sunt exclusive [i distructive, nu constructive,
James Gleick, La théorie du chaos. Vers une nouvelle science, Champs Flammarion, Cap. 5.
4
Termenul de “structur`” este luat aici atât în sensul de rela]ie, de raport între dou` sau mai multe elemente
5
ale unui sistem, cât [i în cel de niveluri de ierarhii [i competen]e. (n.a.)
178
Triptic strategic
sistemul de confruntare nereu[ind s` ias` din spa]iul [i nu poate fi complet controlat`. Comanda (conducerea)
îngust al lui “da-nu”. devine o func]ie de sistem, exercitându-se ca direc]ionare,
• Entit`]ile militare sunt clar definite, fiecare ca r`spuns la cerin]a de eficien]` [i nu ca st`pânire
î[i are competen]ele [i atribu]iile sale, iar interdepen- absolut`, ca dictat. A pretinde c` o entitate militar`
den]ele sunt strict deterministe [i totdeauna previzibile. poate fi strict controlat` este o eroare grav`.
Strategiile folosite sunt ierarhizate, greoaie [i inflexibile • Modul de organizare indicat este o ierarhie
(spre exemplu, modul în care au atacat unit`]ile în re]ea, cu noduri în bifurca]ii [i cu efecte catalizatoare
române la începutul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, sporite. Pe acest model a ap`rut [i conceptul de r`zboi
cu ofi]erii în fa]`, de unde [i pierderile imense suferite). bazat pe re]ea.
Determinismul dinamic complex • Toate activit`]ile militare, inclusiv ac]iunile
• Entitatea militar` este un sistem integral de lupt`, devin din ce în ce mai mult expresii
deschis, adic` mai mult decât simpla sum` a p`r]ilor ale unei varia]ii pozitive (câ[tig` unul, câ[tig` [i cel`lalt).
sale, dependent de toate structurile [i procesele Strategiile sunt constructive, scopul confrunt`rii
care îl compun [i îl identific`. Strategiile folosite fiind reconstruc]ia sistemului, în func]ie de varia]iile
sunt cele de îmbinare [i combinare a elementelor condi]iilor, adic` “da-posibil”.
structurale [i func]ionale [i de proiec]ie a întregului • Entit`]ile [i func]iunile, strategiile [i procedurile
în raport cu împrejur`rile [i condi]iile concrete. nu sunt imuabile. Ele pot varia în func]ie de factorii
• Devenirea unei entit`]ii militare, oricât de bine care le determin`. Principiul de organizare [i de func]io-
structurat` [i de stabil` ar fi, este nonlinear`. nare a entit`]ilor militare moderne este modularitatea.
Ea se supune probabilit`]ilor condi]ionate [i, de aceea, De aceea, strategiile sunt dinamice, flexibile, sensibile
nu poate fi cunoscut` în toate determin`rile sale la informa]ie [i receptive la leg`turi func]ionale.
O interesant` remarc` asupra insuficien]ei viziunii strict deterministe o face chiar Napoleon,
prin celebrul sù exemplu cu mamelucii [i cu francezii6, prin care sugereaz` c` întregul
este altceva decât suma p`r]ilor. Pe m`sur` ce confruntarea a devenit altceva decât o b`t`lie
cu sum` nul`, strategiile tradi]ionale distructive, prin care se urm`rea nimicirea inamicului
[i cucerirea, adesea cu orice pre], a victoriei, au cedat locul unora mai flexibile, prin care
se urm`re[te rezolvarea problemei, impunerea unui anumit mod de comportament,
[i nu neap`rat distrugerea adversarului. R`zboiul bazat pe re]ea (conexiunea structural`
[i func]ional` între grila senzorilor, re]eaua central` de comand`-control [i re]eaua platformelor
de lupt`) asigur` ie[irea din rigiditismul b`t`liilor de alt`dat`, prevenirea distrugerilor masive
[i, într-un viitor apropiat, mutarea confrunt`rii într-un spa]iu virtual, evitându-se aproape
în totalitate barbaria pierderilor de vie]i omene[ti [i a distrugerilor imense. Cel pu]in, aceasta
ne este speran]a. Exist`, desigur, [i aici rela]ii deterministe, dar condi]ion`rile constau
într-o altfel de rela]ie, bazat` pe flexibilitate, descurajare, iscusin]` [i concentrarea timpului
[i chiar a spa]iului. Factorul timp nu poate fi neglijat în construc]ia de tip strategic. El este,
poate, elementul cel mai consistent al artei strategice.
Arta de a opera cu incertitudini

Grani]a dintre certitudine [i incertitudine, când este vorba de fenomene militare [i mai ales
de confrunt`ri militare, este flexibil` [i, de aceea, foarte greu de identificat. Condi]iile ini]iale
pot fi luate ca finite (un segment de dreapt` este delimitat de cele dou` capete ale sale),
îns` regulile de varia]ie a condi]iilor ini]iale sunt infinite. Segmentul poate fi fragmentat
în ni p`r]i (i '{1,....,¥}, fiecare ni fiind, la rândul lui, fragmentat în alte ni p`r]i etc. Mai mult,
6
Napoleon spune, adesea, c` un mameluc este mai puternic decât un francez, doi mameluci sunt
mai puternici decât doi francezi, trei mameluci sunt mai puternici decât trei francezi etc., dar o subunitate
de francezi este mult mai puternic` decât una de mameluci. (n.a.)
179
fiec`rei ni p`r]i i se poate asocia proprietatea nj, (j '{1,....,¥}, care la rândul ei, se supune
tot unor reguli de varia]ie a condi]iilor ini]iale.
În cazul “curbei lui Koch”, fragmentele care desemneaz` câte un triunghi echilateral
pe fiecare treime lips` a laturii acestuia, lungimea fiec`rei laturi cre[te cu 4/3. {i iat`
de ce: am împ`r]it latura în trei p`r]i, am decupat partea din mijloc [i, în locul ei, am adùgat
2 fragmente de m`rime egal` cu fragmentul decupat. Deci l 1=3;
1 2 3 dup` decupare, latura mai r`mâne doar cu dou` segmente, îns` lungimea
ei l1 nu se modific`. Adùgând cele dou` segmente, constat`m c` noua latur` are patru segmente.
Noua lungime l2 crescând astfel cu 4/3. Strategia modelat`
dup` “Curba lui Koch”
Acest ra]ionament – evident, simplificat aici –
poate fi multiplicat la infinit. Deci, matematic vorbind,
“curba lui Koch” este infinit`.
Avem de-a face cu o m`rime infinit` într-un spa]iu
finit. Aceasta este, de fapt, esen]a teoriei haosului.
În acest sens, francezul Jacques Laskar a demonstrat
pentru prima dat` c` întregul sistem solar este haotic.
Separarea traiectoriilor planetelor se dubleaz` Limitele \n care evolueaz` strategia sunt curbele
tangente la punctele exterioare [i interioare
la fiecare 3,5 milioane de ani. ale acestei figuri [i reprezint` cadrul fixat
de decizia politic` (marcate prin trei linii
{i sistemele sociale sunt haotice. De aceea, punctate). |ntre aceste limite, “curba lui Koch”
cercetarea în acest domeniu caut` din ce în ce mai mult tinde c`tre perfec]iune, dar nu o poate atinge
niciodat`. De aici rezult` complexitatea compo-
s` descopere aceste reguli de varia]ie a condi]iilor nentei strategice a ac]iunii......................................
ac]iunii.
ini]iale care pot facilita cunoa[terea, în]elegerea [i chiar anticiparea anumitor procese.
Continuând firul acestor ra]ionamente, putem spune c` [i fenomenele militare,
ca p`r]i ale fenomenelor sociale, sunt haotice. Teoria haosului ne ajut` s` le analiz`m
[i s` le în]elegem a[a cum sunt, mai mult, s` descoperim regulile de multiplicare, de evolu]ie,
care le dau complexitatea [i marja de certitudine în imensul lan] de incertitudini.
Dezordinea este doar aparent`. În realitate, avem de a face cu o perpetu` perfec]io-
nare a ordinii, în func]ie de timp [i de varia]ia condi]iilor ini]iale. Nu exist` un echilibru stabil.
{i cu atât mai pu]in nu exist` un astfel de echilibru în domeniul strategiei. Strategie înseamn`
tocmai gestionarea dezechilibrului, a incertitudinii, iar obiectivul ei este crearea de certitudini
în interiorul incertitudinii, adic` de fixare a unor limite care, la rândul lor, sunt [i ele relative.
S-ar p`rea c`, mutat` pe terenul lunecos al incertitudinii, strategia se volatilizeaz`,
pierzându-[i coeren]a, unitatea [i for]a. Este, desigur, doar o impresie. Chiar dac` [i în strategie,
ca în oricare alt domeniu, î[i afl` spa]iu de aplicare teoria haosului, iar nivelul strategic poate fi
calificat ca haotic7, strategia nu-[i poate pierde esen]a, nu se disipeaz` în masa amorf`
a incertitudinii conflictuale, ci doar î[i adapteaz` mijloacele la noile condi]ii, la noile modele.
Un adev`r r`mâne îns` neschimbat: cu cât lumea este mai complex`, cu atât ea este mai vulnerabil`.
Treptat, strategiile de tip autoritar8 sunt înlocuite prin strategii de tip eficient. A fost o vreme
când principiul unit`]ii de comand` se aplica simplist [i chiar rigid. Dar, el a f`cut [i face
Modelat de ecua]ii neliniare. (n.a.)

7
Generalul a hot`rât [i toat` lumea se supune ordinului, indiferent dac` cel care l-a dat are sau nu
8
dreptate. Exist` numeroase exemple în istoria r`zboaielor, în care fixismul, autoritatea excesiv` [i neîn]ele-
gerea fizionomiei ac]iunii au dus la dezastru. (n.a.)
180
Triptic strategic
înc` o bun` impresie. Urmând acest model, se spunea (se mai spune [i acum) c` o între-
prindere trebuie s` func]ioneze ca o armat`. De aceea, de-a lungul timpului, a avut loc
un transfer al strategiei militare în domeniul productiv. Acum este timpul când strategiile
de tip productiv (strategiile eficien]ei) sunt transferate în domeniul militar9.
Redescoperind în strategie arta ac]iunii eficiente, nu po]i s` nu te gânde[ti la îndep`rtatul
Sun Tzî. El vorbea de codificarea r`zboiului pe cinci variabile: virtutea, cerul, terenul, generalul
[i metoda. Virtutea este încrederea [i devotamentul, cerul este umbra [i lumina, frigul
[i c`ldura, alternan]a anotimpurilor, terenul este spa]iul fizic, dep`rtarea sau apropierea,
generalul este creierul, adic` inteligen]a, bravura [i siguran]a, iar metoda este organizarea,
preg`tirea, promovarea ofi]erilor [i reparti]ia resurselor.
“R`zboiul – scrie Sun Tzî – este arta de a în[ela. Iat` de ce acela care este capabil
trebuie s` fac` în a[a fel încât s` se cread` c` este incapabil; cel care este gata de lupt`
trebuie s` procedeze în a[a fel încât s` rezulte c` nu este; cel care este aproape trebuie
s` sugereze c` este departe; cel care este departe trebuie s` creeze convingerea c` este aproape.
Când inamicul prezint` un interes trebuie s`-l atragi; când el este în plin` confuzie s` te lipse[ti
de el; când este grupat, trebuie s` te p`ze[ti de el, când este puternic, bulverseaz`-l, când este
lipsit de valoare, f`-l arogant, când se afl` în repaus, h`r]uie[te-l, când este unitar, divizeaz`-l.
Trebuie s`-l ataci când nu este preg`tit [i s` ie[i de sub atacul lui când el nu se a[teapt` …”10.
Beauvais se rezuma la a defini strategia ca un mod de conduit` militar` a unei alian]e
pentru o ac]iune total`11. Clausewitz [i Liddell Hart considerau c` strategia este “arta întrebuin]`rii
for]elor militare pentru realizarea scopului fixat prin politic`”. Generalul Beaufre a extins
aceast` defini]ie, remarcând c` strategia este “arta dialecticii voin]elor de a întrebuin]a for]a
pentru rezolvarea conflictului dintre ele”. Defini]ia propus` de generalul Beaufre arat` adev`rata
extensie a strategiei, ie[irea ei din patul procustian al voin]ei militare [i cuprinderea
tuturor for]elor, mijloacelor [i ac]iunilor prin care se realizeaz` confruntarea. Obiectivele
r`zboiului, ale confrunt`rii, în esen]a lor, nu s-au schimbat, dar no]iunile victorie, înfrângere,
nimicire, distrugere etc. au alte în]elesuri. De aceea, Loup Francart, în eseul sù – “Evolu]ia
nivelurilor strategic, operativ [i tactic”, define[te strategia ca fiind “arta de a coordona
ansamblul for]elor na]iunii pentru a-i asigura acesteia locul [i rolul definite prin proiectul
politic al guvernului”12.
Strategia nu este un concept imuabil sau un sistem de concepte fixate o dat`
pentru totdeauna. Ea este [tiin]a [i arta de a pune în oper` o decizie politic`, în condi]ii
de incertitudine accentuate, urm`rindu-se rezolvarea, prin toate mijloacele posibile,
cu cât mai pu]ine pierderi [i cu cât mai mici costuri, a unor situa]ii conflictuale importante.
Simetrie, disimetrie (nonsimetrie), asimetrie

De regul`, marile r`zboaie ale planetei, îndeosebi cele dou` sau chiar trei conflagra]ii
mondiale au fost relativ simetrice. Disimetria (dispropor]ionalitatea), în sensul posibilit`]ilor
reale de ac]iune [i al poten]ialului tehnic, a ap`rut o dat` cu înalta tehnologie [i cu aplicarea
9
Dup` experien]a dramatic` a Vietnamului, pe timpul cât la departamentul de ap`rare s-a aflat un demnitar
care lucrase în domeniul economiei, în strategia american` a for]elor [i în cea a mijloacelor a fost înlocuit
principiul autorit`]ii prin cel al eficien]ei. Nu a fost prea u[or, dar rezultatele s-au dovedit a fi deosebite. (n.a.).
10
Dup` traducerea în francez` a Art. 1 din “Arta r`zboiului” de Valerie-Niquet-Cabesran, www. Sun Tz\,
Art de la guerre.
11
www.stratisc.org. Loup Francart, L’évolution des niveaux stratégique, opératif et tactique.
12
www.stratisc.org. Loup Francart, idem.
181
ei în domeniul militar. R`zboiul dintre Irak [i Iran din 1980-1988 a fost un r`zboi simetric.
R`zboaiele dintre coali]ia condus` de Statele Unite din 1991 [i 2003 au fost disimetrice,
dispropor]ionate. Ceea ce a urmat în Irak, dup` încheierea confrunt`rilor militare propriu-zise,
poate fi calificat drept r`zboi asimetric. Rebelii irakieni folosesc vulnerabilit`]ile inerente
reconstruc]iei Irakului [i atac` noile structuri militare [i de poli]ie irakiene [i for]ele
de stabilizare, îndeosebi pe cele americane, prin procedee teroriste [i ale r`zboiului
de gheril`. Reac]iile contingentelor americane [i ale celorlalte for]e aflate în Irak sunt, uneori,
dispropor]ionate, dar, pe ansamblu, este vorba de o confruntare asimetric`. Ea nu are
aproape nici o leg`tur` cu arta militar` clasic`, dar reprezint` o realitate de care trebuie
s` se ]in` seama. John Arquilla apreciaz` c`, în conflictele actuale, 90% din ac]iunile americane
sunt constituite din strategii militare contra statelor (statelor actori). Altfel spus, se ac]ioneaz`
în maniera în care fiecare [tie s` ac]ioneze, a[a cum are preg`tite for]ele, mijloacele
[i strategiile, nu cum ar trebui, cum o cer realit`]ile. Americanii au ac]ionat împotriva statului
taliban, pe care l-au învins f`r` dificultate, nu [i împotriva re]elelor Al Qaeda, ci doar a unora
dintre bazele acestei organiza]ii aflate în Afganistan [i în alte locuri. Re]elele teroriste,
ca [i cele ale trafican]ilor de tot felul, inclusiv de armamente, ale economiei subterane,
ale crimei organizate sunt mondializate. De aceea, ac]iunea împotriva unor loca]ii nu rezolv`
problema în întregime, ci doar o parte (adesea, neesen]ial`) a acesteia. Exist` îns` numeroase
experien]e de ac]iuni na]ionale împotriva unor re]ele teroriste (Singapore împotriva pira]ilor
maritimi, Marea Britanie contra re]elelor organiza]iei Armatei Republicane Irlandeze – IRA,
Italia împotriva Mafiei, Spania împotriva organiza]iei basce ETA etc.). Toate aceste experien]e
[i multe altele (cea israelian` împotriva re]elelor terorismului palestinian, cea japonez`
împotriva sectelor [i re]elelor teroriste, cea francez` împotriva extremismului islamist)
au fost studiate [i folosite [i de Statele Unite ale Americii în elaborarea unor doctrine
[i a unei strategii adecvate. Exist` îns` multe tipuri de re]ele, [i nu toate se bazeaz`
pe acelea[i principii de organizare [i func]ionare. Al Qaeda, spre exemplu, nu este o simpl`
re]ea, ci o re]ea de re]ele. Al Qaeda are capacitatea de a intra în dialog cu alte re]ele sau grupuri
teroriste, de a le ajuta, de a se implica atât conceptual (ofer` strategii [i tactici de ac]iune),
cât [i financiar [i logistic.
Re]elele au capacitatea de a se reînnoda, de a prolifera, de a func]iona, chiar [i atunci
când majoritatea punctelor lor vitale (nodurilor de re]ea) au fost distruse sau anihilate.
Distrugerea marilor cartele ale re]elelor traficului droguri columbian, spre exemplu,
n-a reu[it s` st`vileasc` traficul de droguri, întrucât exist`, în aceast` ]ar`, peste 160 de astfel
de cartele sau elemente ale acestora, legate în re]ele cu 42 de sindicate ale crimei organizate13,
foarte greu de controlat.
Se pune întrebarea: Câte noduri ar trebui distruse pentru ca re]eaua s` fie anihilat` ?
Greu de r`spuns. În strategiile r`zboaielor stat contra stat, armat` contra armat`, se considera
c` dac` se produc inamicului pierderi umane [i materiale de 30%, r`zboiul este câ[tigat.
Acest principiu nu este valabil în cazul re]elelor. O re]ea poate func]iona [i doar cu câteva
noduri, iar nodurile au capacitatea de a se reproduce [i de a se multiplica. În fond, [i re]elele
teroriste ca [i alte tipuri de re]ele, dispun de mijloace de comunicare performante, au acces
la high tech, iar capacitatea creativ` uman`, imagina]ia [i inteligen]a sunt nelimitate
13
El Tiempo, Bogota, 25 martie 2002.
182
Triptic strategic
[i inepuizabile. Arta strategic`, în aceste noi condi]ii, const` în identificarea [i lovirea centrelor
vitale sau a acelor puncte vulnerabile care, o dat` scoase din func]iune, determin` anihilarea
sistemului de ac]iune sau de reac]ie advers. Lovirea acestora se poate face cu mijloace
militare, îndeosebi cu sisteme de arme de mare precizie, dar nu numai. David Ronfeldt
apreciaz` c` nu numai prin mijloace militare poate fi comb`tut acest flagel terorist, ci [i prin alte
modalit`]i, îndeosebi economice. La acestea ar trebui adùgate [i cele sociale, politice,
culturale [i informa]ionale. Cu alte cuvinte, atunci când este vorba de doctrina sau strategia
r`zboiului antiterorist, care trebuie s` fie un r`zboi bazat pe re]ea, întrucât se ac]ioneaz`
împotriva re]elelor, se cer luate în considera]ie toate dimensiunile unei astfel de ac]iuni
sau de reac]ii. Iar aceasta este o art`, întrucât presupune o atitudine creativ` [i o arhitectur`
special`. De unde rezult` o alt` caracteristic` important` a strategiei r`zboiului bazat pe re]ea,
[i anume aceea a cumul`rii a mai multor tipuri de strategii (economice, politice, sociale, culturale,
asimetrice [i militare) într-un fel de metastrategie, deci [i într-o art` a combin`rii lor la acest nivel,
care se situeaz` la intersec]ia acestora pe fragmentul antiterorist [i asimetric.
Este evident c`, în situa]ia în care aceste re]ele teroriste au acces la armele nucleare
(la armele de distrugere în mas`), ele pot câ[tiga r`zboiul. Împotriva ogivelor nucleare
de]inute de un stat sau de altul exist` alte ogive care echilibreaz` raportul de for]e – exist`,
deci, o strategie a descuraj`rii reciproce, care func]ioneaz` de când e lumea [i îndeosebi
în epoca armelor nucleare –, dar, împotriva unor re]ele teroriste care se pot dota cu mijloace
nucleare, principiul descuraj`rii nu func]ioneaz`. Împotriva acestor re]ele nu pot avea efect
nici armele nucleare, nici diviziile de blindate, nici avia]ia strategic`, nici submarinele nucleare.
Re]elele teroriste sunt diseminate în întreaga lume [i nu sunt identificabile.
Problema fundamental` a strategiei opera]ionale este aceea a ie[irii din conflict.
Or, ie[irea din r`zboiul împotriva terorismului nu poate avea loc decât o dat` cu distrugerea
ultimului terorist. Or, a[a ceva, practic, este foarte greu de realizat, dac` nu chiar imposibil,
oricât de punctual` [i de acerb` ar fi vân`toarea de terori[ti. Ei r`sar peste noapte, pentru c` lumea
în care trìm produce, de când a ap`rut ea, terorism. Arquilla propune, în acest sens, folosirea
unor strategii nonmilitare, la care s` se asocieze actori nonstatali, îndeosebi organiza]ii
nonguvernamentale (ONG). “Trebuie s` fim con[tien]i c`, cu cât se va recurge mai mult
la for]a militar`, într-o manier` orbeasc`, cu atât va fi mai dificil s` se creeze o re]ea cooperativ`
pentru a combate actorii nonstatali. Aceasta este marea provocare strategic` a acestui nou r`zboi
planetar, împotriva terorismului interna]ional”14. De unde rezult` c`, în viitor, arta strategic`
va fi, din ce în ce mai mult o art` de sintez`.
Strategiile asimetrice sunt, în anumite limite, strategii de r`spuns la unele politici adverse
[i, evident, la unele strategii ale marilor puteri, ale unor alian]e sau puteri regionale. De regul`,
strategiile care genereaz` riposte asimetrice sau, mai exact, strategii ale ripostelor asimetrice
sunt cele ofensive, agresive, bazate pe tehnologii de vârf [i structuri (sisteme) foarte moderne
de folosire a lor. Dar [i strategiile de ripost` sunt la fel de agresive, ba chiar mai agresive
decât cele care le provoac`. De exemplu, strategiei de descurajare nuclear` îi r`spunde
r`zboiul asimetric, bazat pe ac]iuni teroriste [i ale lupt`torilor de gheril` [i atacuri punctiforme,
deosebit de violente, ce pot fi efectuate chiar [i asupra bazelor nucleare, oricât de bine
14
www.monde-diplomatique.fr, Francis Pisani, Une nouvelle doctrine militaire américaine. Guerre en réseaux
contre un ennemi diffus, în Le monde diplomatique, iunie 2002, pp. 12-13.
183
ar fi ele protejate, sau factorilor de decizie politic` [i militar` din ]`rile care de]in for]e
nucleare amenin]`toare sau care duc o politic` neconvenabil` cercurilor [i forma]iunilor
ce au alte orient`ri politice, militare, civice, culturale, religioase. Strategiei ac]iunilor rapide
i se r`spunde prin strategii de temporizare sau prin strategii ale ripostelor asimetrice,
în mozaic. Dar [i aceste abilit`]i, puse în rela]ie, trebuie îmbinate [i combinate astfel încât
s` se asigure o unitate a ac]iunii în spa]iul strategic. Arta strategic` înseamn` realizarea,
de o manier` substan]ial` [i imprevizibil`, a unei astfel de unit`]i.
Ripostele asimetrice sunt ac]iuni, nu sunt opera]ii de amploare strategic`, preg`tite
[i duse cu grup`ri de for]e care se confrunt` într-un teatru de opera]ii. Teatrul de opera]ii
al ac]iunilor asimetrice este globul p`mântesc, Cosmosul [i ciberspa]iul, iar timpul nu are
dimensiuni [i nu conteaz`. Ripostele asimetrice sunt nea[teptate [i surprinz`toare.
Terorismul este una dintre formele de ac]iune asimetric` [i de ripost` asimetric`.
Exist` deja o concep]ie, mai exact, o filozofie absurd`, r`zbun`toare, punitiv` a acestor
ac]iuni, iar punerea ei în aplicare necesit` un sistem de preg`tire a for]elor, mijloacelor,
argumentelor [i ac]iunilor. Or, toate acestea fac parte din strategie. Chiar dac` strategia
terorist` opereaz`, în fond, cu acelea[i principii cu care opereaz` orice strategie, modalitatea
de punere a lor în practic` este specific`. Cu alte cuvinte, [i terorismul face apel la arta
strategic`, iar de aceast` realitate trebuie s` se ]in` seama. Strategiile teroriste sunt asimetrice,
puternic ideologizate, dar nu se rezum` la fanatism, cum se crede. Fanatismul
este doar suportul care între]ine asimetria, adic` nevoia de a lovi altfel, de a riposta
sau ac]iona altfel. Ele cer foarte mult` inteligen]` [i, mai ales, foarte mult` creativitate,
mai ales c` este vorba de ac]iuni disparate (de regul`, punctiforme), desf`[urate în locuri
diferite, la ore diferite [i de structuri diversificate. Ar fi îns` o gre[eal` s` se cread`
c` strategiile asimetrice sunt doar un produs al rùlui, al terorismului, crimei organizate,
traficului de droguri, fanatismelor [i fundamentalismelor de tot felul. Strategiile asimetrice
se folosesc [i în r`zboiul informa]ional, în cel geofizic, în cel psihologic, în cel mediatic.
Ele fac din ce în ce mai mult parte din structurile [i arsenalele de for]e, de mijloace
[i de ac]iuni ale celor care se înfrunt` [i se confrunt`. Arta strategic` s-a îmbog`]it cu ele,
de[i lumea civilizat` are din ce în ce mai pu]in` nevoie de o asemenea bog`]ie.
Disimetria [i asimetria constituie momente importante ale raportului de for]e.
Disimetria reprezint` momentul de dominare a uneia dintre p`r]i, asimetria este momentul
de la care se încearc` o compensare specific` a dispropor]ionalit`]ii. Aproape tot
ce se va petrece în viitor în domeniul confrunt`rilor, inclusiv al confrunt`rilor militare,
va purta amprenta asimetriei. Cu alte cuvinte, arta strategic` a începutului de secol
este o art` a asimetriei strategice.
184
l
u
and °
Isl 60
s (U
SA
)
COREEA DE NORD
an
°
Oce
30
ian
ific
eut
and
Al
Isl
Pac
el
ang
Wr
rth
s
and
Isl
No
0°
ril
18
Ku
an
0°
and
s
Oce
and
ls
Isl
Isl
all
an
tic
rsh
eri
Ma
Sib
Arc
ati
Ne
rib
n
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
rea
0°
of
s
and
ya
Ko
tes
ml12
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
lom
ver
i
Fij
Fe
Se
an
So
iw
a
lia
Ta
ine
)
SA
es
°
go
Gu
30
pin
(U
on
w
ilip
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
a
Pa
led
in
Ca
Ch
ia
u
w
a)
Ne
urm
°
m
ss
60
tna
ya
(B
os
Vie
ml
Ru
La
ar
nd
ia
a Ze
anm
od
La
an
u.
and
) mb
Bh
zst
vay
My
ef
ei
ail
diaCa
Jos
rgy
ala Brun
.
n
No
ng
pal
Th
sta
Ky
nd
nz
Ba
Ne
s (In
n
ia
Fra
ala
kh
ista
ys
Ze
and
za
jik
n
w
Ka
Ta
Isl
ista
Ne
)
REPERE
or.
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
ne
a
sta
Uz
ard
ani
di
an
do
An
eni
In
lia
ore
alb
gh
tan
In
rkm
Oce
Af
gap
Sv
kis
an
a
Tu
stra
Sin
nk
d
Pa
aij
an
0°
La
tic
erb
lan Lithu tvi ia
p
nl
Au
Sri
La ton
nia ia
Az
a
Fi
Ar Georg
n
Es
Arc
Be ania
Ira
us
lar
va
Al Ma go Roma Mo ne
)
me
ay
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
ia E.
) No
an
n. Sw
abA.
it
°
Ma
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
wa
tar
60
ey
ArU.
en.
ael b. Sy
ves
Po
lga
Qa
Jan
Ku
rk
a
(D
ldi
ani
Gr ia Bu
o. ng
dan
Tu
ban c. .
do
Ma
Is.
De
Cz any
sm
itz Auech.
Isr Le
ng
s. Yu
Jor
roe
Ta
Slo s.
rm
d Ki
p.
i
Fa
Cy
l. Ge
ud
Be th.
e
Bo
en
eec
.)
ite
Ne
Sa
en
ic
m
Un
Ye
d (D
Sw
ly
t
Ita
°
yp
uti
a
60
an
tre
an
nce
Eg
op Djibo
Eri
nl
ce
Fra
nd
d
ee
lan
a
and
nO
ali
ela
ia
Gr
Ire
Isl
nis
m
Ic
ia
a
Tu
ere
So
by
dia
da
esm
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
In
Sp
es
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
Oce
nz rund
rtu
r
ge
Ch
ire da anda
ca
r
and
Po
ge
co
Al
s
as
e
tiu
R.
Isl
tic
Ni
qu
.) oroc
an Ug
ag
d
an
uri
lan
A.
bi
ffin
ad
Ma
0°
)
or.
nd
C.
am
s (Sp M
M
12
an
Ba
a (M
ou
GEOPOLITICE
Atl
oz
wf
n
har
ali
Ne
ire Be so
M
roo
Rw
and
Fa
Sa
ia
M
of
me
rth
ger
nin
an
na
ala
y Isl
and
rn
e)
Ca
Ni
rki
ste
anc
Za
Oce
Isl
ia
No
e
nar
Bu
We
bw
t (Fr
an
and
Ca
a
n
bi
rit
ba
bo
oze
tic
Isl
ine Togo
Ivo
m
au
g
m
Ga
ia
s Cr
0°
nd
Za
la
D’
tor
Zi
M
18
go
Arc
ila
Île
Vic
te
pe
a
and
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
a-B ia neg
s Isl
Gh
Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
ine mb Se
an
.
ng
nk
o
&
a
tsw
th
Ba
Co
au
eri
e
me
on
aso
iss
Lib
ia
Le
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
Sa
m
e
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
ad ica
0°
Can
te
12
er
c
bli
Am
pu
.)
as
an
ela Tri Ba minic
a (Fr
Re
ham
o
bag
yan and s
of Oce
an
do
ian
Do
A.
e Ba
nic
To
rba
Gu
S.
tes
mi
Th
S)
tic
U.
Fre e
nch
Do
am
o (U
Gu ad
°
rin
Su a
nid
90
Sta
Ric
an
Atl
o
ert
ited
Pu
ba
iti
Ha
Cu
Un uth
zu
.
a)
Ho lize Jam
°
So
tin
ne
60
°
gen
60
zil
Ve
a)
s
tin
ura
Ar
a
gen
agu
nd
by
Be
Bra
Ar
bi
{I
ed
car
a
m
ico
im
by
Ni
tic
lo
, cla
ed
ex
Co
a
im
nam
Sa mala
UK
M
, cla
r
tarc
do
a
Pa
°
Ric
by
ate
lva
30
UK
Gu
m.
sta
by
r
(ad
an
ia
Co
El
do
ay
An
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
y
nas
Pa
ua
Pe
or)
uth
a
ific
lvi
ug
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
and
rth
s Isl
a
in
Isl
ago
nt
No
and
ge
lap
Ar
lkl
s
Ga
land
Fa
°
ile
30
n Is
Ch
aiia
°
30
Haw
tr
an
°
60
GEOSTRATEGICE
Oce
A.
S.
ific
U.
Pac
°
90
uth
So
r.)
(F
sia
0°
0°
ne
12
ly
Po
ch
en
Fr
0°
15
s
°
30
°
60
EST-ASIATICE
Alexandra SARCINSCHI
C
oreea de Nord (Republica Popular` Democrat` Coreean` – RPDC) reprezint`,
în momentul actual, unul dintre cele mai fierbin]i puncte de pe glob.
Situa]ia este din ce în ce mai tensionat` de când oficialii coreeni, la începutul
lunii februarie a acestui an, au spulberat orice urm` de îndoial` în ceea ce prive[te armamentul
nuclear, declarând c` ]ara lor produce acest tip de armament în scopul “autoap`r`rii”.
Mul]i anali[ti politici sunt circumspec]i în privin]a veridicit`]ii acestor declara]ii, îns` dubiile
nu fac altceva decât s` sporeasc` tensiunile existente.
Problema este cu atât mai complicat`, cu cât Coreea de Nord nu este un simplu
actor pe scena interna]ional`. Atât Nordul, cât [i Sudul reprezint` punctul de intersec]ie
a trei culturi – siberian`, japonez` [i chinez` –, iar pozi]ia geostrategic` a atras
atât expansionismul rus, cât [i pe cel japonez. Colonie a Japoniei din 1895 pân` în 1945,
Coreea [i-a afirmat permanent sentimentul na]ional [i a dezvoltat puternice sentimente
negative împotriva japonezilor. Înfrângerea militar` a Japoniei, din 1945, a presupus ocuparea
sudului Coreei de c`tre americani, iar a nordului de c`tre sovietici, ceea ce a dat na[tere
la dou` state distincte. Conform opiniilor istoricilor1, r`zboiul declan[at, în 1950, între Coreea
de Nord [i Coreea de Sud, care a f`cut mai bine de trei milioane de mor]i, a constituit
un fel de repeti]ie la un al treilea r`zboi mondial. Pe teren, r`zboiul a cunoscut confruntarea
dintre o armat` chinez`, echipat` de Moscova, care sus]inea Nordul, [i armata american`,
secondat` de batalioane venite din 15 ]`ri, care sus]inea Sudul, în timp ce, în plan diplomatic,
b`t`lia s-a dat în cadrul Adun`rii Generale a ONU, ca modalitate de a ocoli veto-ul Consiliului
de Securitate, din care f`ceau parte atât China, cât [i Uniunea Sovietic`. În acel moment,
r`zboiul din Coreea a fost perceput în Occident ca o ilustrare a pericolului unei expansiuni
puternice a blocului comunist eurasiatic spre periferiile continentului. În prezent, se afl`
în discu]ie ideea conform c`reia atacul Nordului asupra Sudului a constituit o manevr`
1
Chauprade, Aymeric [i Thual, François, Dic]ionar de geopolitic`, Bucure[ti, Editura Corint, 2003.
185
a sovieticilor în scopul de a înt`ri tutela lor asupra Chinei, devenit` recent comunist`,
prin implicarea acesteia într-un r`zboi de uzur` ce a sl`bit-o.
Repere sociale, politice [i economice

Ulterior rupturii de Sud, armata chinez` r`mâne în Coreea de Nord pân` în 1958,
în timp ce tentativele continue de destabilizare sovietic` au permis stabilizarea gradual`
a alian]ei dintre chinezi [i nord-coreeni. Dup` decenii de conducere politic` deficitar`,
RPDC se bazeaz` pe ajutoarele interna]ionale pentru a asigura hrana popula]iei
(22 697 553 de locuitori2), în timp ce continu` s` aloce majoritatea resurselor pentru men]inerea
unei armate de aproximativ un milion de militari.
Din punct de vedere politic, Coreea de Nord este caracterizat` de dictatur` socialist`,
reprezentat` de [eful statului, Kim Chong-il (din 1994). Executivul este reprezentat
de c`tre Cabinet, premier (Pak Pong-chu, din 2003) [i trei vice-premieri (Kwak Pom-ki,
din 1998; Chon Sung-hun [i No Tu-chol, din 2003). Legislativul este format de Adunarea
Suprem` a Poporului, organ unicameral, compus din 687 de locuri, iar puterea judec`toreasc`
este de]inut` de Curtea Central`. Exist` trei partide politice, dintre care cel mai important
este cel condus de [eful statului, Partidul Muncitorilor Coreeni3.
Economia coreean` este una dintre cele mai centralizate din lume. Cre[terea produsului
intern brut, în 2003, a fost de 1%, iar PIB-ul/cap de locuitor de 1 000 USD. De asemenea,
economia Coreei de Nord este caracterizat` [i de un mare grad de izolare [i de manifestarea
unor tendin]e negative grave, relevante fiind: investi]ii foarte reduse; sc`derea concomitent`
a produc]iei industriale [i a puterii de cump`rare a monedei na]ionale; lipsa terenului
arabil, ce a condus la perioade de foamete [i, de[i ajutoarele interna]ionale au stopat-o
înc` din 1995-1996, popula]ia resimte [i acum problemele de malnutri]ie [i deteriorarea
condi]iilor de via]`; se estimeaz` c` peste un milion de coreeni au murit [i un num`r
mult mai mare au r`mas dependen]i de ajutoarele de hran`; ferme colective; probleme
cauzate de clim`, inclusiv inunda]ii majore în 2000; stocuri limitate de fertilizatori [i carburan]i;
cheltuieli militare exagerate, f`cute în detrimentul investi]iilor [i consumului civil
(5 217,4 milioane USD/an, respectiv 22,9% din PIB4).
Conform cifrelor din 2002, PIB-ul are o distribu]ie aproximativ egal` pe cele
trei sectoare: 30,2% - agricultur`, 33,8% - industrie [i 36% - servicii5.
În ultimii ani, regimul nord-coreean a accentuat dezvoltarea tehnologiilor informa]ionale,
reducerea crizelor energetice [i atragerea sprijinului extern, îns` f`r` a relaxa controlul
guvernamental asupra mijloacelor-cheie na]ionale [i f`r` a permite deschiderea pie]elor.
În continuare, pe primul loc în topul industriilor r`mâne industria militar`, urmat` de construc]ii
de ma[ini, industria energetic` [i cea chimic`.
În concluzie, Coreea de Nord reprezint` un dezastru economic. În ultimii doi ani,
au fost înregistrate eforturi ale guvernului de a ini]ia o serie de reforme economice,
2
Conform estim`rilor din anul 2004, CIA World Factbook, 2004.
3
Toate datele sunt extrase din CIA World Factbook, 2004.
4
Ibidem.
5
Ibidem.
186
Triptic strategic
îns` lipsa de resurse [i de tehnocra]i a condus la e[ecul acestora. Dilema Coreei de Nord
const` în faptul c`, de[i regimul pare a con[tientiza faptul c` schimbarea este necesar`,
se teme de asemenea reforme, consider#nd c` deschiderea interna]ional` ar putea cauza
revolte sociale [i, în final, demiterea sa.
Rela]iile dintre Coreea de Nord

[i Coreea de Sud
Ultimii ani nu au adus dezvolt`ri dramatice în rela]iile dintre cele dou` Coreei,
de[i s-au înregistrat unele contacte în diverse domenii, precum: politic, economic,
transporturi, social, cultural etc. Aceast` nou` tendin]` este interesant` prin dou` aspecte.
În primul rând, sugereaz` c`, în sfâr[it, Coreea de Nord [i-a dezvoltat o baz` institu]ional`
ferm`, interac]iunea permanent` cu alte ]`ri, de[i relativ înceat`, constituind un pas înainte.
În al doilea rând, aceast` normalizare de facto s-a petrecut în timpul [i în ciuda persistentei
crize nucleare. În mod inevitabil, îns`, problemele nucleare au consecin]e negative
asupra rela]iilor dintre RC [i RPDC. În ianuarie 1992, Coreea de Sud [i Coreea de Nord
au semnat o Declara]ie Comun` de Denuclearizare a Peninsulei Coreene. Prin aceast`
declara]ie cele dou` ]`ri se oblig` s` nu testeze, confec]ioneze, produc`, primeasc`, posede,
stocheze, desf`[oare sau utilizeze arme nucleare, s` nu posede capacit`]i de îmbog`]ire
a uraniului sau reprocesare nuclear` [i s` foloseasc` energia nuclear` în scopuri pa[nice.
Intrarea în vigoare a acestei declara]ii a fost amânat` pe termen nedeterminat de când
Coreea de Nord a amenin]at cu retragerea [i chiar s-a retras din Tratatul de Neproliferare
Nuclear` (NPT). Seul-ul a f`cut presiuni pentru rezolvarea acestor probleme în cadrul
celei de-a 12-a Reuniuni Ministeriale Coreene, desf`[urat` în Phenian, în octombrie 2003,
dar nu a fost semnat nici un acord. În ciuda tuturor eforturilor, scopul dezbaterilor r`mâne
imposibil de realizat, în mare parte din cauza disensiunilor dintre SUA [i Coreea de Nord.
În domeniul economic, nivelul schimburilor dintre cele dou` ]`ri a atins 700 de milioane
USD, în anul 20036, f`când ca RC s` fie cel de-al doilea mare partener al RPDC, dup` China.
De[i fluxurile dinspre Sud spre Nord sunt constituite mai mult din ajutoare decât din comer],
propor]ia real` a schimburilor comerciale este în cre[tere. Un studiu realizat de c`tre
Institutul Coreean pentru Dezvoltare prevede o cre[tere mult mai mare a afacerilor
pentru anii 2004-2005, chiar cu 40%.
În ceea ce prive[te reunificarea celor dou` Coreei, s-a ajuns doar la un acord referitor
la construirea unei facilit`]i dedicate reîntâlnirii familiilor, la Mt. Kumgang. Seul-ul va participa
cu fonduri financiare, în timp ce Phenian-ul va furniza materiale [i for]` de munc`.
Problema reunific`rii s-a accentuat dup` sfâr[itul “r`zboiului rece”. Na]ionalismul simplist
vede leg`turile intercoreene ca pe mult dorita reconciliere dintre dou` jum`t`]i
ale unei singure na]iuni, asuprit` de puterile strìne timp de peste 50 de ani. Realitatea
este îns` alta: sursa e[ecului ini]iativelor de reunificare se afl` în diferen]ele uria[e de natur`
politic`, economic`, social` [i militar` dintre RPDC [i RC. Totu[i, pentru Coreea de Sud
6
Foster-Carter, Aidan, North Korea – South Korea Relations. Simulacrum or Substance ?, în “Comparative
Connections”, CSIS, 2003.
187
aceste obstacole nu sunt de nedep`[it, str#ngerea rela]iilor cu Nordul fiind considerat`
un scop în sine al politicii republicii, chiar dac` exist` riscuri considerabile atât la adresa
securit`]ii, cât [i la adresa stabilit`]ii regimului democratic.
Problema nuclear\
În ciuda numeroaselor dispute interna]ionale ale RPDC (cu China asupra unor insule
din râurile Yalu [i Tumen [i asupra migra]iei ilegale din Coreea în nordul Chinei, dar [i cu Coreea
de Sud asupra Liniei Militare de Demarca]ie din interiorul Zonei Demilitarizate ce le separ`
din 1953), principala problem` cu care se confrunt` comunitatea interna]ional` este aceea
a armamentului nuclear. Este evident c` RPDC constituie o surs` de pericole [i amenin]`ri
la adresa nu numai a securit`]ii regionale, ci [i a celei interna]ionale. Chiar din anii ‘40-‘50,
comunitatea interna]ional` a fost preocupat` de problema Coreei de Nord acuzat` de izolare,
de]inere de armament greu [i rela]ii antagonice cu Coreea de Sud [i Occident.
La 12 decembrie 1985, RPDC a semnat Tratatul de Neproliferare Nuclear`. Programul
nuclear al Coreei de Nord este structurat în dou` faze. Prima a început în anii ‘50, cu sprijin
sovietic, [i a inclus realizarea unui complex nuclear la Nyongbyong. A doua faz` a fost
declan[at` în anul 1979, o dat` cu construc]ia unui reactor în aceea[i loca]ie, reactor
ce a devenit opera]ional [apte ani mai târziu. În aceea[i perioad`, tot la Nyongbyong
a început lucrul la dou` reactoare de mare capacitate, iar în 1987 au fost puse bazele
unui laborator radiochimic.
În Acordurile de la Geneva, din 1994, dintre SUA [i Coreea de Nord, partea american`
s-a angajat s` furnizeze celei coreene, pân` \n 2003, dou` reactoare. În schimb, RPDC
a promis c` va închide dou` dintre reactoarele sale vechi pe baz` de plutoniu [i c` va permite
inspectorilor Agen]iei Interna]ionale pentru Energie Atomic` (AIEA) s` monitorizeze
întregul proces. Ca o compensa]ie pentru pierderea de energie ce a rezultat, Coreea de Nord
a primit anual 500 000 tone de combustibil petrolier. Cu scopul implement`rii acestui acord,
a fost creat` Organiza]ia pentru Dezvoltare Energetic` a Peninsulei Coreene (ODEPC),
format` din SUA, Japonia, Coreea de Sud [i, din 1997, Uniunea European`.
În octombrie 2002, s-au desf`[urat o serie de consult`ri între Washington [i Phenian,
ODEPC concluzionând c` RPDC desf`[oar`, în secret, un program de dezvoltare a arma-
mentului nuclear, ceea ce reprezint` violarea a patru tratate: Acordurile de la Geneva;
Tratatul de Neproliferare Nuclear`; Acordul Agen]iei Interna]ionale pentru Energie
Atomic`; Declara]ia Comun` Nord-Sud pentru Denuclearizarea Peninsulei Coreene.
Drept r`spuns la aceste acuza]ii, comportamentul Coreei de Nord a fost condamnat
de c`tre to]i partenerii ODEPC [i de c`tre to]ii [efii de state din ]`rile Organiza]iei
pentru Cooperare Economic` din Regiunea Asia-Pacific, chiar [i de c`tre China [i Rusia.
În consecin]`, transporturile de combustibil c`tre RPDC au fost suspendate, reac]ia acesteia
fiind repunerea în func]iune a unuia dintre reactoarele sigilate anterior [i interzicerea
accesului în ]ar` al tuturor inspectorilor AIEA. La începutul anului 2003, Agen]ia a adoptat
o rezolu]ie pentru continuarea nerestric]ionat` a monitoriz`rii activit`]ii nucleare a Coreei,
pozi]ia sa fiind sus]inut` [i de c`tre Uniunea European`. RPDC a interpretat aceast` rezolu]ie
ca fiind un ultimatum, iar câteva zile mai târziu (11 ianuarie 2003) s-a retras din Tratatul
de Neproliferare [i a declarat c` moratoriul referitor la rachetele sale este ie[it din uz.
188
Triptic strategic
Problema programului nuclear al Coreei de Nord nu este doar bilateral` (RPDC-SUA
sau Coreea de Nord-Coreea de Sud) sau doar regional`, ci afecteaz` întreaga comunitate
interna]ional`. Desf`[urând un asemenea program, Coreea de Nord nu numai c` violeaz`
un mare num`r de tratate, ci d` un impuls puternic cursei înarm`rilor din Asia de Est,
ceea ce ar putea transforma regiunea într-o surs` permanent` de tensiuni.
În ultimii ani, SUA au ac]ionat în sensul activ`rii unui plan care s` împiedice a[a-numitele
“rogue states” s` desf`[oare trafic de arme de distrugere în mas` (ADM) [i rachete.
Coreea de Nord este, chiar dac` nu la nivel formal, o prim` ]int`. Obiectivul const`
în izolarea regimului [i determinarea acestuia s` renun]e la ambi]iile sale nucleare, la comer]ul
licit [i ilicit cu ADM. Declara]iile oficialilor coreeni, din luna februarie a acestui an, au accelerat
procesul ini]iat de SUA. La 10 februarie 2005, RPDC a anun]at c` se retrage din negocierile
referitoare la politica sa nuclear` [i c` “va spori capacitatea arsenalului atomic” 7,
astfel recunoscând pentru prima dat` c` dispune de armament nuclear. În acest context,
Ini]iativa de Securitate a Prolifer`rii (Proliferation Security Initiative) – ce implic` SUA,
Japonia [i opt ]`ri europene – trebuie s` amplifice controlul asupra transporturilor navale
[i aeriene cu scopul identific`rii armelor de distrugere în mas` nord-coreene. Chiar dac`
aceast` Ini]iativ` nu se materializeaz` ca o op]iune practic`, ea reprezint`, totu[i, un mesaj
puternic transmis c`tre RPDC, descris de regimul de la Phenian drept “o declara]ie
[i o ac]iune de r`zboi”.
În acest context, r`spunsul Coreei de Sud nu a întârziat s` apar`, subliniind faptul
c` nu va tolera niciodat` ca nordul peninsulei s` de]in` armament nuclear, de[i cu o s`pt`mân`
înainte, oficialii sud-coreeni au lansat Carta Alb` a Ap`r`rii în care, pentru a descrie
Coreea de Nord, nu mai este folosit termenul de “principal inamic”, ci “amenin]are militar`
substan]ial`, care a constituit o amenin]are direct`”8.
De asemenea, prim-ministrul japonez, Junichiro Koizumi, a declarat c`, de[i RPDC
s-a retras de la discu]iile referitoare la armamentul nuclear, acestea nu vor fi oprite,
Japonia continuând cooperarea cu celelalte ]`ri. În acela[i timp, Rusia a afirmat
c` î[i va asuma un rol activ în rezolvarea acestei situa]ii, iar Secretarul american al ap`r`rii
a ar`tat c`, de[i declara]ia Coreei de Nord este [ocant`, nu este convins c` aceasta de]ine
în realitate armament nuclear.
Coreea de Nord nu a f`cut nici un pas spre rezolvarea acestei situa]ii, ci, dimpotriv`,
la începutul lunii martie 2005, ministrul de externe a declarat c` ]ara sa nu se mai consider`
a fi contrâns` de moratoriumul referitor la testarea rachetelor cu raz` lung` de ac]iune,
ini]iat în 1999 de c`tre administra]ia Clinton, întrucât, la preluarea [tafetei, în 2001,
George W. Bush a încheiat discu]iile pe acest` tem`. De asemenea, oficialul nord-coreean
a afirmat c` tocmai politica “ostil`” a SUA vizavi de ]ara sa a fost motivul principal pentru care
aceasta [i-a dezvoltat arsenalul nuclear. Anun]ul a venit la doar o zi dup` ce RPDC, ca putere
nuclear` autoproclamat`, a cerut SUA s` î[i exprime regretele pentru introducerea
sa în “axa rùlui” [i pentru catalogarea sa drept “avanpost al tiraniei”.
7
http://www.cnn.com, 10 februarie 2005.
8
Strategic Forecasting Inc. - Stratfor, The Koreas: Shifting Stances and Merging Interests, 2005,
http://www.stratfor.org.
189
Declara]iile Coreei de Nord nu reprezint` o surpriz` total`, ci, dimpotriv`, constituie
pa[i previzibili. Însu[i constructul sù politic de baz` sprijin` astfel de dezvolt`ri, fiind întemeiat
pe trei elemente: ducerea unui r`zboi, rezolvarea dolean]elor sale istorice [i împlinirea
unei viziuni ideologice grandioase, ce exprim` dorin]a reunirii celor dou` Coreei
sub conducerea Phenianului [i, implicit, dizolvarea guvern`rii din Coreea de Sud. În plus,
pe baza unei economii de tip sovietic în declin, conducerea nord-coreean` sus]ine
în continuare uria[a sa for]` militar` conven]ional`. În opinia anali[tilor9, în ciuda dedica]iei
cu care militarii nord-coreeni ar lupta pentru ]ara lor, Armata Popular` Coreean` nu ar putea
s` fac` fa]` alian]ei SUA–Coreea de Sud10, astfel încât, pentru a-[i putea atinge scopurile,
RPDC are nevoie de armament nuclear [i rachete balistice. Trebuie subliniat faptul
c`, de[i SUA inten]ioneaz` s` retrag` aproximativ 15 000 de militari din Peninsula Coreean`
(r`mânând 25 000 de militari)11, for]ele sale nu vor r`mâne vulnerabile la un eventual atac
al Phenianului, întrucât procesul de redimensionare va fi completat de unul de repozi]ionare,
o mare parte a trupelor americane fiind transferate departe de linia demilitarizat`,
sub cea a Seulului. Peninsula Coreean` r`mâne, pentru SUA, un punct de maxim` importan]`
strategic` [i opera]ional`, chiar [i în cazul unific`rii celor dou` Coreei. De aici, SUA î[i pot
redesf`[ura for]ele în Asia, oriunde consider` c` este nevoie.
Într-adev`r, ultimele evenimente din Asia ne îndrept`]esc s` afirm`m c`, în prezent,
aceasta constituie unul dintre cele mai fierbin]i puncte de pe glob. Un exemplu conclu-
dent este chiar Coreea de Nord, o ]ar` mic`, din punctul de vedere al suprafe]ei, dar una
dintre cele mai mari amenin]`ri la adresa p`cii [i stabilit`]ii regionale [i globale. RPDC
nu numai c` declar` c` produce armament de distrugere în mas`, dar chiar este un important
furnizor de rachete [i tehnologie aferent` c`tre Iran, Siria, Libia [i, pân` nu de mult, Irak.
De asemenea, exist` posibilitatea ca aceast` ]ar` s` transfere tehnologie nuclear`
c`tre regimuri extremiste, care, într-un scenariu pesimist, ar putea instaura haosul în Orientul
Mijlociu [i Îndep`rtat. Din aceste motive putem afirma c` RPDC reprezint` o verig` slab`
în lan]ul efortului interna]ional de neproliferare, fiind necesar` nu numai supravegherea
activit`]ii sale, ci [i luarea unor m`suri de contracarare a poten]ialelor efecte negative
ale unei astfel de situa]ii. Prin m`suri de cotracarare nu în]elegem m`suri militare, ci, dimpotriv`,
unele de natur` nonmilitar`, având în vedere faptul c` starea dezastruoas` a economiei
coreene o face dependent` de sprijinul umanitar interna]ional.
9
Eberstadt, Nicholas, North Korea’s WMD Program. Purposes and Implications, 17 februarie 2005,
http://www.aei.org/include.
10
Din punct de vedere militar, cheltuielile anuale ale Coreei de Sud sunt cu mult peste nivelul vecinei
sale nordice: în jur de 14 522 miliarde $, ceea ce reprezint` 2,7% din PIB, pentru o for]` ce num`r`
14 233 895 militari (Coreea de Nord: 5 217,4 milioane $, 22,9% din PIB, pentru 6 181 038 militari).
Este binecunoscut sprijinul de care Coreea de Sud se bucur` din partea SUA, astfel c` nu a surprins decizia
sa de a trimite, al`turi de Japonia, trupe în Irak. La sfâr[itul anului 2003 RC a hot`rât desf`[urarea
a 3 000 de militari în prim`vara lui 2004, trupe combatante [i de geni[ti, ce suplimenteaz` cei 700 de militari
prezen]i deja în teatru din 2002.
11
Donelly, Thomas, Rebasing, Revisited, în “National Security Outlook” – American Enterprise Institute
for Public Policy Research Online, decembrie 2004 http://www.aei.org.
190
)
SA
°
60
s (U
an
and
°
Oce
30
Isl
ian
eut
and
ific
ice
Al
Isl
el
Pac
ang
Wr
s
and
rth
Isl
an 180°
ril
No
Ku
FEDERA}IA RUS|
s
s
0°
and
and
Oce
Isl
Isl
all
an
rsh
eri
tic
Ma
Sib
Arc
w
ati
Ne
rib
pa
Ki
Ja
ia
nes
rea
cro
Ko
Mi
N.
0°
rea
of
ya
s
ml12
Ko
and
tes
d Sta
Isl
S.
a Ze
ate
nay
on
der
ver
lom
i
Fij
Fe
Se
So
wa
lia
a
Tai
ine
)
SA
es
go
°
Gu
pin
30
(U
on
ilip
w
am
a Ne
M
Ph
Gu
ia
pu
on
Pa
led
a
in
Ca
ia
w
Ch
a)
Ne
°
urm
m
ss
60
tna
ya
(B
os
ml
Vie
Ru
nd
ar
La
ia
a Ze
anm
La
od
an
u.
and
) mb
vay
zst
Bh
ef
My
ei
Jos
ail
rgy
diaCa
n
un
No
.
ng
pal
g
Th
sta
Br
nz
Ky
Ba
nd
Ne
s (In
n
Fra
kh
ia
sta
ala
ys
iki
za
and
Ze
ala
Taj
n
Ka
Isl
w
ista
)
or.
Ne
M
sia
an
bek
n
(N
sta
dam
n
ne
sta
Uz
ard
ani
di
an
An
do
eni
alb
In
gh
ore
tan
rkm
In
Af
Sv
Oce
gap
lia
kis
an
Tu
a
d
Sin
nk
Pa
aij
an
stra
tic 0°
La
erb
lan Lithu tvi ia
nl
La ton
Sri
nia ia
Az
Fi
Ar Georg
Es
Au
Be ania
Arc
Ira
us
lar
)
va
Al Ma go Roma Mo ne
ay
me
or.
en
nia ldo
rai
(N
rw
ed
. . Uk
yen
) No
ia E.
n. Sw
an
d
abA.
Ma
it
ria
Ira
Om
ria
Cr v. Hu Slovak
°
wa
tar
ey
en.
ArU.
60
ael b. Sy
Po
ves
lga
Jan
Qa
Ku
rk
(D
strate
m
nia
]ii
Gr ia Bu
ldi
o. ng
Tu
dan
ban c. .
do
Is.
De
Cz any
ma
Ma
itz Auech.
ng
s. Yu
Isr Le
Jor
roe
Slo s.
Tas
rm
d Ki
p.
Fa
i
l. Ge
Cy
th.
ud
e
Bo
en
.)
eec
ite
Ne
en
TENDIN}E
Sa
Un
m
.
d (D
Be
Ye
Sw
ly
t
°
Ita
yp
60
uti
a
an
tre
nce
an
Eg
ibo
Eri
nl
Fra
nd
Dj
ce
ee
and
lan
a
ela
ali
ia
Gr
Ire
Isl
nO
nis
Ic
m
ia
ere
Tu
So
by
op
esm
da
dia
Li
hi
ain
Su
Ell
Et
Sp
es
In
ell
ych
wi Ta Bu nya
an
Se
gal
ria
ad
Ke
ia i
nz rund
rtu
Oce
ge
Ch
r
ire da anda
and
ca
r
Po
ge
co
Al
s
as
Isl
tiu
R.
Ni
.) oroc
d
qu
an Ug
ag
an
lan
uri
A.
tic
ffin
0°
bi
)
ad
Ma
nd
or.
C.
s (Sp M
12
am
Ba
ou
a (M
M
an
wf
oz
har
Ne
n
Atl
ali
ire Benin so
roo
M
Rw
and
Sa
Fa
ia
of
me
ger
an
and
na
y Isl
rn
ala
rth
Ca
e)
Ni
rki
ste
Za
Isl
anc
ia
Oce
M
nar
e
Bu
We
bw
an
and
No
t (Fr
Ca
a
n
rit
bi
Isl
ba
bo
oze
ine Togo
Ivo
m
au
ia
tic
m
Ga
nd
s Cr
Za
tor
la
0°
D’
M
Zi
go
Vic
ila
18
Arc
te
Île
and
pe
a
Eq ana
Cô
An
al
ine
az
nci
s Isl
a-B ia neg
Gh
. Gu
Gu
ricLe Sw
Pri
a
o
evolu
ine mb Se
nk
an
ng
&
o
Ba
tsw
au
th
eri
Co
e
me
on
iss
aso
Lib
Le
ia
Bo
o To
Gu Ga
ib
rra
0°
e
Sa
m
Th
Sie
h Af
15
Na
ut
So
a
STRATEGICE
ad
ica
0°
Can
12
c
er
bli
pu
a
m
.)
as
nic
a (Fr
Re
an
ham
o
mi
fA
bag
yan and s
an
do
A.
ian
Do
e Ba
Oce
nic
To
rba
S.
Gu
so
mi
Ba
Th
S)
U.
Fre e
nch
Do
o (U
am
ad
te
tic
rin
Su a
°
nid
Ric
90
Sta
Tri
an
Gu
o
ert
Atl
Pu
ited
ba
iti
ela
Ha
Cu
th
zu
.
Un
Ho lize Jam
°
a)
60
ne
tin
°
So
Ve
gen
60
a)
s
ura
tin
Ar
zil
a
gen
agu
nd
Be
by
a
bi
Bra
Ar
car
ed
m
ico
a
by
im
Ni
lo
tic
, cla
ed
ex
Co
a
nam
im
Sa mala
M
UK
r
, cla
do
tarc
a
Pa
Ric
ate
lva
°
by
UK
30
Gu
m.
sta
by
ia
(ad
an
Co
El
do
ay
An
liv
m.
ia
ua
gu
Oce
) (ad
org
Bo
Ec
ra
ru
Ge
Pa
nas
ua
Pe
or)
uth
lvi
ug
ific
uad
So
Ma
Ur
s (Ec
0°
las
Pac
s (Is
and
s Isl
and
a
in
rth
Isl
ago
nt
and
s
ge
lap
No
Ar
lkl
Ga
land
Fa
n Is
ile
30
Ch
aiia
°
30
Haw
an
°
60
Oce
A.
S.
U.
ific
Pac
°
90
uth
So
r.)
Cristian B~HN~REANU
(F
sia
0°
ne
0°
ly
12
Po
ch
en
Fr
0°
15
°
30
°
60
P
r`bu[irea regimurilor comuniste în Est [i a URSS, în anii 1990-1991,
ca [i dezmembrarea Tratatului de la Var[ovia au fost primele evenimente
marcante ce au exprimat pregnant pierderea “r`zboiului rece” de c`tre
Moscova. Federa]ia Rus` a intrat relativ vertiginos într-un proces de “mic[orare” interna]ional`
[i intern`. Puterea economic` [i coeziunea statului au fost grav afectate. Spa]ii întregi
de întâietate sovietic` au ie[it de sub “umbrela Moscovei”, în Europa de Est, Balcani, Caucaz
sau Asia Central`. Acest proces de “mic[orare” s-a oprit, în linii generale, în 2000-2002,
o dat` cu instalarea “echipei Vladimir Putin” la conducerea federa]iei. Noul pre[edinte
s-a lansat imediat într-o politic` de anvergur` de refacere intern` [i de repozi]ionare
a Federa]iei Ruse pe scena interna]ional`.
În interior, alegerile din decembrie 2003 – câ[tigate de Rusia Unit`

Tendin]e
– au consacrat opera de restaurare a puterii statului [i ofer` suport
politice popular [i parlamentar regimului Vladimir Putin. Acest regim
poate fi considerat o combina]ie de democra]ie [i dirijism de stat. Înt`rirea administra]iei
de stat, a sectoarelor economiei de stat [i controlul pie]ii “libere” reprezint` factorii
de succes ai pre[edintelui. Pre[edintele a dat asigur`ri investitorilor strìni [i patronatelor
c` privatizarea [i liberalizarea vor fi revizuite [i, apoi, amplificate din 2004, într-un sistem
de ordine intern` [i de stabilitate politico-social`. Totu[i, Moscova nu va admite
nici un ultimatum sau [antaj economico-financiar [i nu accept` s` piard` controlul
asupra resurselor de materii prime, în primul rând asupra petrolului [i gazelor naturale.
În realitate, alegerile din decembrie 2003, câ[tigate de Rusia Unit`, reprezint` o izbând`
a noii burghezii ruse (60% din deputa]i, oameni de afaceri), asociat` unui stat puternic,
opus` oligarhilor epocii El]în, considera]i “agen]i” ai capitalului transna]ional. Perioada
care va urma va consacra, probabil, rolul proeminent al pre[edintelui în raporturile cu guvernul
[i parlamentul. Nici dup` realegerea sa din martie 2004, Vladimir Putin nu a f`cut
prea multe concesii de la linia ferm` [i semina]ionalist` în politica extern`, ci [i-a reluat jocul
în care exceleaz`, de “arbitru” între grup`rile politico-economice: pro-UE, pro-SUA, na]ionalist
modern`, na]ionalist-tradi]ional`, comunist` etc. Îns`, în rela]iile cu exteriorul, Vladimir Putin
va trebui s` ]in` seama de capitalurile interna]ionale din SUA [i UE.
191
Anali[tii ru[i consider` c` principalele probleme ale Federa]iei ce trebuie avute
în vedere sunt: modernizarea administra]iei, a legisla]iei, justi]iei, armatei; stabilitatea mediului
de afaceri; combaterea dur` a corup]iei; atragerea capitalurilor interna]ionale; relansarea
produc]iei autohtone. Altfel, Federa]ia Rus` va involua pe direc]ia unei ]`ri exportatoare
de petrol, pia]` pentru Occident [i, în curând, pentru China. Misiunea lui Vladimir Putin
ar fi tocmai s` impun` “de sus în jos” – cu suport popular – modernizarea Federa]iei Ruse.
De altfel, la 26 mai 2004, în alocu]iunea ]inut` în fa]a Adun`rii Federale, Vladimir Putin
a subliniat noile obiective ale guvernului: un standard de via]` ridicat [i o cre[tere notabil`
a prosperit`]ii cet`]enilor (locuin]e, educa]ie, s`n`tate, reforma sistemului de pensii),
o democra]ie matur` [i o societate civil` dezvoltat` (reforma justi]iei, reforma serviciilor
publice), o economie bazat` pe cunoa[tere (modernizarea infrastructurii, reforma
taxelor etc.), înt`rirea pozi]iei Federa]iei Ruse în lume (modernizarea armatei, înt`rirea
luptei împotriva noilor amenin]`ri)1.
Consolidarea pre[edintelui Vladimir Putin [i a doctrinei sale, par]ial autoritar`, impune
unele schimb`ri semnificative – oligarhii [i oamenii de afaceri, în general, trebuie s` p`r`seasc`
politica. Ei au înc` o influen]` marcant`, mai important` decât a birocra]iei militar-administrative.
Pe de alt` parte, statul va trebui s` intervin` în jocurile economice interne [i s` protejeze
interesele firmelor ruse în exterior. Federa]ia Rus` are nevoie de investi]ii, fondurile rezultate
din activit`]ile energetice trebuie s` r`mân` între frontierele sale. Legea trebuie impus`
[i respectat` în afaceri, în economie [i societate.
Tendin]e Din punct de vedere economic, Federa]ia Rus`

se g`se[te într-o perioad` de expansiune
economico-militare economic` moderat`, înregistrând un PIB
de circa 1 300 mld. USD2, la un procent de cre[tere de 7,3%3. Cu toate acestea, economia
rus` este în continuare dependent` de exporturile de petrol [i gaze naturale, fluctua]ia pre]urilor
pe pie]ele interna]ionale repercutându-se negativ asupra cre[terii economice. Aderarea
la Organiza]ia Mondial` a Comer]ului ar putea da un nou impuls economiei Federa]iei,
dar procesul e înc` frânat de nerealizarea liberaliz`rii economice.
Pe linia politicii de înt`rire a controlului de stat în economie, promovat` de administra]ia
de la Moscova, se plaseaz`: anihilarea scurgerilor de capitaluri în exterior, în “paradisuri
fiscale”; obligativitatea capitalului intern de a desf`[ura afaceri legale, “la vedere”; controlul
asupra modului de folosire a capitalurilor private. Vladimir Putin s-a angajat c` va achita,
pân` în 2007, datoriile c`tre FMI, organiza]ie ce încurajeaz` cre[terea economic` a Rusiei.
Energetica va deveni o pârghie important` a puterii interne [i externe a “noului imperiu
liberal”. Exporturile de petrol [i gaze – din “pozi]ie strategic` central`” – se vor corela
cu obiectivele politico-diplomatice [i militare vizate (Strategia energetic` din 20034).
http://president.kremlin.ru/eng/priorities.shtml.
1
CIA, World Factbook 2004, http://www.cia.org.

2
3
International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, September 2004.
4
Strategia energetic` a Federa]iei Ruse, 2003, se bazeaz` pe cre[terea cu 30% a livr`rilor de petrol
în UE [i pe pia]a asiatic` [i pe rela]ii speciale cu SUA.
192
Triptic strategic
Oricum, Moscova nu dore[te s` abdice de la rolul sù de control major energetic în Federa]ia
Rus` [i CSI, mai ales în “vecin`tatea apropiat`”5.
A[a cum George W. Bush se bizuie pe câ]iva “gigan]i petrolieri”, [i Vladimir Putin
manifest` un interes crescut pentru folosirea petrolului ca surs` de capital, inclusiv politic,
at#t în ]ar`, c#t [i în exterior. Se consider` c` superprofiturile oligarhilor trebuie îndreptate
spre bugetul de stat [i folosite în vederea aplic`rii programelor sociale, dezvolt`rii regionale,
moderniz`rii industriei etc. Prin redistribuirea rentelor de export (ce asigur` 70% din buget)
s-ar putea m`ri substan]ial bugetul actual, asigura stabilitatea social-politic` [i reduce povara
fiscal` ce apas` asupra investitorilor mici [i mijlocii.
O tendin]` important` a politicii economice a Federa]iei Ruse este de a constitui
un nou centru de pre]uri de referin]` pe pia]a mondial` etc. Prin urmare, Federa]ia Rus`
încearc` din greu s`-[i dezvolte o capacitate similar` cu cea a Arabiei Saudite (la o produc]ie
de 7,3-7,8 mil. barili/zi dispune de o rezerv` de 3 mil. barili/zi, cu care influen]eaz` pre]urile
petrolului). Îns`, lipsa de fonduri de dezvoltare [i gradul înaintat de uzur` a instala]iilor
ruse[ti de exploatare [i transport al petrolului [i gazelor naturale sunt obstacole serioase
în calea utiliz`rii energeticii ca arm` de presiune politico-diplomatic`. Accesul la surse energetice
din Marea Nordului, Caspic`, Orientul Apropiat [i Mijlociu reduce pe termen mediu
dependen]a Occidentului de Federa]ia Rus`. Concomitent, participarea companiilor
ruse (Gazprom, Lukoil) la o competi]ie economic` regional` este grevat` de: obliga]ia
ca ele s` respecte regulile UE [i s`-[i liberalizeze propria pia]` energetic`; necesitatea
moderniz`rii tehnologice [i costurile ridicate ale transportului pe conducta “Drujba”,
pe calea ferat` sau pe conducta Odessa-Brodii etc. Pân` la urm`, Federa]ia Rus`
trebuie s` accepte parteneriatul occidental [i cooperarea marilor companii transna]ionale
[i s` renun]e la rela]iile de pe pozi]ii de for]` cu statele din imediata sa vecin`tate.
Controlul asupra resurselor petroliere [i de gaze [i asupra rela]iilor de afaceri
dintre capitalul rus [i cel exterior se coreleaz` cu a[a-numita “instaurare a imperiului liberal”
în Federa]ia Rus`. În acest context s-ar include: adoptarea unei noi strategii militare, de nivel
global, ce accept` din nou “r`zboiul nuclear” [i opera]ii ofensive preventive în “vecin`tatea
apropiat`”; tentativele insistente de creare a unui bloc politic, economic [i militar în Eurasia
(Tratatul de Securitate Colectiv` a Comunit`]ii – CSI), asem`n`tor UE [i NATO; obstina]ia
Moscovei în sus]inerea politico-diplomatic` a “multilateralismului” pe arena mondial` etc.
În ceea ce prive[te puterea militar`, Federa]ia Rus` ocup` o pozi]ie de frunte în ierarhia
puterilor nucleare [i dispune de un arsenal militar impresionant: 6 armate de rachete
strategice (300 000 de oameni), 47 de divizii motorizate, 21 de divizii de tancuri, 6 de desant
aerian, 7 de artilerie, 8 de geniu (1 300 000 de oameni), cu 44 000 de tancuri [i blindate,
50 000 de guri de foc de artilerie, 4 flote maritime, 7 000 de avioane etc.
La întâlnirile cu înal]i comandan]i, Vladimir Putin [i Serghei Ivanov, ministrul ap`r`rii,
au insistat asupra moderniz`rii, organiz`rii, profesionaliz`rii armatei, contro-
lului politico-financiar asupra ei, schimb`rii educa]iei [i mentalit`]ii comandan]ilor.
Bugetul de circa 50 mld. USD 6 vine s` sus]in` aceste obiective. Într-un discurs ]inut
5
Vladimir Socor, September 11 and the Geopolitical Revolution of our Time, Bucure[ti, Editura Politheia
– SNSPA, 2003, pp. 89-91. Autorul eviden]iaz` ambi]ia Moscovei de a deveni un actor mondial major
în sfera petrolului [i a gazelor naturale, având capacitatea de a impune cursul pre]urilor interna]ionale.
6
www.globalsecurity.org/military/world/spending.htm.
193
la 22 februarie 2004, Putin declara c` “for]ele armate trebuie s` fac` fa]` noilor misiuni,
s` fie mobile, înalt profesionalizate [i bine echipate cu noua genera]ie de arme [i echipamente.
Asigurarea unei securit`]i solide este condi]ia cheie a dezvolt`rii ]`rii noastre, astfel încât
trebuie s` fim preg`ti]i s` contracar`m orice amenin]are, începând de la terorism
[i pân` la conflicte locale [i agresiuni majore”7.
Un capitol aparte al agendei de securitate ruse îl constituie lupta împotriva terorismului.
Atrocitatea de la Breslan (septembrie 2004) a avut un puternic impact asupra politicii interne
[i externe ruse, o strâns` cooperare cu SUA înregistrându-se în Afganistan [i, par]ial,
în Asia Central`8. De altfel, la recenta întâlnire de la Bratislava (februarie 2005), liderii
de la Moscova [i Washington au avut o nou` rund` de convorbiri, reconfirmând angajamentul
lor împotriva prolifer`rii armelor de nimicire în mas` [i a terorismului interna]ional. Un alt punct
îl reprezint` men]inerea bazelor din Transnistria [i Georgia [i a unei prezen]e militare semni-
ficative la Marea Neagr`, mai ales în noul context, de cre[tere a importan]ei geoplitice [i geostra-
tegice a zonei (conform unor oficiali ru[i, se prefigureaz` construc]ia unei baze militare
proprii la Marea Neagr`, renun]ându-se astfel la folosirea bazei ucrainene de la Sevastopol).
Federa]ia Rus` favorizeaz` abord`ri de securitate în sistemele ONU [i OSCE [i, de[i particip`
la o strâns` cooperare cu NATO, nu vede cu ochi buni extinderea Alian]ei spre Est, acuzând
SUA c` duc o politic` de “îndiguire” a Federa]iei. Îns`, Parteneriatul Federa]ia Rus`-SUA
[i Parteneriatul Federa]ia Rus`-NATO sunt percepute la Moscova ca o posibilitate de în]elegere
global` [i privesc, printre altele, combatereai noilor amenin]`ri.
Programul de relansare a Federa]iei Ruse la nivel global, promovat de Vladimir Putin,
prezint`, totu[i, câteva “vulnerabilit`]i”: sl`biciunea economic` intern`; lipsa acut` de fonduri
pentru dezvoltare [i dependen]a de capitalul interna]ional; riscul unei confrunt`ri
politico-diplomatice cu SUA [i al sprijinirii extremismului islamic, în condi]iile existen]ei
unei tulburente minorit`]i islamice de peste 20 mil. locuitori; concentrarea aten]iei pe dispute
politico-diplomatice cu SUA [i neglijarea “expansiunii t`cute” a capitalurilor [i a familiilor
chineze în Siberia [i germane în Rusia european` [i Ucraina; riscul unei confrunt`ri
economico-politice cu UE, în condi]iile extinderii Uniunii spre Est etc.
Datorit` multitudinii de analize realizate pe domeniul

Evolu]ia rela]iilor americano-ruse [i ale Occidentului, în general,
rela]iilor externe cu Federa]ia Rus`, ne vom opri asupra lor doar tangen]ial
[i vom acorda o aten]ie sporit` rela]iilor cu ]`rile din Europa de Est [i de Sud-Est, din Caucaz
[i din Asia Central` [i cu China.
Federa]ia Rus` s-a confruntat în ultimul deceniu cu o criz` provocat` de pierderea
statutului de a doua supraputere mondial`. În prezent, Federa]ia este pus` într-o situa]ie
deosebit` la toate frontierele sale, unde se înregistreaz` agita]ii na]ionaliste [i islamice [i presiuni
din partea SUA, UE, Chinei [i Japoniei în vederea integr`rii în economia mondial`.
http://president.kremlin.ru/eng/priorities/events21817/2004.shtml.
7
O analiz` obiectiv` a rela]iilor ruso-americane ne ofer` [i Pierre Lorrain în Incredibila alian]`

8
Rusia-Statele Unite, Bucure[ti, Editura Orizonturi, 2003. Oricât de incredibil` ar p`rea, aceast` alian]` a func]ionat,
oficial sau neoficial, cu anumite “pauze”, din 1917 pân` în prezent, adeseori [i în cursul “r`zboiului rece”.
194
Triptic strategic
În Europa de Est, în perioada 2003-2005, în majoritatea statelor au avut loc alegeri
libere, care au dus la schimb`ri de regim: în Ucraina [i Georgia, liderii prooccidentali au avut
câ[tig de cauz`, ceea ce arat` sporirea atractivit`]ii NATO [i UE în cele dou` ]`ri; în Moldova,
comuni[tii au r`mas la putere, confirmînd ipoteza c` republica este înc` puternic legat`
politico-economic de Moscova. De altfel, Federa]ia Rus` nu a renun]at la ideea de a îngloba
Ucraina [i Moldova în blocul sù politico-militar [i economic, de a avea un cuvânt de spus
în problemele “vecin`t`]ii apropiate” [i de a-[i men]ine o prezen]` militar` semnificativ`
în Transnistria [i Marea Neagr`. Anali[tii consider` c` Rusia de ast`zi se concentreaz`,
în Europa de Est, asupra problemelor înt`ririi CSI [i a rolului sù de lider regional, [tiut fiind
faptul c` acele conducte ce alimenteaz` Occidentul traverseaz` statele din regiune.
În egal` m`sur`, pozi]ia actual` a Federa]iei Ruse fa]` de problemele Europei
de Sud-Est exprim` capacitatea remarcabil` a diploma]iei Moscovei de a se adapta realit`]ilor
epocii. Confruntat` cu criza de prestigiu generat` de disolu]ia Tratatului de la Var[ovia
[i cu pr`bu[irea URSS, conducerea Federa]iei Ruse a abandonat tonul dur în raporturile
cu Occidentul, în plin` criz` iugoslav`. Locul vechilor amenin]`ri [i presiuni a fost luat
de deschidere, dialog [i negociere. Dup` episodul Kosovo, unde Moscova a avut un rol
hot`râtor în începerea negocierilor [i la încetarea loviturilor aeriene ale NATO, pre[edintele
Vladimir Putin a acceptat – cu anumite condi]ii – integrarea Balcanilor [i a spa]iului
Baltica-Marea Neagr` în structurile euroatlantice. Concomitent el a dat un nou impuls
diploma]iei de cooperare [i parteneriat cu Occidentul (mai 2002), în mod particular cu SUA,
chiar dac` a reclamat nepozi]ionarea principalilor parteneri, în sensul recunoa[terii influen]ei
sale predominante în CSI.
De[i, ini]ial, Federa]ia Rus` nu a fost de acord cu extinderea UE [i a NATO spre Est,
în cele din urm` administra]ia de la Moscova a în]eles c` procesele în curs sunt ireversibile
[i a adoptat o strategie de men]inere a influen]ei în acest spa]iu, în sensul: amplific`rii
raporturilor bilaterale cu statele din regiune, f`r` a ]ine cont de reglement`rile juridico-eco-
nomice UE; ocup`rii de pozi]ii economice strategice pe pie]ele est-europene înainte de integrarea
lor în UE [i \n NATO (se remarc` “ofensiva” companiilor ruse în Europa de Est [i Sud-Est,
cu inten]ia de a “cump`ra tot ce se poate cump`ra”); consolid`rii influen]ei în Moldova,
Ucraina [i Bielorusia; specul`rii revendic`rilor popula]iei rusofone din ]`rile Baltice, Moldova
[i Ucraina etc.
În Caucaz, Federa]ia Rus` a cùtat s`-[i men]in` statutul de mare putere regional`
din punct de vedere economic [i militar. Dup` c`derea fostei Uniuni Sovietice, Moscova
nu numai c` a considerat Caucazul ca un spa]iu al “vecin`t`]ii sale apropiate”, ci a continuat
s` exercite un control direct [i indirect asupra statelor regiunii. Cu excep]ia Azerbaidjanului,
celelalte state sunt puternic dependente de economia rus`.
De[i se pare c` nu dispune nici de alia]i de baz` (cu excep]ia posibil` a Armeniei)
[i nici de resursele economico-militare necesare pentru a controla ferm situa]ia în Caucaz,
Federa]ia Rus` prive[te cu neîncredere tentativele unor puteri (SUA, Turcia) [i organiza]ii
interna]ionale (OSCE, NATO) de a se implica în regiune. Pe de alt` parte, în raport
cu interesele sale prioritare, de putere tutelar`, Federa]ia Rus` [i-a restructurat [i “alian]ele”:
cu Iranul, pentru a “balansa” ascensiunea unui Azerbaidjan musulman [i extinderea influen]ei
sale în Caucazul de Nord; cu Armenia, în “spatele” Georgiei [i în “flancul stâng” al Azerbaidjanului;
cu Armenia, Iranul, Siria [i Grecia, în vederea destabiliz`rii GUUAM (Georgia, Ucraina,
195
Uzbekistan, Azerbaidjan [i Moldova). În parantez`, trebuie spus c`, ini]ial, Federa]ia Rus`
a perceput GUUAM ca o mi[care disident` în cadrul CSI [i nu i-a acordat o aten]ie prea mare,
considerând-o neviabil`. Atunci când statele din CSI, membre ale GUUAM, au refuzat
s` semneze prelungirea valabilit`]ii Acordului de securitate colectiv` (Pactul de la Ta[kent),
Kremlinul a început s` manifeste o evident` preocupare pentru noua organiza]ie.
O preocupare major` a Moscovei o reprezint` reducerea “sfid`rilor” Georgiei, de controlul
asupra acestei ]`ri depinzând într-o mare m`sur` stabilitatea Caucazului [i combaterea
mi[c`rilor islamiste religioase din Caucazul de Nord, mi[c`ri ce ar putea duce la activarea
unei zone largi de r`zboi [i insecuritate la frontierele sudice ale Federa]iei Ruse [i în interiorul
ei, între Volga [i Urali. De altfel, încerc`rile administra]iei Putin de a stabiliza zona prin mijloace
administrative, economice [i militare se lovesc de corup]ia de nest`vilit, incompeten]a
[i crima care se alimenteaz` din r`zboi. În ultima perioad`, Federa]ia Rus` pare înclinat`
s` agreeze o anumit` prezen]` a SUA în Caucaz, cu scopul de a contribui la “temperarea”
unor ini]iative regionale angajate de Turcia [i Azerbaidjan [i de a concura la stabilizarea
unor zone amenin]ate de fundamentalismul islamic [i de terorismul interna]ional.
L`rgirea NATO, din noiembrie 2002 – urmat` de extinderea UE, între 2004 [i 2007 –
tinde s` transforme Federa]ia Rus` într-un “partener al Europei”, f`r` “drepturi speciale”,
în reglementarea problemelor continentului9. În replic`, Moscova [i-a intensificat implicarea
în Asia Central` [i, par]ial, în Orientul Apropiat [i Mijlociu. De altfel, Federa]ia Rus`
nu [i-a ascuns niciodat` preten]ia de a-[i promova – prin mijloace economice, politice
[i militare – interesele din Asia Central` [i de a-[i men]ine [i extinde influen]a predominant`10.
Majoritatea statelor din zon` au stabilit raporturi de alian]` cu Moscova, dar de o aten]ie
sporit` s-a bucurat Kazahstanul (importante resurse energetice) [i Kârgâstanul (la frontiera
cu China), ambele având importante popula]ii rusofone.
Chiar în anii r`zboiului din Cecenia (1994-1996) [i ai “r`zboiului civil” din Tadjikistan
(1992-1997), Federa]ia Rus` a luat – în asociere cu China – ini]iativa cre`rii unui sistem
regional de securitate, îndreptat împotriva “terorismului” [i “fundamentalismului islamic”.
A[a a ap`rut, în 1995-1996, Grupul de la {anghai, alc`tuit din Federa]ia Rus`, China
[i fostele republici sovietice din Asia Central`. Summitul “Grupului de la {anghai”,
din aprilie 2001, a reiterat hot`rârea de înt`rire a cooper`rii în lupta împotriva “terorismului”
[i “fundamentalismului islamic”, precum [i s` se opun` unei ordini mondiale “unipolare”.
Moscova a apelat [i la CSI pentru stabilizarea regiunii. O For]` Comun` de Interven]ie
Rapid` era proiectat` înc` din 2000, cu unit`]i din Federa]ia Rus`, Kazahstan, Tadjikistan
[i Kârgâstan. În iunie 2003, Moscova a reiterat sprijinul sù limitat pentru prezen]a NATO
[i UE în Asia Central`, în contextul proceselor de stabilizare din Afganistan11. La finele
anului 2003, Washingtonul a fost avertizat c`, totu[i, ar trebui s` desemneze o limit` temporal`
a prezen]ei sale militare în Asia Central`. Recent, SUA au luat în considerare posibilitatea
ca prezen]a militar` în Afganistan s` devin` permanent`.
9
Lord Robertson, Does Russia need NATO, and if so, what kind of NATO ?, NATO Speeches,
30 octombrie 2003.
10
Russia’s central position in world power game, în Courcy’s Intelligence Review, 4 iunie 2003.
11
International Crisis Group, Central Asia Briefing, 2003.
196
Triptic strategic
În egal` m`sur`, liderii Federa]iei Ruse s-au preocupat [i de problematica Afganistanului;
în pofida e[ecului militar înregistrat în anii ‘80, Afganistanul r`mâne o “pies`” esen]ial`
în jocul de for]e [i interese din spa]iul Asiei Centrale [i de Sud, locul în care se interfereaz`
politicile Federa]iei Ruse, SUA, Chinei, Indiei, Iranului [i Pakistanului. Moscova a urm`rit
ca nici o putere strìn` s` nu-[i impun` controlul în regiune [i ca Afganistanul s` nu devin`
o “ramp`” de lansare a “r`zboiului islamic” în republicile musulmane din Asia Central`.
De aceea, preluarea puterii la Kabul de c`tre talibani (1996) a fost considerat` o amenin]are
direct`, Federa]ia Rus` sprijinind “Alian]a Nordului” (compus` din trupele minorit`]ilor
uzbece [i tadjice) contra guvernului din Kabul. Campania SUA împotriva regimului taliban,
din toamna anului 2001, a fost astfel primit` cu o oarecare satisfac]ie de c`tre Federa]ia Rus`
[i de statele din Asia Central`, care se preg`teau deja de prin toamna anului 2000 s` intervin`
împotriva regimului fundamentalist de la Kabul. Cooperarea Federa]iei Ruse [i a Alian]ei
Nordului – cu aportul Tadjikistanului, Uzbekistanului [i Turkmenistanului – a reprezentat
un factor esen]ial în pr`bu[irea regimului taliban, sub loviturile Alian]ei antiteroriste (conduse
de SUA) [i în men]inerea stabilit`]ii actuale din Afganistan.
Totu[i, problema controlului resurselor petroliere [i de gaze naturale din regiune
preocup` Kremlinul în cel mai înalt grad. Dup` cum se cunoa[te, Asia Central` [i bazinul
M`rii Caspice ad`postesc z`c`minte – situate pe locul trei în lume, dup` Golf [i Siberia –
ce pot fi valorificate foarte avantajos pe pie]ele UE, ale Indiei, Chinei, Japoniei [i Asiei de Sud-Est.
Federa]ia Rus` vizeaz`: controlul asupra celor mai importante z`c`minte din Kazahstan
(zona Tengiz) [i conductelor de transport din Siberia [i Asia Central` spre Occident;
s` ini]ieze – cu sprijin interna]ional sau nu – noi proiecte de construire a unor conducte
de transport spre Europa Occidental`, China [i India; s`-[i asigure o participare semnificativ`
la principalele proiecte interna]ionale (nord-americane [i UE) pentru extragerea, prelucrarea
[i transportul petrolului [i gazelor naturale etc.
Men]inerea unei hegemonii petroliere în Asia Central` este pentru Moscova
la fel de important` ca [i p`strarea controlului asupra conductelor din Caucazul de Nord.
Ca [i în Caucaz, Washingtonul se prezint`, astfel, ca un partener – concurent al Federa]iei
Ruse, în jocul petrolier – deci [i politico-militar – din Asia Central`.
În momentul de fa]`, China [i Federa]ia Rus` sunt într-un echilibru dinamic.
China a devenit un “atelier al lumii” [i o putere cosmic`, este cea mai dinamic` economie
a lumii [i cea mai populat` ]ar`. Federa]ia Rus` de]ine cele mai importante resurse energetice
mondiale, cel mai întins [i slab populat teritoriu (în Siberia).
Federa]ia Rus` [i China sunt partenere în Organiza]ia pentru Cooperare de la {anghai,
destinat` dezvolt`rii rela]iilor economice, politice [i a combaterii terorismului interna]ional.
Sunt anali[ti care apreciaz` organizarea respectiv` ca un instrument de armonizare a intereselor
ruse [i chineze în Asia Central` [i Extremul Orient în circumstan]ele cre[terii spectaculoase
a economiei Chinei [i Siberiei de Est. Beijingul este interesat s`-[i procure tehnologie de vârf
[i armament performant, petrol [i gaze din Federa]ia Rus` [i s`-[i l`rgeasc` pia]a de desfacere
pentru produsele sale manufacturate. Federa]ia Rus` vizeaz` accesul pe pia]a chinez`
în redimensionare, reglementarea definitiv` a problemelor de frontier`, a traficului de bunuri
[i persoane de frontier` [i st`vilirea emigra]iei ilegale.
Parteneriatul China-Federa]ia Rus` s-a cristalizat la începutul anilor ‘90, pe fondul
temerilor ambelor p`r]i fa]` de ascensiunea vertiginoas` a Occidentului, pe care o apreciau
197
într-un fel ostil`: extinderea NATO [i, apoi, a UE, programele de dezvoltare a armamentului
antirachet` de c`tre SUA, criticile Bruxellesului [i Washingtonului la adresa respect`rii
drepturilor omului în ambele state etc.12. Elita rus` postcomunist`, îndeosebi, s-a sim]it
inspirat` de “modelul chinez” de armonizare a puterilor statului cu imperativele moderniz`rii
economice de înalt` performan]`. Resursele energetice ale Federa]iei Ruse [i industria
sa avansat` de armament au devenit ]inte predilecte ale Chinei. În domeniul energetic,
economia chinez` în extindere constant` are nevoie de cantit`]i impresionante de petrol
[i gaze (aproape 40% din consumul sù de petrol provine din import). Înc` din 1999, compania
Iukos s-a angajat s` livreze petrol c`tre China, începând cu 1,5 mil. tone pe an, pân` la 10 mil.
în 2005.
De[i China reînt`rea, la finele lunii mai 2003 (vizita lui Hu Jintao la St. Petersburg),
hot`rârea de a se apropia de Federa]ia Rus` pentru constituirea unui front împotriva
unilateralismului, o evident` concuren]` ruso-chinez` se înregistreaz` în Asia Central`,
Mongolia [i Coreea. În egal` m`sur`, cei doi “stâlpi” ai Grupului de la {anghai concureaz`
în Asia de Sud (Pakistan [i India) [i Asia de Sud-Est. Patrick de Saint-Exupéry, corespondent
francez la Moscova, nota, în noiembrie 2003, faptul c` temerile Moscovei fa]` de China
sunt numeroase: “aflat` într-o criz` demografic` [i confruntat` cu refacerea unei economii
dominat` pe renta de materii prime, Rusia [tie c` amenin]area din deceniile urm`toare
nu va veni, în special, din rela]iile cu Europa sau SUA, ci din raporturile cu gigantul chinez”.
Studierea evolu]iilor geopolitice [i geostrategice ale Federa]iei Ruse [i a corela]iei
acestora cu politica general` a Moscovei constituie un subiect dificil atât din punctul de vedere
al volumului informa]iei, cât [i din unghiul caracterului greu de prev`zut al evolu]iilor
interna]ionale pe termen mediu [i lung. În concluzie, în perspectiva în]elegerii corecte
a noilor tendin]e economice, politice [i militare mondiale, liderii pragmatici de la Moscova
ar putea opta pentru o reform` real` a Federa]iei. Aceast` reform` ar însemna abandonarea
modelului etatist-birocratic de stat, liberalizarea economiei, stimularea cooper`rii interna]ionale.
Transformarea Federa]iei Ruse într-un stat modern, democratic [i racordat grupului statelor
avansate tehnologic ar fi “marele pariu” al viitorului, ce ar reda Federa]iei Ruse statutul de actor
interna]ional major.
12
Cuprinz`tor este studiul lui Christian Constantin, Vers une nouvelle alliance ? Le parteneriat stratégique
sino-russe et les limites des approches atato-centriques, Montreal, 2000. Autorul trece în revist` domeniile
de convergen]` [i rivalit`]ile de putere politico-militar` dintre Federa]ia Rus` [i China. De asemenea,
relev` importan]a expansiunii economico-umane a Chinei în Extremul Orient Rus.
198
UCRAINA
ÎN FA}A UNEI OP}IUNI
CU CONOTA}II STRATEGICE> EST SAU VEST ?
Colonel dr. Ion CO{CODARU
D
esf`[urarea alegerilor preziden]iale din Ucraina, la sfâr[itul anului 2004,
în urma c`rora popula]ia a avut de optat între men]inerea orient`rii proruse
[i apropierea de valorile democra]iilor occidentale, a readus în fa]a opiniei
publice interna]ionale situa]ia complex` dintr-o mare ]ar` aflat` la grani]a dintre Est [i Vest,
m`cinat`, în ultimii zece ani, de procesele dureroase ale unei tranzi]ii prelungite în care principiile
sistemului socialist autocrat încearc` s` convie]uiasc`, în forme inedite, cu cele ale democra]iei
[i economiei de pia]`, pe fondul unei corup]ii omniprezente [i generalizate.
Ucraina, ]ar` care, de-a lungul secolelor, a fost împ`r]it` între Imperiul }arist, Otoman,
Austro-Ungar [i Polonia, se afl` în fa]a unei dileme a c`rei rezolvare a fost tergiversat`
de la destr`marea Uniunii Sovietice pân` acum: Est sau Vest ? În func]ie de op]iunea politic`
ce va fi adoptat` în perioada urm`toare, se pot previziona atât situa]ia Ucrainei la început
de mileniu, cât [i direc]iile de dezvoltare ale altor ]`ri din fostul spa]iu ex-sovietic, care vor fi
influen]ate în mod inevitabil de deciziile de la Kiev.
Ucraina a fost perceput` invariabil de Moscova ca f`când parte în mod firesc [i prin tradi]ie
din sfera sa de influen]`. Aceast` stare de lucruri, alimentat` de-a lungul anilor, a c`p`tat
noi conota]ii dup` destructurarea Uniunii Sovietice [i extinderea spre Est a proceselor
integratoare în structurile euroatlantice, în urma c`rora mo[tenitoarea de fapt a fostei Uniuni,
Federa]ia Rus`, considera c` Ucraina reprezint` avanpostul necesar [i vital pentru Moscova
spre Occident [i sud-estul european [i o deschidere în plus spre Marea Neagr` [i, de aici,
spre Marea Mediteran`. Începutul noului mileniu a adus noi [i importante muta]ii geopolitice
[i geostrategice în care au fost antrenate majoritatea statelor din fostul spa]iu ex-sovietic.
Interesul fa]` de aceste zone a captat aten]ia nu numai a actorilor consacra]i, Federa]ia Rus`
[i SUA, dar [i a NATO [i a Uniunii Europene. În acest context, speciali[tii NATO, con[tien]i
c` materializarea proiectelor de securitate imediate [i pe termen mediu sunt indestructibil
legate de realit`]ile zonei, apreciaz` c` “Ucrainei în revine un rol deosebit în sporirea securit`]ii
[i stabilit`]ii în zona euroatlantic` [i, în special, în Europa Central` [i de Est”. Pe acelea[i
coordonate, pre[edintele american George W. Bush consider` c` “Europa pe care o construim
trebuie s` includ` [i Ucraina”, iar Secretarul general al NATO a numit Ucraina un “pilon
de stabilitate în perioada de dup` r`zboiul rece”.
199
Aflat` între cei doi poli de atrac]ie geopolitic`, Federa]ia Rus` pe de o parte, NATO
[i Uniunea European` pe de alt` parte, Ucraina, cu o suprafa]` de 603 700 kmp, ocup` locul trei,
ca m`rime, între statele din Europa [i are o popula]ie de aproximativ 50 de milioane
de locuitori, ceea ce reprezint` locul [apte în ierarhia ]`rilor europene. Fost` putere nuclear`,
de]in`toare a importante resurse naturale [i cu o economie dup` un declin evident,
caracterizat` acum, potrivit anali[tilor economici, ca fiind una dintre cele care înregistreaz`
cea mai rapid` rat` de cre[tere din întreaga lume, Ucraina reprezint` cheia întregii construc]ii
de securitate europene proiectat` în ultimul deceniu al mileniului trecut.
Datorit` importan]ei gopolitice [i geostrategice rezervate Ucrainei pe scena puterii
regionale, care are, cu siguran]`, conota]ii la nivel mondial, se poate remarca faptul
c`, de la destr`marea fostei Uniuni Sovietice, din anul 1991, nici una dintre cele 15 foste
republici sovietice nu a beneficiat de o mediatizare atât de intens` [i sus]inut` în mass-media
interna]ional` a[a cum a avut aceast` ]ar`, la sfâr[itul anului 2004.
Criza din Ucraina, declan[at`, practic, o dat` cu desf`[urarea alegerilor preziden]iale
din noiembrie 2004, a scos în eviden]` natura [i profunzimea realit`]ilor din aceast` ]ar`.
Cochetând atât cu Estul, cât [i cu Vestul, în func]ie de interesele imediate, oficialii
de la Kiev, afla]i în ultimii zece ani sub conducerea lui Leonid Kucima, [i-au construit demersurile
politice interna]ionale pe suportul unui veritabil balansoar, pozi]ionat fie c`tre Federa]ia Rus`,
atras de conexiunile tradi]ionale istorice, culturale, etnice [i religioase, dar [i economice
[i politice, fie c`tre SUA [i Occident, prin aspira]iile de schimbare [i prosperitate, de democratizare
[i stabilitate dorite de marea majoritate a popula]iei.
Pe aceste coordonate, miza pentru Ucraina [i atragerea acesteia de o parte sau alta
a noilor poli de putere ce se contureaz` la nivel european [i mondial reprezint` debutul
unei competi]ii acerbe, în care vor fi angajate impresionante capacit`]i politice [i militare,
dar mai ales economice [i financiare.
Analizând aceast` situa]ie acum, când s-au conturat în bun` parte direc]iile de solu]ionare
ale acesteia, constat`m c`, în compara]ie cu evenimentele similare desf`[urate dup` anii ‘90
în majoritatea statelor foste socialiste, aceasta s-a deta[at net prin multitudinea de actori
implica]i, la vedere, \n derularea evenimentelor.
În competi]ia pentru desemnarea viitorului Ucrainei au participat regimul aflat la putere
– pre[edintele Leonid Kucima [i candidatul sù, premierul Viktor Ianukovici; opozi]ia
– Viktor Iu[cenko, din partea forma]iunii Ucraina Noastr`; Curtea Suprem` [i Rada
(parlamentul); Rusia – prin Vladimir Putin [i înal]i oficiali ai Moscovei; OSCE – cu emisari
[i observatori prezen]i la alegeri; UE – prin Javer Solana, comisarul pentru politica extern`;
Polonia – prin pre[edintele Aleksander Kwasniewski [i fostul lider al Solidarit`]ii,
Lech Walesa; Lituania – prin pre[edintele Valdas Adamkus; Statele Unite – prin rolul
de arbitru al întregului demers democratic, Washingtonul reac]ionând la fiecare moment
cheie din derularea evenimentelor. La acestea se adaug`, bineîn]eles, opinia public`
european` [i mondial`, interesat` în mod vizibil de noua direc]ie pe care se va pozi]iona ]ara
care se va afla, cel pu]in pe termen mediu, la grani]a dintre, pe de o parte, NATO [i UE,
pe de alt` parte, Federa]ia Rus`.
Având în vedere miza deosebit` aflat` în joc, cele dou` tabere, prima reprezentat`
de premierul Viktor Ianukovici, simbolizând ideea autoritarismului [i a continuit`]ii regimului
Kucima cu oligarhia sa corupt` [i atitudinea filorus`, iar ce-a dea doua, având ca portdrapel
200
Triptic strategic
pe Viktor Iu[cenko, reprezentantul opozi]iei, perceput ca prooccidental, novator [i adept
al reformelor profunde în fosta republic` sovietic`, [i-au pus în valoare capacit`]ile de influen]`
[i determinare, utilizând, pentru îndeplinirea scopurilor, cele mai diverse [i sofisticate mijloace,
de la otr`virea fizic` a reprezentantului opozi]iei [i fraudarea electoratului pân` la manifesta]ii
de amploare [i amenin]are cu destr`marea statului [i cu r`zboiul civil.
Având în vedere c` una dintre provoc`rile strategice majore actuale este de a uni
Europa de Vest cu cea de Est, primul pas în realizarea acestui deziderat este condi]ionat
de solu]ionarea dosarului ale c`rui piese se refer` la Ucraina.
Cu toate c` Ucraina, adept` a politicii sale de bascul`, se men]ine în expectativ`
[i nu a f`cut înc` o alegere clar` între Est [i Vest, de[i Kievul a semnat în 1997 un acord
de “parteneriat distinctiv” cu NATO, dezvoltat ulterior cu noi dimensiuni, precum [i o apropiere
fa]` de Uniunea European`, dependen]a economic` fa]` de Federa]ia Rus` pare s` reprezinte
elementul definitoriu. Aceast` stare de fapt justific` lu`rile de pozi]ie ale numero[ilor anali[ti
de la Kiev care nu v`d o deta[are total` fa]` de Moscova în demersurile c`tre Europa
democrat` [i prosper`, ci, mai degrab`, o eficientizare a acestei realit`]i, care st#rne[te,
totu[i, o dilem`: “Ucraina merge spre Europa al`turi de Rusia sau sub influen]a acesteia ?”.
F`când o retrospectiv` asupra ac]iunilor diplomatice din ultimii ani, se poate observa
c` politica extern` ucrainean` a fost orientat`, pân` la alegerea noului pre[edinte,
spre urm`toarele obiective: consolidarea independen]ei ]`rii [i a libert`]ii de ac]iune,
în special în calitate de membru al CSI; dinamizarea cooper`rii cu Federa]ia Rus`
în domeniul economic [i militar; men]inerea unor rela]ii strânse cu principalele organisme
politice, economice [i militare europene [i euroatlantice; continuarea ac]iunilor
politico-diplomatice pentru crearea unui sistem de securitate regional.
Victoria “revolu]iei portocalii” din Ucraina a constituit un adev`rat [oc pentru liderii proru[i
din republicile ex-sovietice, care v`d prin aceasta incapacitatea Moscovei de a mai gestiona
cu mân` forte situa]iile tot mai explozive din fostele republici [i de a se opune cu succes
ofensivei principiilor democra]iei [i economiei de pia]` sus]inute de Occident.
În urma câ[tig`rii alegerilor de c`tre V. Iu[cenko, profilul previzibil al Ucrainei,
pentru perioada urm`toare, eviden]iaz` faptul c` se preconizeaz` o anumit` schimbare
de registru fa]` de vechea politic`, ceea ce confer` o mai mare încredere în avansarea
reformelor economice [i a procesului democratic, concomitent cu dinamizarea demersurilor
de apropiere fa]` de Vest.
În primul rând, apreciem c` eforturile vor fi concentrate în sensul realiz`rii unei stabilit`]i
politice autentice, avariat` în urma proceselor electorale, când ]ara ajunsese, practic,
în pragul dezmembr`rii. Este de a[teptat ca discu]iile dintre partidele politice privind
reformele constitu]ionale [i cre[terea rolului Parlamentului pe scena politic` ucrainean`
s` conduc` la reechilibrarea puterii la Kiev, prin preluarea treptat`, de c`tre Parlament,
a unora dintre prerogativele administra]iei preziden]iale. Tendin]ele centrifuge din sud-estul
Ucrainei manifestate pe timpul crizei pot fi diminuate [i chiar stinse prin aplicarea unor solu]ii
politice, cum ar fi participarea la guvernare a unor personalit`]i cu clar` reprezentare
în Estul oligarhic sau printr-o mai evident` “reprofilare” a lui Iu[cenko, prin mesaje [i programe
care s` r`spund` cerin]elor Estului. În acest context, se apreciaz` c` prioritatea pre[edin]iei
lui Iu[cenko va fi una de politic` intern`, prin care s` se identifice modalit`]ile adecvate
201
pentru utilizarea cât mai multor stimulente de “reintegrare” a sud-estului [i refacerea unit`]ii
statale. Pentru îndeplinirea acestor obiective, este posibil` chiar redeschiderea discu]iei
cu privire la un statut oficial al limbii ruse pe teritoriul Ucrainei.
Victoria lui Iu[cenko, “liderul portocaliu”, a[a cum a fost numit în mass-media intern`
[i interna]ional`, discursul acestuia – declarat pro Vest – nu exclud adoptarea, ulterior,
a aceleia[i politici multivectoriale familiare Ucrainei ultimilor ani [i pre[edintelui Kucima,
prooccidental radical la începutul mandatului sù [i prorus la finalul acestuia. Existen]a
celor trei axe de influen]` a puterii, atât de distincte ca structur`, cultur`, mentalitate
[i orientare (centrul, estul [i vestul Ucrainei), impune ca viabil doar modelul unui conduc`tor
cu reale calit`]i de strateg. Nu trebuie uitat faptul c`, acum zece ani, Leonid Kucima a venit
la putere ca om al Rusiei [i al estului ucrainean, promovând o politic` prooccidental`, apt`
s` r`spund` intereselor regiunilor vestice ale Ucrainei. În Ucraina post Kucima, se impune
aceea[i politic` multivectorial`, ca o necesitate izvorât` din realit`]ile interne, în primul rând,
[i abia apoi din confluen]ele geopolitice interna]ionale.
Pre[edintele ales, \nvestit oficial la 23.01.2005, a declarat c` “Ucraina a trecut testul
democra]iei construite cu mâinile milioanelor de ucraineni”, care au salutat “adev`rata
eliberare a ]`rii”. Potrivit discursului sù, pe timpul mandatului noului pre[edinte, în Ucraina
nu vor mai avea loc persecu]ii politice, eviden]iind necesitatea unei reforme a domeniului
juridic [i, totodat`, importan]a respect`rii legii de c`tre to]i ucrainenii. “Obiectivul meu,
a declarat V. Iu[cenko, este integrarea Ucrainei în Europa unit`. Normele europene
vor deveni norme ale vie]ii sociale, ale economiei [i ale politicii ucrainene”. De asemenea,
a fost reafirmat` importan]a normalit`]ii rela]iilor ruso-ucrainene în condi]iile în care Rusia
este partenerul strategic al Ucrainei în domeniul politic, economic [i militar, iar în acest
context, autorit`]ile de la Moscova nu trebuie s` se opun` tendin]ei declarate a Kievului
de integrare în structurile euroatlantice.
Politica extern` promovat` de Ucraina confirm` faptul c`, cel pu]in în perioada imediat
urm`toare, autorit`]ile de la Kiev vor ac]iona pentru dezvoltarea rela]iilor cu NATO
[i cu UE, ca principal` modalitate de asigurare a securit`]ii Ucrainei.
În acest sens, Ucraina consider` deosebit de important` materializarea obiectivelor
Ini]iativei de Securitate [i Ap`rare European` (ESDI) [i î[i concentreaz` eforturile
diplomatice pentru semnarea, cu unele dintre statele membre ale UE, a unor programe
individuale de cooperare, similare cu cel încheiat cu NATO.
Speciali[tii de la Kiev apreciaz` c` ESDI va putea func]iona cu succes doar în momentul
în care discu]iile cu privire la locul [i rolul UE în arhitectura de securitate global`
vor fi înlocuite cu m`suri [i ac]iuni practice.
A doua direc]ie de asigurare a securit`]ii Ucrainei este apreciat` ca fiind rela]ia
cu NATO. Beneficiind de un cadru normativ corespunz`tor –“Carta Ucraina-NATO”
[i “Programul de stat de cooperare între Ucraina [i NATO”, adoptat la summitul de la Istanbul,
program care prevede cooperarea bilateral` în toate domeniile de activitate, inclusiv
\n cel militar, aceast` rela]ie se desf`[oar` în limitele normalit`]ii, dar f`r` excese din partea
ucrainean`.
În ultim` instan]`, al`turi de rolul de descurajare pe care îl joac` rela]iile privilegiate
cu NATO, interesele Kievului se reduc deocamdat` la primirea de sprijin financiar [i material
202
Triptic strategic
din partea Alian]ei Nord-Atlantice [i la posibilitatea unor cooper`ri în domeniul produc]iei
de armament [i tehnic` militar`. În acest context, este evident` inten]ia Ucrainei de a folosi
cât mai mult facilit`]ile oferite de NATO sau de ]`rile membre ale Alian]ei.
Rela]iile NATO cu Ucraina au cunoscut o perioad` de stagnare, înc` înainte de evenimentele
legate de alegeri, din cauza neîncrederii generale în autorit`]ile de la Kiev. Ucraina continu`
îns` s` aib` pentru NATO o importan]` strategic` special`; de aceea, rela]ia este privit`
ca una pe termen lung [i nu legat` de conjunctura actual`. Este cunoscut` inten]ia oficial`
declarat` a Ucrainei de a se integra \n NATO. Conducerea NATO a apreciat c` Ucraina
a f`cut pa[i pozitivi c`tre integrarea euroatlantic` [i c` planul ]int` asumat a constituit baza
parteneriatului bilateral, subliniind c` acest plan are toate elementele necesare în vederea
apropierii tot mai clare a Ucrainei de NATO. Potrivit oficialilor NATO, Ucraina trebuie s`-[i focalizeze
eforturile pentru progrese mai mari în direc]ia democratiz`rii, asigur`rii drepturilor omului
[i libert`]ii presei, pentru a se integra în comunitatea occidental`.
Consider`m c`, deocamdat`, este devreme pentru a anticipa efectele concrete
ale dezvolt`rilor politice din Ucraina asupra rela]iei cu NATO.Ca [i în cazul Rusiei, exist`
alia]i, Polonia în special, care promoveaz` constant aprofundarea rela]iilor cu Ucraina,
în orice condi]ii. În acela[i timp, exist` alia]i care vor dori s` a[tepte ca noile autorit`]i
de la Kiev s` î[i confirme, prin ac]iuni, op]iunea prooccidental` [i proatlantic`
înainte de a fi de a acord cu trecerea rela]iei NATO cu Ucraina la un nivel calitativ superior.
Cu siguran]` c` aceste incertitudini [i ezit`ri vor fi dep`[ite în perioada urm`toare,
când noul conduc`tor de la Kiev î[i va face public` strategia rela]iilor externe care, a[a cum
a fost conturat`, are, cu certitudine, valen]e prooccidentale, dar care trebuie s` fie dezvoltat`
în sistem multivectorial, astfel încât s` vizeze, în egal` m`sur`, atât rela]ia cu Occidentul,
cât [i pe cea cu Federa]ia Rus`.
Bibliografie selectiv`
• Borys Tarasyuk, O viziune ucrainean` asupra noii strategii euroatlantice la Marea Neagr`, în “O nou`
strategie euroatlantic` pentru regiunea M`rii Negre”, Bucure[ti, Editura IRSI, 2004.
• Zeyno Baran, Dezvoltând o strategie pentru Marea Neagr`: exemplul zonei Caspice, în “O nou` strategie
euroatlantic` pentru regiunea M`rii Negre”, Bucure[ti, Editura IRSI, 2004.
• Vladimir Socor, Maastricht must not be another Porto-Nor a Mini-Yalta, în “Geostrategic Perspectives
on Eurasia”, IASPS Policy Briefings, Nov. 13, 2003.
• Anca Voican, Revolu]ia portocalie, în “Lumea”, nr. 1, Bucure[ti, 2005.
•Bogdan Chireac, Ucraina - un vecin din alt` lume, în ziarul “Adev`rul”, 24 noiembrie 2004.
• George Damian, Victor Iuscenko, otr`vit cu dioxin`, în ziarul “Ziua”, 13 decembrie 2004.
•Romulus C`plescu, Criza din Ucraina amenin]` s` reaprind` conflictul Est-Vest, în ziarul “Adev`rul”,
25 noiembrie 2004.
• Noua dimensiune geopolitic` [i geostrategic` a zonei M`rii Negre în contextul extinderii Alian]ei
Nord-Atlantice, Studiu [i evaluare, Statul Major General, Bucure[ti, 2004.
203
ri
te INSTRUIREA
a R
zb M FOR}ELOR ARMATE
e G
D ~ proiec]ii doctrinare ~
Invita]ii redac]iei: generalul-maior Mircea SAVU, [eful Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie,

colonelul dr. Dumitru {ERBU, loc]iitorul [efului Direc]iei Doctrin` [i Instruc]ie, [i comandorul
Marian DU{MANU, [eful Serviciului Planificare Instruc]ie [i Înv`]`mânt din cadrul aceleia[i Direc]ii
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: Direc]ia Doctrin` [i Instruc]ie

este angajat` în elaborarea unui document pe care îng`dui]i-mi
s` îl consider fundamental pentru starea opera]ional` a Armatei
României – Doctrina instruirii For]elor Armate. Care sunt
considerentele care au determinat regândirea bazei doctrinare
a instruirii For]elor Armate ?
Generalul-maior Mircea SAVU: Îng`dui]i-mi ca r`spunsul s` fie consecin]a

unor considera]ii specifice abord`rilor noastre conceptuale. Bunòar`, am în vedere faptul
c` ra]iunea existen]ei unei armate deriv`, esen]ial, din nevoia ap`r`rii militare a statului
[i din promovarea specific` a intereselor na]ionale. Or, în condi]iile în care mediul de securitate,
[tim bine acest lucru, se afl` într-o permanent` schimbare, realizarea unei capacit`]i militare
care s` r`spund` acestei nevoi presupune parcurgerea unui program riguros, dar flexibil (!)
de preg`tire opera]ional` a for]elor. Nu este un truism dac` afirm`m c`, într-un fel sau altul,
to]i marii comandan]i au concluzionat c`, în ob]inerea victoriei în r`zboi, determinante
sunt eforturile comise pân` în acel moment pentru preg`tirea for]elor. Iat` de ce preg`tirea,
ca proces prin care resursele umane, materiale [i financiare sunt transformate în capacitate
opera]ional`, ocup` locul principal în construirea [i men]inerea unei armate capabile
s` satisfac` nevoile militare ale statului. De asemenea, este important s` subliniem
c` regândirea temeiului doctrinar al întregului proces de instruire a fost determinat`
[i de clarificarea suprastructural` a componentelor care configureaz` capacitatea combativ`
a armatei. Am în vedere componentele conceptual` – axat` pe Strategia de securitate
na]ional`, Strategia militar` na]ional` [i doctrinele pentru opera]ii; moral` – esen]ializat`
în ansamblul însu[irilor psihice ale personalului, motivarea acestuia, consolidarea [i c`lirea
moralului [i leadership-ul; fizic` – configurat` de organizarea structurilor [i încadrarea
lor cu personal, dotarea cu echipamente militare [i de logistic` a for]elor [i instruirea for]elor.
204
Dezbateri GMR
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: Doresc s` men]ionez,
fire[te, pentru cititorii revistei noastre, c` acest document, acest
volum, este al doilea din seria publica]iilor care trateaz`
problemele doctrinare referitoare la instruirea for]elor armate.
De fapt, trebuie s` accept`m ideea c` revizuirea este o procedur`
standard de \mbun`t`]ire a con]inutului unei publica]ii doctrinare,
\n ceea ce ne prive[te, reconsiderarea Doctrinei instruirii
For]elor Armate fiind determinant`, esen]ial, pentru: alinierea
conceptual` a instruirii For]elor Armate la politica NATO privind
educa]ia, instruirea, exerci]iile [i evaluarea; armonizarea
opera]ional` cu noile concepte NATO, dezvoltate [i experi-
mentate \n cadrul procesului de transformare a Alian]ei; implementarea lec]iilor \nv`]ate
\n teatrele de opera]ii, pe timpul \ndeplinirii unui spectru larg de misiuni de c`tre personalul
[i unit`]ile din Armata Rom#niei. Bunòar`, stabilind standardele de instruire pentru comandan]i,
comandamente, mari unit`]i [i unit`]i, revizuirea, reconsiderarea sistematic` [i periodic`
a ansamblului de teze [i concepte care reglementeaz` instruirea For]elor Armate devine
un proces cu caracter absolut necesar.
Comandorul Marian DU{MANU: Vreau s` adaug c`, la rândul sù, valoarea
fiec`reia dintre componentele care determin` capacitatea opera]ional` a unei armate
este determinat` de valori intrinseci celorlalte componente, interdependen]a dintre acestea
manifestându-se permanent, ascendent [i pragmatic. F`r` s` exemplific`m detaliat,
numai dac` vorbim despre instruirea for]elor realiz`m c` îi reg`sim coresponden]e sintetice
pe palierele de reprezentare ale celorlalte componente. Nici nu se putea altfel, problema
instruirii neputându-se aborda izolat, instruirea ca atare reprezentând un proces complex,
proces care, neproiectat [i negestionat performant, poate provoca disfunc]ionalit`]i majore
întregului sistem militar.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: O anume rigurozitate a abord`rii

ne oblig` s` relev`m, din perspectiv` organiza]ional`, locul, rolul
[i importan]a instruirii for]elor în perspectiva realiz`rii unei capacit`]i
opera]ionale credibile. Cum a]i esen]ializat aceast` chestiune ?
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: |n timp de pace, instruirea constituie instrumentul
fundamental \n formarea capacit`]ii operative, fiind prioritate pentru comandan]i,
pentru comandamente, mari unit`]i [i unit`]i, relev#ndu-se principial ca cea mai important`
func]ie a comenzii. Iat` de ce, este imperativ ca cei care de]in responsabilitatea instruirii
s` se asigure c` aceasta este bine organizat`, concentrat` corespunz`tor asupra problemelor
esen]iale [i condus` eficient. Esen]ializ#nd, putem spune c` educa]ia, instruirea, exerci]iile
[i evaluarea sunt pilonii care sus]in atingerea standardelor specifice pentru for]e [i statele
majore, precum [i dezvoltarea [i aprecierea conceptelor [i capabilit`]ilor militare. Instruirea
[i exerci]iile, de asemenea, sporesc \n]elegerea reciproc` \ntre NATO, ]`rile partenere
[i alte state. De aceea structura educa]iei, a instruirii, a exerci]iilor [i a evalu`rii trebuie construite
205
astfel \nc#t s` permit` for]elor noastre s` \ndeplineasc` toat` gama de misiuni asumate
\n cadrul Alian]ei, al Angajamentelor UE [i regionale.
Ca organism militar de ap`rare [i de promovare a intereselor na]ionale, armata desf`[oar`
dou` activit`]i fundamentale: generarea sau regenerarea for]elor [i întrebuin]area for]elor
în opera]ie. Când ne referim la generarea/regenerarea for]elor, avem în vedere recrutarea
[i, dac` este cazul, mobilizarea personalului, organizarea [i încadrarea structurilor militare,
dotarea adecvat` cu echipamente militare [i instruirea for]elor. La stabilirea viziunii
privind instruirea for]elor sunt luate în considera]ie, în principal, capacitatea opera]ional`
ce trebuie realizat`, resursele aflate la dispozi]ie, inclusiv timpul, [i nivelul de instruire
de la care se pleac`. Prin procesul de generare/regenerare a for]elor se asigur` structurilor
militare capacitatea de a ac]iona pentru îndeplinirea misiunilor. Luând în seam` faptul
c`, pe timpul ducerii opera]iilor/luptei, for]ele dobândesc experien]` combativ`, rezult`
implicit c` activitatea de instruire se prelunge[te [i în aceast` perioad`. Rolul, dar [i relevan]a
instruirii la un moment dat sunt cuantificabile, înc` din timp de pace, când se “ruleaz`” viabilitatea
doctrinelor pentru opera]ii, eficien]a echipamentelor militare, precum [i a organiz`rii structurilor
[i comenzii. Rezult` c` lec]iile înv`]ate din desf`[urarea integral` a procesului de instruire
devin o surs` important` pentru rea[ezarea pe baze realiste, implicit ridicat performante,
a elementelor structurale invocate.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: S` revenim la Doctrina

instruirii For]elor Armate. V` rog s` defini]i domeniul de afirmare
a documentului, s` îi puncta]i obiectivele [i s` surprinde]i, recurgând
eventual la argumente explicative lapidare, componentele [i func]iona-
litatea procesului de instruire.
Generalul-maior Mircea SAVU: Consider c`, mai întâi,

se impun unele considera]ii cu caracter, hai s` le spunem l`muritor.
În general, o doctrin` proiecteaz` un anumit sistem de gândire
asupra modului cum trebuie s` se desf`[oare un anumit complex
de activit`]i specifice unui anumit domeniu. Acest sistem
este considerat [i are un caracter formal, bazându-se,
într-o coeren]` care poate fi discutat`, pe un ansamblu de teorii,
principii, concepte [i reguli cu caracter general, aplicabile
în domeniul pentru care au fost proiectate. Aici se impune
o precizare extrem de important`: prevederile unei anumite
doctrine nu au un caracter obligatoriu pentru cei care sunt mentora]i
de doctrina respectiv`; prevederile unei doctrine nu sunt asemenea celor ale unui regulament,
dar amprenteaz` puternic activitatea din domeniul pe care î[i propune s` îl gestioneze
suprastructural. Revenind la documentul nostru, Doctrina instruirii For]elor Armate cuprinde
ansamblul teoriilor, principiilor, conceptelor [i regulilor cu caracter general pe care
se întemeiaz` instruirea for]elor noastre armate. Într-un ciclu normal de revigorare doctrinar`,
aceasta fundamenteaz` [i diriguie[te activitatea de instruire a personalului [i a structurilor
206
Dezbateri GMR
militare, de regul`, pentru o perioad` de 3-4 ani. Este important s` preciz`m faptul c` la baza
elabor`rii documentului despre care facem vorbire au stat experien]a aplicat` a Armatei
noastre, realiz`rile organismelor NATO, dar [i cele proprii statelor membre ale Alian]ei
Nord-Atlantice, doctrinele pentru opera]ii, precum [i lec]iile înv`]ate pe timpul preg`tirii
[i al particip`rii la opera]ii. Dar, este important s` precizez c`, spre a p`stra cadrul unitar
de reglementare necesar func]ion`rii credibile a organismului militar, Doctrina instruirii
For]elor Armate preia, într-o anume m`sur`, spiritul reglement`rilor deja angajate
prin doctrinele [i actele normative cu care oper`m. În acela[i timp, prin principiile
[i conceptele introduse, acest document doctrinar se constituie într-unul referen]ial
pentru realizarea obiectivelor de modernizare a Armatei [i de integrare în NATO.
Din aceast` perspectiv`, documentul pe care l-am elaborat sprijin` nemijlocit doctrinele
pentru opera]ii [i devine, fundamental, sursa cea mai autorizat` pentru proiectarea
documentelor [i a actelor normative specifice care vor reglementa standardizarea,
planificarea, desf`[urarea [i evaluarea instruirii for]elor. Am în vedere concep]iile,
instruc]iunile, regulamentele, dispozi]iile, ordinele, standardele, programele, normele,
manualele etc.
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: Armata Rom#niei este cunoscut` [i apreciat`

\n cadrul Alian]ei pentru calitatea [i eficien]a instruirii, dovedite \n teatrele de opera]ii
\n care unit`]ile noastre au fost angajate. La modul general, obiectivul acestei publica]ii
const` \n a furniza jaloane pentru comandan]ii de la toate e[aloanele spre a dezvolta
cerin]ele manifeste \n spectrul educa]iei, instruirii, exerci]iilor [i evalu`rilor. |n acest sens,
avem \n vedere tipurile de misiuni specifice pentru Armata Rom#niei, precum [i cerin]ele
privind gradul de \ntrebuin]are a for]elor.
Doresc s` m` refer la “]intele”, la obiectivele asumate de c`tre Doctrina instruirii
For]elor Armate [i la componentele procesului de instruire. Obiectivele vizate sunt clare
[i le voi enun]a ca atare: întemeierea instruirii for]elor pe principii, concepte [i tehnologii
moderne, specifice filozofiei NATO, precum [i armatelor statelor membre; realizarea
unui cadru de lucru unitar, integrat, eficient [i modern pentru cei care îndeplinesc
responsabilit`]i în domeniul instruirii; cre[terea interoperabilit`]ii ac]ionale a For]elor Armatei
noastre cu for]ele armate ale celorlalte state membre ale Alian]ei Nord-Atlantice.
|n acest context, documentul stabile[te, evident din perspectiv` principial`, ]inta [i scopul
instruirii, interfa]a doctrinar` cu doctrinele opera]ionale, viziunea instruirii Armatei
Rom#niei, programele de instruire, rolul comandan]ilor, sumarul responsabilit`]ilor,
structura instruirii.
În ceea ce prive[te componentele procesului de instruire, pilonii principali
pe care se întemeiaz` [i se asambleaz` întreaga arhitectur` a instruirii for]elor consist`
în înse[i cele patru componente vertebrale ale acestei activit`]i: înv`]`mântul
militar, instruc]ia, exerci]iile [i instruirea prin practicare. De[i este arhicunoscut,
reamintesc, totu[i, c` instruirea este un proces complex, dar unitar, în pofida complexi-
t`]ii sale, aflat într-o interconectare activ` cu majoritatea activit`]ilor specific militare.
207
Fiecare dintre compo-
INTR~RI
nentele specificate
Tineri civili
are o menire bine Cadre didactice PROCESARE PRODUS
definit` în cadrul pro- Instructori militari |nv`]`m#ntul militar Solda]i,
cesului de instruire; Institu]ii Instruc]ia • individual` comandan]i
ca atare, nu putem de \nv`]`m#nt
Echipamente militare
• colectiv` - comenzii/ [i unit`]i
comandamentelor
vorbi de o instruire Terenuri de instruc]ie - unit`]ilor
GATA
Exerci]iile DE
complet` decât abor- Poligoane AC}IUNE
Documente Instruirea prin practicare
dându-le [i desf`- conceptuale
[urându-le integrat. [i de reglementare
Literatur` specific`
Închei interven]ia
precizând c`, la modul
general, con]inutul
procesului de instruire Figura 1: Procesul de instruire
este cel prefigurat în aceast` reprezentare – figura 1.
Comandorul Marian DU{MANU: De[i nu este o compo-

nent` propriu-zis` a procesului de instruire, recrutarea viitorilor
militari are o influen]` decisiv` asupra desf`[ur`rii instruirii.
De calitatea acestei activit`]i, prin care se asigur` materia prim`
ce se va procesa prin instruire, depind, în mare m`sur`, calitatea,
repeti]ia este inten]ionat`, [i valoarea personalului Armatei.
Cât se poate de simplu, valoarea activit`]ii de recrutare determin`
nivelul de la care se pleac` [i poten]ialul pe care se întemeiaz`
instruirea efectivelor. Or, este cât se poate de logic s` admitem
c`, introducând în sistem tineri cu un nivel ridicat de instruire,
cu un poten]ial promi]`tor de dezvoltare, vom consuma
cu certitudine mai pu]ine resurse pentru a-i aduce la standardele dorite. Este motivul
pentru care procesul de recrutare pentru cariera militar` trebuie s` întruneasc` certe
preparative [tiin]ifice, cu atât mai mult cu cât spectrul imediat al profesionaliz`rii integrale
a institu]iei militare na]ionale nu ne permite nici un fel de altfel de alternative. În continuare,
am s` m` refer succint la con]inutul procesului de instruire. În ceea ce prive[te înv`]`mântul
militar, prin acesta se realizeaz` formarea, specializarea [i dezvoltarea profesional`
a personalului, pe baza unui curriculum integrat, etapizat [i diferen]iat pe forme [i niveluri
de înv`]`mânt, centrat pe cunoa[tere [i pe dezvoltarea gândirii creative. Înv`]`mântul,
ca prim` faz` a procesului de instruire, trebuie s` rezolve aspectele teoretice ale instrurii,
admi]ând posibilitatea verific`rii nivelului de cunoa[tere [i a capacit`]ii de gândire create
în procesul de înv`]are. Relativ la instruc]ie, aceasta vizeaz`, în principal, formarea
[i dezvoltarea capacit`]ii de ac]iune a individului [i a structurilor militare în scopul îndeplinirii
misiunilor [i a responsabilit`]ilor func]ionale. Aici un lucru trebuie s` fie cât se poate de clar,
în sensul c` instruc]ia se desf`[oar` pe dou` paliere distincte: la nivelul individului – în bazele
de instruc]ie [i în institu]iile militare de înv`]`mânt, respectiv la nivelul structurilor militare
208
Dezbateri GMR
– în structurile de for]e lupt`toare [i de sprijin. Despre exerci]ii este suficient s` amintim
faptul c`, în majoritatea armatelor moderne, li se acord` un loc special în procesul instruirii,
pe lâng` scopul declarat de antrenare a for]elor, vizând verificarea nivelului capacit`]ii combative
a structurilor, virtutea esen]ial` a acestora constând în faptul c` realizeaz` leg`tura
între instruc]ie [i opera]ii. Instruirea prin practicare, ca form` specific` a procesului
de instruire, poate p`rea oarecum bizar` prin simplitatea formul`rii ei, dar, prin consecin]ele
nemijlocite, are un rol decisiv în performarea experien]ei acumulate. Mai adaug doar faptul
c` nu putem delimita cu mare precizie cele patru forme prin care se exprim`, esen]ial,
instruirea ca atare; la urma urmei, cred c` acest lucru nici nu ar fi de dorit, ar fi un fapt
contraproductiv. Cel mai adesea acestea opereaz` combinat, caracteristica general`
a instruirii fiind conferit` de componenta care are ponderea sau importan]a cea mai mare
în contextul dat.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: S-a vorbit [i se vorbe[te

cu o anume preocupare despre existen]a inevitabil` a unui anumit ciclu
de instruire a for]elor, dar [i despre nevoia adopt`rii unui anumit
nivel de standardizare de c`tre for]ele [i structurile de for]e care ac]ioneaz`
în comun. V` rog s` defini]i locul instruirii în planul general al ciclului
de generare [i de întrebuin]are a for]elor [i, în acest context, s` releva]i
importan]a standardiz`rii.
Generalul-maior Mircea SAVU: Este îndeob[te cunoscut faptul c`, mult timp,
armatele clasice, mai cu seam` cele de dimensiuni mici, au aplicat for]elor lor, ca principiu
doctrinar fundamental, sloganul “a fi gata oricând pentru îndeplinirea oric`ror misiuni
primite”. Doctrinele întemeiate pe acest principiu aveau în vedere, în primul rând, totalitatea
[i cantitatea for]elor disponibile înc` din primele zile ale conflictului. Dar, oricât ne-am ascunde
dup` deget, nu putem ignora faptul c`, [i acest fapt a fost dovedit în nenum`rate situa]ii,
calitatea for]elor, cu prec`dere nivelul lor de instruire, p`rea a fi foarte bun` sau, oricum,
încurajatoare, numai din perspectiva analizei [i a evalu`rii teoretice. În aceste condi]ii, pierderile
masive în timp de r`zboi erau acceptate ca fiind normale. Armatele moderne, îns`, îndeosebi
cele care fac parte din alian]e militare puternice, aplic` un alt principiu, cel al “rotirii for]elor”,
principiu care [i-a dovedit în mod conving`tor viabilitatea în situa]ii concrete. În ce const`
principiul, ca atare ? Simplu, for]ele se rotesc în trei-patru st`ri – “preg`tirea pentru misiune”;
“gata de ac]iune”; “executarea unei misiuni”; “refacerea dup` misiune”, situa]ie
în care doar o parte dintre acestea pot ac]iona imediat. Marele avantaj al aplic`rii unui astfel
de principiu const` în faptul c` for]ele sunt mult mai bine preg`tite pentru îndeplinirea
misiunilor [i, în consecin]`, pierderile sunt mult reduse. S` privim construc]ia grafic`
a ciclului de generare [i de întrebuin]are a for]elor (figura 2). Vede]i, indiferent de pozi]ia
lor în sistem, for]ele se construiesc continuu, parcurgând, practic, mai multe cicluri subsumate
acestei activit`]i. Este evident c` fiecare dintre cicluri cuprinde cele patru componente
ale instruirii: înv`]`mântul militar, instruc]ia, exerci]iile [i instruirea prin practicare.
Derularea unui astfel de proces asigur`, inclusiv în timp de pace, atât capacitatea organismului
militar de a trece imediat la îndeplinirea misiunilor, am în vedere for]ele operative,
209
cât [i cadrul necesar pentru |ntrebuin
]area
ca efectivele s` parcurg` for]
e
or lor
întreaga palet` de activit`]i ] el
a f or
Instruirea opera]ional`
obligatorii pentru o instruire Gata de ac]iune/
re
ra
Exerci]iile Instruirea prin practicare
complet` [i, în acela[i timp,
rarea/regene
Executarea
Instruc]ia colectiv`
unei misiuni
realist`. Ca proiec]ie ini]ial`,
Autoinstruirea
ciclurile de instruire au, de regul`, Preg`tirea
pentru misiune
o durat` de 12-18 luni [i nu încep Instruirea institu]ionalizat`
ne
la aceea[i dat` pentru fiecare G e Instruc]ia individual`
structur` militar`, ci în func]ie |nv`]`m#ntul militar
de pozi]ia în care structurile Refacerea dup` misiune

militare se afl`. Închei, precizând Intr`ri Ie[iri
c` planificarea [i executarea \n sistem din sistem
instruirii for]elor sunt gestionate Figura 2: Locul instruirii \n cadrul ciclului

de generare [i \ntrebuin]are a for]elor
prin planurile de folosire
ale acestora.
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: Este de domeniul eviden]ei faptul c` eficien]a
unei ac]iuni comune a mai multor structuri de for]e este determinat` fundamental de nivelul
de interoperabilitate opera]ional` dintre acestea. Chestiunea interoperabilit`]ii se pune
atât la nivelul componentelor unei alian]e sau coali]ii, cât [i în cadrul fiec`rei armate na]ionale,
interoperabilitatea realizându-se, vorbesc la modul principial, prin implementarea, de c`tre
toate componentele for]ei care ac]ioneaz` împreun`, a unor standarde militare comune,
standardul relevând un ansamblu de norme care reglementeaz` caracteristicile unui produs
sau ale unei activit`]i. Trebuie spus c`, prin tradi]ie, instruirea în cadrul NATO nu a fost
standardizat`, mai mult, fiecare armat` na]ional` fiind încurajat` s` î[i instruiasc` for]ele
a[a cum consider` c` este mai bine. Dup` 1990 îns`, când for]e ale mai multor state membre
ale Alian]ei au fost puse în situa]ia de a ac]iona împreun` în teatrul de opera]ii, s-au constatat
neajunsuri îngrijor`toare în ceea ce prive[te nivelul de interoperabilitate dintre acestea.
Mergându-se spre cauz`, s-a ajuns la concluzia c` tocmai modul lor diferit de instruire
a conferit for]elor na]iunilor angajate tendin]a de a ac]iona diferit. În acest caz, starea
de interoperabilitate a fost afectat` tocmai de caracterul eterogen al procedeelor doctrinare
de instruire uzitate în temeiul specificului na]ional. Consecin]a nemijlocit` a constat
în acordarea unui caracter cu totul [i cu totul prioritar standardiz`rii instruirii la nivel NATO.
Mai adaug doar c`, pentru standardizarea instruirii, NATO a ini]iat m`suri coerente
privind elaborarea unor politici comune în domeniu, cristalizarea unui sistem comun
de instruire, în care centrele de excelen]` s` ocupe un rol-cheie, dezvoltarea domeniului
exerci]iilor comune, participarea cât mai multor elemente comune la opera]ii [.a.m.d. De fapt,
în noua filozofie a NATO, problema elabor`rii unor standarde în domeniul instruirii reprezint`
elementul de for]` al transform`rii.
Comandorul Marian DU{MANU: F`r` a intra în vreun fel în disput` cu cele deja afirmate,
trebuie spus c` standardizarea instruirii este un proces complex [i de costisitor [i, ca atare,
nu ne putem a[tepta prea curând ca NATO s` elaboreze standarde pentru acest domeniu.
210
Dezbateri GMR
Dac` avem, îns`, în vedere solu]iile aplicate în cazul elabor`rii celorlalte standarde, m` gândesc
la cele opera]ionale, administrative [i tehnice, este foarte probabil ca [i în domeniul instruirii
problema s` fie rezolvat`, dup` caz, prin adoptarea sau prin adaptarea unor standarde
pentru instruire deja existente [i operabile în unele armate ale Alian]ei. În ceea ce prive[te
nivelul de standardizare pentru fiecare din formele de instruire men]ionate, acesta este [i va fi
diferit. Încerc un exemplu, apelând la o reprezentare grafic` (figura 3). Vede]i, nivelul
Nivelul
100% de standardizare este în cre[tere
de standardizare
între înv`]`mântul militar
[i exerci]ii. Dar, cunoa[tem,
|nv`]`m#nt |nv`]`m#nt Opera]ii înv`]`mântul militar na]ional
Instruc]ie Exerci]ii
civil na]ional militar NATO nu poate fi standardizat
I N S T R U I R E \n context NATO f`r` a ]ine cont
0%
Figura 3: Realizarea evolutiv` a standardiz`rii c` el este [i parte a înv`]`mântului
componentelor instruirii civil na]ional [i trebuie s` se racor-
deze [i la standardizarea existent` în cadrul acestui sistem. La rândul lor, exerci]iile,
fiind al`turate genetic opera]iilor, dac` nu au un grad înalt de standardizare, le afecteaz`
inevitabil. În sfâr[it, instruc]ia, f`când leg`tura între înv`]`mântul militar [i exerci]ii,
va avea un nivel intermediar de standardizare. Vreau s` precizez c`, în perioada imediat
urm`toare, ca urmare a noii filozofii a NATO privind instruirea – am, în principal în vedere
documentul “NATO Education, Training, Exercise, and Evaluation Policy” –, nivelul standar-
diz`rii în acest domeniu va cunoa[te o cre[tere important`. Cunoa[terea acestei perspective
este important` pentru Armata noastr`, care trebuie s` dezvolte politici proprii în acest sens.
Problema standardiz`rii instruc]iei se poate rezolva în cadrul oferit de “Concep]ia standar-
diz`rii instruc]iei”, prin adoptarea adaptat` a unor standarde de instruc]ie deja consacrate
în unele armate ale statelor din Alian]a Nord-Atlantic`.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: S` dezvolt`m, pe direc]iile

manifest`rii formale [i a con]inuturilor esen]iale, problematica deter-
minat` a instruirii. A[adar, cum preconiza]i, prin natura documentului
elaborat, s` se realizeze procesul de instruire ?
Generalul-maior Mircea SAVU: În sus]inerea procesului de instruire, un rol esen]ial,
firesc de altfel, îl are caracterul institu]ionalizat al acesteia, asigurat de c`tre institu]iile
militare de înv`]`mânt [i de bazele/batalioanele de instruc]ie care gestioneaz` cea mai mare
parte a instruirii individuale. Instruirea institu]ionalizat` asigur` fundamentul întregii
instruiri militare [i contribuie în mod decisiv la formarea lupt`torilor, a speciali[tilor militari
[i a comandan]ilor pentru toate e[aloanele. Acest orizont de a[teptare creeaz` institu]iilor
de instruire obligativitatea de a asigura cadrul necesar cunoa[terii mediului militar, dezvolt`rii
capacit`]ii fizice, psiho-morale [i de gândire, precum [i a deprinderilor de baz` necesare
individului pe câmpul de lupt`. Dar, spre a nu exista nici un fel de confuzii, trebuie s` cunoa[tem
c` responsabilitatea instruirii institu]ionalizate se concentreaz`, în cea mai mare parte,
pe instruirea pentru îndeplinirea cerin]elor comune fiec`rei categorii de militari
[i doar într-o mai mic` m`sur` pe cerin]ele specifice postului, deziderat axat pe înv`]`mântul
211
militar, pe instruc]ia individual` de baz` [i, par]ial, pe cea de specialitate. Un lucru a[ vrea
s` mai men]ionez: acest tip de instruire este specific tuturor categoriilor de militari, se execut`
modular [i progresiv pe întreaga durat` a carierei militare, cu preponderen]` la începutul
acesteia, asigurând atât trecerea de la statutul de civil la cel de militar, cât [i de la o treapt`
ierarhic` a carierei militare la o alta.
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: |n spiritul a ceea ce spunea domnul general,
doresc s` amintesc c` trei sunt capabilit`]ile care stau la baza transform`rii instruirii.
Am \n vedere: • distribu]ia capabilit`]ilor [i dezvoltarea cunoa[terii \ntrunite, prin care
se va preg`ti procesul de luare a deciziilor [i al liderilor \n folosirea artei opera]iilor \ntrunite,
\n \n]elegerea secven]elor opera]ionale comune importante [i \n riposta inovatoare
fa]` de adversari; va dezvolta [i va distribui cuno[tin]ele printr-o re]ea global` [i dinamic`
apt` s` furnizeze un acces imediat la educa]ia \ntrunit` [i la resursele de instruire; • capabilitatea
de instruire na]ional` \ntrunit`, care va preg`ti for]ele prin furnizarea staff-ului de comand`
[i unit`]ilor un mediu de instruire constructiv`, virtual` [i via]` integrat`, care include
un context \ntrunit apropiat [i permite instruirea global` [i repetarea misiunilor \n sprijinirea
nevoilor opera]ionale; • evaluarea \ntrunit` [i capabilitatea de \mputernicire – va asista liderii
\n a aprecia valoarea ini]iativelor de transformare a indivizilor, organiza]iilor [i procedeelor.
De asemenea, va furniza procedee [i instrumente pentru a evalua [i a cre[te distribu]ia
capabilit`]ilor, dezvoltarea cunoa[terii \ntrunite [i capabilitatea de instruire na]ional` \ntrunit`.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: Individului nu-i revine

nici o obliga]ie în ceea ce prive[te propria sa instruire ? Apoi, cum este
continuat` instruirea ? Ce-i urmeaz` instruirii institu]ionalizate ?
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: Evident, individului îi revin responsabilit`]i majore
în ceea ce prive[te propria sa instruire. Domeniul autoinstruirii cuprinde, sau cel pu]in
ar trebui s` cuprind`, acele aspecte ale instruirii pe care individul le abordeaz` din perspectiva
propriei sale în]elegeri a rostului sù institu]ional, a ini]iativei sau a interesului manifestat.
Dar, s` o spunem direct, institu]ia beneficiind de produsul îmbog`]it, prin autoinstruire,
al capacit`]ii profesionale a unui individ care, spre a se autoinstrui, consum` efort [i resurse
dintre cele mai variate, este nemijlocit în interesul acesteia s` sprijine în mod elaborat
procesul de autoinstruire a membrilor ei. Este important s` se dep`[easc` prejudecata
potrivit c`reia autoinstruirea este în interesul institu]iei doar atunci când aceasta se încadreaz`
“milimetric” în coordonatele care definesc plaja responsabilit`]ilor specifice unei anumite
func]ii sau a profesiei ca atare. Dezvoltarea cunoa[terii, în general, creeaz` în mod inevitabil
complementarit`]i utile în îndeplinirea responsabilit`]ilor majore specifice unei profesii,
a[ spune, chiar a oric`rei profesii. Autoinstruirea poate reprezenta o resurs` foarte important`
pentru fiecare organiza]ie, motiv pentru care trebuie încurajat`, apreciat` [i, dac` este posibil,
evaluat` sistematic.
Comandorul Marian DU{MANU: Instruirea institu]ionalizat` este urmat` de instruirea
opera]ional` care, dup` cum [i este denumit`, se situeaz` mai mult în domeniul opera]ional
decât în cel administrativ [i se întemeiaz`, esen]ial, pe acumul`rile realizate la nivelul individului
212
Dezbateri GMR
în etapa institu]ionalizat`. Ea asigur`, preponderent, instruirea la nivel colectiv, scopul imediat
reprezentându-l lupta, opera]ia. Instruirea opera]ional` se execut` în unit`]ile lupt`toare
[i de sprijin, are la baz` misiunile ce urmeaz` a fi îndeplinite de c`tre structurile militare
[i coaguleaz` instruc]ia colectiv`, exerci]iile [i instruirea prin practicare. Ca obiective,
prin instruirea opera]ional` sunt vizate: formarea [i dezvoltarea deprinderilor colective
necesare îndeplinirii misiunilor, realizarea unit`]ii de gândire [i ac]iune a structurilor
de comand` [i a coeziunii personalului la nivelul fiec`rei structuri, antrenarea efectivelor
pentru rezolvarea situa]iilor specifice teatrului de opera]ii [i acumularea experien]ei
combative. Acest tip de instruire se execut` progresiv, începând cu e[alonul cel mai mic
[i pân` la cele mai înalte e[aloane, [i este indispensabil tuturor tipurilor de structuri opera]ionale.
De regul`, nici o structur` militar` nu trece la îndeplinirea unei misiuni f`r` a parcurge
în prealabil aceast` etap` de instruire. Pe fond, caracteristicile definitorii ale instruirii
opera]ionale constau în faptul c` aceasta este responsabilitatea comandantului structurii
[i se execut` numai pe baza cerin]elor misiunii, cu întregul efectiv [i tehnica de lupt` aflat`
în dotare, în condi]ii de mediu cât mai apropiate de cele în care urmeaz` s` se ac]ioneze.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: V` rog s` z`bovim, în detaliile

sale semnificative, asupra instruirii, ca atare. Bunòar`, cred c` ar fi util
s` îi identific`m con]inutul, ca proces gestionat de c`tre organiza]ie,
insistând asupra elementelor care confer` specificitate fiec`reia
dintre etapele procesului.
Generalul-maior Mircea SAVU: Instruirii, ca, de altfel,

oric`rei activit`]i desf`[urate organizat, i se pot distinge trei
faze, trei etape, care îi exprim` con]inutul: planificarea, executarea
[i evaluarea. Fiecare dintre aceste trei faze are propria sa importan]`,
cu un pronun]at caracter specific, fapt ce ne îndeamn` s` le trat`m
ca atare. În esen]`, este necesar s` se re]in` c` instruirea for]elor
trebuie planificat` coerent [i riguros, desf`[urat` competent
[i realist [i evaluat` în raport cu standardele de performan]`
stabilite. Din suita celor trei faze, voi emite unele considera]ii
în ceea ce prive[te planificarea instruirii, proces prin care,
plecând de la cerin]ele esen]iale ale postului sau ale misiunii
[i de la nivelul de instruire al structurilor, se stabilesc, se progra-
meaz` [i se asigur` cu resurse activit`]ile de instruire necesare atingerii nivelului
de performan]` pentru îndeplinirea atribu]iilor postului sau a cerin]elor misiunii. Mai întâi,
câteva caracteristici ale procesului de planificare a instruirii, din perspectiva a trei valori
organiza]ionale – unitate, libertate de ac]iune [i r`spundere: unitatea procesului este asigurat`
prin faptul c` e[alonul superior stabile[te atribu]iile posturilor, implicit misiunile for]elor
[i aprob` planurile de instruire, hot#r#nd, \n acest fel, c`ror cerin]e/obiective trebuie
s` se subordoneze instruirea; libertatea de ac]iune rezid` în dreptul fiec`rui [ef
sau comandant de a stabili cum s` se preg`teasc` personalul sau structura pe care o comand`;
r`spunderea consist` în totalitatea obliga]iilor ce revin [efului privind atingerea nivelului
de instruire necesar pentru îndeplinirea atribu]iilor postului sau a misiunilor stabilite.
213
Din perspectiva planific`rii, ca etap` a procesului de instruire, ordinele pentru instruc]ie
[i exerci]ii trebuie s` reglementeze cel pu]in urm`toarele aspecte: viziunea [efului/coman-
dantului privind instruc]ia [i exerci]iile în perioada men]ionat`; integrarea instruc]iei
[i a exerci]iilor în concep]ia e[alonului superior; fixarea obiectivului general [i a obiectivelor
specifice diverselor etape sau activit`]i de baz`; priorit`]ile [i sarcinile structurilor subordonate;
activit`]ile de instruc]ie [i exerci]iile mai importante; resursele alocate instruc]iei [i exerci]iilor;
instruirea instructorilor; conducerea activit`]ilor; evaluarea nivelului de instruire [i realizarea
feedback-ului; noile echipamente militare intrate în dotare [i echipamentele de instruc]ie;
desf`[urarea procesului de standardizare a instruc]iei [i a exerci]iilor. Ce determin`
toate aceste, în fond, repere esen]iale ale actului de planificare ? Mai întâi, s` în]elegem
c` planificarea presupune întocmirea unui calendar cu principalele activit`]i de instruire
prin care [eful/comandantul e[alonului superior stabile[te, prin ordin, cadrul de desf`[urare
a instruirii personalului sau a for]elor pentru o perioad` determinat`. În ceea ce prive[te
executarea ca atare a instruirii, problem` asupra c`reia am s` rog s` se pronun]e unul dintre
colegii mei, planificarea se face de c`tre cei care vor conduce nemijlocit activit`]ile.
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: În în]eles larg, executarea

instruirii const` în punerea în practic` a ceea ce s-a planificat.
Spre deosebire de planificare, îns`, executarea instruirii începe
cu e[alonul cel mai de jos [i este o activitate descentralizat`,
în care fiecare individ [i structur` militar` înva]` cum s` ac]ioneze
în câmpul tactic, formându-[i sau dezvoltându-[i deprinderile
necesare acestor ac]iuni. Procedural, instruirea se execut`
respectând principiul înl`n]uirii logice “de la simplu la complex”
[i “de la par]ial la întrunit”, acordându-se suficient timp
pentru în]elegere [i exersare. În procesul concret al execut`rii
instruirii, scopul cre[terii permanente a eficien]ei poate fi înf`ptuit
prin angajarea urm`toarelor cerin]e: respectarea prevederilor doctrinelor pentru opera]ii;
antrenarea în condi]ii cât mai apropiate de cele specifice câmpului de lupt`; vizarea perfor-
man]elor stabilite; asigurarea [i consumarea resurselor potrivit planific`rii; realizarea
unei siguran]e maxime pentru personal [i echipamente [i protejarea activ` a mediului.
În contextul acestei etape, personalul trebuie foarte bine informat asupra sarcinilor pe care
le are de îndeplinit [i a performan]elor pe care trebuie s` le con]in`.
Comandorul Marian DU{MANU: În]eleg c` îmi revine sarcina, dar [i posibilitatea
de a m` referi la evaluarea instruirii. Ac]iunea ca atare nu comport`, în mod deosebit,
nout`]i specifice. Comandan]ii trebuie s` cunoasc` în orice moment cum se desf`[oar`
procesul de instruire, dar, mai ales, trebuie s` cunoasc` în ce m`sur` personalul din subordine
este, la încheierea perioadei de instruire, preg`tit pentru îndeplinirea atribu]iilor sau a misiunilor
în care urmeaz` a fi angajat. Trebuie re]inut faptul c` evaluarea instruirii nu se face sporadic;
ea are un caracter permanent, se face urm`rind o anumit` scal` a specificit`]ii func]ionale,
atât pe timpul activit`]ii, cât [i, evident, la sfâr[itul procesului de instruire propriu-zis. De asemenea,
este important ca prin evaluare s` se identifice problemele existente în procesul de instruire
[i s` se cuantifice nivelul de performan]` atins. În mod concret, în raport cu obiectivele
214
Dezbateri GMR
vizate, în general, evaluarea poate determina urm`toarele variabile
ale strategiei organiza]ionale: valoarea metodic`, pragmatic`
[i doctrinar` a planurilor, programelor, metodelor [i tehnicilor
de instruire aplicate; eficien]a folosirii resurselor alocate; m`sura
în care au fost realizate obiectivele instruirii; nivelul de preg`tire
a personalului sau a structurilor instruite pentru îndeplinirea
misiunilor; disfunc]iile existente în standardizarea instruirii
[i modul concret de rezolvare a acestora; eventualitatea
schimb`rilor care trebuie operate în doctrine, proceduri, structuri
de comand` sau de for]e, precum [i în natura echipamentelor
folosite pentru eficientizarea activit`]ii. În tot acest proces
al evalu`rii, mult mai complex decât am fi tenta]i s`-l consider`m
analizându-le la rece, diferen]iat [i nedeterminant, condi]ia [i obiectivele, calitatea activit`]ii
ca atare are un rol decisiv [i depinde în mod necesar de calitatea standardelor [i de cea a evaluatorilor.
Existen]a standardelor pentru fiecare activitate de instruire [i m`sura în care acestea reflect`
cerin]ele opera]ionale constituie elementul referen]ial al oric`rui act de evaluare destinat`
s` r`spund` nevoii de cunoa[tere netrunchiat` a realit`]ii. Pe de alt` parte, capacitatea evaluatorilor
[i caracterul obiectiv al aprecierii lor influen]eaz`, determinant uneori, valoarea evalu`rii.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: Nu s-a vorbit despre instruirea

personalului în rezerv`. Este aceast` categorie de personal în “aten]ia”
prevederilor con]inute de Doctrina instruirii For]elor Armate ?
Generalul-maior Mircea SAVU: Bineîn]eles ! Cu atât mai mult cu cât armatele
moderne acord` o aten]ie sporit` personalului în rezerv`, proiectând [i aplicând politici
[i strategii coerente de recrutare, instruire [i folosire a acestei resurse în ac]iunile militare.
Tocmai de aceea consider`m c`, [i pentru Armata României, existen]a unei rezerve de personal
bine instruit reprezint` în mod esen]ial o condi]ie pentru realizarea capacit`]ii operative
necesare îndeplinirii misiunilor. În ceea ce ne prive[te, \n prezent, conform legii, personalul
în rezerv` cuprinde totalitatea cet`]enilor români afla]i în eviden]a Armatei pentru a participa,
în situa]ii de criz` [i la r`zboi, la sus]inere efortului militar al ]`rii. În ceea ce prive[te includerea
unei persoane anume în categoria personalului de rezerv`, decizia nu apar]ine cet`]eanului,
ci institu]iei militare. Cum construim politica fa]` de aceast` categorie de personal ?
În condi]iile schimb`rilor majore din mediul de securitate de interes pentru România,
ale adopt`rii unei noi strategii de securitate na]ional` [i, în consecin]`, a reducerii semnificative
a efectivelor militare, rezerva de personal se diminueaz` [i ea. Ca urmare, noua situa]ie
impune reconsiderarea rolului [i a locului personalului în rezerv`, în special din perspectiva
sistemului de recrutare [i a celui de instruire a acestuia. Perspectiva proxim` determin`
opinia conform c`reia constituirea unei rezerve pe baz` de voluntariat poate avea efecte
pozitive asupra recrut`rii [i instruirii mai eficiente a personalului în rezerv`. Utilizarea rezervi[tilor
voluntari este, de fapt, o tendin]` general` în statele membre ale NATO. Rela]ia dintre personalul
în rezerv` [i Armat` ar putea fi reglementat`, în acest caz, prin contract, asemeni personalului
în activitate. Cu privire la instruire, teoretic, personalul în rezerv` trebuie s` fie la fel de bine
instruit ca [i cel în activitate. În realitate îns`, f`r` a ne ascunde dup` deget, trebuie s` spunem
215
c` în nici o armat` rezervi[tii nu se afl` la nivelul de instruire specific for]elor active.
Aceast` situa]ie, îns`, este normal`, luând în seam` faptul c` rolul atribuit personalului
în rezerv` este oarecum diferit de cel al personalului în activitate. În acest caz, esen]ial
este ca, prin parcurgerea unui program de instruire adecvat, rezervi[tii s` fie în m`sur`
ca, în timp operativ, s` se integreze [i s` ating` performan]ele necesare îndeplinirii misiunilor.
Relativ la instruirea propriu-zis`, aceasta se realizeaz` în trei etape, dou` desf`[urate
în starea de premobilizare – am în vedere actualizarea cuno[tin]elor [i a deprinderilor
[i dezvoltarea deprinderilor, [i în perioada declan[at` de mobilizare, când se produce integrarea
personalului în rezerv` în structurile militare, instruirea vizând opera]ionalizarea [i preg`tirea
pentru misiune.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: V` rog s` revenim la cea dintâi

component` a procesului de instruire, practic, la temelia sa episte-
mologic` – înv`]`mântul militar. V` rog s` îi principializa]i menirea
[i s` releva]i conceptele care îi definesc esen]a, procesele, conexiunile,
structurile de baz` [i finalit`]ile.
Generalul-maior Mircea SAVU: Determinarea
conceptual` a înv`]`mântului militar românesc, în perspectiva
sa sistemic`, este fundamentat` de scopul esen]ial al acestuia
– respectiv rezolvarea nevoilor opera]ionale ale Armatei
[i de pozi]ia [i rolul organic în sistemul de instruire a for]elor
Armatei, fiind parte integrant` a acestuia, dup` cum, în logica
subsumatoare a sistemelor specifice cu caracter macrosocial,
este parte integrant` a sistemului na]ional de înv`]`mânt.
Fiind un sistem realmente deschis, cu amendamentul c` aceast`
deschidere opereaz`, firesc a[ zice, mai cu seam` spre spa]iile
similare din ]ar` [i strìn`tate, înv`]`mântul militar românesc
î[i direc]ioneaz` curricular strategia spre cre[terea interopera-
bilit`]ii for]elor proprii cu for]ele celorlalte state membre ale NATO [i spre formarea
conduc`torului militar. Obiectivele sale esen]iale, astfel formulate, configureaz`, în fapt,
un model al absolventului, model stabilit, în mod normal, de c`tre beneficiar, care nu este
altcineva decât unit`]ile Armatei. Aici se impun unele preciz`ri. Luând în considera]ie
faptul c` în domeniul militar nu exist` o pia]` liber` a cererii [i a ofertei de personal, Armata
fiind singurul beneficiar nemijlocit al instruirii aplicate în institu]iile militare de înv`]`mânt,
procesul de înv`]`mânt devine o activitate comandat` în totalitate de c`tre beneficiar,
bunòar` de c`tre unit`]ile Armatei. Vede]i, rolul beneficiarului este absolut decisiv
în proiectarea “produsului” activit`]ii de înv`]`mânt ! Tocmai de aceea, beneficiarii,
prin statele majore ale categoriilor de for]e ale Armatei [i structurile centrale, au nu numai
dreptul, ci [i obliga]ia de a proiecta, pentru fiecare form` institu]ionalizat` de înv`]`mânt,
modelul absolventului acesteia, documentul materializând cerin]ele opera]ionale care trebuie
îndeplinite pe timpul [colariz`rii. A[adar, institu]iile militare de înv`]`mânt nu prezint` oferte
educa]ionale, precum cele din sistemul civil, ci îndeplinesc întocmai solicit`rile formulate
de c`tre beneficiari în modelul absolventului. Nu doresc s` insist, nici m`car din perspectiv`
216
Dezbateri GMR
conceptual`, asupra “modelului absolventului”; ar fi dificil s` configur`m acum o structur`
care s` se situeze într-o anume stare de siguran]` fa]` de orice fel de comentarii. Nu voi aminti
nici componentele institu]ionale ale sistemului înv`]`mântului militar, care asigur` coeren]a
[i continuitatea instruirii; acestea sunt bine cunoscute. A[ mai spune doar c` claritatea
cu care sunt definite [i exprimate cerin]ele cuprinse în “modelul absolventului” are un rol
determinant asupra valorii înv`]`mântului [i, implicit, asupra produselor sale finale – absolven]ii.
Comandorul Marian DU{MANU: Nu în completarea

a ceea ce a considerat domnul general, ci, mai degrab`,
în continuarea celor afirmate de c`tre domnia sa, vreau s` punctez
unele chestiuni cu caracter procesual, dar [i de con]inut
ale înv`]`mântului militar. Fiind deja de notorietate faptul
c` formarea personalului militar, prin înv`]`mânt, se realizeaz`
atât prin filiera direct`, cât [i prin cea indirect`, trebuie afirmat
caracterul complementar al acestora, ponderea fiec`reia dintre ele
fiind decis` în func]ie de interesele, resursele [i politicile de personal
ale Armatei, la un moment dat. Con]inutul înv`]`mântului militar
este stabilit prin curriculum educa]ional [i este nemijlocit corelat
cu cel al instruc]iei [i, în general, cu cariera militar`. El asigur`,
pas cu pas, instruirea personalului militar, proiectat` în raport cu nevoile de performan]`
profesional`, cu îndeplinirea atribu]iilor specifice func]iei [i, lucru important, cu evolu]ia
în carier`. Deoarece cre[terea eficien]ei [i a nivelului de instruire sunt obiectivele intrinseci
ale oric`ror activit`]i de înv`]`mânt, avem în vedere faptul c` aceste obiective pot fi atinse
prin opera]ionalizarea urm`toarelor cerin]e: selectivitatea elaborat` a procesului de admitere;
corelarea dintre filozofia general`, dar [i specific`, a instruirii [i competen]ele [i capacit`]ile
cerute prin “modelul absolventului”; coeren]a intern` a procesului de instruire, protejarea
fluxului educa]ional împotriva fracturilor curriculare; complementaritatea formelor de instruire;
compatibilitatea instruirii cu procesele similare din celelalte armate ale Alian]ei Nord-Atlantice;
coagularea responsabilit`]ilor institu]iilor militare de înv`]`mânt cu cele ale viitorului absolvent
[i, iat`, devine o adev`rat` constant`, eficien]a instruirii, eficien]a pe toate planurile [i la toate
nivelurile procesului ca atare.
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: Din totalitatea valorilor organiza]ionale care configureaz`
calitatea procesului de înv`]`mânt, dou` sunt relevante din perspectiva proiec]iei noastre
doctrinare: tehnologiile de înv`]`mânt [i personalul didactic, asupra acestora f`când câteva
considera]ii. În prezent, dialogul dintre profesor [i cursan]i a devenit suportul afirm`rii
tuturor tehnologiilor de înv`]`mânt. Dezvoltarea tehnologiei informa]iei are un impact
foarte puternic asupra mediului militar. Din aceast` perspectiv`, profesionalizarea
personalului Armatei impune [i utilizarea unui sistem avansat de instrumente [i tehnologii
de instruire, în linia întâi situându-se, în opinia noastr`, înv`]area distribuit` avansat`
– Advanced Distributed Learning/ADL, despre care, considerând-o extrem de util`,
am s` vorbesc, dac` îmi îng`dui]i, în continuare. Deci, care sunt virtu]ile ADL ? ADL se realizeaz`
în condi]iile perfec]ion`rilor de ultim` or` din domeniile comunica]iilor, informaticii
[i ale tehnologiilor didactice, se bazeaz` pe WEB [i ofer` posibilit`]i eficiente de înv`]are
217
oriunde, oricând, în condi]ii nepreten]ioase [i la standarde
superioare înv`]`rii clasice. În ultim` instan]`, ADL este un proces
educa]ional intermediat de tehnologia de vârf, proces care se impune
cu tot mai mult` ireversibilitate acolo unde mobilitatea, viteza
de reac]ie [i accesibilitatea resurselor se constituie în factori-cheie
în dobândirea succesului. În ceea ce prive[te înv`]`mântul militar
românesc, consider c` exist` suficiente posibilit`]i tehnice, poten]ial
intelectual [i chiar resurse financiare pentru implementarea
ADL. Problema cea mai dificil` în implementarea noului sistem
consist`, de fapt, în natura schimb`rii ca atare, succesul asum`rii
formale a sistemului fiind determinat de m`sura în]elegerii
lui conceptuale [i de managementul prin care este implementat.
Provocarea numit` “ADL” este presant`, nu ne îng`duie nici alternative imediate, nici întârzieri
periculoase, în statele NATO cunoscând o dezvoltare rapid`. De fapt, la nivel NATO exist`
un program de implementare a tehnologiei ADL. Se are în vedere ca materialele ADL s` fie
elaborate în mod individual, de c`tre fiecare na]iune, sau în cooperare cu structuri specializate
ale NATO, [i nu de c`tre structurile NATO ca atare, acestea asigurând doar instrumentele
[i asisten]a necesare sistemului. Se pune problema dac` tehnologizarea înalt` a înv`]`mântului
ar dilua întrucâtva rolul personalului didactic. În nici un caz ! Competen]a profesional`,
cultura intelectual`, ini]iativa [i devotamentul institu]ional [i voca]ional al personalului didactic
vor ocupa un loc central în organica [i afirmarea noului sistem tehnologizat de instruire,
care, practic, le confer` o alt` identitate profesional`, evident superioar` celei de baz`.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: V` rog s` fi]i de acord s` d`m

drumul din start ultimei provoc`ri a dezbaterii noastre, c`reia Doctrina
instruirii For]elor Armate îi acord` o aten]ie special` – instruc]ia.
Acestei problematici, v` rog s` îi releva]i principiile [i cerin]ele
opera]ionale, virtu]ile vizate în consolidarea personalit`]ii militarului,
structura, con]inutul [i formele organiza]ionale de desf`[urare.
Generalul-maior Mircea SAVU: Cam multe chestiuni de relevat în cadrul unei singure
“deschideri”, dar consider c` putem s` r`spundem conving`tor abordând o participare
interactiv`. S` începem cu principiile. De[i principiile luptei armate r`mân valabile
pentru perioade semnificative de timp, principiile care stau la baza instruc]iei for]elor lupt`toare
sunt într-o permanent` transformare, într-o continu` dezvoltare. Ca elemente de ordin conceptual,
principiile care fundamenteaz` activitatea de instruc]ie definesc regulile care proiecteaz`
coloana vertebral` a acestei activit`]i. Care sunt acestea ? Eviden]ierea succint` ne permite
s` adnot`m: scopul instruc]iei const` în preg`tirea pentru r`zboi [i pentru opera]ii militare
altele decât r`zboiul; are la baz` doctrinele pentru opera]ii; întreaga r`spundere
pentru planificarea, executarea [i evaluarea instruc]iei revine comandantului; instruc]ia
s` se desf`[oare în condi]ii cât mai apropiate de cele din teatrul de opera]ii. La rândul lor,
cerin]ele, decurgând din nevoia concretiz`rii principiilor enun]ate, consist` în: nevoia
planific`rii unitare a instruc]iei; competen]a manifest` aplicat` întregului proces; instruc]ia
218
Dezbateri GMR
s` fie tratat` ca un proces continuu, progresiv, supus unor standarde cât mai performante;
s` se desf`[oare modular [i s` adopte standardele [i procedurile NATO; s` asigure motivarea
pentru performan]` [i s` aib` un caracter puternic pragmatic; s` permit` flexibilitatea
în planificare [i executare [i s` fie condus` de profesioni[ti; s` promoveze exigen]a, s` cultive
spiritul combativ [i virtu]ile militare [i s` fie evaluat` permanent din perspectiva performan]ei.
Cadrul principial [i pachetul de cerin]e enun]ate determin` decisiv acea component`
a personalit`]ii care se formeaz` prin instruc]ie [i care eviden]iaz`: competen]a profesional`;
capacitatea de a reac]iona rapid [i de a lua ini]iativa; încrederea în sine, autodisciplina
[i r`spunderea personal`; t`ria fizic` [i mental`; abilitatea de a face fa]` cu succes situa]iilor
neprev`zute; rezisten]a la presiuni fizice [i psihice; curajul [i hot`rârea de a învinge; cinste,
integritatea [i conduita etic`; devotamentul [i loialitatea fa]` de camarazi, organiza]ie, armat`
[i na]iune; încrederea mutual` [i abilitatea de a lucra în echip`.
Comandorul Marian DU{MANU: Principiile [i cerin]ele enun]ate de c`tre
domnul general fac corp comun cu structura, suprastructura [i con]inutul instruc]iei.
S-a afirmat mai devreme c` instruc]ia trebuie s` urmeze o derulare logic`, de la simplu
la complex, context în care deosebim instruc]ia individual` [i instruc]ia colectiv` care,
la rându-i, subsumeaz` instruc]ia comenzii [i a comandamentelor [i instruc]ia structurilor
militare. F`r` a intra în detalii, am s` recurg la unele considera]ii cu privire la instruc]ia
individual`. Scopul acesteia const` în a asigura unit`]ilor militari ap]i s` îndeplineasc` atribu]iile
func]iilor pe care vor fi încadra]i [i, totodat`, suficient de instrui]i pentru a participa eficient
la instruirea colectiv`. Pentru aceasta, instruc]ia individual`, pe cele dou` componente
ale sale – de baz` [i de specialitate, trebuie s` formeze [i s` dezvolte profesional lupt`tori,
speciali[ti [i lideri militari care s` fie organic compatibili cu structura pentru care se instruiesc.
Practic, nu se poate face o delimitare exact` între cele dou` forme de instruc]ie individual`,
dup` cum acela[i lucru este valabil [i în contextul raport`rii acesteia la instruc]ia colectiv`,
instruc]ia individual` continuând, în forme specifice, [i pe timpul instruc]iei colective.
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: Urmând logica dezvolt`rii ca atare a temei,
voi face unele aprecieri cu privire la instruc]ia colectiv` (a comenzii [i a comandamentelor,
precum [i a structurilor militare). În ceea ce prive[te comanda ca act al conducerii militare,
aceasta este perceput` adesea drept o activitate individual`, de[i, în realitate, o conducere
eficient` se realizeaz` numai prin efortul de echip`. Tocmai de aceea, instruirea comenzii,
a comandamentului [i instruirea comandantului nu sunt activit`]i disparate, dup` cum
nu sunt disparate nici activit`]ile desf`[urate pe timpul planific`rii [i conducerii luptei/opera]iei.
Asta înseamn` c` [i obiectivele instruirii au o genez` opera]ional` unitar`, în principal,
acestea vizând: realizarea coeziunii organiza]iilor lupt`toare; dezvoltarea calitativ` a capacit`]ii
de elaborare a documentelor de conducere [i informare; antrenarea pentru rezolvarea situa]iilor
neprev`zute, dar posibile; eficientizarea sistemului de rela]ii [i a fluxului informa]ional;
însu[irea [i aplicarea procedurilor de planificare [i de conducere a ac]iunilor militare;
dezvoltarea capacit`]ii de completare [i de opera]ionalizare a comandamentelor, unit`]ilor
[i subunit`]ilor. Acest tip de instruire comport` o component` teoretico-militar`
[i una practic-aplicativ` care, la rândul ei, se desf`[oar` pe dou` paliere – instruc]ia comun`
[i cea a comenzii, a comandamentelor.
219
Generalul-maior Mircea SAVU: Diversitatea [i complexi-
tatea tot mai accentuat` a conflictelor armate determin` nevoia
unui r`spuns corespunz`tor [i în planul instruirii for]elor.
Unele aspecte ale acestei reac]ii sunt foarte greu de determinat
[i de preg`tit pe clasicul câmp de instruc]ie. Solu]ia ne-o ofer`,
par]ial cel pu]in, tehnologiile informatice utilizate în modelarea
[i simularea desf`[ur`rii conflictelor militare. De fapt, instruc]ia
în sine este o simulare a luptei reale, instruc]ia prin simulare,
folosind tehnologiile informatice, producând o simulare a simul`rii.
Avantajele acestui tip de instruire constau în faptul c`: asigur`
analizarea unui volum mare de informa]ii în timp scurt; permite
explorarea [i jucarea unor aspecte ale conflictului militar, care, în condi]iile instruc]iei clasice,
sunt imposibil de reprodus; asigur` însu[irea procedeelor de ac]iune specifice viitoarelor
conflicte; permite o evaluare rapid` [i mult mai obiectiv` a nivelului atins în instruirea for]elor
[i, nu în ultimul rând, necesit` un consum mult redus de resurse pentru acumularea
unor cuno[tin]e [i formarea deprinderilor. În fond, instruirea prin simulare, una dintre marile
provoc`ri c`rora comandan]ii trebuie s` le r`spund`, este deja o realitate care nu numai
c` nu poate fi contestat`, ci trebuie asumat` [i opera]ionalizat` la toate nivelurile de instruire.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: Cum sunt programate,

proiectate misiunile specifice fiec`rei structuri militare ?
Generalul-maior Mircea SAVU: Pentru îndeplinirea unei misiuni, structura militar`

trebuie s` rezolve o serie de cerin]e specifice acelei misiuni. Acestea sunt cerin]e colective,
de comand` [i individuale [i pot fi asimilate unor secven]e ale misiunii. Din perspectiva
procesului de instruc]ie, fiec`rei cerin]e a misiunii îi corespunde o activitate de instruc]ie,
în sensul c`, pentru a fi apt` s` îndeplinesc` cerin]a, o structur` militar` trebuie mai întâi
s` se instruiasc` în acest sens. Activitatea se nume[te Activitate-Standard de Instruc]ie
[i Evaluare – ASIE [i arat` în ce const` instruc]ia ce trebuie executat` în vederea asigur`rii
deprinderilor colective necesare îndeplinirii acelei cerin]e. Pe alt plan, programul de instruc]ie
pentru misiuni – PIM este documentul care înglobeaz` misiunile specifice unei structuri
militare, cerin]ele misiunilor respective, activit`]ile-standard de instruc]ie [i evaluare
ce corespund în planul instruc]iei cerin]elor misiunii, precum [i alte informa]ii pentru instruc]ia
structurii militare, toate organizate într-un sistem logic, astfel încât comandantul s` poat`
determina cu suficient` precizie ce instruc]ie trebuie s` fac` structura sa pentru a putea
s` îndeplineasc` misiunea primit`. Dar, dincolo de aceste virtu]i cu caracter organi-
zatoric, PIM rezolv` dou` probleme esen]iale pentru comandant sau, hai s` spunem,
pentru instructor: prima, îl sprijin` s` stabileasc` ce instruc]ie trebuie s` fac` structura
sa, men]ionând cerin]ele misiunilor specifice structurii [i, a doua, îi arat` cum trebuie
s` se fac` instruc]ia pentru a se atinge nivelul de performan]` necesar îndeplinirii
misiunilor, prezentându-i activit`]ile standard de instruc]ie [i evaluare corespunz`toare
220
Dezbateri GMR
cerin]elor misiunii. F`r` nici un fel de exagerare, putem afirma c`, la ora actual`, PIM
este cel mai important produs al activit`]ii de standardizare a instruc]iei colective.
Colonelul dr. Dumitru {ERBU: La ceea ce a subliniat domnul general, adaug
c` introducerea PIM în activitatea de planificare, executare [i evaluare a instruc]iei colective
rezolv` [i alte probleme caracteristice acestei activit`]i, conferind instruc]iei un plus relevant
de atractivitate [i eficien]`, avantajele pe care le comport` consistând în: reunirea [i afirmarea
a tot ceea ce este mai valoros în domeniul instruc]iei colective; reducerea substan]ial`
a timpului necesar comandan]ilor, instructorilor [i planificatorilor pentru organizarea
instruc]iei; eliminarea subiectivismului [i arbitrarului în organizarea instruc]iei [i cre[terea
randamentului instruc]iei; adaptarea rapid` a personalului la sarcinile procesului de instruc]ie;
determinarea, relativ facil`, a resurselor necesare pentru desf`[urarea instruc]iei, în condi]iile
exercit`rii unui control eficient asupra gestion`rii acestora; simplificarea procesului de evaluare
a nivelului de instruire [i cre[terea obiectivit`]ii acestei activit`]i; simplificarea analizelor
privind instruc]ia [i introducerea rapid` a lec]iilor de înv`]at.
Generalul-maior Mircea SAVU: Relativ la PIM, este util s` se re]in` faptul
c` acesta se elaboreaz`, pe baza “Ghidului pentru elaborarea programelor de instruc]ie
pentru misiuni”, de c`tre grupurile de lucru constituite de statele majore ale categoriilor
de for]e ale Armatei [i comandamentele de arm`, la nivelul structurilor de instruc]ie
[i doctrin`, pentru nivelul interarme, [i în [colile de aplica]ie, pentru nivelul armelor
[i al specialit`]ilor.
Comandorul Marian DU{MANU: Cre[terea eficien]ei instruc]iei colective
este, de asemenea, [i produsul nemijlocit al implement`rii conceptului care coaguleaz`
“Lista cu cerin]ele esen]iale pentru misiune” – LCEM/METL, concept care, în organizarea
instruc]iei, pleac` de la dou` considerente esen]iale: primul, obiectivul principal al instruc]iei
colective trebuie s` fie realizarea capacit`]ii opera]ionale pentru îndeplinirea misiunii
stabilite prin planul de opera]ii, celelalte misiuni specifice structurii neconstituind
priorit`]i în contextul dat; al doilea, întregul efort [i resursele trebuie concentrate
pe instruc]ia pentru îndeplinirea cerin]elor esen]iale ale misiunii stabilite prin planul
de opera]ii, admi]ându-se faptul c` nici o structur` militar` nu se poate instrui performant
pentru fiecare aspect al misiunii respective. Din condi]iile enun]ate, rezult` c` instruc]ia
colectiv` trebuie s` se concentreze pe îndeplinirea cerin]elor esen]iale ale misiunii, confirmate
de analizarea misiunii stabilite prin planul de opera]ii [i a celorlalte elemente de importan]`
intrinsec` pentru misiune.
Generalul-maior Mircea SAVU: Coordonatele teoretice prezentate ne îndrept`]esc
s` afirm`m c` LCEM/METL I II III
joac` un rol substan]ial în pla- Actualizarea
Dezvoltarea Integrarea
cuno[tin]elor
nificarea instruc]iei colective. [i deprinderilor deprinderilor \n structurile militare
Practic, orienteaz` întregul Instruirea pre-mobilizare Instruirea
proces de planificare a instruc- pentru opera]ionalizare/
]iei, fapt evident în schema preg`tirea pentru misiune
al`turat` (figura 4). Mai mult, Figura 4: Structura personalului \n rezerv`
221
o asemenea abordare a planific`rii instruc]iei colective permite un salt în calitatea evalu`rii,
determinând, dar [i determinat` de calitatea standardelor [i de cea a evaluatorilor.
Colonelul dr. Costinel PETRACHE: Instruirea – consecin]`

a primelor diviziuni produse \n aria responsabilit`]ilor grupale
ale muncii; component` procesual` a dezvolt`rii umane, ridicat`,
inevitabil, la rang de sistem; condi]ie a autodep`[irii nemijlocite
[i a performan]ei nefor]ate; tehnologie a profesionalismului
nonconformist, strategie \n competi]iile centrate pe \mplinirea
a[tept`rilor vitale [i, evident, nu \n ultimul r#nd, deopotriv` concept,
doctrin` [i filozofie care reclam` reconsiderarea teoriei marxiste
a valorii axate pe munc`, \n sensul centr`rii esen]iale a acesteia
pe cunoa[tere. |n spa]iul niciodat` \nchis al profesiei militare,
unde sacrificiul nu este doar o tem` absurd` a construc]iilor epice,
ci condi]ia asumat` noncontractual de c`tre personalul militar
[i unde finalitatea extrem` se “joac`” pe o singur` carte, instruirea
are un caracter eminamente decisiv. Demasificarea r`zboiului a impus
instruirii diviziuni [i roluri riguros exacte. Barierele ierarhice ridicate
cu o anume preocupare \n fa]a schimbului de idei [i informa]ii,
at#t cele organiza]ionale, c#t [i cele interstatale, au fost pulverizate.
Dispari]ia privilegiului informa]ional, tendin]ele manifeste
de restructurare pe orizontal` a mediilor organiza]ionale [i vitalizarea
extins` a conducerii bazate pe re]ea, dominant` la acest acest \nceput
de secol, impun instruirii din spa]iul militar, celei aplicate
mai cu seam` la nivel tactic, caracteristicile fiziologice ale anatomiei
\n re]ea: anticipativitate, interpretativitate, creativitate, participativitate,
poten]area maxim` a aptitudinilor intelectuale. Sunt, de altfel, caracte-
risticile relevate instruirii \n noua sa abordare doctrinar`, \n care
“produsul” este rezultatul laborios al trudei unui grup de reflec]ie
[i inova]ie, el \nsu[i organizat circular [i, nicidecum, ierarhic.
222
“ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -
EDUCA}IA SUFLETULUI
SAU “NERVII {I R~ZBOIUL”(II)
“NERVII
“Filozoful Brunschwieg, \n “Progres et la Conscience”, arat` c` universul
concret se formeaz` ca atare, cu concursul unei dualit`]i de for]e, care intr`
\n conflict, \n mod real; echilibrul sistemului, newtonian, se datore[te jocului
combinat al atrac]iei [i al respingerei, chiar ritmul fundamental ne arat` secretul
lumei psihologice [i al lumei morale …
Oare, omul, care este cu totul sensibil la ororile r`zboiului, este posibil
ca d#nsul s` nu mai doreasc`, s` nu mai voiasc` a ucide ?
Greutatea se reazim` pe starea con[tient`, pe experien]a sa, care \i aminte[te
acel “Cogito” cartesian. Descartes scria: “Nu privesc acum nimic care s` nu fie
cu totul adev`rat; nu exist` dec#t un lucru care g#nde[te, adic` un spirit, o \n]elegere
sau o ra]iune, termeni a c`ror semnificare \mi erau necunoscut`”. (…) Oare, \n via]a
noastr` de toate zilele, \n via]a practic`, nu facem tabula rasa, nu privim nenum`rate
accidente care ne turbur`, care ne sdrobesc, care, dac` ne-am preocupa cu aten]ie
de ele, ar opri categoric mersul normal al existen]ei noastre ? At#t timp c#t suntem
\ncadra]i \ntr’o societate, at#t timp c#t suntem \n m`sur` a reac]iona spontaneu
fa]` de elemente care ne fac rù (animale feroce, intemperii etc.), nu trebue
s` ne control`m singuri, s` ne conducem cu \n]elepciune, s` rupem din noi
acel instinct al luptei, al r`zboiului, care, odinioar`, caracteriza pe oamenii
cei mai primitivi, asem`n`tori animalelor s`lbatice ?”.
“Rom#nia Militar`”, nr. 1, anul LXXVII, ianuarie 1940,
“Omul \n fa]a r`zboiului [i a p`cei”, general
Gr. Constandache, pp. 70-71.
223
Istoria, nume cu nume, “Care este mijlocul cel mai potrivit pentru noi
ca s` facem r`zboiul ? Redus` cercetarea
a g#ndirii militare la esen]ialul ei, ajungem la \ntrebarea: Ce fel
rom#ne[ti (XVI)* de armat` s` avem ? (…) C` trebue s` \mpletim
1950 \n mod ra]ional [i propor]ional elementul
General-colonel Emil BODN~RA{ teritorial cu cel permanent, pentru preg`tirea
General-maior V. ROMAN r`zboiului viitor, nu mai r`m#ne nici o \ndoial`.
General-locotenent I. TECLU
i
Colonel C. R~DULESCU
Dar, \nainte de a \ncerca o asemenea reform`,
General-locotenent C. VERDE{ trebue preg`tit` mai \nt#i con[tiin]a pentru
r
Locotenent-colonel V. POPESCU o asemenea transformare. De asemeni, trebue
Colonel V. VALERIU desvoltat` [i preg`tit` adoptabilitatea aptitu-
i
General-maior D. STAVRESCU dinilor civice [i fizice ale poporului la necesitatea
Colonel Gh. PETRESCU de r`sboiu. }ara care va \ncerca transform`ri
Colonel C. VERNESCU
radicale de organizare militar` \nainte de a face
u
Locotenent-colonel V. MORARU
General-maior E. OCHAB cele dou` preg`tiri va fi pedepsit` printr’o \nfr#ngere
t
Colonel I. ST~NESCU \n caz de r`sboiu. (…) A preg`ti armonizarea
Locotenent-colonel V. GAVRIL~ vie]ei individuale [i de specialitate cu via]a
i
General-locotenent E. STANCIU social` \nseamn`, pe de o parte, a desvolta
Locotenent-colonel R. CRISTEA \n om acele aptitudini [i facult`]i suflete[ti
ts
General-maior C. IONESCU care \i folosesc \n orice clip` din via]`,
General-maior I. BUTOI
iar pe de alt` parte \nseamn` a-i da un rost activ
Locotenent-colonel A. POPESCU
Locotenent-colonel I. MO}OC determinat \n organismul social”.
Colonel M. St. MAIORESCU “Rom#nia Militar`”, nr. 6, anul LVI, iunie 1924,
e
Locotenent-colonel Gh. MATEESCU “De la una la alta – rolul puterii suflete[ti
Maior C. VASILIU-R~{CANU \n r`zboiu”, general I. Manolescu, pp. 81-88.
Colonel V. ARDELEANU *
Locotenent-colonel I. GIUMALE
“(…) S-a pus \ntrebarea dac` istericul
R
Maior I. DUMITRACHE
C`pitan V. R@NC~ este sincer sau nu. Istericul nu este vinovat
Colonel R. VASILESCU de turbur`rile pe care le prezint`. El este sincer.
General-maior M. HAUPT Sinceritatea lui \ns` se aseam`n` cu cea a trage-
Maior A. BOUSEANU dianului care vars` lacrimi pe scen`. Pe c#t` vreme
Maior V. ROMANESCU istericul este un simulant subcon[tient, simulantul
Locotenent-colonel C. BODEA
propriu zis este perfect con[tient de tot ceea ce
Colonel N. GRIGORE
C`pitan V. GADIDOV simuleaz`. Istericul [i simulantul urm`resc,
Locotenent-major L. VASILIU \n fond, acela[i scop: punerea la ad`post
Locotenent-colonel N. TUDORIC~ de pericol. Istericul nu este direct con[tient
Colonel A. {TEF~NESCU de scopul urm`rit, pe c#nd simulantul caut`
Maior C. R~DULESCU s` [i-l ating`, absolut con[tient, cu orice pre].
Locotenent-colonel N. DOBRESCU
(…) Deosebirea dintre isterie [i simulare
Maior M. NEGUR~
Colonel C. BODEA este foarte greu de f`cut. Numai sinceritatea
Maior I. MAGERIU pacientului ne-ar putea l`muri \n acest scop,
Maior C. VASILESCU atunci c#nd ea se poate stabili.
Locotenent-colonel C. GEORGESCU O particularitate a modului de comportare
Colonel N. NICULESCU a pacien]ilor ne-a ajutat s` deosebim, \ntr’o oarecare
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape m`sur`, pe simulant de isteric. Astfel, pe c#nd
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat identitate
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile
istericii aveau un aer sincer, o atitudine modest`
revistei “Rom#nia Militar`”. [i acceptau cu resemnare tratamentul nepl`cut
224
Fundamente na]ionale
Locotenent-colonel N. TUDORIC~ prin torpilaj, simulan]ii, din contr`, erau obraznici,
Maior D. MARIN agresivi, revendicatori [i veneau \n spital,
Colonel D. GRIGORE de cele mai multe ori, \nso]i]i de personalit`]i
Maior I. CUP{A marcante din societate, cari s` le ob]in` reforme
sau concedii medicale lungi”.
1951
“Rom#nia Militar`”, nr. 11-12, anul LXXIX,
Locotenent-colonel N. PAVELESCU
noiembrie-decembrie 1942, “Nervii [i r`zboiul”,
Locotenent-colonel D. POSMAGIU
i
medic c`pitan dr. I Olteanu, pp. 98-101.
Locotenent-colonel T. NICOLAE
Locotenent-colonel D. ATHANASIU *
r
General-maior L. S~L~JAN “St`rile pitiatice sau histerice, \n \n]elesul
General-locotenent D. RA{CU
i
lui Babinski, adic` manifest`rile provocate
General-locotenent R. COSTESCU
prin sugestie [i vindecate prin persuasiune,
General-maior M. HAUPT
Colonel C. R~DULESCU au ap`rut la indivizi, prezent#nd un fond mintal
u
General-maior Gr. IONESCU caracterizat prin o sugestabilitate morbid`
Colonel I. EREMIA accentuat` [i prin o tendin]` la mitomanie
t
Colonel N. FULGA c#teodat` interesat`. La ace[ti indivizi, imagina]ia
i
C`pitan de rangul I E. GRECESCU are un curs prea liber. Se adoag` apoi o apti-
Locotenent-colonel E. LEVINSCHI tudine particular` la imita]ie [i oarecare domina]ie
ts
Locotenent-colonel A. DUMITRU
Locotenent-colonel D. BUCUR
de plasticitate organic` ce conduce subiectul
Colonel D. PANAITESCU la mitomanie.
C`pitan A. VASILESCU R`zboiul a eviden]iat numeroase manifest`ri
Maior M. NEGUR~ pitiatice, at#t \n domeniul neurologic, c#t [i \n acel
e
C`pitan A. VICTOR al sindromelor mintale. Ceea ce a distins esen]ial
Locotenent-colonel G. IOAN aceste pseudo psihoze de st`rile corespunz`toare
Maior C. R~DULESCU
autentice a fost curabilitatea prin sugestie.
Locotenent-colonel I. CUP{A
Colonel V. R@PEANU Nu trebue s` se uite c` manifest`rile pitiatice
R
Maior I. IONESCU sunt adeseori asociate la lesiuni nervoase
Locotenent-colonel T. TEODORESCU organice sau la tulbur`ri psihice adev`rate.
Locotenent-colonel A. CALMUSCHI (…) Este o eroare s` asimil`m pitiatismul
Locotenent-colonel C. B~L~NESCU simula]iei … Distinc]iunea dintre simulare
Maior L. P@RVAN [i pitiatism a fost bine ar`tat` de Porot [i Hesnard,
Locotenent-colonel A. LEMPP
cari au introdus \n studiul patogenic al st`rilor
Locotenent-colonel M. VARIA
Maior I. HRISTESCU pitiatice no]iunea delirului de expresie. (…) |n mediul
C`pitan A. POPOVICI militar, \n adev`r se \nt#lnesc cele dou` ele-
Colonel N. GRIGORE mente: sugestia [i contagiunea. |n timpul r`zboiului
Colonel C. {TEFAN mai intervine un factor: emo]ia.
Maior M. CIOROIU Emo]ia pare incapabil` prin ea \ns`[i
General-locotenent C. VERDE{ s` declan[eze accidentele histerice, dar ea poate
Locotenent-colonel C. GEORGESCU
Locotenent-colonel G. COJAN
sf`r#ma echilibrul nervos, poate exalta sugesti-
Maior C. MIHAIL bilitatea [i determina, dup` un timp de incuba]ie,
Locotenent-colonel A. RIGANI fenomene pitiatice”.
Colonel Gr. NICOLAIDE “Rom#nia Militar`” , anul LXX, nr. 11,
Maior T. MUTA{CU noiembrie 1933, “Tulbur`rile neuro-psihice
Locotenent-colonel C. DR~GHICESCU ivite \n cursul R`zboiului Mondial …”, medic
Locotenent-colonel P. DUMITRESCU colonel dr. G. Preda, pp. 40-52.
Locotenent-colonel Gh. MATEESCU
Colonel A. {TEF~NESCU Documentare [i selec]ie texte
Colonel A. PETRE @ Alina UNGHEANU
225
PREMIILE NA}IONALE
ALE REVISTEI
G@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~
PENTRU ANUL 2004
EDI}IA A VII-A – 15 februarie 2005
Premiul “General de divizie

{tefan F`lcoianu” a fost acordat
generalului de brigad`
dr. Viorel BU}A, locotenen-
tului-colonel dr. ing.
Gelu ALEXANDRESCU
[i maiorului dr. Daniel DUMITRU
pentru lucrarea “Elemente
dinamice ale c#mpului de lupt`
modern. Puterea de lupt`”.
Premiul “General de brigad`

Constantin H#rjeu” a fost
acordat colonelului medic dr.
Marian MACRI, colonelului (r.)
medic dr. Constantin R~DUIC~,
dr. Adriana HRISTEA,
dr. Mirela ANGHEL [i dr.
Ionel HU}ANU pentru lucrarea
“Manual de medicin` de c`l`-
torie [i supravie]uire \n con-
di]ii extreme. Implica]ii
medico-aeronautice”.
226
Premiul “Mare[al Alexandru

Averescu” a fost acordat
dr. Alexandru-Radu TIMOFTE
pentru lucrarea “Originile
[i m`rirea, declinul
[i rena[terea lumii infor-
ma]iilor secrete”.
Premiul “General de corp

de armat` Ion Sichitiu” a fost
acordat generalului dr.
Mircea MURE{AN [i genera-
lului de brigad` (r.) dr.
Gheorghe V~DUVA pentru
lucrarea “R`zboiul viitorului,
viitorul r`zboiului”.
Premiul “Locotenent-colonel
Mircea Tomescu” a fost
acordat colonelului dr.
Virgil B~L~CEANU pentru
lucrarea “Puterea de lupt`
a infanteriei – tendin]e
[i evolu]ii”.
227
Pentru Premiile na]ionale ale revistei

G#ndirea Militar` Rom#neasc`
au mai fost nominalizate:
Pentru premiul “General de divizie {tefan F`lcoianu”,

lucr`rile “Ac]iunile navelor Marinei Militare
\n revolu]ia din decembrie 1989”, autor
viceamiral (r.) Constantin IORDACHE,
[i “Decizia strategic`”, autori Iulian TOPLICEANU
[i Eugen SITEANU.
Pentru premiul “ General de brigad`

Constantin H#rjeu”, lucr`rile “Diploma]ia
preventiv`”, autor colonel dr. Adrian P@RLOG,
[i “Procese de comunicare \n selec]ia
personalului”, autor Traian PIGUI.
Pentru premiul “Mare[al Alexandru Averescu”,

lucr`rile “Ora care a schimbat lumea. Asimetria
\nceputului de secol”, autori dr. Gabriel NAGHI,
dr. Gheorghe TOMA, [i “Comunitatea de infor-
ma]ii. Solu]ia problemelor de securitate”, autor
Ionel MARIN.
228
Pentru premiul “ General de corp de armat`

Ion Sichitiu”, lucr`rile “Arta militar` de-a lungul
mileniilor”, autori general dr. Mihail POPESCU,
general-locotenent (r.) dr. Valentin ARSENIE,
general de brigad` (r.) dr. Gheorghe V~DUVA,
[i “Fr`m#nt`rile zeului Marte. Eseuri
de [tiin]` militar` ”, autori Cornelia S|RBU,
Lucian ST~NCIL~, Constantin FLOREA.
Pentru premiul “Locotenent-colonel Mircea

Tomescu”, lucr`rile “Alian]ele [i coali]iile po-
litico-militare – garant al securit`]ii statelor
membre”, autori Dorel DUMITRA{, Ion GIURC~,
[i “{tefan cel Mare [i Sf#nt. Remember militar”,
autori dr. Nicolae CIOBANU, dr. Ion VOIEVOZEANU.
229
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Catastrofa din Oceanul • Arme portabile antiblindate • Echipamente electro-
Indian • Preg`tirea nice pentru vehicule aeriene de mici dimensiuni
mai atent` a domin`rii f`r` pilot
crizelor în cadrul UE
• Ucraina – o na]iune Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 296,
în cùtar e d e s i n e decembrie 2004-ianuarie 2005
• Cerin]ele politicii Deminare în largul m`rii • Ce s-a întâmplat în Coasta
interne a Chinei de Filde[ • Ofi]er francez din Legiunea strìn`
(Part. 2) • Obiectivul în misiune de leg`tur` la o divizie american`
transform`rii armatei de pu[ca[i marini • Amenin]`ri [i riscuri multiforme
germane este cre[terea • Israelieni [i palestinieni: spre o victorie probabil`
capacit`]ii de lupt` a pragmatismului • Solda]ii Papei • Tribunalul militar
• Fregatele clasa 124 • Grupul aerian european • Hélios II. Informa]iile
– un proiect preten]ios • Mobilitatea aerian` militare spa]iale (Dosar) • Lumea se reînarmeaz` ?
a trupelor terestre. Transformarea cap`t` contur • Félin: r`zboinicul “high-tech” • Tom Cruise
• Asigurarea capacit`]ii de lupt` a elicopterului ori Arnold Schwarzenegger – pe care l-a]i alege ?
de transport CH-53 G/GS • Quo vadis industria • Femeile [i r`zboiul • Pactul franco-sovietic
german` de ap`rare pentru trupele terestre din 10 decembrie 1944 • Aventura spa]ial`
• Transformarea ca [ans`. Conferin]a Academiei • Bicentenarul încoron`rii lui Napoleon
Germane pentru Politica de Securitate • Sistemele
Poduri aeriene c`tre
de lupt` Wiesel 2 [i Bv 206 S pentru opera]iuni
cei mai izola]i din Asia
externe • For]ele speciale ale trupelor terestre
de Sud-Est • Para[uti[ti
în procesul de transformare a armatei germane
de încercare • Dificult`]i
• Opera]iunile externe [i preg`tirea moral-psiho-
organizatorice ale sta-
logic`. Transformarea [i riscurile sale
telor fa]` de traficul
Armada International, Elve]ia, vol. 29, nr. 1, transna]ional • Sfidarea
februarie-martie 2005 armelor “neletale”
Noi tipuri de motoare pentru vehicule aeriene • Programul nuclear
de mici dimensiuni f`r` pilot • Re]ele de comunica]ii iranian: ce fel de criz` ?
pe câmpul de lupt` • Tehnic` militar` prezentat` • Academia FBI
la Conven]ia anual` a Asocia]iei armatei de uscat • Corpul [i identificarea
din SUA • Vehicule aeriene de mici dimensiuni criminalistic` • Agen]ia
f`r` pilot realizate de firme europene [i americane Interna]ional` pentru Energia Atomic` (fi[` tehnic`)
230
Univers publicistic militar
• No]iunea de strategie militar` israelian` • Cheile în cadrul rela]iei Fran]a-NATO ? • Organiza]iile
NATO (Dosar) • Scurtarea termenelor de deminare regionale de securitate: exemplul Simpozionului
• Tradi]ie multicultural` sau deriv` comunitar` ? Naval al Pacificului de Vest (SNPV) • Lupta mari-
(Legiunea strìn`) • Ora[ul [i r`zboiul tim` contra traficurilor ilicite • Rela]iile franco-chi-
neze: contracte, în]elegere strategic` tacit`
ASMZ (Allgemeine Schweizerische [i pasiune cultural` • Algeria: alegerea triumfal`
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 1, ianuarie 2005 a lui Abdelaziz Bouteflika • Forumul Mondial
Când armele vorbesc, legile tac • Înfrângerea pentru Dezvoltare Durabil`, între Davos [i Porto
violen]ei • Cooperarea civil-militar` [i dreptul Alegre • Fran]a [i evolu]ia lumii • Fran]a [i Africa
interna]ional • Opera]iunile militare interna]ionale • Încotro se îndreapt` armata terestr` ? • Este depen-
cu obiective umanitare • Exerci]iul “PREMEX” den]a toxicologic` un fapt social ? • In memoriam
• Scenarii ale amenin]`rii • For]e de pace neutre Paul-Marie de la Gorce • Ap`rarea în Fran]a.
pentru asigurarea ajutorului umanitar • Perspectivele Bugetul ap`r`rii pentru 2005
dreptului interna]ional umanitar • Este necesar`
actualizarea Cartei ONU ? • Legea conflictelor armate Défense nationale et sécurité collective,
ca problem` de conducere (articol în limba englez`) Fran]a, nr. 2, februarie 2005
• Budismul în Afganistan: distrugerea unei culturi Rela]iile transatlantice, dup` alegerile din SUA
• Garda Na]ional` norvegian` • Rela]ia transatlantic`: UE ca valoare sau UE
ca putere ? • Securitatea intern` – noi provoc`ri
ASMZ (Allgemeine Schweizerische pentru SUA [i Europa • Politica European`
Militärzeitschrift), Elve]ia, nr. 2, februarie 2005 de Securitate [i Ap`rare (PESA) – supraveghere
Proiectul “Armata XXI”: securitatea teritoriului strategic`. Al doilea dosar de supraveghere strategic`
sau ap`rare ? • Cooperarea Departamentului • Rela]iile de securitate dintre Europa [i SUA: criz`
de preg`tire superioar` a cadrelor din armata sau progres ? • O doctrin` a “securit`]ii umane”
elve]ian` cu institu]iile na]ionale de înv`]`mânt pentru Europa • Spre un spa]iu aerian european
• Demnitatea uman` [i institu]ia militar` • Schimb`ri unificat [i securizat • Aspectele militare ale PESA
de paradigm` în procesul de instruc]ie orientat în cursul anului 2004 • Strategia European`
spre opera]iuni reale • Un nou tip de instruc]ie de Ap`rare în al doilea semestru al anului
pe noul transportor blindat 2000 de înalt` tehnologie 2004: dimensiunea politic` • Europa: dincolo
de frontiera liniar` • Micile monarhii din Golful
Bulletin européen, Italia, nr. 654-655, Persic [i unda de [oc irakian` • Islamul [i statul
noiembrie-decembrie 2004 în Asia Central`: bilan]ul unor rela]ii ambigue
Europa neterminat`. Reflec]ii privind Tratatul • Provoc`rile asimetriei • Comunicarea militar`
Constitu]ional al Uniunii Europene • O constitu]ie – identitate în pericol ? • Geopolitica energiei
pentru Europa • America [i Europa dup` realegerea
lui Bush • Uniunea European`, între procesul
Ofensiva • Genera]ia
de integrare [i cel de extindere • Ac]iunea UNESCO
de la sfâr[itul secolu-
în teritoriu • Legisla]ia biblic` [i influen]a sa asupra
lui 19. Armata [i Res-
legisla]iilor europene
taura]ia. 1880-1905
Bulletin européen, Italia, nr. 656, ianuarie 2005 • For]a de Reac]ie
De la groaza de tsunami la solidaritatea global` ? a NATO NRF-3. Concept
• Petrarca: o figur` european` • Intrarea Turciei [i integrare în Cartierul
în Uniunea European` • Este oare Ucraina “pe deplin” General al Corpului
european` ? • Poduri culturale italiene • Legisla]ia de Desf`[urare Rapid`
biblic` [i influen]a sa asupra legisla]iilor europene al NATO din Italia.
Documentar • Evolu]ia
Défense nationale et sécurité collective, opera]iunilor de spri-
Fran]a, nr. 1, ianuarie 2005 jinire a autorit`]ilor
Luxemburgul [i pre[edin]iile UE [i UEO civile • Opera]iunile bazate pe efecte (EBO)
• Cercetarea strategic` în Belgia • În vederea la Corpul de Desf`[urare Rapid` din Italia
c`rei strategii europene de ap`rare sunt necesare (NRDC-IT) • Simulatorul de lupt` SIMACA dincolo
for]ele armate ? • Care este strategia bugetar` de simularea tehnic` • Opera]iunile para[utate
231
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1, reforma militar` în Rusia ? • O teorie neoclasic`
ianuarie 2005 realist` a dezechilibrelor puterii
Utilizarea corect` a principiilor preg`tirii moral-psiho-
logice • În form` pentru noile misiuni. Procesul Jane’s International Defense Review,
de transformare a armatei prinde contur • Cerin]ele Marea Britanie, vol. 38, ianuarie 2005
de politic` intern` ale Chinei (Part. 1) • Pe drumul Noul tun cu volum variabil al camerei de înc`rcare,
spre contribu]ia european` la politica de ap`rare produs de United Defense • Statele Unite î[i m`resc
• Ce pl`nuie[te pre[edintele SUA cu privire familia submarinelor nucleare • Sisteme precise
la Orientul Apropiat [i Orientul Mijlociu • For]ele de para[utare • Vehicule blindate modulare ca solu]ie
europene de ap`rare – (nici) o viziune ? • Bateria alternativ` la cererea de vehicule blindate pe ro]i
de cercetare de artilerie ISAF • Corveta clasa 130 • For]a de R`spuns a NATO spre capacitatea maxim`
a marinei militare germane. Stadiul proiectului
Aparate de radio
• Transmitere digital` de date [i transmisie
portabile pentru echi-
prin radiotelefonie pentru autorit`]ile [i organiza]iile
cu misiuni de securitate • Experien]ele armatei parea soldatului
de uscat a SUA în Irak. Înv`]`minte pentru armata în r`zboiul centrat
german` uscat ? • Ini]iativa de extindere a securit`]ii pe re]ea • Rachete
ca instrument pentru perfec]ionarea dreptului navale sol-aer
maritim • Conducerea modern` a unui viitor sistem • R`zboiul electronic
al armatei germane [i avia]ia modern`
de lupt` • Industria
Foreign Affairs, SUA, vol. 84, nr. 1, de ap`rare de capaci-
ianuarie-februarie 2005 tate mic` din Norvegia
Bush [i lumea în al doilea mandat: Marea strategie • For]ele armate
în al doilea mandat • Irak: câ[tigarea r`zboiului ale Emiratelor Arabe Unite într-un climat instabil
imposibil de câ[tigat • Irak: logica dezangaj`rii • Motoare compacte de mare putere pentru vehicule
• Provocarea economic` global` • Arsenalul u[oare de lupt`
[i doctrina nuclear`, azi • Situa]ia dificil` din Orientul
Mijlociu • O nou` viziune privind Asia • Tendin]a Military Technology, Germania, vol. 29, nr. 2, 2005
nord-atlantic` • A tri[at Coreea de Nord ? • Înapoi Emiratele Arabe Unite dup` moartea [eicului Zayed
la Balcani • Regiunea Darfur [i dezbaterea cu privire • Lumea arab` în anul 2020: perspectiv` de schimbare
la genocid • Reconstruc]ia statelor vulnerabile • Achizi]ii în domeniul ap`r`rii în Golful Persic
• Protec]ia împotriva minelor pentru vehicule blindate
IFDT (Information für die Truppe), Germania, de lupt` • Sistem de identificare a trupelor proprii
nr. 4, octombrie-decembrie 2004 în timpul opera]iunilor de lupt` • Sistemul european
Procesul de transformare a for]elor armate [i spectrul de instruc]ie integrat` a pilo]ilor are un viitor ?
de misiuni viitoare • Armata modern` de mercenari. • NATO [i ap`rarea antirachet` • Armata de uscat
Firme de securitate [i militare private • “Corpora]ii a SUA în 2005 [i dup` • R`zboiul terestru în era
de r`zboi” [i profituri. Armatele organizate private informa]iilor • Modernizarea armamentului
din Africa • Terorismul [i ducerea r`zboiului conven]ional al Indiei • For]ele aeriene indiene
asimetric • Planul strategic al terorismului islamic [i programul unui nou avion de lupt` • Modernizarea
• Schimbarea raporturilor de putere în Europa
avionului MiG-29 • Sisteme aeropurtate israeliene
• Lag`rele de concentrare [i industria de ap`rare
de culegere a informa]iilor • Austria, ca furnizor
• Langemarck – realitate [i mit • Zile dramatice
de mijloace de ap`rare • Întreprinderile de armament
în Helsinki. Ruperea fr`]iei de arme germano-fin-
din Pakistan – mai competitive în viitor
landeze. Cauze [i consecin]e • Obligativitatea
serviciului militar, forme de ap`rare, forme de stat.
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Recrutarea prin tragerea la sor]i în Fran]a începând
Austria, nr. 1, ianuarie-februarie 2005
din decembrie 1803
Situa]ia strategic` la început de an • Considera]ii
International Security, SUA, vol. 29, nr. 2, cu privire la refacerea efectivelor for]elor armate
toamna 2004 ale Republicii Democrate Germane pân` în 1956
Noi provoc`ri privind regimul neprolifer`rii nucleare • Despre genul [i importan]a ap`r`rii militare
• Arme spa]iale • Aspecte ale suveranit`]ii mixte a teritoriului în inima Europei. Considera]ii neactuale
în statele destr`mate [i falimentare • De ce a e[uat la \mplinirea a 50 de ani de la crearea armatei
232
austriece • De la geografia militar` la Institutul Terre magazine, Fran]a, nr. 161, februarie 2005
Geografic Militar • Trecerea la for]ele armate Brigada franco-german`. Ap`rarea european`: înainte
de voluntari, în Italia, în 2005 • Crearea structurilor ! • “Starea de spirit: prevenire” • Coeziune [i spirit
de ap`rare ale statului în Bosnia-Her]egovina • Islamul de corp • Voin]a de dialog confirmat` • C`lirea
din Europa, între teama de terorism [i mizeria social` în lupt`: mod de folosire (Dosar) • Exerci]iul
“Jeaningros” pentru testarea pe teren a sistemului
Revue Militaire Suisse, Elve]ia, nr. 2,
informatic regimentar (SIR) • Opera]iunea “Licorne”
februarie 2005
în Coasta de Filde[ • For]ele franceze din sudul
Libertatea de expresie a militarilor • Reflec]ii privind
Oceanului Indian • {coala de reconversie profe-
sistemul nostru de mili]ii • Despre strategia aerian`
sional` a Oficiului na]ional al fo[tilor combatan]i
(Part. 2) • NATO, bra]ul înarmat al ordinii de la Bagdad
• Schi alpin pentru to]i
• “Iraqi Freedom”. Americanii au luptat
oare cu un adversar pe cale de dispari]ie ? Voennaya mysl’, Rusia, nr. 11, noiembrie 2004
• Fallujah, în miezul b`t`liei • Situa]ia de dup` Atragerea cet`]enilor spre serviciul militar pe baz`
r`zboi în Irak • Punctele slabe ale vehiculelor de contract: direc]ii prioritare ale activit`]ii de promo-
blindate americane din familia “Stryker” • Doctrina vare a imaginii armatei • Arta lu`rii deciziei în opera-
for]elor terestre • Conceptul în activitatea ]iunile de ap`rare • Perioada ini]ial` a r`zboiului: istorie
de stat-major • Joseph de Christen (1752-1808), [i contemporaneitate • Perfec]ionarea sistemelor
comandant al regimentului 4 elve]ian în B`t`lia automatizate de conducere a transmisiunilor
de la Baylen (Part. 1) • Principalele direc]ii de creare a unui spa]iu
Signal, SUA, vol. 59, nr. 6, februarie 2005 informa]ional unic al for]elor armate ale Federa]iei
Guvernul SUA trebuie s` coordoneze securitatea Ruse • Aprecierea eficien]ei sistemului automatizat
informatic` intern` • Poli]ia din Washington de conducere a for]elor aeriene • Perfec]ionarea
se implic` în lupta împotriva terorismului inter- metodelor de lucru ale organelor de conducere
na]ional • Consolidarea firmelor modeleaz` a marilor unit`]i ale for]elor aeriene în preg`tirea
o industrie în dezvoltare • Garda de coast` urm`re[te ac]iunilor de lupt` • Reguli [i metode de cercetare
s`-[i asigure suprema]ia informa]iilor maritime a [tiin]ei militare • Teoria organiz`rii militare
• Noile mijloace tehnice ]in terori[tii la distan]` • Summitul de la Istanbul [i probleme Consiliului
• Demitizarea securit`]ii informa]iilor • For]ele Rusia-NATO • O nou` viziune asupra [tiin]ei militare
aeriene trec la r`zboiul centrat pe re]ea • Exper]i • Doctrina militar` [i sistemul de priorit`]i în teoria
în electronic` proiecteaz` viitorul for]elor aeriene [i practica securit`]ii militare • Opera]iunea strategic`
• Satelitul modular TacSat-1 • Culegerea de infor- ofensiv` de la Petsamo-Kirkenesk: înv`]`minte
ma]ii în ciberspa]iu • Tehnologie experimental` [i concluzii • Teoria descuraj`rii. Modele conceptuale
pentru interconectarea lupt`torilor • Linia frontului
este mai pu]in clar` pe un câmp de lupt` Voennaya mysl’ , Rusia, nr. 12, decembrie 2004
de 360 de grade Ideologia militar` a statului • Componenta
economic` a securit`]ii militare a Rusiei în etapa
Survival, Marea Britanie, vol. 46, nr. 4, actual` • Problemele tehnico-militare [i principiile
iarna 2004-2005 de baz` ale cre`rii sistemului automatizat de condu-
Situa]ia dificil` a Americii • R`zboiul împotriva cere a for]elor aeriene • Sistemele de automatizare
terorismului: cauz` bun`, concept gre[it • Iranul a conducerii serviciilor • Metodologia evalu`rii
construie[te bomba nuclear` • S` facem lumea eficien]ei în întrebuin]area for]elor întrunite în solu-
mai sigur` în privin]a energiei nucleare • Rolul ONU ]ionarea unui conflict armat intern • Îmbun`t`]irea
în edificarea statului: de la Congo Belgian la Irak organiz`rii militare a statului • Teoria economiei
• “Chinurile facerii” Uniunii Europene: experien]a militare: necesitatea unei noi paradigme • Asigurarea
american` [i implica]iile ei pentru Europa • Europa normativ-metodic` a valorii în industria de ap`rare
Central`, între UE [i NATO • Paradoxul puterii • R`zboaiele mondiale în secolul 20: informare
israeliene • Lege [i ordine în Palestina [i dezvoltarea liniilor strategice.
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul Militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU,
Biblioteca Militar` Na]ional`
233
TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT
Despre disciplin`,
ca for]` principal`
a armatelor
Ferdinand Foch {tefan F`lcoianu
• “Cine zice ac]iune comun`, uniune • “Disciplina, zice regulamentul asupra
a for]elor, zice inversul unei ac]iuni indepen- serviciului interior, <este educa]iunea,
dente, izolat` sau succesiv`, care ar ajunge statornicia cu care o trup` p`streaz` regulele
\n mod fatal la disperare. Este deci evident subordina]iunei, ordinea [i credincioasa
c` fiecare din unit`]ile care compun ansamblul \ndeplinire a datoriilor>. Cum vedem,
for]elor nu este liber` s` mearg` unde vrea aceasta este o defini]iune aproape filosofic`,
(unitate \n spa]iu), nici s` ajung` c#nd vrea care reclam` esplica]iuni serioase
(unitate \n timp), ca urmare, s` se lase pentru a-i scoate \n relief importan]a”.
condus` de opiniile proprii ale [efului sù, • “Or, cum s’ar putea mai bine profesa
oric#t` aparen]` de juste]e ar prezenta ele, educa]iunea de c#t prin exemple, prin
s` ac]ioneze pe cont propriu, s` caute imaginea real` a respect`rei din partea
inamicul, s` se lupte cu el unde [i c#nd [efilor a \ndatoririlor lor, prin respectarea
\i place, chiar dac` abia la sf#r[itul ac]iunii din parte-le a responsabilit`]ii ierarhice ?”.
sale ar avea succes”. • “Disciplina, aceast` dogm` conser-
• “Disciplina asigur` for]a principal` vatoare a armatelor, element principal
a armatelor. For]ele armate sunt organizate al existen]ei lor, garant al izb#nzilor lor,
[i conduse pentru ca \nainte de orice s` asculte, va fi cu at#t mai respectat` [i ]inut` \n toat`
s` execute ordinele. De altfel, c#nd a fost vorba
General-adjutant {tefan F`lcoianu, “Conferin]`
F. Foch, Principiile r`zboiului. Conducerea asupra disciplinei, subordina]iunii [i \ndatoririlor
r`zboiului”, Bucure[ti, Editura Militar`, 1975, ierarhice”, ]inut` la {coala Superioar` de R`zboi,
pp. 84-85. 27 aprilie 1890, Tipografia Carol Göbl, 1890, pp. 5-13.
234
s` se realizeze acest joc al maselor, am v`zut cur`]enia ei, cu c#t ea va fi mai bine cunoscut`,
pe Bonaparte, \n 1796, organiz#nd [i reparti- mai bine \n]eleas` [i mai drept aplicat`”.
z#nd armata sa \n gros [i avang`rzi. Grosul • “Disciplina este tare \n m#inile
cu misiunea de a da lovitura decisiv` unui comandant just sau reputat just.
adversarului; avang`rzile permi]#nd func]io- Dar, pentru a [ti s` fii just trebuie s` \n]elegi
narea grosului, aceast` folosire a principalelor legile; pentru a \n]elege legile trebue s` le cuno[ti
for]e; ca urmare, diviziile de avangard`, defectele [i avantajele, s` le prevezi consecin]ele
av#nd un rol subordonat, net determinat, [i efectele, s` le \n]elegi inten]iunea [i spiritul,
trebuie s` practice o disciplin` incontestabil`”. s` le cuno[ti originea, izvorul, motivele,
• “|ntr-o armat`, nu exist` dec#t unit`]i pentru a putea judeca voin]a legislatorului
subordonate. {i, except#nd pe Bonaparte, sau necesitatea care le-a dat na[tere. Astfel,
singurul care comand`, to]i ceilal]i [efi disciplina nu va putea dec#t s` c#[tige, c`ci
nu fac dec#t s` execute sau, mai cur#nd, este foarte departe ca dispozi]iunile legilor
\ncep prin a executa \nainte de a comanda. [i expresiunile \ntrebuin]ate s` aib` \n ele
Dac` de la armata din 1796 trecem la armata eviden]a care s` atrag` convic]iunea [i s` impuie
din 1806 (mai multe corpuri de armat`), supunerea. Acestea trebuesc cùtate, urm`rite,
la cea din 1870 (mai multe armate), la cele p`trunse at#t \n spiritul, c#t [i \n termenii
ale viitorului (mai multe grupuri de armate) legei. <Nu trebue, zicea Cicerone, s` cau]i
nu vedem dec#t [efi subordona]i, unit`]i a afla [tiin]a dreptului [i a legilor \n edictul
subordonate. Un singur generalisim f`c#nd pretorului, cum se face acum, nici \n cele
art`, strategie, \n sensul complet al cuv#ntului, dou`sprezece table, cum credeau str`mo[ii
to]i ceilal]i nef`c#nd dec#t tactic`, adic` no[tri, ci \n isvoarele filosofiei chiar>”.
proz`”. • “Pentru a asigura adev`rata disciplin`,
• “Pe m`sur` ce efectivele cresc, este neap`rat ca mai cu seam` cei chema]i
[i cu ele timpul [i spa]iul, drumul de parcurs a priveghia asupr`’i s` mediteze profund
este mai lung [i mai greu. De partea sa, asupra considera]iunilor de \nalt` dreptate,
comandamentul, \n sensul strict al cuv#ntului, de \nalt` \n]elepciune [i de \nalt` echitate
pierde din precizia sa. El poate, desigur, ce trebue s` o \nconjoare [i s` asigure
determina \ntotdeauna rezultatul care trebuie \nainte de toate [i c#t va putea mai mult
ob]inut, dar nu cìle [i mijloacele de a reu[i. responsabilitatea ierarhic` la toate gradele,
Atunci, cum s` asiguri interven]ia acestor adic` fiecare s`’[i aibe responsabilitatea
trupe dispersate dac` nu p`str#ndu-le viziunea sea, [i concursul tuturor s` contribue la men]i-
clar` a scopului unic de atins, l`s#ndu-le, nerea ordinei [i disciplinei”.
\n acela[i timp, libertatea de a ac]iona • “C#t prive[te subordina]iunea, ea este,
\n acest sens ? Dac` nu prin dezvoltarea dup` defini]iunea regulamentului, ascultarea
disciplinei intelectuale, prim` condi]ie, [i supunerea inferiorului c`tre superiorul sù.
care arat` [i impune tuturor subordona]ilor Dar, tot regulamentul spune <subordina]iunea
rezultatul urm`rit de superior; disciplinei trebue s` existe cu t`rie de la grad la grad>
inteligente [i active sau, mai bine-zis, ini]iativei, [i apoi adaug` \ndat` <soldatul trebue
a doua condi]ie pentru a le p`stra dreptul s` asculte de frunta[, frunta[ul de caporal,
de a ac]iona \n sensul dorit”. caporalul de subofi]er, [.c.l.>”.
• “S` vorbim despre no]iunea superioar` • “Din toate dispozi]iunile regulamentelor
de spirit militar, care face apel la caracter noastre result` c` subordina]iunea este ierahic`
235
[i, bine\n]eles, la spirit; comport` un act [i, totodat`, c` ea difer` c#nd este datorit`
de g#ndire, de reflec]ie [i respinge imobilitatea comandamentului (puterei) sau autorit`]ii”.
inteligen]ei [i absen]a g#ndirii, t`cerea • “Cestiunea comandamentului
gradului, suficient poate pentru trup`, dup` ierarhie este un principiu fundamental
care nu are dec#t de executat (…), \n orice \n armat` [i el se observ` foarte riguros.
caz, insuficient pentru [eful subordonat, Pentru ce oare nu ar fi tot astfel [i \n cea ce
care este obligat s` realizeze g#ndirea supe- privesce subordina]iunea ? G`sesc c` este
riorului sù cu mijloacele de care dispune fundamental ca orice grad al comandamen-
[i, pentru aceasta, s` \n]eleag` mai \nt#i, tului s`-[i aib` \nsemn`tatea sa: unul
apoi s` \ntrebuin]eze c#t mai judicios mijloacele din cei mai mari c`pitani considera cu onoare
sale, al c`ror judec`tor este el singur”. c` se cheam` cel d’\nt#i caporal, grad de care,
• “Disciplinei pasive, form` absolut` sunt nevoit a o spune, se ]ine a[a de pu]in`
a secolelor trecute, noi \i opunem mereu disci- socoteala la noi. Caporalul este conduc`torul,
plina activ`, consecin]` implicit` a apelului modelul [i [eful soldatului. Toate p`r]ile vie]ei
pe care \l facem \n permanen]` la ini]iativ`, soldatului sunt supuse privegheriei caporalului
ca [i la tactica micilor mase independente. – cine nu \n]elege \nsemn`tatea [i \ntinderea
Ea se va traduce \n “siguran]`” sau “arta func]iunilor acestui grad ? <Caporalul, zicea
de a ac]iona \n mod sigur”. Frederic cel Mare, este cuiul de drig al ma[inei
• “A fi disciplinat nu \nseamn` c` nu se comite militare; este cel dint#i [i cel mai tare inel
nici o gre[eal` contra disciplinei, c` nu se comite al disciplinei>”.
dezordine; aceast` defini]ie ar putea fi suficient` • “Regulamentul zice c` <soldatul trebue
poate soldatului, ea este absolut insuficient` s` asculte de caporal, caporalul de sergent,
pentru un [ef a[ezat pe o treapt` oarecare [.c.l.>, dar nici o disposi]iune a regulamentului
a ierarhiei, cu at#t mai mult pentru acei nu zice c` soldatul este subordinatul tuturor
care de]in primele ranguri. Cu at#t mai mult, celorlate grade. {i, \n adev`r, soldatul
a fi disciplinat nu vrea s` spun` c` ordinele poate el s` fie supusul [i al unora [i al altora,
primite se execut` numai \n m`sura \n care s` le acorde la to]i ascultarea pasiv` ce datore[te
par convenabile, juste, ra]ionale sau posibile; neap`rat [efului sù ?”.
trebuie \nsu[ite cu sinceritate g#ndirea, • “Este dar de neap`rat s` ne convingem
vederile [efului care a ordonat [i s` se ia toate c` orice militar are un [ef [i mai mul]i
m`surile omene[te posibile pentru a le da sau mai pu]ini superiori; c` [eful soldatului
satisfac]ie”. este caporalul [i c` to]i ceilal]i sunt superiorii
• “A fi disciplinat nu \nseamn` a trece, sì”.
a se ab]ine sau a nu face dec#t ceea ce se crede • “C` fiecare datore[te ascultare pasiv`,
c` se poate \ntreprinde f`r` a se compromite, supunere [efilor sì \n comandament [i c` el
arta de a evita responsabilit`]ile, ci a ac]iona datore[te deferen]`, ascultare superiorilor
bine, \n sensul ordinelor primite [i, pentru sì. Ascultarea pasiv`, supunerea nu admite
aceasta, a g`si, \n spiritul propriu, prin reflec]ie, nici observa]iuni, nici \nt#rziere, ci o execu]iune
posibilitatea de a realiza aceste ordine; a g`si imediat`, f`r` modificare, f`r` [ovìre,
\n caracterul propriu energia de a \nt#mpina f`r` rezerv`”.
riscurile pe care le comport` execu]ia”. • “Deferen]a, ascultarea permite obser-
• “|n timp ce preg`tim, combin`m o ac]iune va]iuni respectuoase; \ns` c#nd acestea
contra inamicului, o preocupare constant` nu au fost acceptate, recunoscute de superior,
236
trebuie s` fie aceea de a ne sustrage voin]ei atunci supunerea, ascultarea pasiv` se impune
sale, de a para ac]iunile prin care ar putea inferiorului. Deosebit de aceasta mai exist`
s` \mpiedice s` reu[easc` ac]iunea noastr`. \nc` un principiu \n materie de disciplin`,
Orice idee militar`, orice proiect, orice plan care, de[i nu este definit [i prescris
trebuie deci s` fie \ntov`r`[it de g#nduri de regulamentele noastre, cade, totu[i,
despre siguran]`. Ca la scrim`, trebuie s` ataci pe sim]urile oric`rui are o idee just` \n privin]a
f`r` a te descoperi sau s` parezi f`r` a \nceta disciplinei. Acest principiu este c` orice delegat
s` amenin]i adversarul”. al unui [ef \l represint` \n limitele mandatului
• “Lenevia spiritului duce la indisciplin`, sù [i c` i se datore[te aceea[i supunere
ca [i la insubordonare. |ntr-un caz [i \n altul, ca titularului”.
faptul \n sine este o gre[eal`, autorul este vinovat. • “Ascultarea pasiv`, aceast` dogm`
Incapacitatea [i ignoran]a nu constituie deloc pe care trebue s` o respect`m [i la care trebue
circumstan]e atenuante, c`ci cunoa[terea s` ne \nchin`m to]i \n cariera militar`,
este la \ndem#na tuturor celor care o caut`”. are, cu toate acestea, ceva resping`tor,
• “Cum s` se urm`reasc` executarea mai cu seam` \n fa]a instinctului omenesc.
unui ordin primit, cum s` se continue Cum s` ne supunem orbe[te ordinelor
unui [ef imediat, al c`rui grad este
dezvoltarea unui program, a unei teorii,
at#t de pu]in dep`rtat de al nostru, s` ced`m
dac` nu asigur#nd libertatea proprie
opunerii unei santinele, unui caporal
de ac]iune, cu toat` ac]iunea inamicului ?
de planton, care ne sunt inferiori sau poate
“Arta r`zboiului este arta de a p`stra propria
chiar subordona]ii no[tri imedia]i ?
libertate de ac]iune”, spunea Xenofon.
Aceasta ne nemul]ume[te, ne a]#]`, ne face
• “Fie c` este vorba de divizii de avan-
s` ne credem oarecum umili]i. Ei bine,
gard` sau de divizii ale for]elor principale,
nu, adev`rata educa]iune militar` \nl`tur`
de armate, de corpuri de armat`, de divizii,
asemenea susceptibilit`]i banale, disciplina
de brig`zi sau regimente din organizarea
ne impune s` ne supunem [i trebue s` o facem
noastr` actual`, toate sunt unit`]i subordonate.
pentru respectul nostru [i al datoriei noastre
Ca urmare, orice [ef al acestor unit`]i pentru exemplul ce trebue s` d`m inferiorilor
diferite, inten]ion#nd s` comande, trebuie no[tri”.
s` se g#ndeasc` mai \nt#i s` asculte, s` execute; • “Este foarte important s` ne fix`m
\nainte de a dicta ordinele sale, s` se inspire propriile noastre idei [i judec`]i asupra actelor
de la cele pe care le-a primit”. care chiar ne reclam` nou` ascultarea
• “Ceea ce pretindem principiului libert`]ii pasiv` [i s` nu cerem altora, care nu sunt
de ac]iune, care se va traduce \n siguran]`, subordona]ii no[tri, dec#t deferen]a
este de a ac]iona cu toate dificult`]ile terenului, ce ne datore[te, spre a l`sa fiec`ruia liber-
cu tot necunoscutul, cu orice inamic – acest tatea [i, mai cu seam`, demnitatea \n toate
inamic despre care se spune c` este peste tot \mprejur`rile. S` nu ignor`m c` tot
[i poate fi oriunde, de a ajunge, pentru a \mplini ce este servil revolt` inimile generoase
inten]iile [efilor no[tri, de a salva disciplina, [i, de multe ori, confusiunea ideilor, temerea
care constituie for]a principal` a armatelor”. de a nu comite o \njosire face insubordona]i”.
Selec]ie [i construc]ie tematic`

@ Alina UNGHEANU
237
& EVENIMENTE
EDITORIALE
Ziarul “Timpul” aducea \n prim-planul opiniei publice,
\n edi]ia din 23 mai 1893, un adev`r de care, poate,
cel mai adesea ne amintim doar atunci c#nd oamenii dispar
din jurul noastru: “Fiecare ]ar` \[i are oamenii sì, cu care
se m#ndre[te. }ara Rom#neasc` era m#ndr` de generalul
Florescu ca de unul care a fost, \n cea mai mare parte,
organizatorul Armatei Rom#ne”.
“|ntemeietor al O[tirii”, a[a cum a r`mas \n istoria
Armatei Rom#ne [i \n preg`tirea R`zboiului de Independen]`,
generalul Ioan Emanoil Florescu a fùrit “disciplina militar`,
cimentat` prin dragostea reciproc`, ce a f`cut s` nasc`
[i s` r`m#ie \ntre cei mici dragoste, care face adev`rata
putere a unei oaste”.
Generalul Ioan Emanoil Florescu, organizator
al Armatei Rom#ne moderne – o carte scris` cu afec]iune [i recuno[tin]` de c`tre
unul dintre urma[ii generalului – Radu R. FLORESCU, “profesor emeritus” la Boston
College [i consul onorific al Rom#niei pentru New England, venit` pe filonul – situat
dincolo de istorie – al familiei Florescu, una dintre “familiile boiere[ti men]ionate ca atare
\n secolul al XV-lea, atunci c#nd cei mai mul]i dintre boieri semnau documentele de cancelarie
domneasc` numai cu numele de botez [i cu titlurile lor bizantine de curte”.
|ntru conturarea personalit`]ii generalului, autorul purcede la prezentarea vie]ii militare,
culturale, politice [i chiar private a acestuia, plec#nd de la ipostaza de elev al Liceului
Saint Louis Le Grand [i al {colii de Stat Major din Paris, profesor de strategie [i tactic` militar`
la {coala Militar`, [ef al Statului Major, ministru de R`zboi (1860), unul dintre cei mai apropia]i
[i credincio[i colaboratori ai lui Cuza – “Este absolut necesar, \i scria Domnitorului, ca statul,
prin for]a armat`, s` ia dispozi]ii energice, ca s` nu fie redus la neputernicie \n momente
de anarhie”, ministru de R`zboi \n perioada principelui Carol, p#n` la \nf`ptuirile legilor Armatei
din anii 1872, 1874 [i 1876.
V` invit s` lectura]i pagini din via]a generalului Florescu, propun#ndu-v` spre medita]ie
chiar cuvintele Domniei sale: “Dac` regret ceva este c` n-am putut face mai mult
pentru institu]ia pe care am conceput-o din cele mai folositoare ]`rii mele [i c`reia
i-am consacrat toate zilele mele”.
238
Evenimente editoriale
Lucrarea a ap`rut la Editur` Militar`, \n Colec]ia “Lideri militari”, sub egida Institutului
pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar` [i cu sprijinul Ministerului Educa]iei
[i Cercet`rii.
La aceea[i editur` – Militar`, sub auspiciile Institutului

pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`
[i cu sprijinul Ministerului Culturii [i Cultelor, semnal`m
apari]ia monografiei Luptele Wehrmachtului \n Rom#nia.
1944 – perspectiva german` asupra modific`rii op]iunii
de fronturi a Rom#niei \n vara anului 1944, noi aspecte,
puncte de vedere din istoria militar` a ambelor ]`ri. O “analiz`
sobr` [i profund`”, realizat` de locotenentul-colonel
Klaus SCHÖNHERR, cercet`tor la Institutul de Cercetare
a Istoriei Militare de la Potsdam, o analiz`, \ntemeiat`
[i pe numeroase documente din arhivele rom#ne[ti, a rapor-
turilor rom#no-germane \n perioada martie-august ‘44,
a schimb`rii de alian]` de la 23 august 1944 [i a urm`rilor
sale asupra rela]iilor bilaterale – “al`turi de Ax` [i, apoi,
\mpotriva ei”, asupra \ntregului r`zboi, ca [i confrunt`rile din lunile septembrie-octombrie 1944
din nord-vestul Rom#niei.
Monografia reprezint` varianta detaliat` a unui capitol din volumul opt al lucr`rii
(\n zece volume) “Reichul german [i cel de-Al Doilea R`zboi Mondial”, problematica
abordat` fiind marcant` pentru istoria particip`rii Rom#niei la cea de-a doua conflagra]ie
mondial`: anul 1944 semnific` \ncetarea colabor`rii militare rom#no-germane, Rom#nia
al`tur#ndu-se, la 23 august 1944, Na]iunilor Unite.
Lucrarea red` trei episoade semnificative din atmosfera anului 1944: martie-august,
c#nd, “potrivit concep]iei comandamentului german, ofensiva de prim`var` a sovieticilor
era determinat` \nainte de toate de factorul politic, primul obiectiv al URSS fiind \nfr#ngerea
rom#nilor, fapt ce ar fi pus cap`t domina]iei germane \n sud-estul Europei”, iar trupele
germane, ca [i cele aliate, dup` mai mult de patru ani de r`zboi, erau semnificativ sl`bite
at#t ca efective, c#t [i ca \nzestrare material`. Nu \n ultimul r#nd, maniera inflexibil`
\n care Hitler a condus opera]iunile militare [i-a spus cuv#ntul. Cel de-al III-lea Reich
avea resurse limitate. Totu[i, este relevat` contribu]ia aliatului rom#n la oprirea ofensivei
sovietice [i la stabilizarea frontului \n Moldova [i Basarabia, \ntre Carpa]ii Orientali [i Nistru.
O alt` perioad` este cea relativ` la schimbarea de alian]` a Rom#niei, de la 23 august,
context cu implica]ii notabile \n politica intern` a ]`rii noastre, generat, implicit,
pe de o parte, de muta]iile politice produse \n sud-estul Europei – distan]area Turciei
fa]` de cel de-al III-lea Reich [i ruperea rela]iilor diplomatice –, pe de alt` parte, de presiunea
sovietic` de pe Frontul de R`s`rit. |n acest sens, generalul-colonel Friessner \i scria
lui Hitler c` “se impune o comand` centralizat`”. La 23 august, \n jurul orei 22.00,
regele Mihai aducea la cuno[tin]a poporului rom#n, printr-un discurs radiodifuzat,
schimb`rile politice [i militare, anun]#nd hot`r#rea noului guvern referitoare la ie[irea
Armatei Rom#ne din lupt` [i la \ncheierea armisti]iului. O \ntrebare legitim` venea
post factum: Cum va reac]iona Germania \n aceast` situa]ie ? Subiect abordat [i \n publica]ia
239
“Nationalzeitung” din Basel, care prezenta un Hitler … aflat \n dilem`: “Dac` \ncearc`
s` fac` din Rom#nia o a doua Italie, acest nou front va \nghi]i o parte din [i a[a num`ratele
divizii germane, care, pe deasupra, ar putea fi [i u[or spulberate pe teritoriul rom#nesc,
\n cle[tele format de trupele sovietice [i armata lui Tito. L`s#nd evenimentele \n cursul
pe care l-au luat, \[i pierde nu doar sursa de petrol, ci \i u[ureaz` [i Bulgariei fuga
din alian]` [i apoi ar trebui s` se g#ndeasc` la faptul c`, peste noapte, [i Ungaria s-ar putea
trezi cu un nou guvern plin de surprize”.
Ultima parte relev` confrunt`rile care au avut loc \n lunile septembrie-octombrie 1944
\n nord-vestul Rom#niei, \ncheiate prin retragerea de pe teritoriul rom#nesc a trupelor
germano-ungare, pe malul drept al Tisei, la sf#r[itul lui octombrie ‘44.
“Despre zbaterile unei genera]ii … v`zute de un sociolog”.

|n consonan]` cu dedica]ia pe care Claudiu NICULAE
mi-a scris-o c#nd mi-a d`ruit aceast` carte, v` invit
s` parcurge]i cea dint#i \ncercare de “aplicare a teoriei
neoinstitu]ionaliste \n analiza domeniului militar”
– Schimbarea organiza]iei militare – o perspectiv`
(neo)institu]ionalist`, “o invita]ie la dezbaterea metodei,
dar [i un \ndreptar analitic”.
Ingeniozitatea [i spiritul creativ, dup` cum remarca
prof. univ. dr. Ioan M`rginean, i-au caracterizat aceast`
\ndr`znea]` [i, iat`, \mplinit` misiune, cea de a defini organi-
za]ia militar` prin prisma analizei institu]ionale aplicate, armata
fiind tratat` at#t ca organiza]ie, c#t [i ca institu]ie a statului.
Lucrarea cuprinde dou` p`r]i: prima – consacrat` cre`rii
bazei teoretice a analizei influen]elor de natur` institu]ional` \n cadrul unei organiza]ii,
cu accent pe organiza]ia militar`, [i cea de-a doua, cu caracter aplicativ, [i anume un studiu
de caz asupra dimensiunilor institu]ionale ale schimb`rii organiza]iei militare rom#ne[ti
dup` evenimentele din decembrie 1989.
Autorul ne propune o incursiune … sociologic` \n “lumea” schimb`rii organiza]iei
militare, prin identificarea acelor for]e institu]ionale cu rol primordial, pe de o parte,
\n procesul informa]ional-energetic \n rela]ie cu mediul, cu exteriorul, pe de alt` parte,
chiar \n cadrul intern – armata, fiind o megaorganiza]ie, specializat`, cu o structur` ierarhic`
stratificat`, incluz#nd actori cu roluri institu]ionale interne.
Schimbarea – ca o condi]ie necesar`, dar nu [i suficient`, va aduce cu sine, ca \n orice
tip de organza]ie, un alt model al reconstruc]iei armatei, pe baza lec]iilor \nv`]ate, dar adecvate
actualelor misiuni [i cerin]e. Aceast` nou` institu]ionalizare va depinde at#t de profunzimea
proceselor reformatoare din interior, cu consecin]ele sale pe plan extern, c#t [i de reu[ita
promov`rii unei imagini reale a armatei. {i aceasta fiecare o poate realiza printr-o mai bun`
con[tientizare a imaginii de sine.
Pornind de la elemente de analiz` sistemic` a organiza]iilor [i de la modele de schimbare
a organiza]iilor (neplanificat` [i planificat`), trec#nd prin componentele culturii organi-
za]ionale (mituri, credin]e, stereotipuri, valori, atitudini, mentalit`]i), relev#nd rolul acordat
240
Evenimente editoriale
conceptului de institu]ie \n determinarea activit`]ii sociale, ne oprim pentru … un capitol
asupra transform`rilor petrecute \n organiza]ia militar` \n perioada anterioar` [i \n cea
de dup` decembrie 1989, asupra încerc`rii “Comitetului de Ac]iune pentru Democratizarea
Armatei” de a institui, “de jos \n sus”, o autoritate asem`n`toare cu aceea a sindicatelor
din organiza]iile economice, un tip de “inginerie social`”. Nu mai pu]in despre evolu]ia
indicatorului “\ncrederea \n armat`”, \ncep#nd cu anul 1990 [i p#n` \n prezent, din graficul
prezentat reie[ind faptul c` \ncrederea \n aceast` institu]ie se pozi]ioneaz` la nivelul mediu
de 79,4%, cu sublinierea c`, \n timp, constan]a acestei imagini este, \n raport cu celelalte
institu]ii ale statului, destul de ridicat`. |n acest sens, prof. Dumitru Sandu includea armata,
al`turi de biseric`, \ntr-un grup al “institu]iilor de stabilitate \nalt pozitiv`”.
Lucrarea a ap`rut la Editura Tritonic, \n Colec]ia “Sociologie”.
Informa]ia. Una dintre puterile omenirii. O cale

– poate cea mai \n]eleapt` – spre cucerirea Lumii. Revista
Comunica]iilor [i Informaticii, nr. 4/2004, [i rolul
informa]iei \n luarea deciziei de c`tre un comandant,
\n complexul sistem automatizat de comand` [i control C4I,
despre caracteristicile [i diversificarea informa]iilor,
recte proiectarea re]elei de comunica]ii de sprijin,
cu topologie distribuit`, a unui corp de armat`, \n articolul
generalului-maior dr. Cristea DUMITRU, “Evaluarea
fluxurilor de informa]ii [i a necesarului de canale de leg`tur`”.
O trecere \n revist` a cerin]elor de comand` [i control
strategice prin mijloace de comunica]ii radio ne-o ofer`
colonelul ing. Lucian-Cornel LUCA, subliniind faptul
c` “exercitarea actului de comand` [i control este vital`
pentru asigurarea \ndeplinirii obiectivelor [i misiunilor \n cadrul r`zboiului de coali]ie”.
Interesant este [i punctul de vedere al locotenentului-colonel dr. Ionel CIOBANU relativ
la necesitatea adapt`rii structurilor de comunica]ii [i informatic` (CIS) p#n` la sf#r[itul
anului 2007, \n conformitate cu cerin]ele Alian]ei, punct de vedere asupra c`ruia v` invit
s` medita]i. Mai pute]i afla … dac` nu [tia]i ! despre ciclul de via]` al unui document,
despre administrarea acestui proces, lucruri rostuite pe h#rtie de c`tre maiorul dr.
ing. Victor-Florin LAZO \n articolul “Aspecte ale informatiz`rii For]elor Terestre”;
despre “Extensia re]elei militare na]ionale de comunica]ii \n loca]ii externe. Tendin]e
de dezvoltare” \n opinia colonelului dr. Emil TUDOSE [i a locotenentului-colonel ing.
Cornel CRISTE; “Influen]ele r`zboiului informa]ional asupra caracterului opera]iilor
militare \n secolul XXI”, sub semn`tura generalului de brigad` dr. Mugurel P@RVULESCU;
despre informa]ie ca “factor esen]ial al puterii mondiale” – [i, totu[i, se \ntreab` colonelul
Constantin BORCAN – “|nv`]`m#ntul militar de transmisiuni – \ncotro ?”; despre leg`turile
operative, cele pentru cercetare, pentru logistic`, cele administrative [i cele sociale realizate
prin sistemul de comunica]ii [i informatic, prezentate de c`tre locotenentul-colonel
dr. Ion ROCEANU; “Parametrii tehnici ai echipamentelor radio [i radioreleu care influen]eaz`
realizarea managementului frecven]elor” – locotenent-colonel Valentin BECHERU;
241
“Managementul calit`]ii totale” – maior ing. Constantin B~DESCU; “Folosirea \n scopuri
militare a sistemelor de comunica]ii civile”, dar [i despre unele constr#ngeri de ordin opera]ional,
tehnic [i de securitate asupra acestora, relevate de locotenentul ing. Marius NICOLAESCU.
Reamintim cititorilor c` publica]ia este editat` bianual de c`tre {coala de Aplica]ie
pentru Transmisiuni, Informatic` [i R`zboi Electronic de la Sibiu.
“C#nd g#ndurile se adun`, regret c` nu au fost mai bune.

Devin apoi conciliant. Puteau s` fie lipsite de farmec.
Dar unde scrie c` via]a e compatibil` doar cu fericirea ?
Iar dac` unele amintiri pot fi posomor#te, aceasta intr`
\n concep]ia de via]`. S-o lu`m ca atare !”. Cred c` \n via]a
fiec`ruia dintre noi vin astfel de momente, c#nd pendul`m
\ntre trecut [i prezent, \ntre e[ecuri [i \mpliniri, c#nd st`m
de vorb` cu noi [i numai cu noi. Adic`, \ncerc`m o descifrare
a Efemeridelor \n crepuscul. Este ceea ce g`sim, \ntru
amintirea bombardamentului nocturn din 8 octombrie 1944,
a misiunilor de la Radna [i Lipova, a “coordonatelor revolu]iei”
din decembrie 1989, \n schi]ele cu iz de jurnal, puse
pe h#rtie, cu [arm [i emo]ie, de c`tre Virginia POPESCU.
|n Album diversiti, semnat de Titus POPESCU
[i sub amprenta tat`lui sù, Ioan C. POPESCU (decedat la 11 ianuarie 1990), reg`sim
un “Caiet de prizonier”, pagini memorabile din timpul Primului R`zboi Mondial,
fiecare dintre ei “\ncerc#nd s`-[i aline g#ndurile, scriind c#te ceva, f`r` un scop bine determinat.
Dar, cele a[ternute pe h#rtie vorbesc de la sine, spun ceva”. Ofi]er de artilerie antiaerian`,
devotat literelor [i cifrelor, poet, eseist, Titus Popescu grupeaz` \n Album diversiti (vol. II)
episoade dintr-o poveste numit` sentimentul patriotic – apropierea sufleteasc` dintre [efi
[i subordona]i, evocarea unor personalit`]i precum generalii Dragnea [i Ionescu Saint-Cyr,
clipe din via]a Cenaclului literar “Vasile C#rlova”, al c`rui pre[edinte este.
Tot despre amintiri este vorba [i \n De la Dun`re la Sena … Sub umbrela
drepturilor omului, din dorin]a de a readuce \n actualitate pagini de istorie militar`,
spicuiri din amintirile generalului Titus G#rbea, fr#nturi din R`zboiul de |ntregire a Neamului
(1916-1918), amintiri ale veteranilor de r`zboi, comentate de profesorul Marin R`dan,
despr`fuite pentru “a ne reda adev`rata istorie a locurilor noastre dragi, care s` ne bucure
sufletele [i s` ne reactiveze energiile” (gen. Decebal Ilina).
Lucr`rile au ap`rut \ntre anii 2000 [i 2004 la editura bucure[tean` “Vasile C#rlova”.
Mul]umim, pe aceast` cale, generalului Titus Popescu [i so]iei sale, Virginia, pentru gestul
infinit de frumos de a ne trimite aceste valoroase crea]ii !
Selec]ie [i argumente editoriale

@ Alina UNGHEANU
242
Abstracts
Romania ~ the EuroAtlantic calling and the procedural interoperabilities with the similar
Freedom, democracy and human rights are much organisms within NATO. A measure much more than
more than states of one state, forms of political convincing on the way of the pre-adhesion and, here
organization and government in a sovereign way. it is, viable, in 2004, confirming the institional
These are the EuroAtlantic values. These values equality of rights, responsibilities and affirmation
are “coming back” home, in the space between of the Romanian Armed Forces with the armed forces
the Carpathians and the Danube, in the space of the Alliance’s member states.
“circumstantialy” alienated from the natural Europe.
That “home” means, today, like yesterday, too, Romania’s Military Representation
but in another form, of a beginning always outlined, at NATO and EU
always rejected, but never abandoned, “the constructive The agenda of the 2005 has as a prior problem
belonging to Europe’s natural condition”. Europe the continuation of the current operations according
belongs to us and we belong to Europe, like a body to the existent plans, addapted to the political-
which cannot live without a soul. A soul sometimes military and operational conditions. The concernings
called spirituality, other times revolution, but a “romantic” within the operational domain are completed
revolution, just like the Continent, other times with the ones regarding the identification
called waiting and often, aspiration. Beginning of the political-military actions which struggles
of the century, beginning of the centuries. Exactly against the terrorism, but, especially, with the ones
the time to speack clear and pragmatic about of establishing and preparing the necessary
Romania’s role in the new configuration of the world, capabilities. The development of certain collective
especialy, the one of “an actor of stability, security capabilities which have to respond to the current
and development”. and future operations will be on Alliances priority
list. Alliances capability to deploy operations
Romanian Armed Forces ~ partner depends, mainly, on assuming the national
in the construction of the EuroAtlantic engagements, which means that the increasing
defense of the engagement of the nations is necessary
The 20th century ended in an ambiguity touched to assure the capabilities and to honour the assumed
by the need of change, by a transition as gentle as duties. This increasing will determine also efforts
it could be, but, in the same time, alert from tradition equitable division within the Alliance, according
to innovation, by the search for a model, by an option to some objective and transparent criteria. The process
regarding the replacing and the development is refering also to the co-ordination of developing
of the national military institution in order to project NATO capabilities with the ones of the EU,
a military organism capable to respond to the major to the continuation of implementing the NATO
challenges against the national interests. Response Force concept.
But, the 20th century and the second millenium
ended also with the (re)finding of the single The European Politic of Security
solution – always the same, always postponed: NATO and Defense ~ five years since
and EU – an expectation “historicaly exercised its establishment
and quietly cultured”, by the necessity of a democratic The difficulties to which the European states
and safe development of the World. Romanian confrounted in the contouring of a reaction to a crise
Armed Forces quality of partner of the Alliance in the immediate neighbourhood of the Union,
prevailed through the concentration of the efforts as well as EU’s vulnerabilities constituted the main
so that it could be accomplished the structure arguments which determined the realization
243
and the implementation of a common politic its forces for the operations with a high degree
of external crises management. One of the most of solicitation. Besides the necessary disponibility
important developments within the European and sustenability, the allied forces should manifest
Politic of Security and Defense is represented enough flexibility in order to pass quickly
by the adoption of the first strategy of European from fight missions to peace keeping missions.
security, by the necessity to define an European The combined and multinational character
strategical concept which guide the ones that are of the forces, the necessity to integrate the efforts
taking decissions regarding the aspects of military of the actors which are participating to conflicts
intervension’s oportunity. In this framework, solution require not only an increased interoperability
the Solana Strategy of European Security defines on an actional plan, but a common understanding
the characteristics of the present security of the doctrines and concepts. Concerning the spectrum
environment, the threatens and the challenges against of the possible actions, the future operations will be
the security of the European space, as well as complex, multidimensional and varied.
the objectives and action directions in order to
strenghten the European security. It will be started The North-Atlantic Alliance ~ continuity
from the premise that the EU is an important through changing
actor in the international arena. Alliance’s transformation appeared as a necessity
to addapt to the new challenges. On the other hand,
“Solana” European Security Strategy its involvement in the Balkans and Middle East was
~ EU’s response to the new risks perceived as the last solution in the settlement
and challenges of some conflicts and crises, being met with hope
of the international environment by the international community. The opendness
The elaboration of an European security strategy manifested by NATO by buiding some strategical
is a part of European Union’s politic affirmation partnerships with Russia and Ukraine, the co-operation
as an important international organization, politicaly in the areas of specific interests (The Mediterranean
and military independent from USA. The Union is Dialog), the involvement of some partners
wanted to be an entity capable to assure the prosperity in the common actions, even the management of some
and the security of all its citizens. But, this process of the operations constituted the daily and pressing
is in an incipient stage and is premature to say concernings of the Alliance. Much more, in the case
to what result we shall get. The existence of a unitary of the alliances, and NATO did not made any exception,
security strategy, at an European level, constitues but, on the contrary, not the individual possesion
the base for establishing EU’s political direction. of the information represent the power, but the capacity
As a consequence, EU defines certain strategical to put it at others disposal. The information could be
objectives, such as: the reaction at threatens transformed in decissions, decissions in actions,
and their combat; security’s construction close and the actions in values, but only in the circumstances
to Europe; the development of a powerful international in which this cercle is quickly closed.
society, with functional institutions and ruled according
to the principles of the international law. Remaining NATO and stability’s projection ~ new
faithful to its rules, the EU considers that “the better missions, new procedures
way to protect the security is represented by a world About the importance of the informal theme
with well governed democratic states”. of the Istanbul Summit – “Projecting Stability”
it could be talked at least from two perspectives:
The North-Atlantic Alliance ~ between firstly, it was underlined the fact that the new NATO
challenges and response strategies missions must aim the security challenges not only
In order to promptly and quickly respond to the from a geographical level, but, especially, from
present and future challenges, the North-Atlantic a functional point of view; secondly, it was emphasized
Alliance will have to have a set of capabilities the correlation between the political engagements
to project stability, to guarantee for its own members and the military ones of implemeting the decissions.
and partnerships defense, to discourage the agressions The reality proves (look at the mission from
and the possible enemies and, when needed, Afghanistan) that the Alliance will be much more
to assure the victory. In this sense, NATO should be involved in different, complex missions and far away
structured for the future operations and addapt of its responsibily area. An example is the NATO
244
Abstracts
Response Force, the one that will impose the changing the construction of the European defense and security’s
of the statical culture of the territorial defense because architecture, the political disputes regarding
of its profile – between 5 and 30 necessary days the transatlantic relationships were concentrated
for the deployment – and which, implicitly, will on the future of NATO, in the context of the politic
determine moutations also in the way of financing. promoted by EU. In this dispute are involved
In that way, the procedures in force foresee both the gravity and the nature of the threatens
that the nations should pay for the personnel and the institutions meant to respond to those
and the equipments deployed in the operation challenges.
theatres. A good principle, but not a equitable one.
The Mediterranean Dialog and NATO
NATO’s transformation At Istanbul, in 2004, the allied leaders engaged
from ACT’s perspective to do through the Mediterranean Dialog a real
Prague – 2002 marqued the decisional political partnership, which to permit the accomplishment
moment for the implementation of NATO of the proposed objectives: strenghtening the present
transformation, a process imposed by the new political dialog, realizing the interoperability,
operational requests of the Alliance regarding developing defense’s discharge and consolidating
the diversity of the threatens of the third millenium. the contribution to the fight against the terrorism.
Sense in which NATO’s command structure was The political dimension of the Mediterranean Dialog
re-thinked and re-organized, in order to assure could be strenghtened by increased consultations
a higher efficiency of the leading and decision act at work level and ambassadors level in a multinational
at a military level. In this context, the Allied form (NATO + 7) and bilateral (NATO + 1), as well as
Commandment for Transformation has been by the organization of some ad-hoc meetings,
contributing, by leading the transformation of Alliances at the level of the ministers or even of the state
forces and capabilities, to peace keeping, security and government chiefs. The practical dimension
and territorial integrity of the NATO member states. of the Dialog could be diversificated by using
According to its mission, ACT represents “NATO’s the model of the mechanisms developed within
agent which force the changing, leading the process the Peace Partnership, with the purpose of improving
of continuous improvement of Alliance’s capabilities, the capacity of the Alliance and Mediterranean
in the purpose of sustaining NATO’s global interests”. partners to action together in the operations lead
From a military perspective, the forces of the future, by NATO, by the effective participation to certain
prefigured by ACT, should be active, expeditional exercises of the Partnership in order to accomplish
and intercategories, quickly deployable, a real co-operation in science and environment’s
technologicaly superior and logistic supported, domains.
no matter the duration and the tempo of the operations.
European Union’s military operations
Ideas confrontations regarding The year 2003 marqued, on one side,
the transatlantic relations the operationalization of the European Politic
The transatlantic relationships represent the ensemble of Security and Defense and, on the other side,
of the political, diplomatical, economical, military, EU’s involvement into the military operations.
cultural, moral and other kind of connections which Two of those examples are “Concordia” and “Artemis”
are established between Europe and North America, operations. “Concordia”, the first military operation
in national and multinational framework, direct deployed by the EU, proved to be a test and,
or through different institutions or organizations. at the same time, a necessary procedure in the relations
Lately, these relationships come to the ones between between the members of the NATO-EU Strategical
the EU and USA, much more, even to the relations Partnership. It was a stage of emphasizing EU’s
within NATO, between the European pillar and the role in defenses sphere and NATO was no longer
North-American one. Naturaly, the evolutions from the only organization in which framework “is discused
the European continent, especially the developments the future”. The second example – “Artemis” –
within the EU, introduced new approaches proved that also Africa represented a possible area
of the transatlantical relationships, some of them being for EU’s display of force, the organization was taking
in opposition, generating ideas confrountations. the responsibility and was administrating the crise
In this way, against the background of accelerating situations. An year later, we asisted to the deployment
245
of EU’s first full-sized military operation – “Althea”, of the strategical air transportation for the tactical
to which our country participated, too. Besides fight groups; placing at Unions disposal one aircraft
effectives and capabilities, Romania contributed, carrier with airships on bord; connecting to the network
in a significant way, by military men’s envolvement, of the communication equipments and the increasing
in operation’s planning, leading and execution of its compatibility.
process, according to the elaborated standards.
NATO strategy in training domain
The challenges of the theory The education, the instruction, the exercises
of the “capacities facilitated and the evaluation represent the important means
by the network” against to accomplish the right standards for forces
the North-Atlantic Alliance and means, for the elaboration and the development
The eloquent effects of the globalization in the social, of the military concepts and capabilities. Taking into
political and security environment represents consideration partners and other members contribution
the current challenges of NATO’s ability to respond – NATO member states – in the operations lead
to the threatens and events that are in progress. by the Alliance, the exercises must reflect the new
In the projects of Alliances transformation, the theory operational realities, and the instruction must be
related to “networks” potential is considered extended towards other areas considered to be
to be essential because of the solutions offered un-traditional, such as the fight against the terrorism
in the adaptation and improvement of the managerial and human traffic. In this sense, the NATO programme
processes. The orientations addopted in this sense of exercises and training supports the process
have the meaning to facilitate an efficient and adequate of transforming the Alliance, emphasizing present
application of civil and military power, on the base military requests and priorities. The process of training
of the principles definited within the framework assures the preparation of the forces lead by NATO
of the theory of the operations based on effects. for the entire range of missions, which include
That requests the integration of the military the war operations, crise response operations, peace
and political instruments, the adopting of some new keeping operations and fight against the terrorism
methods and organizational constructions capable operations.
to generate quick, decisive results, at an operational
and strategical level, outside the traditional areas Standardization in NATO
of responsibility. In the vision of NATO’s strategical According to NATO’s politic, the standardization
commanders is appreciated that all the future is related to forces planning. In the context in which
operations of the Alliance will be expeditionary, the Alliance stipulates that the utilization of the civil
engaging all the dimensions of the battle field. standards should be done anywhere this thing
is possible, within the Politic and Standardization
Headline Goal 2010 and the initiative Requests Department (NSA), a few years ago,
of developing the tactical fight groups was established a job of coordinator for the civil
Headline Goal 2010, approved, in June 2004, standardization, following that, in this way,
by the European Council, brought in the forefront the NATO-NSA relationship be consolidated.
the requests related to the interoperability and EU’s This co-operation foresee: freely placing at partners
forces ability to be deployed in the operation theatre, disposal the standards; conserving the resources
besides the necessity to use the forces both for civil and removing effort’s duplicating; elaboration,
and military operations. According to the HG 2010, in every domain, of their proper standards
the member states are engaged to be in a position of terminology. NSA’s concernings in relation
to decisively and quickly respond to the entire to the collaboration with the civil standardization
spectrum of crise management operations. will be focused on the completing of the technical
At the same time, HG 2010 defines the main agreements of co-operation with the organization
directions in which the member states should focus within the domain and, later on, on assuring
their attention: the establishment of the Capabilities the access of the professionals of the standardization
Agency in Defense domain; the improvement groups to the civil standards which are of interest
of EAC’s activity; the implementation of the mechanism for the Alliance. In this sense, will be elaborated
of common co-ordination of EU’s strategical a procedure regarding the identification of the civil
transports capabilities; the identification of the means standards of interest for NATO.
246
Abstracts
NATO concept of air observation and in the military plan, the requests of the adaptation
The characteristic of any air observation system contains the necessary elements for the substantiation
consists in the ability to detect, to follow, to identify and orientation of the strategical decissions – political
and to monitorize all the air means, when necessary. and political-military. Although the initiatives
In order to create a coherent, all-embracing of the two levels are different, however, the actions
recognized air image, the informations provided are complementary, the established connection
by the integrated sensors, within the framework points have an essential role in accomplishing
of the air observation system, should, as much as and maintaining the synergy for fulfilling the objectives.
possible, be spreaded in real time. That means The central element of the complemetarity
a strict control of the specific sensors dates through is represented by the fundamental concept
the mediation of the capabilities facilitated of the unity between nations and NATO’s military
by the network. In the spirit of the changes authorities, an unity which is going to be based
of the security environment and of the evolution on a clear set of principles, according to which:
of the air defense, NATO is engaged in an important the informational support must be focused
process of revision the politic and the concepts on commanders necessities; the responsibilities
in air defense domain, at a military and political level. in the information domain must be equitably divided;
All that system of changes has the purpose to increase the national informations must be brought
NATO’s capabilities in order to execute the joint in commanders notice in an oportune way,
operations. This is the direction towards which are by translation and transmition; through the fusing
concentrated all the military capabilities and plans of the informations must be created a common
of the North-Atlantic Alliance. Also, it will be necessary operational image.
to elaborate a plan of radar covering with the help
of the professionals in modelling and simulation. Civil-military co-operation ~ an essential
dimension of EU’s security culture
The relations Within the EU, the civil-military relations become
between NATO’s Quick Reaction Forces transnational, in the meaning that the states are
and the ones of the European Union no longer autoizolated, but they are involved
– defining, bases, complementarity in the internal affairs of one member state.
The transformation and the modernization of NATO These presume a co-ordination of the defense
and EU’s military capabilities, by developing politics, appearing, of course, changes to the level
the quick reaction forces and Union’s tactical fight of the relationships between one state’s military
groups, influence both the organizations themselves men and the civil and military authorities of another
and the relations between them and the development state. In other words, the military man will serve
itself of the military transformation stages at a national rather one European entity than the national one.
level of the member states. The quick reaction On the other side, the civil-military relations are
force has, mainly, two objectives, which are inter- intrinsically linked by the process of management
relationating and inter-conditioning: to assure and interinstitutional planning and, offering the military
military capabilities with a high reaction speed, expertize represents another step in the implementation
capable to accomplish the full range of missions of the politic of “security together with the others”.
of the Alliance and to be a catalyser for the present If the security means much more than defense,
military transformation, by improving NATO the notion of defense itself changes, generating
and member states military capabilities. The concept new missions for the armed forces, including
of a Tactical Fight Groups represents EU’s main the soft-security category, with the purpose of assuring
way to respond in a crise situation, in any point their support for the objectives of the mission.
of the world. According to HG 2010, the European
Union has to be able to take a decission of starting The future Kosovo and NATO’s role
a certain operation of crise management in a five days In May 2004 was elaborated the plan of political
term since the approval of the concept by the Council. solvation of the situation from Kosovo and Metohia,
plan which sustained Serbia’s souvereignity over
Tendences of transforming Kosovo, but it was rejected by the international
the information domain within NATO community. As a result, Kosovo become a real
The major initiatives of transforming the information “minefield”, at a political level, for the leaders
domain are concentrated both in the political level from Belgrad, and Kosovo’s independence d i d n o t
247
represented an option for them. The recommendations the elements that constitue country’s national
regarding Kosovo’s final statute were refound in three security condition, permiting, in the same time,
“preferences”: the independence, the protectorates the establishment of the general consensus over
and the division, each of them including various the necessary aims and means for the efficient
ways, questionable from the perspective of their management of the national security. Relying
political unity. Although is not wanted, it seems on that doctrine it could be made the re-evaluation
that Kosovo’s division is impending and the chanses of the strategies and the informations system
of producing it are big enough (65%); on one side, for the security both as a function in state
a certain kind of “conditioned independence” and profession. The doctrine represents a guide
is possible, but only in the circumstances of a strict in the process of gathering, processing, analysing,
restriction of souvereignity. The third option interpreting and using the information regarding
– a unite multiethnical society, under a political Romania and its allys security. It assures
arangement still undetermined – represents the theoretical support of the politics, strategies
much more a desire than an option, being based and legislation regarding the activity of informations,
on a continuous division. counterinformations and security, as well as
the co-ordination of the national informative effort.
The conception of Romanian Armed
Forces information ~ the base The technology of information
of accomplishing the informational in career’s management (II)
supremacy in strategical leading act In our Armed Forces are made redefinings of concepts
The information conception establishes, on a short regarding the management of the human resources
and medium term, the vision, the main directions and military personnels career, in which the technology
and objectives of the Romanian Armed Forces of information has an important role, obtaining
and the gradual strategy for their accomplishing. new valences, comensurate with the appliance
Essentially, this emphasize the role of the information of the modern conceptions of consultance
technology in accomplishing Army’s missions; assure and management. The acces to the information
the projection and the conception of the Informatic and their efficient processing could be made using
and Communication System according to the operational the Informatic System for the Management
needs of the fighters and the needs of supporting of the Human Resources, taking into consideration
the fight actions; defines the action directions certain factor categories: personnel, organizational
on a short and medium term in information and process. Both the changes of conception
technology’s domain; supports the co-ordination within the management of the human resources
and the integration of the leading activities in the IT and the evolutions in the development
domain; assures the decisional support of the military of an informational infrastructure will contribute
leaders on different echelons and responsibility to the amplification of the role of the systems
levels, sustaining, in that way, the discharge process of information technology and comunications
within the Army; creates mechanisms for leading in the domain of consultation and the one of taking
optimization and for minimizing the resources the decissions regarding the military personnel.
consuming. In the condition of the present technology, The account of the jobs and personnel will be a part
much more dinamic, the model of the integrated of the Informatic System for the Management
informatic system to which we are soaring is constitued of the Human Resources, whose characteristics
by the Integrated Informatic System of the Ministry consists in modulation, unity, integration
of National Defense. and interoperability.
The strategical value of the national An analyse of the pressure exerted

doctrine of informations for the security on the military institution and its aims
The national doctrine of the informations for in the communication process
the security establishes and defines the fundamental People’s tendence and necessity to cooperate
concepts specific to the activity of informations determines organization’s establishment. Once
for national security’s defensing. The strategical constituted, these are generating, in their turn,
value of that document could be refound in domain’s own necessities – of management, coordination
solution and conceptual development, in defining or logistic, which are producing supplementary
248
Abstracts
pressures on members. And the military organization mobile”. This means both a redistribution of power
is such an example. The aims of its existence and a change in the way of a daily organizational
are producing some kind of pressures that are affecting operation, namely another way of “doing” the things
also the informational processes within an organization. within an organization, of taking the pulse of the
The connections between the military men and their existent culture in that organization. As a “mind
organization, as well as between them and the socio- software”, the culture is a collective programming
organization with which they are coming into contact of thinking, through which are distinguished
determines, inevitably, the organized processes, the members of a certain group. This programming
and, between the people and the organization are comprise, naturaly, the personalities shaped
producing interactions with multiple consequences. by values in a certain system of social norms, which
A result of those interactions is constituted by those had to respect. The values, in their turn,
the necessity of organization. In the case represent the essence of the culture and they
of the Romanian Armed Forces after the year are gained in the process of socialization, starting
of 1989, the connections with the similar organizations, with the family and school and continuing
as well as with different social environments with the organizational space and mass-media.
and processes have influenced the organized The military organizations, in a certain way,
processes, in the meaning of the establishment the oldest and the “most” traditional organization,
of the new structures, designated to fulfill specialized, compelled the attention of the researchers in social
performant roles in activity’s management within science, clasifying them as “uniform-organization”.
the Peace Partnership programme. In such entities, the uniform represents the symbol
of the organization, having unique significance
The contribution of the Romanian for the public and for the ones from inside.
language to the socialization
in the military environment The strategical art ~ actuality
The Romanian military education was reorganized and perspectives
and was based on certain new concepts regarding Napoleon said that, often, the most inspired decisions
the structure and the contents, in order to become from the battle field are nothing but remembers.
compatible with the one deployed in the armies Particularizing, the strategical art is not only
of the other NATO member states. In any organization, a creative application, but also a special relation,
the professional competences can make in time and space, between what was and what is,
the relationships of interaction type be possible. between to know and to be able to, between to want
The social processes are addicted to the interactions and to be in a position to. The strategical art belongs
between people, those are realized by verbal to the special leaders, to the great commanders,
relations, using the language. We are talking, which know that the time factor is the fundamental
in that way, about the socialization. The verbal element of the strategical art. Clausewitz and Liddle-
relationship presumes an exchange of opinions, Hart considered the strategy “the art of using
which generates the common point of view, the military forces in order to accomplish the fixed
the participation to organization’s tasks, aim through politic”, and the general Beaufre
the harmonization of the knowledges regarding extended this definition and remarked that
the necessities and the way of satisfying them, the strategy is “the art of will’s dialectis to use force
but also the promoting of the necessary habits in order to resolve the conflict between them”.
to accomplish the aims. Taking into consideration Concluding, the strategy is the science and the art
these realities results the necessity that the military of putting into practice a political decision,
men be not only very well socialized, but also experts in underlined conditions of uncertainty, with
in Romanian language, in the conditions in which the purpose of solving certain conflictual situations,
the language is not static, but evoluates at a macrosocial using all the possible means, with less losses
level, being on a permanent improving. and less costs.
Cultures and sub-cultures in Romanian Northen Coreea ~ Eastern-Asian

military organizational environment (I) geopolitical and geostrategical
Romanian Armed Forces discharge, in the way references
in which it results from the National Security Strategy, Although, in the last years, have been registered
has as a purpose “an army much flexible and much certain contacts in various domains, such as political,
249
economical, social, cultural, these had not brought “games” and in protecting the interests of the Russian
spectacular developments in the relations between firms over the borders. Regarding the military power,
the two Coreeas. In the economical domain, the focus will be on army’s modernization, organization
for example, the level of exchanges between and professionalization, on the role of the political-
the two countries reached 700 billion dollars (2003) financial control, on education and commanders
and the proportion of the mercantile exchanges mentality changing, the assuring of a solid security
increased. Even in the case of the reunion of the two being the key of the Russian development.
Coreeas, the Coreean Peninsula will remain The budget of almoust 50 billion dolars was meant
for the USA a point of a maximum strategical to sustain these objectives.
and operational importance, because, from there,
the Americans could re-deploy their forces in Asia, Ukraine in front of an option
anywhere they consider is necessary. The Northen with strategical connotations: East
Coreea, a small country, represents, however, one
or West ?
of the biggest threatens against regional and global
NATO’s professionals considered that to Ukraine
peace and stability, being an important rockets
reverts “a special role in increasing the security
and technology supplier between Iran, Siria, Liban
and stability in the EuroAtlantic area and, especially,
and, not a long time ago, Irak. For this reason,
in the Central and Eastern Europe”, only because
it could be said that this country represents a “weak
of the natural resources owned by it and its geopolitical
link in the chain of the international effort of non-
proliferation”. and geostrategical importance. The stake for Ukraine
and its drawing on one side or another of the new
The Russian Federation power poles which are contouring at an European
~ strategical tendencies and global level have represented the beginning
The elections from December 2003, gained by of a harsher and harsher competition, in which will be
the United Russia, represented a succes of the new engaged political-military, and, especially, economical
Russian bourgeoisie, associated with a powerful and finanacial capabilities. Taking into consideration
state, opposite to the “agencies” of the transnational the fact that one of the biggest present strategical
capital. Later on, the re-electing of Putin meant challenges is to unite Western Europe with the Eastern
the continuation of the role of “arbitrator” between one, the first step in accomplishing that desideratum
the political-economical groups: pro EU, pro USA, is conditioned by the succes of the dillema about
nationalist-modern, nationalist-traditional Ukraine: East or West – “Ukraine will go towards
or communist. The consolidation of the position Europe with Russia or under its influence ?”.
of the Russian president and his doctrine, partialy According to NATO’s officials, in order to be integrated
authoritative, has imposed certain eloquent in the Occidental community, Ukraine should focus
changes, from which, the most important refered its efforts on assuring the human rights and the press
to state’s intervention into the internal economical freedom.
@ Alina UNGHEANU
Versiunea \n limba englez` Eugenia-Mihaela CALOT~
250
SISTEMUL INSTITU}IONAL
COMUNITAR EUROPEAN
CONSILIUL EUROPEAN
Impulsioneaz\ dezvoltarea Uniunii [i stabile[te orient\rile politice generale
necesare acestei dezvolt\ri.
Reune[te [efii de state sau de guverne ai statelor membre [i pe pre[edintele
Comisiei Europene.
CONSILIUL UE (DE MINI{TRI)

Este format din reprezentan]i ai guvernelor statelor membre, mini[tri ai afacerilor
externe
xterne [i mini[tri de resort.
Este principalul for de decizie al UE.
Are atribu]ii legislative, ;mpreun\ cu Parlamentul
Parlamentul European [i Comisia European\.
Adopt\ deciziile necesare definirii [i aplic\rii politicii externe
externe [i de securitate
comune, pe baza orient\rilor generale trasate de c\tre Consiliul European.
COMISIA EUROPEAN|
Este organul executiv
e ecutiv al UE, supranumit “gardianul” tratatelor.
tratatelor
Are atribu]ii legislative.
Controleaz\ statele membre.
Particip\
articip\ la organizarea de leg\turi cu celelalte organiza]ii interna]ionale.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Reprezint\ popoarele statelor reunite ;n cadrul UE.
atribu]i legislative
Are atribu]ii ve (co-decizie),
(co-decizie), bugetare, de control politic asupra institu]iilor
insti
[i de control democratic asupra Comisiei
Comisi Europene.
Nume[te Mediatorul European.
Curtea de Justi]ie Curtea de Conturi

Asigur\ compatibilitatea R\spunde de controlul folosirii
cu dreptul comunitar.
comunitar fondurilor comunitare.
Comitetul Regiunilor Comitetul Economic [i Social

Are rol consultativ,
consultativ, de mediator Are rol consultativ pentru Parlament,
P
;ntre institu]iile europene [i statele Consiliu [i Comisie.
membre.
Banca Central\ European\ Banca European\ de Investi]ii
Men]ine stabilitatea pre]urilor.
pre]urilor Acord\ finan]\ri pe termen lung.
Define[te [i implementeaz\ Asigur\ fonduri pentru investi]ii
politica monetar\ ;n zona euro. ;n diferite regiuni ale UE.
Romanian Military Thinking Magazine’s

Magazine’s design is produced by COL Costinel PETRACHE
http://gmr.mapn.ro

Revista 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gândirea

Revista G#ndirea Militar` Rom#neasc` prin SC RODIPET SA P.O.BOX 33-57,

al Armatei (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache,

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale

Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

Armata Rom#niei Romanian Armed Forces

Construc]ia ap`r`rii The construction

Politica European` de Securitate [i Ap`rare 24 The European Politic of Security

Transformarea NATO din perspectiva ACT 58 NATO’s transformation from ACT’s

Confrunt`ri de idei privind rela]iile 62 Ideas confrontations regarding

Dialogul Mediteranean [i NATO 67 The Mediterranean Dialog and NATO

Opera]iile militare ale Uniunii Europene 69 European Union’s military operations

Provoc`rile teoriei “capacit`]ilor facilitate 79 The challenges of the theory of the

Strategia NATO \n domeniul instruirii 90 NATO strategy in training domain

Standardizarea în NATO 95 Standardization in NATO

Conceptul NATO de supraveghere aerian` 106 NATO concept of air observation

Cooperarea civil-militari ~ dimensiune 1 2 4 Civil-military co-operation ~ an essential

Proiec]ii conceptuale Conceptual projections

Tehnologia informa]iei în managementul 146 The technology of information in career’s

O analiz` a presiunilor exercitate 152 An analyse of the pressure exerted

Limba român` [i socializarea în mediul 157 The contribution of the Romanian

1 6 2 Cultures and sub-cultures in Romanian

Dialoguri GMR GMR Dialogues

Triptic strategic Strategical Triptych

Pulsul strategic: Coreea de Nord ~ repere 1 8 5 Strategical pulse: Northen Coreea

Evolu]ii strategice 1 9 1 Strategical evolutions

Ucraina în fa]a unei op]iuni cu conota]ii 19

Dezbateri GMR GMR Debates

Premiile na]ionale ale revistei 226 National prizes

Univers publicistic militar 230 Military publicistic

Trecutul la timpul prezent The past in now days

Evenimente editoriale 238 Editorial events

Rezumate \n limba 243 Abstracts

Colonel dr. Costinel PETRACHE

“Politica European` de Securitate [i Ap`rare nu reprezint`

Scurt istoric al aparitiei

Dezvoltãri actuale în cadrul PESA

Noul mediu de securitate

Rolul UE în actualul mediu de securitate globalã

De la realitatea practicã la Strategia Europeanã de Securitate

Obiectivele strategice ale UE

De la Strategia Europeanã de Securitate la practicã – noi abordãri ?

Caracteristicile viitoarelor operatii

Fundamentele actuale ale transformãrii

United States Joint Forces Command (USJFCOM) – agentul

Aspecte de interes general

Controverse privind rolul NATO si

Posibilitatea ca Uniunea Europeanã

NATO Public Diplomacy Division, 2004.

SPAIN NETHERLANDS ITALY IRELAND Un alt dome-

Aprecieri privind participarea României la ALTHEA,

HEADLINE GOAL 2010

Dezvoltãri calitative în domeniul capacitãtilor

Doc. A/1825, 03.07.03.

Grupurile de standardizare din NATO

Colaborarea cu standardizarea civilã

* NATO Air Command and Control System.

Caracteristica de baz` a oric`rui sistem

Prioritizarea mijloacelor aeriene va depinde de circumstan]ele opera]ionale [i de situa]ia

Grupurile tactice de luptã ale UE

NRF pentru situa]iile la un nivel ridicat al spectrului conflictual [i implicarea BG în misiunile

Viziunea privind domeniul tehnologiei informa]iei

• promovarea [i sus]inerea unor metode moderne de implementare